Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 0,25 : 0,5 + 1 2 = 1 0{,}25 : 0{,}5 + \frac{1}{2} = 1 0 , 25 : 0 , 5 + 2 1 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Efectuăm împărțirea numerelor zecimale (sau le transformăm în fracții ordinare):
0,25 : 0,5 = 0,25 0,5 = 25 50 = 1 2 = 0,5 0{,}25 : 0{,}5 = \frac{0{,}25}{0{,}5} = \frac{25}{50} = \frac{1}{2} = 0{,}5 0 , 25 : 0 , 5 = 0 , 5 0 , 25 = 50 25 = 2 1 = 0 , 5
(3p)
Adunăm termenii pentru a obține rezultatul final:
0,5 + 1 2 = 1 2 + 1 2 = 2 2 = 1 0{,}5 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = \frac{2}{2} = 1 0 , 5 + 2 1 = 2 1 + 2 1 = 2 2 = 1
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 4 x f(x) = x^2 - 4x f ( x ) = x 2 − 4 x . Determinați numerele naturale n n n pentru care f ( n ) ≥ n 2 − 8 f(n) \ge n^2 - 8 f ( n ) ≥ n 2 − 8 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = n x = n x = n în expresia funcției și scriem inegalitatea:
n 2 − 4 n ≥ n 2 − 8 n^2 - 4n \ge n^2 - 8 n 2 − 4 n ≥ n 2 − 8
Scădem n 2 n^2 n 2 din ambii membri ai inegalității:
− 4 n ≥ − 8 ⟺ 4 n ≤ 8 ⟺ n ≤ 2 -4n \ge -8 \iff 4n \le 8 \iff n \le 2 − 4 n ≥ − 8 ⟺ 4 n ≤ 8 ⟺ n ≤ 2
(2p)
Deoarece n n n este număr natural (n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N ), valorile posibile sunt numerele naturale mai mici sau egale cu 2 2 2 :
n ∈ { 0 , 1 , 2 } n \in \{0, 1, 2\} n ∈ { 0 , 1 , 2 }
Așadar, n = 0 n = 0 n = 0 , n = 1 n = 1 n = 1 sau n = 2 n = 2 n = 2 .
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 6 2\log_2(3x - 1) = 6 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 6 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punem condiția de existență a logaritmului (argumentul trebuie să fie strict pozitiv):
3 x − 1 > 0 ⟺ 3 x > 1 ⟺ x > 1 3 ⟺ x ∈ ( 1 3 , + ∞ ) 3x - 1 > 0 \iff 3x > 1 \iff x > \frac{1}{3} \iff x \in \left(\frac{1}{3}, +\infty\right) 3 x − 1 > 0 ⟺ 3 x > 1 ⟺ x > 3 1 ⟺ x ∈ ( 3 1 , + ∞ )
Împărțim ecuația inițială prin 2 2 2 :
log 2 ( 3 x − 1 ) = 3 \log_2(3x - 1) = 3 log 2 ( 3 x − 1 ) = 3
(3p)
Aplicăm definiția logaritmului:
3 x − 1 = 2 3 ⟺ 3 x − 1 = 8 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 3 3x - 1 = 2^3 \iff 3x - 1 = 8 \iff 3x = 9 \iff x = 3 3 x − 1 = 2 3 ⟺ 3 x − 1 = 8 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 3
Deoarece 3 > 1 3 3 > \frac{1}{3} 3 > 3 1 , soluția x = 3 x = 3 x = 3 verifică condiția de existență și convine.
(2p)
4. După o scumpire cu 20 % 20\% 20% , prețul unui produs crește cu 80 80 80 de lei. Calculați prețul final al produsului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu x x x prețul inițial al produsului. Creșterea de preț reprezintă 20 % 20\% 20% din x x x :
20 100 ⋅ x = 80 ⟺ 1 5 x = 80 \frac{20}{100} \cdot x = 80 \iff \frac{1}{5} x = 80 100 20 ⋅ x = 80 ⟺ 5 1 x = 80
(2p)
Determinăm prețul inițial al produsului:
x = 80 ⋅ 5 = 400 lei x = 80 \cdot 5 = 400 \text{ lei} x = 80 ⋅ 5 = 400 lei
Calculăm prețul final adunând scumpirea la prețul inițial:
400 + 80 = 480 lei 400 + 80 = 480 \text{ lei} 400 + 80 = 480 lei
Prețul final al produsului este de 480 480 480 de lei.
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 1 , 2 ) A(-1, 2) A ( − 1 , 2 ) , B ( 1 , m ) B(1, m) B ( 1 , m ) și C ( 3 , 6 ) C(3, 6) C ( 3 , 6 ) , unde m m m este număr real. Determinați numărul real m m m , astfel încât punctul C C C să fie simetricul punctului A A A față de punctul B B B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul C C C este simetricul punctului A A A față de punctul B B B dacă și numai dacă punctul B B B este mijlocul segmentului A C AC A C :
x B = x A + x C 2 și y B = y A + y C 2 x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_C}{2} x B = 2 x A + x C ș i y B = 2 y A + y C
Verificăm abscisa mijlocului:
− 1 + 3 2 = 2 2 = 1 = x B \frac{-1 + 3}{2} = \frac{2}{2} = 1 = x_B 2 − 1 + 3 = 2 2 = 1 = x B
(3p)
m = 2 + 6 2 ⟺ m = 8 2 ⟺ m = 4 m = \frac{2 + 6}{2} \iff m = \frac{8}{2} \iff m = 4 m = 2 2 + 6 ⟺ m = 2 8 ⟺ m = 4
(2p)
6. Arătați că sin 30 ∘ ⋅ cos 45 ∘ − 1 2 ⋅ sin 45 ∘ = 0 \sin 30^\circ \cdot \cos 45^\circ - \frac{1}{2} \cdot \sin 45^\circ = 0 sin 3 0 ∘ ⋅ cos 4 5 ∘ − 2 1 ⋅ sin 4 5 ∘ = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim valorile trigonometrice uzuale:
sin 30 ∘ = 1 2 , cos 45 ∘ = 2 2 , sin 45 ∘ = 2 2 \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2} sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 4 5 ∘ = 2 2 , sin 4 5 ∘ = 2 2
(3p)
Efectuăm calculul direct:
sin 30 ∘ ⋅ cos 45 ∘ − 1 2 ⋅ sin 45 ∘ = 1 2 ⋅ 2 2 − 1 2 ⋅ 2 2 = 2 4 − 2 4 = 0 \sin 30^\circ \cdot \cos 45^\circ - \frac{1}{2} \cdot \sin 45^\circ = \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{\sqrt{2}}{4} - \frac{\sqrt{2}}{4} = 0 sin 3 0 ∘ ⋅ cos 4 5 ∘ − 2 1 ⋅ sin 4 5 ∘ = 2 1 ⋅ 2 2 − 2 1 ⋅ 2 2 = 4 2 − 4 2 = 0
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x ∗ y = 1 2 x y − x − y + 4 x * y = \frac{1}{2}xy - x - y + 4 x ∗ y = 2 1 x y − x − y + 4
1. Arătați că 2 ∗ 1 = 2 2 * 1 = 2 2 ∗ 1 = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = 2 x = 2 x = 2 și y = 1 y = 1 y = 1 în definiția legii de compoziție:
2 ∗ 1 = 1 2 ⋅ 2 ⋅ 1 − 2 − 1 + 4 2 * 1 = \frac{1}{2} \cdot 2 \cdot 1 - 2 - 1 + 4 2 ∗ 1 = 2 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − 2 − 1 + 4
(3p)
Efectuăm calculele aritmetice:
2 ∗ 1 = 1 − 2 − 1 + 4 = − 1 − 1 + 4 = 2 2 * 1 = 1 - 2 - 1 + 4 = -1 - 1 + 4 = 2 2 ∗ 1 = 1 − 2 − 1 + 4 = − 1 − 1 + 4 = 2
(2p)
2. Demonstrați că x ∗ y = 1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2 x ∗ y = 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm membrul drept prin desfacerea parantezelor:
1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 1 2 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2 \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2 = \frac{1}{2}(xy - 2x - 2y + 4) + 2 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 2 1 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2
Distribuim coeficientul 1 2 \frac{1}{2} 2 1 :
1 2 x y − x − y + 2 + 2 = 1 2 x y − x − y + 4 \frac{1}{2}xy - x - y + 2 + 2 = \frac{1}{2}xy - x - y + 4 2 1 x y − x − y + 2 + 2 = 2 1 x y − x − y + 4
(3p)
Constatăm că expresia obținută este identică cu definiția legii:
1 2 x y − x − y + 4 = x ∗ y \frac{1}{2}xy - x - y + 4 = x * y 2 1 x y − x − y + 4 = x ∗ y
Prin urmare, x ∗ y = 1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2 x ∗ y = 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 , pentru orice numere reale x x x și y y y .
(2p)
3. Arătați că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm egalitatea x ∗ 4 = x x * 4 = x x ∗ 4 = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
x ∗ 4 = 1 2 ⋅ x ⋅ 4 − x − 4 + 4 = 2 x − x = x x * 4 = \frac{1}{2} \cdot x \cdot 4 - x - 4 + 4 = 2x - x = x x ∗ 4 = 2 1 ⋅ x ⋅ 4 − x − 4 + 4 = 2 x − x = x
(2p)
Verificăm egalitatea 4 ∗ x = x 4 * x = x 4 ∗ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
4 ∗ x = 1 2 ⋅ 4 ⋅ x − 4 − x + 4 = 2 x − x = x 4 * x = \frac{1}{2} \cdot 4 \cdot x - 4 - x + 4 = 2x - x = x 4 ∗ x = 2 1 ⋅ 4 ⋅ x − 4 − x + 4 = 2 x − x = x
Deoarece x ∗ 4 = 4 ∗ x = x x * 4 = 4 * x = x x ∗ 4 = 4 ∗ x = x pentru orice număr real x x x , rezultă că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
4. Arătați că numărul N = m ∗ n N = m * n N = m ∗ n este natural par, pentru orice numere naturale pare m m m și n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece m m m și n n n sunt numere naturale pare, există k , p ∈ N k, p \in \mathbb{N} k , p ∈ N astfel încât:
m = 2 k și n = 2 p m = 2k \quad \text{și} \quad n = 2p m = 2 k ș i n = 2 p
(2p)
Folosind forma descompusă a legii demonstrată la exercițiul 2, exprimăm numărul N N N :
N = m ∗ n = 1 2 ( 2 k − 2 ) ( 2 p − 2 ) + 2 = 1 2 ⋅ 2 ( k − 1 ) ⋅ 2 ( p − 1 ) + 2 = 2 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2 N = m * n = \frac{1}{2}(2k - 2)(2p - 2) + 2 = \frac{1}{2} \cdot 2(k - 1) \cdot 2(p - 1) + 2 = 2(k - 1)(p - 1) + 2 N = m ∗ n = 2 1 ( 2 k − 2 ) ( 2 p − 2 ) + 2 = 2 1 ⋅ 2 ( k − 1 ) ⋅ 2 ( p − 1 ) + 2 = 2 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2
Dăm factor comun pe 2 2 2 :
N = 2 [ ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ] N = 2 \left[ (k - 1)(p - 1) + 1 \right] N = 2 [ ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ]
Deoarece k , p ∈ N k, p \in \mathbb{N} k , p ∈ N cu m , n m, n m , n pare:
Dacă m ≥ 2 m \ge 2 m ≥ 2 și n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , atunci k ≥ 1 k \ge 1 k ≥ 1 și p ≥ 1 p \ge 1 p ≥ 1 , deci ( k − 1 ) ( p − 1 ) ≥ 0 (k - 1)(p - 1) \ge 0 ( k − 1 ) ( p − 1 ) ≥ 0 , ceea ce arată că ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ∈ N ∗ (k - 1)(p - 1) + 1 \in \mathbb{N}^* ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ∈ N ∗ .
Dacă m = 0 ⟹ k = 0 m = 0 \implies k = 0 m = 0 ⟹ k = 0 , atunci N = 0 ∗ n = 1 2 ( 0 − 2 ) ( n − 2 ) + 2 = − ( n − 2 ) + 2 = 4 − n N = 0 * n = \frac{1}{2}(0 - 2)(n - 2) + 2 = -(n - 2) + 2 = 4 - n N = 0 ∗ n = 2 1 ( 0 − 2 ) ( n − 2 ) + 2 = − ( n − 2 ) + 2 = 4 − n .
Fiind un număr par de forma 2 ⋅ ı ˆ ntreg 2 \cdot \text{întreg} 2 ⋅ ı ˆ ntreg , rezultă că N N N este număr natural par pentru orice numere naturale pare m m m și n n n .
(3p)
5. Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x = 4 x * x = 4 x ∗ x = 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind forma restrânsă a legii x ∗ y = 1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2 x ∗ y = 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 , compunem x x x cu el însuși:
x ∗ x = 1 2 ( x − 2 ) 2 + 2 x * x = \frac{1}{2}(x - 2)^2 + 2 x ∗ x = 2 1 ( x − 2 ) 2 + 2
Ecuația x ∗ x = 4 x * x = 4 x ∗ x = 4 devine:
1 2 ( x − 2 ) 2 + 2 = 4 ⟺ 1 2 ( x − 2 ) 2 = 2 \frac{1}{2}(x - 2)^2 + 2 = 4 \iff \frac{1}{2}(x - 2)^2 = 2 2 1 ( x − 2 ) 2 + 2 = 4 ⟺ 2 1 ( x − 2 ) 2 = 2
(2p)
( x − 2 ) 2 = 4 (x - 2)^2 = 4 ( x − 2 ) 2 = 4
Extragem rădăcina pătrată, obținând două ecuații:
x − 2 = 2 ⟹ x = 4 x - 2 = 2 \implies x = 4 x − 2 = 2 ⟹ x = 4
x − 2 = − 2 ⟹ x = 0 x - 2 = -2 \implies x = 0 x − 2 = − 2 ⟹ x = 0
Soluțiile ecuației sunt x = 0 x = 0 x = 0 sau x = 4 x = 4 x = 4 .
(3p)
6. Determinați numerele reale x x x pentru care 4 x ∗ 8 x = 2 4^x * 8^x = 2 4 x ∗ 8 x = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula legii a ∗ b = 1 2 ( a − 2 ) ( b − 2 ) + 2 a * b = \frac{1}{2}(a - 2)(b - 2) + 2 a ∗ b = 2 1 ( a − 2 ) ( b − 2 ) + 2 pentru a = 4 x a = 4^x a = 4 x și b = 8 x b = 8^x b = 8 x :
4 x ∗ 8 x = 1 2 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2 4^x * 8^x = \frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) + 2 4 x ∗ 8 x = 2 1 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2
Ecuația dată devine:
1 2 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2 = 2 ⟺ 1 2 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0 ⟺ ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0 \frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) + 2 = 2 \iff \frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) = 0 \iff (4^x - 2)(8^x - 2) = 0 2 1 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2 = 2 ⟺ 2 1 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0 ⟺ ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0
(3p)
Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
4 x − 2 = 0 ⟺ ( 2 2 ) x = 2 1 ⟺ 2 2 x = 2 1 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 1 2 4^x - 2 = 0 \iff (2^2)^x = 2^1 \iff 2^{2x} = 2^1 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2} 4 x − 2 = 0 ⟺ ( 2 2 ) x = 2 1 ⟺ 2 2 x = 2 1 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 2 1
8 x − 2 = 0 ⟺ ( 2 3 ) x = 2 1 ⟺ 2 3 x = 2 1 ⟺ 3 x = 1 ⟺ x = 1 3 8^x - 2 = 0 \iff (2^3)^x = 2^1 \iff 2^{3x} = 2^1 \iff 3x = 1 \iff x = \frac{1}{3} 8 x − 2 = 0 ⟺ ( 2 3 ) x = 2 1 ⟺ 2 3 x = 2 1 ⟺ 3 x = 1 ⟺ x = 3 1
Soluțiile ecuației sunt x = 1 2 x = \frac{1}{2} x = 2 1 sau x = 1 3 x = \frac{1}{3} x = 3 1 .
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele A = ( − 1 3 3 2 ) A = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} A = ( − 1 3 3 2 ) , I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , O 2 = ( 0 0 0 0 ) O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} O 2 = ( 0 0 0 0 ) și B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) B(a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{pmatrix} B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) , unde a a a este număr real.
1. Arătați că B ( 1 ) − B ( 0 ) = I 2 B(1) - B(0) = I_2 B ( 1 ) − B ( 0 ) = I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm matricele B ( 1 ) B(1) B ( 1 ) și B ( 0 ) B(0) B ( 0 ) :
B ( 1 ) = ( 1 + 1 3 3 1 + 4 ) = ( 2 3 3 5 ) B(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 3 \\ 3 & 1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} B ( 1 ) = ( 1 + 1 3 3 1 + 4 ) = ( 2 3 3 5 )
B ( 0 ) = ( 0 + 1 3 3 0 + 4 ) = ( 1 3 3 4 ) B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 3 \\ 3 & 0 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} B ( 0 ) = ( 0 + 1 3 3 0 + 4 ) = ( 1 3 3 4 )
Efectuăm scăderea:
B ( 1 ) − B ( 0 ) = ( 2 3 3 5 ) − ( 1 3 3 4 ) = ( 2 − 1 3 − 3 3 − 3 5 − 4 ) = ( 1 0 0 1 ) B(1) - B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 3 - 3 \\ 3 - 3 & 5 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} B ( 1 ) − B ( 0 ) = ( 2 3 3 5 ) − ( 1 3 3 4 ) = ( 2 − 1 3 − 3 3 − 3 5 − 4 ) = ( 1 0 0 1 )
(3p)
Recunoaștem matricea unitate I 2 I_2 I 2 :
( 1 0 0 1 ) = I 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2 ( 1 0 0 1 ) = I 2
Egalitatea este demonstrată.
(2p)
2. Arătați că B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = 9 I 2 B(-1) \cdot B(-4) = 9I_2 B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = 9 I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm matricele B ( − 1 ) B(-1) B ( − 1 ) și B ( − 4 ) B(-4) B ( − 4 ) :
B ( − 1 ) = ( − 1 + 1 3 3 − 1 + 4 ) = ( 0 3 3 3 ) B(-1) = \begin{pmatrix} -1 + 1 & 3 \\ 3 & -1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} B ( − 1 ) = ( − 1 + 1 3 3 − 1 + 4 ) = ( 0 3 3 3 )
B ( − 4 ) = ( − 4 + 1 3 3 − 4 + 4 ) = ( − 3 3 3 0 ) B(-4) = \begin{pmatrix} -4 + 1 & 3 \\ 3 & -4 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 3 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} B ( − 4 ) = ( − 4 + 1 3 3 − 4 + 4 ) = ( − 3 3 3 0 )
Efectuăm înmulțirea matricelor:
B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 3 3 3 ) ( − 3 3 3 0 ) = ( 0 ⋅ ( − 3 ) + 3 ⋅ 3 0 ⋅ 3 + 3 ⋅ 0 3 ⋅ ( − 3 ) + 3 ⋅ 3 3 ⋅ 3 + 3 ⋅ 0 ) B(-1) \cdot B(-4) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -3 & 3 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot (-3) + 3 \cdot 3 & 0 \cdot 3 + 3 \cdot 0 \\ 3 \cdot (-3) + 3 \cdot 3 & 3 \cdot 3 + 3 \cdot 0 \end{pmatrix} B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 3 3 3 ) ( − 3 3 3 0 ) = ( 0 ⋅ ( − 3 ) + 3 ⋅ 3 3 ⋅ ( − 3 ) + 3 ⋅ 3 0 ⋅ 3 + 3 ⋅ 0 3 ⋅ 3 + 3 ⋅ 0 )
B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 + 9 0 + 0 − 9 + 9 9 + 0 ) = ( 9 0 0 9 ) B(-1) \cdot B(-4) = \begin{pmatrix} 0 + 9 & 0 + 0 \\ -9 + 9 & 9 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 + 9 − 9 + 9 0 + 0 9 + 0 ) = ( 9 0 0 9 )
(3p)
Dăm factor comun scalarul 9 9 9 :
( 9 0 0 9 ) = 9 ( 1 0 0 1 ) = 9 I 2 \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} = 9 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 9I_2 ( 9 0 0 9 ) = 9 ( 1 0 0 1 ) = 9 I 2
(2p)
3. Determinați numerele reale a a a pentru care det ( B ( a ) ) = a \det(B(a)) = a det ( B ( a )) = a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm determinantul matricei B ( a ) B(a) B ( a ) :
det ( B ( a ) ) = ∣ a + 1 3 3 a + 4 ∣ = ( a + 1 ) ( a + 4 ) − 3 ⋅ 3 = a 2 + 4 a + a + 4 − 9 = a 2 + 5 a − 5 \det(B(a)) = \begin{vmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{vmatrix} = (a + 1)(a + 4) - 3 \cdot 3 = a^2 + 4a + a + 4 - 9 = a^2 + 5a - 5 det ( B ( a )) = a + 1 3 3 a + 4 = ( a + 1 ) ( a + 4 ) − 3 ⋅ 3 = a 2 + 4 a + a + 4 − 9 = a 2 + 5 a − 5
(3p)
Impunem condiția det ( B ( a ) ) = a \det(B(a)) = a det ( B ( a )) = a :
a 2 + 5 a − 5 = a ⟺ a 2 + 4 a − 5 = 0 a^2 + 5a - 5 = a \iff a^2 + 4a - 5 = 0 a 2 + 5 a − 5 = a ⟺ a 2 + 4 a − 5 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = 4 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 5 ) = 16 + 20 = 36 \Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-5) = 16 + 20 = 36 Δ = 4 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 5 ) = 16 + 20 = 36
a 1 = − 4 − 6 2 = − 5 , a 2 = − 4 + 6 2 = 1 a_1 = \frac{-4 - 6}{2} = -5, \quad a_2 = \frac{-4 + 6}{2} = 1 a 1 = 2 − 4 − 6 = − 5 , a 2 = 2 − 4 + 6 = 1
Soluțiile sunt a = − 5 a = -5 a = − 5 sau a = 1 a = 1 a = 1 .
(2p)
4. Demonstrați că matricea C ( n ) = B ( n ) − A C(n) = B(n) - A C ( n ) = B ( n ) − A este inversabilă, pentru orice număr natural n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm matricea C ( n ) C(n) C ( n ) :
C ( n ) = B ( n ) − A = ( n + 1 3 3 n + 4 ) − ( − 1 3 3 2 ) = ( n + 1 − ( − 1 ) 3 − 3 3 − 3 n + 4 − 2 ) = ( n + 2 0 0 n + 2 ) C(n) = B(n) - A = \begin{pmatrix} n + 1 & 3 \\ 3 & n + 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 1 - (-1) & 3 - 3 \\ 3 - 3 & n + 4 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 2 & 0 \\ 0 & n + 2 \end{pmatrix} C ( n ) = B ( n ) − A = ( n + 1 3 3 n + 4 ) − ( − 1 3 3 2 ) = ( n + 1 − ( − 1 ) 3 − 3 3 − 3 n + 4 − 2 ) = ( n + 2 0 0 n + 2 )
Calculăm determinantul matricei C ( n ) C(n) C ( n ) :
det ( C ( n ) ) = ∣ n + 2 0 0 n + 2 ∣ = ( n + 2 ) 2 − 0 = ( n + 2 ) 2 \det(C(n)) = \begin{vmatrix} n + 2 & 0 \\ 0 & n + 2 \end{vmatrix} = (n + 2)^2 - 0 = (n + 2)^2 det ( C ( n )) = n + 2 0 0 n + 2 = ( n + 2 ) 2 − 0 = ( n + 2 ) 2
(3p)
O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul.
Deoarece n n n este număr natural (n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N ), avem n ≥ 0 n \ge 0 n ≥ 0 , de unde:
n + 2 ≥ 2 > 0 ⟹ det ( C ( n ) ) = ( n + 2 ) 2 ≥ 4 > 0 ⟹ det ( C ( n ) ) ≠ 0 n + 2 \ge 2 > 0 \implies \det(C(n)) = (n + 2)^2 \ge 4 > 0 \implies \det(C(n)) \neq 0 n + 2 ≥ 2 > 0 ⟹ det ( C ( n )) = ( n + 2 ) 2 ≥ 4 > 0 ⟹ det ( C ( n )) = 0
Prin urmare, matricea C ( n ) C(n) C ( n ) este inversabilă pentru orice număr natural n n n .
(2p)
5. Determinați numărul real a a a , știind că A ⋅ A = B ( a ) A \cdot A = B(a) A ⋅ A = B ( a ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul A ⋅ A A \cdot A A ⋅ A :
A ⋅ A = ( − 1 3 3 2 ) ( − 1 3 3 2 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 3 ⋅ 3 ( − 1 ) ⋅ 3 + 3 ⋅ 2 3 ⋅ ( − 1 ) + 2 ⋅ 3 3 ⋅ 3 + 2 ⋅ 2 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 3 \cdot 3 & (-1) \cdot 3 + 3 \cdot 2 \\ 3 \cdot (-1) + 2 \cdot 3 & 3 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( − 1 3 3 2 ) ( − 1 3 3 2 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 3 ⋅ 3 3 ⋅ ( − 1 ) + 2 ⋅ 3 ( − 1 ) ⋅ 3 + 3 ⋅ 2 3 ⋅ 3 + 2 ⋅ 2 )
A ⋅ A = ( 1 + 9 − 3 + 6 − 3 + 6 9 + 4 ) = ( 10 3 3 13 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 + 9 & -3 + 6 \\ -3 + 6 & 9 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 3 \\ 3 & 13 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( 1 + 9 − 3 + 6 − 3 + 6 9 + 4 ) = ( 10 3 3 13 )
(2p)
Egalăm matricea obținută cu B ( a ) B(a) B ( a ) :
( 10 3 3 13 ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) \begin{pmatrix} 10 & 3 \\ 3 & 13 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{pmatrix} ( 10 3 3 13 ) = ( a + 1 3 3 a + 4 )
Obținem sistemul de ecuații:
a + 1 = 10 ⟹ a = 9 a + 1 = 10 \implies a = 9 a + 1 = 10 ⟹ a = 9
a + 4 = 13 ⟹ a = 9 a + 4 = 13 \implies a = 9 a + 4 = 13 ⟹ a = 9
Valoarea numărului real a a a este a = 9 a = 9 a = 9 .
(3p)
6. Determinați numerele reale a a a , a ≥ 0 a \ge 0 a ≥ 0 , pentru care B ( a ) − B ( a ) = O 2 B(a) - B(\sqrt{a}) = O_2 B ( a ) − B ( a ) = O 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a ≥ 0 a \ge 0 a ≥ 0 , matricea B ( a ) B(\sqrt{a}) B ( a ) este:
B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) B(\sqrt{a}) = \begin{pmatrix} \sqrt{a} + 1 & 3 \\ 3 & \sqrt{a} + 4 \end{pmatrix} B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 )
Efectuăm scăderea matricelor:
B ( a ) − B ( a ) = ( ( a + 1 ) − ( a + 1 ) 3 − 3 3 − 3 ( a + 4 ) − ( a + 4 ) ) = ( a − a 0 0 a − a ) B(a) - B(\sqrt{a}) = \begin{pmatrix} (a + 1) - (\sqrt{a} + 1) & 3 - 3 \\ 3 - 3 & (a + 4) - (\sqrt{a} + 4) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - \sqrt{a} & 0 \\ 0 & a - \sqrt{a} \end{pmatrix} B ( a ) − B ( a ) = ( ( a + 1 ) − ( a + 1 ) 3 − 3 3 − 3 ( a + 4 ) − ( a + 4 ) ) = ( a − a 0 0 a − a )
Ecuația B ( a ) − B ( a ) = O 2 B(a) - B(\sqrt{a}) = O_2 B ( a ) − B ( a ) = O 2 este echivalentă cu B ( a ) = B ( a ) B(a) = B(\sqrt{a}) B ( a ) = B ( a ) .
(2p)
Identificăm elementele corespunzătoare:
a − a = 0 ⟺ a ( a − 1 ) = 0 a - \sqrt{a} = 0 \iff \sqrt{a}(\sqrt{a} - 1) = 0 a − a = 0 ⟺ a ( a − 1 ) = 0
Avem două posibilități:
a = 0 ⟹ a = 0 \sqrt{a} = 0 \implies a = 0 a = 0 ⟹ a = 0
a − 1 = 0 ⟺ a = 1 ⟹ a = 1 \sqrt{a} - 1 = 0 \iff \sqrt{a} = 1 \implies a = 1 a − 1 = 0 ⟺ a = 1 ⟹ a = 1
Ambele valori verifică condiția de ipoteză a ≥ 0 a \ge 0 a ≥ 0 . Numerele căutate sunt a = 0 a = 0 a = 0 sau a = 1 a = 1 a = 1 .
(3p)