BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2024Model Oficial

Bacalaureat 2024 - Matematică Pedagogic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 0,25:0,5+12=10{,}25 : 0{,}5 + \frac{1}{2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm împărțirea numerelor zecimale (sau le transformăm în fracții ordinare):
0,25:0,5=0,250,5=2550=12=0,50{,}25 : 0{,}5 = \frac{0{,}25}{0{,}5} = \frac{25}{50} = \frac{1}{2} = 0{,}5

(3p)

  • Adunăm termenii pentru a obține rezultatul final:
0,5+12=12+12=22=10{,}5 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = \frac{2}{2} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4xf(x) = x^2 - 4x. Determinați numerele naturale nn pentru care f(n)≥n2−8f(n) \ge n^2 - 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=nx = n în expresia funcției și scriem inegalitatea:
n2−4n≥n2−8n^2 - 4n \ge n^2 - 8

Scădem n2n^2 din ambii membri ai inegalității:

−4n≥−8  ⟺  4n≤8  ⟺  n≤2-4n \ge -8 \iff 4n \le 8 \iff n \le 2

(2p)

  • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt numerele naturale mai mici sau egale cu 22:
n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}

Așadar, n=0n = 0, n=1n = 1 sau n=2n = 2.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2log⁡2(3x−1)=62\log_2(3x - 1) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență a logaritmului (argumentul trebuie să fie strict pozitiv):
3x−1>0  ⟺  3x>1  ⟺  x>13  ⟺  x∈(13,+∞)3x - 1 > 0 \iff 3x > 1 \iff x > \frac{1}{3} \iff x \in \left(\frac{1}{3}, +\infty\right)

Împărțim ecuația inițială prin 22:

log⁡2(3x−1)=3\log_2(3x - 1) = 3

(3p)

  • Aplicăm definiția logaritmului:
3x−1=23  ⟺  3x−1=8  ⟺  3x=9  ⟺  x=33x - 1 = 2^3 \iff 3x - 1 = 8 \iff 3x = 9 \iff x = 3

Deoarece 3>133 > \frac{1}{3}, soluția x=3x = 3 verifică condiția de existență și convine.

(2p)


4. După o scumpire cu 20%20\%, prețul unui produs crește cu 8080 de lei. Calculați prețul final al produsului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al produsului. Creșterea de preț reprezintă 20%20\% din xx:
20100⋅x=80  ⟺  15x=80\frac{20}{100} \cdot x = 80 \iff \frac{1}{5} x = 80

(2p)

  • Determinăm prețul inițial al produsului:
x=80⋅5=400 leix = 80 \cdot 5 = 400 \text{ lei}

Calculăm prețul final adunând scumpirea la prețul inițial:

400+80=480 lei400 + 80 = 480 \text{ lei}

Prețul final al produsului este de 480480 de lei.

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2), B(1,m)B(1, m) și C(3,6)C(3, 6), unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, astfel încât punctul CC să fie simetricul punctului AA față de punctul BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul CC este simetricul punctului AA față de punctul BB dacă și numai dacă punctul BB este mijlocul segmentului ACAC:
xB=xA+xC2șiyB=yA+yC2x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \quad \text{și} \quad y_B = \frac{y_A + y_C}{2}

Verificăm abscisa mijlocului:

−1+32=22=1=xB\frac{-1 + 3}{2} = \frac{2}{2} = 1 = x_B

(3p)

  • Egalăm coordonata yy:
m=2+62  ⟺  m=82  ⟺  m=4m = \frac{2 + 6}{2} \iff m = \frac{8}{2} \iff m = 4

(2p)


6. Arătați că sin⁡30∘⋅cos⁡45∘−12⋅sin⁡45∘=0\sin 30^\circ \cdot \cos 45^\circ - \frac{1}{2} \cdot \sin 45^\circ = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim valorile trigonometrice uzuale:
sin⁡30∘=12,cos⁡45∘=22,sin⁡45∘=22\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Efectuăm calculul direct:
sin⁡30∘⋅cos⁡45∘−12⋅sin⁡45∘=12⋅22−12⋅22=24−24=0\sin 30^\circ \cdot \cos 45^\circ - \frac{1}{2} \cdot \sin 45^\circ = \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{\sqrt{2}}{4} - \frac{\sqrt{2}}{4} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=12xy−x−y+4x * y = \frac{1}{2}xy - x - y + 4

1. Arătați că 2∗1=22 * 1 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=1y = 1 în definiția legii de compoziție:
2∗1=12⋅2⋅1−2−1+42 * 1 = \frac{1}{2} \cdot 2 \cdot 1 - 2 - 1 + 4

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
2∗1=1−2−1+4=−1−1+4=22 * 1 = 1 - 2 - 1 + 4 = -1 - 1 + 4 = 2

(2p)


2. Demonstrați că x∗y=12(x−2)(y−2)+2x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm membrul drept prin desfacerea parantezelor:
12(x−2)(y−2)+2=12(xy−2x−2y+4)+2\frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2 = \frac{1}{2}(xy - 2x - 2y + 4) + 2

Distribuim coeficientul 12\frac{1}{2}:

12xy−x−y+2+2=12xy−x−y+4\frac{1}{2}xy - x - y + 2 + 2 = \frac{1}{2}xy - x - y + 4

(3p)

  • Constatăm că expresia obținută este identică cu definiția legii:
12xy−x−y+4=x∗y\frac{1}{2}xy - x - y + 4 = x * y

Prin urmare, x∗y=12(x−2)(y−2)+2x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2, pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


3. Arătați că e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm egalitatea x∗4=xx * 4 = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗4=12⋅x⋅4−x−4+4=2x−x=xx * 4 = \frac{1}{2} \cdot x \cdot 4 - x - 4 + 4 = 2x - x = x

(2p)

  • Verificăm egalitatea 4∗x=x4 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
4∗x=12⋅4⋅x−4−x+4=2x−x=x4 * x = \frac{1}{2} \cdot 4 \cdot x - 4 - x + 4 = 2x - x = x

Deoarece x∗4=4∗x=xx * 4 = 4 * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


4. Arătați că numărul N=m∗nN = m * n este natural par, pentru orice numere naturale pare mm și nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece mm și nn sunt numere naturale pare, există k,p∈Nk, p \in \mathbb{N} astfel încât:
m=2kșin=2pm = 2k \quad \text{și} \quad n = 2p

(2p)

  • Folosind forma descompusă a legii demonstrată la exercițiul 2, exprimăm numărul NN:
N=m∗n=12(2k−2)(2p−2)+2=12⋅2(k−1)⋅2(p−1)+2=2(k−1)(p−1)+2N = m * n = \frac{1}{2}(2k - 2)(2p - 2) + 2 = \frac{1}{2} \cdot 2(k - 1) \cdot 2(p - 1) + 2 = 2(k - 1)(p - 1) + 2

Dăm factor comun pe 22:

N=2[(k−1)(p−1)+1]N = 2 \left[ (k - 1)(p - 1) + 1 \right]

Deoarece k,p∈Nk, p \in \mathbb{N} cu m,nm, n pare:

  • Dacă m≥2m \ge 2 și n≥2n \ge 2, atunci k≥1k \ge 1 și p≥1p \ge 1, deci (k−1)(p−1)≥0(k - 1)(p - 1) \ge 0, ceea ce arată că (k−1)(p−1)+1∈N∗(k - 1)(p - 1) + 1 \in \mathbb{N}^*.
  • Dacă m=0  ⟹  k=0m = 0 \implies k = 0, atunci N=0∗n=12(0−2)(n−2)+2=−(n−2)+2=4−nN = 0 * n = \frac{1}{2}(0 - 2)(n - 2) + 2 = -(n - 2) + 2 = 4 - n. Fiind un număr par de forma 2⋅ıˆntreg2 \cdot \text{întreg}, rezultă că NN este număr natural par pentru orice numere naturale pare mm și nn.

(3p)


5. Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=4x * x = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă a legii x∗y=12(x−2)(y−2)+2x * y = \frac{1}{2}(x - 2)(y - 2) + 2, compunem xx cu el însuși:
x∗x=12(x−2)2+2x * x = \frac{1}{2}(x - 2)^2 + 2

Ecuația x∗x=4x * x = 4 devine:

12(x−2)2+2=4  ⟺  12(x−2)2=2\frac{1}{2}(x - 2)^2 + 2 = 4 \iff \frac{1}{2}(x - 2)^2 = 2

(2p)

  • Înmulțim cu 22:
(x−2)2=4(x - 2)^2 = 4

Extragem rădăcina pătrată, obținând două ecuații:

x−2=2  ⟹  x=4x - 2 = 2 \implies x = 4 x−2=−2  ⟹  x=0x - 2 = -2 \implies x = 0

Soluțiile ecuației sunt x=0x = 0 sau x=4x = 4.

(3p)


6. Determinați numerele reale xx pentru care 4x∗8x=24^x * 8^x = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii a∗b=12(a−2)(b−2)+2a * b = \frac{1}{2}(a - 2)(b - 2) + 2 pentru a=4xa = 4^x și b=8xb = 8^x:
4x∗8x=12(4x−2)(8x−2)+24^x * 8^x = \frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) + 2

Ecuația dată devine:

12(4x−2)(8x−2)+2=2  ⟺  12(4x−2)(8x−2)=0  ⟺  (4x−2)(8x−2)=0\frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) + 2 = 2 \iff \frac{1}{2}(4^x - 2)(8^x - 2) = 0 \iff (4^x - 2)(8^x - 2) = 0

(3p)

  • Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
  1. 4x−2=0  ⟺  (22)x=21  ⟺  22x=21  ⟺  2x=1  ⟺  x=124^x - 2 = 0 \iff (2^2)^x = 2^1 \iff 2^{2x} = 2^1 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2}
  2. 8x−2=0  ⟺  (23)x=21  ⟺  23x=21  ⟺  3x=1  ⟺  x=138^x - 2 = 0 \iff (2^3)^x = 2^1 \iff 2^{3x} = 2^1 \iff 3x = 1 \iff x = \frac{1}{3}

Soluțiile ecuației sunt x=12x = \frac{1}{2} sau x=13x = \frac{1}{3}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele A=(−1332)A = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, O2=(0000)O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix} și B(a)=(a+133a+4)B(a) = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Arătați că B(1)−B(0)=I2B(1) - B(0) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricele B(1)B(1) și B(0)B(0):
B(1)=(1+1331+4)=(2335)B(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 3 \\ 3 & 1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} B(0)=(0+1330+4)=(1334)B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 1 & 3 \\ 3 & 0 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 3 & 4 \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea:

B(1)−B(0)=(2335)−(1334)=(2−13−33−35−4)=(1001)B(1) - B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 3 & 5 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 3 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 - 1 & 3 - 3 \\ 3 - 3 & 5 - 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Recunoaștem matricea unitate I2I_2:
(1001)=I2\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

Egalitatea este demonstrată.

(2p)


2. Arătați că B(−1)⋅B(−4)=9I2B(-1) \cdot B(-4) = 9I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele B(−1)B(-1) și B(−4)B(-4):
B(−1)=(−1+133−1+4)=(0333)B(-1) = \begin{pmatrix} -1 + 1 & 3 \\ 3 & -1 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} B(−4)=(−4+133−4+4)=(−3330)B(-4) = \begin{pmatrix} -4 + 1 & 3 \\ 3 & -4 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3 & 3 \\ 3 & 0 \end{pmatrix}

Efectuăm înmulțirea matricelor:

B(−1)⋅B(−4)=(0333)(−3330)=(0⋅(−3)+3⋅30⋅3+3⋅03⋅(−3)+3⋅33⋅3+3⋅0)B(-1) \cdot B(-4) = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 3 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -3 & 3 \\ 3 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot (-3) + 3 \cdot 3 & 0 \cdot 3 + 3 \cdot 0 \\ 3 \cdot (-3) + 3 \cdot 3 & 3 \cdot 3 + 3 \cdot 0 \end{pmatrix} B(−1)⋅B(−4)=(0+90+0−9+99+0)=(9009)B(-1) \cdot B(-4) = \begin{pmatrix} 0 + 9 & 0 + 0 \\ -9 + 9 & 9 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 99:
(9009)=9(1001)=9I2\begin{pmatrix} 9 & 0 \\ 0 & 9 \end{pmatrix} = 9 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 9I_2

(2p)


3. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(B(a))=a\det(B(a)) = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei B(a)B(a):
det⁡(B(a))=∣a+133a+4∣=(a+1)(a+4)−3⋅3=a2+4a+a+4−9=a2+5a−5\det(B(a)) = \begin{vmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{vmatrix} = (a + 1)(a + 4) - 3 \cdot 3 = a^2 + 4a + a + 4 - 9 = a^2 + 5a - 5

(3p)

  • Impunem condiția det⁡(B(a))=a\det(B(a)) = a:
a2+5a−5=a  ⟺  a2+4a−5=0a^2 + 5a - 5 = a \iff a^2 + 4a - 5 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=42−4⋅1⋅(−5)=16+20=36\Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-5) = 16 + 20 = 36 a1=−4−62=−5,a2=−4+62=1a_1 = \frac{-4 - 6}{2} = -5, \quad a_2 = \frac{-4 + 6}{2} = 1

Soluțiile sunt a=−5a = -5 sau a=1a = 1.

(2p)


4. Demonstrați că matricea C(n)=B(n)−AC(n) = B(n) - A este inversabilă, pentru orice număr natural nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea C(n)C(n):
C(n)=B(n)−A=(n+133n+4)−(−1332)=(n+1−(−1)3−33−3n+4−2)=(n+200n+2)C(n) = B(n) - A = \begin{pmatrix} n + 1 & 3 \\ 3 & n + 4 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 1 - (-1) & 3 - 3 \\ 3 - 3 & n + 4 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n + 2 & 0 \\ 0 & n + 2 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei C(n)C(n):

det⁡(C(n))=∣n+200n+2∣=(n+2)2−0=(n+2)2\det(C(n)) = \begin{vmatrix} n + 2 & 0 \\ 0 & n + 2 \end{vmatrix} = (n + 2)^2 - 0 = (n + 2)^2

(3p)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul. Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), avem n≥0n \ge 0, de unde:
n+2≥2>0  ⟹  det⁡(C(n))=(n+2)2≥4>0  ⟹  det⁡(C(n))≠0n + 2 \ge 2 > 0 \implies \det(C(n)) = (n + 2)^2 \ge 4 > 0 \implies \det(C(n)) \neq 0

Prin urmare, matricea C(n)C(n) este inversabilă pentru orice număr natural nn.

(2p)


5. Determinați numărul real aa, știind că A⋅A=B(a)A \cdot A = B(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(−1332)(−1332)=((−1)(−1)+3⋅3(−1)⋅3+3⋅23⋅(−1)+2⋅33⋅3+2⋅2)A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 3 \\ 3 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 3 \cdot 3 & (-1) \cdot 3 + 3 \cdot 2 \\ 3 \cdot (-1) + 2 \cdot 3 & 3 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} A⋅A=(1+9−3+6−3+69+4)=(103313)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 + 9 & -3 + 6 \\ -3 + 6 & 9 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 3 \\ 3 & 13 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm matricea obținută cu B(a)B(a):
(103313)=(a+133a+4)\begin{pmatrix} 10 & 3 \\ 3 & 13 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 4 \end{pmatrix}

Obținem sistemul de ecuații:

a+1=10  ⟹  a=9a + 1 = 10 \implies a = 9 a+4=13  ⟹  a=9a + 4 = 13 \implies a = 9

Valoarea numărului real aa este a=9a = 9.

(3p)


6. Determinați numerele reale aa, a≥0a \ge 0, pentru care B(a)−B(a)=O2B(a) - B(\sqrt{a}) = O_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a≥0a \ge 0, matricea B(a)B(\sqrt{a}) este:
B(a)=(a+133a+4)B(\sqrt{a}) = \begin{pmatrix} \sqrt{a} + 1 & 3 \\ 3 & \sqrt{a} + 4 \end{pmatrix}

Efectuăm scăderea matricelor:

B(a)−B(a)=((a+1)−(a+1)3−33−3(a+4)−(a+4))=(a−a00a−a)B(a) - B(\sqrt{a}) = \begin{pmatrix} (a + 1) - (\sqrt{a} + 1) & 3 - 3 \\ 3 - 3 & (a + 4) - (\sqrt{a} + 4) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a - \sqrt{a} & 0 \\ 0 & a - \sqrt{a} \end{pmatrix}

Ecuația B(a)−B(a)=O2B(a) - B(\sqrt{a}) = O_2 este echivalentă cu B(a)=B(a)B(a) = B(\sqrt{a}).

(2p)

  • Identificăm elementele corespunzătoare:
a−a=0  ⟺  a(a−1)=0a - \sqrt{a} = 0 \iff \sqrt{a}(\sqrt{a} - 1) = 0

Avem două posibilități:

a=0  ⟹  a=0\sqrt{a} = 0 \implies a = 0 a−1=0  ⟺  a=1  ⟹  a=1\sqrt{a} - 1 = 0 \iff \sqrt{a} = 1 \implies a = 1

Ambele valori verifică condiția de ipoteză a≥0a \ge 0. Numerele căutate sunt a=0a = 0 sau a=1a = 1.

(3p)