BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2023Sesiunea August

Bacalaureat 2023 - Matematică Pedagogic - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 50−5(2−1)=5\sqrt{50} - 5(\sqrt{2} - 1) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru 50\sqrt{50} și desfacem paranteza:
50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2} 5(2−1)=52−55(\sqrt{2} - 1) = 5\sqrt{2} - 5

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
50−5(2−1)=52−(52−5)=52−52+5=5\sqrt{50} - 5(\sqrt{2} - 1) = 5\sqrt{2} - (5\sqrt{2} - 5) = 5\sqrt{2} - 5\sqrt{2} + 5 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+af(x) = x^2 - 3x + a, unde aa este număr real. Arătați că f(1)=f(2)f(1) = f(2), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=1x = 1:
f(1)=12−3⋅1+a=1−3+a=a−2f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + a = 1 - 3 + a = a - 2

(2p)

  • Calculăm valoarea funcției în x=2x = 2:
f(2)=22−3⋅2+a=4−6+a=a−2f(2) = 2^2 - 3 \cdot 2 + a = 4 - 6 + a = a - 2

Deoarece f(1)=a−2f(1) = a - 2 și f(2)=a−2f(2) = a - 2, rezultă f(1)=f(2)f(1) = f(2) pentru orice număr real aa.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(x+2)=log⁡3(4−x)\log_3(x + 2) = \log_3(4 - x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{x+2>0  ⟹  x>−24−x>0  ⟹  x<4  ⟹  x∈(−2,4)\begin{cases} x + 2 > 0 \implies x > -2 \\ 4 - x > 0 \implies x < 4 \end{cases} \implies x \in (-2, 4)
  • Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x+2=4−xx + 2 = 4 - x

(2p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x=2  ⟹  x=12x = 2 \implies x = 1

Deoarece 1∈(−2,4)1 \in (-2, 4), soluția este validă.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999, numărul cazurilor posibile fiind:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre ab‾\overline{ab} are a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}. Condiția este a⋅b=8a \cdot b = 8:
    • Dacă a=1  ⟹  b=8  ⟹  18a = 1 \implies b = 8 \implies 18
    • Dacă a=2  ⟹  b=4  ⟹  24a = 2 \implies b = 4 \implies 24
    • Dacă a=4  ⟹  b=2  ⟹  42a = 4 \implies b = 2 \implies 42
    • Dacă a=8  ⟹  b=1  ⟹  81a = 8 \implies b = 1 \implies 81
  • Sunt 44 cazuri favorabile:
P=NfavorabileNposibile=490=245P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,a)A(3, a), B(1,0)B(1, 0) și C(5,2)C(5, 2), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului BCBC sunt date de media aritmetică a coordonatelor capetelor:
xM=xB+xC2=1+52=3x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 yM=yB+yC2=0+22=1y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1

(3p)

  • Punctul A(3,a)A(3, a) coincide cu mijlocul segmentului BCBC, deci egalăm ordonatele:
a=1a = 1

(2p)


6. Arătați că sin⁡30∘+2cos⁡45∘+cos⁡60∘=2\sin 30^\circ + \sqrt{2}\cos 45^\circ + \cos 60^\circ = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Utilizăm valorile funcțiilor trigonometrice în unghiurile remarcabile:
sin⁡30∘=12,cos⁡45∘=22,cos⁡60∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim valorile în expresie:
sin⁡30∘+2cos⁡45∘+cos⁡60∘=12+2⋅22+12=12+22+12=12+1+12=2\sin 30^\circ + \sqrt{2}\cos 45^\circ + \cos 60^\circ = \frac{1}{2} + \sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + \frac{2}{2} + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + 1 + \frac{1}{2} = 2

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy−3x−3y+12x * y = xy - 3x - 3y + 12

1. Arătați că 3∗0=33 * 0 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=3x = 3 și y=0y = 0 în formula legii de compoziție:
3∗0=3⋅0−3⋅3−3⋅0+123 * 0 = 3 \cdot 0 - 3 \cdot 3 - 3 \cdot 0 + 12

(3p)

  • Efectuăm calculele:
3∗0=0−9−0+12=33 * 0 = 0 - 9 - 0 + 12 = 3

(2p)


2. Demonstrați că x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele din membrul drept al identității propuse:
(x−3)(y−3)+3=xy−3x−3y+9+3(x - 3)(y - 3) + 3 = xy - 3x - 3y + 9 + 3

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
xy−3x−3y+12=x∗yxy - 3x - 3y + 12 = x * y

deci x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


3. Arătați că e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm că x∗4=xx * 4 = x, folosind forma restrânsă a legii:
x∗4=(x−3)(4−3)+3=(x−3)⋅1+3=x−3+3=x,∀x∈Rx * 4 = (x - 3)(4 - 3) + 3 = (x - 3) \cdot 1 + 3 = x - 3 + 3 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Verificăm că 4∗x=x4 * x = x:
4∗x=(4−3)(x−3)+3=1⋅(x−3)+3=x−3+3=x,∀x∈R4 * x = (4 - 3)(x - 3) + 3 = 1 \cdot (x - 3) + 3 = x - 3 + 3 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Cum x∗4=4∗x=xx * 4 = 4 * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=4e = 4 este elementul neutru al legii.

(3p)


4. Arătați că 73\frac{7}{3} este simetricul lui 32\frac{3}{2} în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 32∗73\frac{3}{2} * \frac{7}{3} folosind forma restrânsă:
32∗73=(32−3)(73−3)+3=(−32)(−23)+3=1+3=4=e\frac{3}{2} * \frac{7}{3} = \left(\frac{3}{2} - 3\right)\left(\frac{7}{3} - 3\right) + 3 = \left(-\frac{3}{2}\right)\left(-\frac{2}{3}\right) + 3 = 1 + 3 = 4 = e

(2p)

  • Calculăm 73∗32\frac{7}{3} * \frac{3}{2}:
73∗32=(73−3)(32−3)+3=(−23)(−32)+3=1+3=4=e\frac{7}{3} * \frac{3}{2} = \left(\frac{7}{3} - 3\right)\left(\frac{3}{2} - 3\right) + 3 = \left(-\frac{2}{3}\right)\left(-\frac{3}{2}\right) + 3 = 1 + 3 = 4 = e

Deoarece 32∗73=73∗32=e\frac{3}{2} * \frac{7}{3} = \frac{7}{3} * \frac{3}{2} = e, rezultă că 73\frac{7}{3} este simetricul lui 32\frac{3}{2} în raport cu legea „∗*”.

(3p)


5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9x∗3x=39^x * 3^x = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma restrânsă a legii de compoziție:
9x∗3x=(9x−3)(3x−3)+39^x * 3^x = (9^x - 3)(3^x - 3) + 3

(2p)

  • Ecuația devine:
(9x−3)(3x−3)+3=3  ⟺  (9x−3)(3x−3)=0(9^x - 3)(3^x - 3) + 3 = 3 \iff (9^x - 3)(3^x - 3) = 0
  • Egalăm fiecare factor cu zero:
    • 9x−3=0  ⟺  (32)x=31  ⟺  32x=31  ⟺  2x=1  ⟺  x=129^x - 3 = 0 \iff (3^2)^x = 3^1 \iff 3^{2x} = 3^1 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2}
    • 3x−3=0  ⟺  3x=31  ⟺  x=13^x - 3 = 0 \iff 3^x = 3^1 \iff x = 1

Mulțimea soluțiilor reale este S={12,1}S = \left\{\frac{1}{2}, 1\right\}.

(3p)


6. Calculați 3∗4∗5∗⋯∗20233 * 4 * 5 * \dots * 2023. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că elementul 33 este un element absorbant pentru legea de compoziție:
3∗y=(3−3)(y−3)+3=0⋅(y−3)+3=3,∀y∈R3 * y = (3 - 3)(y - 3) + 3 = 0 \cdot (y - 3) + 3 = 3, \quad \forall y \in \mathbb{R}

(2p)

  • Datorită asociativității legii, putem grupa termenii expresiei:
3∗4∗5∗⋯∗2023=3∗(4∗5∗⋯∗2023)=33 * 4 * 5 * \dots * 2023 = 3 * (4 * 5 * \dots * 2023) = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A=(−1221),I2=(1001)șiB(a)=(a+211a)A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad B(a) = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix}

unde aa este număr real.

1. Arătați că det⁡(B(0))=−1\det(B(0)) = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea B(0)B(0) pentru a=0a = 0:
B(0)=(0+2110)=(2110)B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei B(0)B(0):
det⁡(B(0))=∣2110∣=2⋅0−1⋅1=0−1=−1\det(B(0)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 = 0 - 1 = -1

(2p)


2. Arătați că A⋅A=5I2A \cdot A = 5I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(−1221)(−1221)=((−1)(−1)+2⋅2(−1)⋅2+2⋅12⋅(−1)+1⋅22⋅2+1⋅1)A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 2 \cdot 2 & (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot (-1) + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} =(1+4−2+2−2+24+1)= \begin{pmatrix} 1 + 4 & -2 + 2 \\ -2 + 2 & 4 + 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Finalizăm calculul matriceal:
A⋅A=(5005)=5(1001)=5I2A \cdot A = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = 5\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 5I_2

(2p)


3. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma matricelor B(a)+AB(a) + A:
B(a)+A=(a+211a)+(−1221)=(a+133a+1)B(a) + A = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei sumă:
det⁡(B(a)+A)=∣a+133a+1∣=(a+1)2−3⋅3=(a+1)2−9\det(B(a) + A) = \begin{vmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 1 \end{vmatrix} = (a + 1)^2 - 3 \cdot 3 = (a + 1)^2 - 9

(3p)

  • Egalăm determinantul cu zero:
(a+1)2−9=0  ⟺  (a+1)2=9  ⟺  a+1=3 sau a+1=−3(a + 1)^2 - 9 = 0 \iff (a + 1)^2 = 9 \iff a + 1 = 3 \text{ sau } a + 1 = -3

Obținem a=2a = 2 sau a=−4a = -4.

(2p)


4. Determinați numărul real aa pentru care B(a)⋅B(0)−B(2)=−I2B(a) \cdot B(0) - B(2) = -I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul B(a)⋅B(0)B(a) \cdot B(0):
B(a)⋅B(0)=(a+211a)(2110)=(2(a+2)+1a+22+a1)=(2a+5a+2a+21)B(a) \cdot B(0) = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2(a + 2) + 1 & a + 2 \\ 2 + a & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 5 & a + 2 \\ a + 2 & 1 \end{pmatrix}
  • Scriem B(2)=(4112)B(2) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} și calculăm diferența:
B(a)⋅B(0)−B(2)=(2a+5a+2a+21)−(4112)=(2a+1a+1a+1−1)B(a) \cdot B(0) - B(2) = \begin{pmatrix} 2a + 5 & a + 2 \\ a + 2 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 1 & a + 1 \\ a + 1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm matricea obținută cu −I2=(−100−1)-I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}:
(2a+1a+1a+1−1)=(−100−1)\begin{pmatrix} 2a + 1 & a + 1 \\ a + 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}

Egalăm elementele corespunzătoare:

  • a+1=0  ⟹  a=−1a + 1 = 0 \implies a = -1
  • 2a+1=2(−1)+1=−12a + 1 = 2(-1) + 1 = -1 (verificat)

Deci valoarea reală este a=−1a = -1.

(3p)


5. Demonstrați că matricea B(a)−I2B(a) - I_2 este inversabilă, pentru orice număr rațional aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea B(a)−I2B(a) - I_2:
B(a)−I2=(a+211a)−(1001)=(a+111a−1)B(a) - I_2 = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul acestei matrice:
det⁡(B(a)−I2)=∣a+111a−1∣=(a+1)(a−1)−1⋅1=a2−1−1=a2−2\det(B(a) - I_2) = \begin{vmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{vmatrix} = (a + 1)(a - 1) - 1 \cdot 1 = a^2 - 1 - 1 = a^2 - 2

(2p)

  • Deoarece numărul 2\sqrt{2} este irațional (2∉Q\sqrt{2} \notin \mathbb{Q}), ecuația a2−2=0a^2 - 2 = 0 nu are soluții în mulțimea numerelor raționale Q\mathbb{Q}.
  • Prin urmare, pentru orice a∈Qa \in \mathbb{Q} avem a2≠2a^2 \neq 2, deci:
det⁡(B(a)−I2)≠0\det(B(a) - I_2) \neq 0

ceea ce demonstrează că matricea B(a)−I2B(a) - I_2 este inversabilă pentru orice a∈Qa \in \mathbb{Q}.

(3p)


6. Determinați matricea X∈M2(R)X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), știind că X⋅B(0)=AX \cdot B(0) = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece det⁡(B(0))=−1≠0\det(B(0)) = -1 \neq 0, matricea B(0)B(0) este inversabilă. Aflăm inversa matricei B(0)=(2110)B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}:
(B(0))−1=1det⁡(B(0))(0−1−12)=−(0−1−12)=(011−2)(B(0))^{-1} = \frac{1}{\det(B(0))} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = -\begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Înmulțim ecuația X⋅B(0)=AX \cdot B(0) = A la dreapta cu (B(0))−1(B(0))^{-1}:
X=A⋅(B(0))−1=(−1221)(011−2)X = A \cdot (B(0))^{-1} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul:

  • Linia 1:
    • Coloana 1: (−1)⋅0+2⋅1=2(-1) \cdot 0 + 2 \cdot 1 = 2
    • Coloana 2: (−1)⋅1+2⋅(−2)=−1−4=−5(-1) \cdot 1 + 2 \cdot (-2) = -1 - 4 = -5
  • Linia 2:
    • Coloana 1: 2⋅0+1⋅1=12 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 1
    • Coloana 2: 2⋅1+1⋅(−2)=2−2=02 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) = 2 - 2 = 0
X=(2−510)X = \begin{pmatrix} 2 & -5 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)