Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 50 − 5 ( 2 − 1 ) = 5 \sqrt{50} - 5(\sqrt{2} - 1) = 5 50 − 5 ( 2 − 1 ) = 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scoatem factorii de sub radical pentru 50 \sqrt{50} 50 și desfacem paranteza:
50 = 25 ⋅ 2 = 5 2 \sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2} 50 = 25 ⋅ 2 = 5 2
5 ( 2 − 1 ) = 5 2 − 5 5(\sqrt{2} - 1) = 5\sqrt{2} - 5 5 ( 2 − 1 ) = 5 2 − 5
(3p)
50 − 5 ( 2 − 1 ) = 5 2 − ( 5 2 − 5 ) = 5 2 − 5 2 + 5 = 5 \sqrt{50} - 5(\sqrt{2} - 1) = 5\sqrt{2} - (5\sqrt{2} - 5) = 5\sqrt{2} - 5\sqrt{2} + 5 = 5 50 − 5 ( 2 − 1 ) = 5 2 − ( 5 2 − 5 ) = 5 2 − 5 2 + 5 = 5
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 3 x + a f(x) = x^2 - 3x + a f ( x ) = x 2 − 3 x + a , unde a a a este număr real. Arătați că f ( 1 ) = f ( 2 ) f(1) = f(2) f ( 1 ) = f ( 2 ) , pentru orice număr real a a a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției în x = 1 x = 1 x = 1 :
f ( 1 ) = 1 2 − 3 ⋅ 1 + a = 1 − 3 + a = a − 2 f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + a = 1 - 3 + a = a - 2 f ( 1 ) = 1 2 − 3 ⋅ 1 + a = 1 − 3 + a = a − 2
(2p)
Calculăm valoarea funcției în x = 2 x = 2 x = 2 :
f ( 2 ) = 2 2 − 3 ⋅ 2 + a = 4 − 6 + a = a − 2 f(2) = 2^2 - 3 \cdot 2 + a = 4 - 6 + a = a - 2 f ( 2 ) = 2 2 − 3 ⋅ 2 + a = 4 − 6 + a = a − 2
Deoarece f ( 1 ) = a − 2 f(1) = a - 2 f ( 1 ) = a − 2 și f ( 2 ) = a − 2 f(2) = a - 2 f ( 2 ) = a − 2 , rezultă f ( 1 ) = f ( 2 ) f(1) = f(2) f ( 1 ) = f ( 2 ) pentru orice număr real a a a .
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 3 ( x + 2 ) = log 3 ( 4 − x ) \log_3(x + 2) = \log_3(4 - x) log 3 ( x + 2 ) = log 3 ( 4 − x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{ x + 2 > 0 ⟹ x > − 2 4 − x > 0 ⟹ x < 4 ⟹ x ∈ ( − 2 , 4 ) \begin{cases}
x + 2 > 0 \implies x > -2 \\
4 - x > 0 \implies x < 4
\end{cases} \implies x \in (-2, 4) { x + 2 > 0 ⟹ x > − 2 4 − x > 0 ⟹ x < 4 ⟹ x ∈ ( − 2 , 4 )
Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x + 2 = 4 − x x + 2 = 4 - x x + 2 = 4 − x
(2p)
Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2 x = 2 ⟹ x = 1 2x = 2 \implies x = 1 2 x = 2 ⟹ x = 1
Deoarece 1 ∈ ( − 2 , 4 ) 1 \in (-2, 4) 1 ∈ ( − 2 , 4 ) , soluția este validă.
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 8 8 8 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele naturale de două cifre sunt de la 10 10 10 la 99 99 99 , numărul cazurilor posibile fiind:
N posibile = 99 − 10 + 1 = 90 N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90 N posibile = 99 − 10 + 1 = 90
(2p)
Un număr de două cifre a b ‾ \overline{ab} ab are a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } a \in \{1, 2, \dots, 9\} a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } și b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } b \in \{0, 1, \dots, 9\} b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } . Condiția este a ⋅ b = 8 a \cdot b = 8 a ⋅ b = 8 :
Dacă a = 1 ⟹ b = 8 ⟹ 18 a = 1 \implies b = 8 \implies 18 a = 1 ⟹ b = 8 ⟹ 18
Dacă a = 2 ⟹ b = 4 ⟹ 24 a = 2 \implies b = 4 \implies 24 a = 2 ⟹ b = 4 ⟹ 24
Dacă a = 4 ⟹ b = 2 ⟹ 42 a = 4 \implies b = 2 \implies 42 a = 4 ⟹ b = 2 ⟹ 42
Dacă a = 8 ⟹ b = 1 ⟹ 81 a = 8 \implies b = 1 \implies 81 a = 8 ⟹ b = 1 ⟹ 81
Sunt 4 4 4 cazuri favorabile:
P = N favorabile N posibile = 4 90 = 2 45 P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{4}{90} = \frac{2}{45} P = N posibile N favorabile = 90 4 = 45 2
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , a ) A(3, a) A ( 3 , a ) , B ( 1 , 0 ) B(1, 0) B ( 1 , 0 ) și C ( 5 , 2 ) C(5, 2) C ( 5 , 2 ) , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a , știind că punctul A A A este mijlocul segmentului B C BC B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele mijlocului M M M al segmentului B C BC B C sunt date de media aritmetică a coordonatelor capetelor:
x M = x B + x C 2 = 1 + 5 2 = 3 x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 x M = 2 x B + x C = 2 1 + 5 = 3
y M = y B + y C 2 = 0 + 2 2 = 1 y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1 y M = 2 y B + y C = 2 0 + 2 = 1
(3p)
Punctul A ( 3 , a ) A(3, a) A ( 3 , a ) coincide cu mijlocul segmentului B C BC B C , deci egalăm ordonatele:
a = 1 a = 1 a = 1
(2p)
6. Arătați că sin 30 ∘ + 2 cos 45 ∘ + cos 60 ∘ = 2 \sin 30^\circ + \sqrt{2}\cos 45^\circ + \cos 60^\circ = 2 sin 3 0 ∘ + 2 cos 4 5 ∘ + cos 6 0 ∘ = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Utilizăm valorile funcțiilor trigonometrice în unghiurile remarcabile:
sin 30 ∘ = 1 2 , cos 45 ∘ = 2 2 , cos 60 ∘ = 1 2 \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2} sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 4 5 ∘ = 2 2 , cos 6 0 ∘ = 2 1
(3p)
Înlocuim valorile în expresie:
sin 30 ∘ + 2 cos 45 ∘ + cos 60 ∘ = 1 2 + 2 ⋅ 2 2 + 1 2 = 1 2 + 2 2 + 1 2 = 1 2 + 1 + 1 2 = 2 \sin 30^\circ + \sqrt{2}\cos 45^\circ + \cos 60^\circ = \frac{1}{2} + \sqrt{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + \frac{2}{2} + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} + 1 + \frac{1}{2} = 2 sin 3 0 ∘ + 2 cos 4 5 ∘ + cos 6 0 ∘ = 2 1 + 2 ⋅ 2 2 + 2 1 = 2 1 + 2 2 + 2 1 = 2 1 + 1 + 2 1 = 2
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:
x ∗ y = x y − 3 x − 3 y + 12 x * y = xy - 3x - 3y + 12 x ∗ y = x y − 3 x − 3 y + 12
1. Arătați că 3 ∗ 0 = 3 3 * 0 = 3 3 ∗ 0 = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = 3 x = 3 x = 3 și y = 0 y = 0 y = 0 în formula legii de compoziție:
3 ∗ 0 = 3 ⋅ 0 − 3 ⋅ 3 − 3 ⋅ 0 + 12 3 * 0 = 3 \cdot 0 - 3 \cdot 3 - 3 \cdot 0 + 12 3 ∗ 0 = 3 ⋅ 0 − 3 ⋅ 3 − 3 ⋅ 0 + 12
(3p)
3 ∗ 0 = 0 − 9 − 0 + 12 = 3 3 * 0 = 0 - 9 - 0 + 12 = 3 3 ∗ 0 = 0 − 9 − 0 + 12 = 3
(2p)
2. Demonstrați că x ∗ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x * y = (x - 3)(y - 3) + 3 x ∗ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem parantezele din membrul drept al identității propuse:
( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = x y − 3 x − 3 y + 9 + 3 (x - 3)(y - 3) + 3 = xy - 3x - 3y + 9 + 3 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = x y − 3 x − 3 y + 9 + 3
(2p)
Reducem termenii asemenea:
x y − 3 x − 3 y + 12 = x ∗ y xy - 3x - 3y + 12 = x * y x y − 3 x − 3 y + 12 = x ∗ y
deci x ∗ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x * y = (x - 3)(y - 3) + 3 x ∗ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y .
(3p)
3. Arătați că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm că x ∗ 4 = x x * 4 = x x ∗ 4 = x , folosind forma restrânsă a legii:
x ∗ 4 = ( x − 3 ) ( 4 − 3 ) + 3 = ( x − 3 ) ⋅ 1 + 3 = x − 3 + 3 = x , ∀ x ∈ R x * 4 = (x - 3)(4 - 3) + 3 = (x - 3) \cdot 1 + 3 = x - 3 + 3 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R} x ∗ 4 = ( x − 3 ) ( 4 − 3 ) + 3 = ( x − 3 ) ⋅ 1 + 3 = x − 3 + 3 = x , ∀ x ∈ R
(2p)
Verificăm că 4 ∗ x = x 4 * x = x 4 ∗ x = x :
4 ∗ x = ( 4 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 1 ⋅ ( x − 3 ) + 3 = x − 3 + 3 = x , ∀ x ∈ R 4 * x = (4 - 3)(x - 3) + 3 = 1 \cdot (x - 3) + 3 = x - 3 + 3 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R} 4 ∗ x = ( 4 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 1 ⋅ ( x − 3 ) + 3 = x − 3 + 3 = x , ∀ x ∈ R
Cum x ∗ 4 = 4 ∗ x = x x * 4 = 4 * x = x x ∗ 4 = 4 ∗ x = x pentru orice număr real x x x , rezultă că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru al legii.
(3p)
4. Arătați că 7 3 \frac{7}{3} 3 7 este simetricul lui 3 2 \frac{3}{2} 2 3 în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 3 2 ∗ 7 3 \frac{3}{2} * \frac{7}{3} 2 3 ∗ 3 7 folosind forma restrânsă:
3 2 ∗ 7 3 = ( 3 2 − 3 ) ( 7 3 − 3 ) + 3 = ( − 3 2 ) ( − 2 3 ) + 3 = 1 + 3 = 4 = e \frac{3}{2} * \frac{7}{3} = \left(\frac{3}{2} - 3\right)\left(\frac{7}{3} - 3\right) + 3 = \left(-\frac{3}{2}\right)\left(-\frac{2}{3}\right) + 3 = 1 + 3 = 4 = e 2 3 ∗ 3 7 = ( 2 3 − 3 ) ( 3 7 − 3 ) + 3 = ( − 2 3 ) ( − 3 2 ) + 3 = 1 + 3 = 4 = e
(2p)
Calculăm 7 3 ∗ 3 2 \frac{7}{3} * \frac{3}{2} 3 7 ∗ 2 3 :
7 3 ∗ 3 2 = ( 7 3 − 3 ) ( 3 2 − 3 ) + 3 = ( − 2 3 ) ( − 3 2 ) + 3 = 1 + 3 = 4 = e \frac{7}{3} * \frac{3}{2} = \left(\frac{7}{3} - 3\right)\left(\frac{3}{2} - 3\right) + 3 = \left(-\frac{2}{3}\right)\left(-\frac{3}{2}\right) + 3 = 1 + 3 = 4 = e 3 7 ∗ 2 3 = ( 3 7 − 3 ) ( 2 3 − 3 ) + 3 = ( − 3 2 ) ( − 2 3 ) + 3 = 1 + 3 = 4 = e
Deoarece 3 2 ∗ 7 3 = 7 3 ∗ 3 2 = e \frac{3}{2} * \frac{7}{3} = \frac{7}{3} * \frac{3}{2} = e 2 3 ∗ 3 7 = 3 7 ∗ 2 3 = e , rezultă că 7 3 \frac{7}{3} 3 7 este simetricul lui 3 2 \frac{3}{2} 2 3 în raport cu legea „∗ * ∗ ”.
(3p)
5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9 x ∗ 3 x = 3 9^x * 3^x = 3 9 x ∗ 3 x = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim forma restrânsă a legii de compoziție:
9 x ∗ 3 x = ( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) + 3 9^x * 3^x = (9^x - 3)(3^x - 3) + 3 9 x ∗ 3 x = ( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) + 3
(2p)
( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) + 3 = 3 ⟺ ( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) = 0 (9^x - 3)(3^x - 3) + 3 = 3 \iff (9^x - 3)(3^x - 3) = 0 ( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) + 3 = 3 ⟺ ( 9 x − 3 ) ( 3 x − 3 ) = 0
Egalăm fiecare factor cu zero:
9 x − 3 = 0 ⟺ ( 3 2 ) x = 3 1 ⟺ 3 2 x = 3 1 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 1 2 9^x - 3 = 0 \iff (3^2)^x = 3^1 \iff 3^{2x} = 3^1 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2} 9 x − 3 = 0 ⟺ ( 3 2 ) x = 3 1 ⟺ 3 2 x = 3 1 ⟺ 2 x = 1 ⟺ x = 2 1
3 x − 3 = 0 ⟺ 3 x = 3 1 ⟺ x = 1 3^x - 3 = 0 \iff 3^x = 3^1 \iff x = 1 3 x − 3 = 0 ⟺ 3 x = 3 1 ⟺ x = 1
Mulțimea soluțiilor reale este S = { 1 2 , 1 } S = \left\{\frac{1}{2}, 1\right\} S = { 2 1 , 1 } .
(3p)
6. Calculați 3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 3 * 4 * 5 * \dots * 2023 3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Observăm că elementul 3 3 3 este un element absorbant pentru legea de compoziție:
3 ∗ y = ( 3 − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = 0 ⋅ ( y − 3 ) + 3 = 3 , ∀ y ∈ R 3 * y = (3 - 3)(y - 3) + 3 = 0 \cdot (y - 3) + 3 = 3, \quad \forall y \in \mathbb{R} 3 ∗ y = ( 3 − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = 0 ⋅ ( y − 3 ) + 3 = 3 , ∀ y ∈ R
(2p)
Datorită asociativității legii, putem grupa termenii expresiei:
3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 = 3 ∗ ( 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 ) = 3 3 * 4 * 5 * \dots * 2023 = 3 * (4 * 5 * \dots * 2023) = 3 3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 = 3 ∗ ( 4 ∗ 5 ∗ ⋯ ∗ 2023 ) = 3
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele:
A = ( − 1 2 2 1 ) , I 2 = ( 1 0 0 1 ) și B ( a ) = ( a + 2 1 1 a ) A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad B(a) = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} A = ( − 1 2 2 1 ) , I 2 = ( 1 0 0 1 ) ș i B ( a ) = ( a + 2 1 1 a )
unde a a a este număr real.
1. Arătați că det ( B ( 0 ) ) = − 1 \det(B(0)) = -1 det ( B ( 0 )) = − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem matricea B ( 0 ) B(0) B ( 0 ) pentru a = 0 a = 0 a = 0 :
B ( 0 ) = ( 0 + 2 1 1 0 ) = ( 2 1 1 0 ) B(0) = \begin{pmatrix} 0 + 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} B ( 0 ) = ( 0 + 2 1 1 0 ) = ( 2 1 1 0 )
(3p)
Calculăm determinantul matricei B ( 0 ) B(0) B ( 0 ) :
det ( B ( 0 ) ) = ∣ 2 1 1 0 ∣ = 2 ⋅ 0 − 1 ⋅ 1 = 0 − 1 = − 1 \det(B(0)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 = 0 - 1 = -1 det ( B ( 0 )) = 2 1 1 0 = 2 ⋅ 0 − 1 ⋅ 1 = 0 − 1 = − 1
(2p)
2. Arătați că A ⋅ A = 5 I 2 A \cdot A = 5I_2 A ⋅ A = 5 I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul A ⋅ A A \cdot A A ⋅ A :
A ⋅ A = ( − 1 2 2 1 ) ( − 1 2 2 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 2 ⋅ 2 ( − 1 ) ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 2 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 2 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 2 \cdot 2 & (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot (-1) + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( − 1 2 2 1 ) ( − 1 2 2 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 2 ⋅ 2 2 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 2 ( − 1 ) ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1 )
= ( 1 + 4 − 2 + 2 − 2 + 2 4 + 1 ) = \begin{pmatrix} 1 + 4 & -2 + 2 \\ -2 + 2 & 4 + 1 \end{pmatrix} = ( 1 + 4 − 2 + 2 − 2 + 2 4 + 1 )
(3p)
Finalizăm calculul matriceal:
A ⋅ A = ( 5 0 0 5 ) = 5 ( 1 0 0 1 ) = 5 I 2 A \cdot A = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} = 5\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 5I_2 A ⋅ A = ( 5 0 0 5 ) = 5 ( 1 0 0 1 ) = 5 I 2
(2p)
3. Determinați numerele reale a a a pentru care det ( B ( a ) + A ) = 0 \det(B(a) + A) = 0 det ( B ( a ) + A ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm suma matricelor B ( a ) + A B(a) + A B ( a ) + A :
B ( a ) + A = ( a + 2 1 1 a ) + ( − 1 2 2 1 ) = ( a + 1 3 3 a + 1 ) B(a) + A = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 1 \end{pmatrix} B ( a ) + A = ( a + 2 1 1 a ) + ( − 1 2 2 1 ) = ( a + 1 3 3 a + 1 )
Calculăm determinantul matricei sumă:
det ( B ( a ) + A ) = ∣ a + 1 3 3 a + 1 ∣ = ( a + 1 ) 2 − 3 ⋅ 3 = ( a + 1 ) 2 − 9 \det(B(a) + A) = \begin{vmatrix} a + 1 & 3 \\ 3 & a + 1 \end{vmatrix} = (a + 1)^2 - 3 \cdot 3 = (a + 1)^2 - 9 det ( B ( a ) + A ) = a + 1 3 3 a + 1 = ( a + 1 ) 2 − 3 ⋅ 3 = ( a + 1 ) 2 − 9
(3p)
Egalăm determinantul cu zero:
( a + 1 ) 2 − 9 = 0 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 9 ⟺ a + 1 = 3 sau a + 1 = − 3 (a + 1)^2 - 9 = 0 \iff (a + 1)^2 = 9 \iff a + 1 = 3 \text{ sau } a + 1 = -3 ( a + 1 ) 2 − 9 = 0 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 9 ⟺ a + 1 = 3 sau a + 1 = − 3
Obținem a = 2 a = 2 a = 2 sau a = − 4 a = -4 a = − 4 .
(2p)
4. Determinați numărul real a a a pentru care B ( a ) ⋅ B ( 0 ) − B ( 2 ) = − I 2 B(a) \cdot B(0) - B(2) = -I_2 B ( a ) ⋅ B ( 0 ) − B ( 2 ) = − I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul B ( a ) ⋅ B ( 0 ) B(a) \cdot B(0) B ( a ) ⋅ B ( 0 ) :
B ( a ) ⋅ B ( 0 ) = ( a + 2 1 1 a ) ( 2 1 1 0 ) = ( 2 ( a + 2 ) + 1 a + 2 2 + a 1 ) = ( 2 a + 5 a + 2 a + 2 1 ) B(a) \cdot B(0) = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2(a + 2) + 1 & a + 2 \\ 2 + a & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 5 & a + 2 \\ a + 2 & 1 \end{pmatrix} B ( a ) ⋅ B ( 0 ) = ( a + 2 1 1 a ) ( 2 1 1 0 ) = ( 2 ( a + 2 ) + 1 2 + a a + 2 1 ) = ( 2 a + 5 a + 2 a + 2 1 )
Scriem B ( 2 ) = ( 4 1 1 2 ) B(2) = \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} B ( 2 ) = ( 4 1 1 2 ) și calculăm diferența:
B ( a ) ⋅ B ( 0 ) − B ( 2 ) = ( 2 a + 5 a + 2 a + 2 1 ) − ( 4 1 1 2 ) = ( 2 a + 1 a + 1 a + 1 − 1 ) B(a) \cdot B(0) - B(2) = \begin{pmatrix} 2a + 5 & a + 2 \\ a + 2 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 4 & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + 1 & a + 1 \\ a + 1 & -1 \end{pmatrix} B ( a ) ⋅ B ( 0 ) − B ( 2 ) = ( 2 a + 5 a + 2 a + 2 1 ) − ( 4 1 1 2 ) = ( 2 a + 1 a + 1 a + 1 − 1 )
(2p)
Egalăm matricea obținută cu − I 2 = ( − 1 0 0 − 1 ) -I_2 = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} − I 2 = ( − 1 0 0 − 1 ) :
( 2 a + 1 a + 1 a + 1 − 1 ) = ( − 1 0 0 − 1 ) \begin{pmatrix} 2a + 1 & a + 1 \\ a + 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} ( 2 a + 1 a + 1 a + 1 − 1 ) = ( − 1 0 0 − 1 )
Egalăm elementele corespunzătoare:
a + 1 = 0 ⟹ a = − 1 a + 1 = 0 \implies a = -1 a + 1 = 0 ⟹ a = − 1
2 a + 1 = 2 ( − 1 ) + 1 = − 1 2a + 1 = 2(-1) + 1 = -1 2 a + 1 = 2 ( − 1 ) + 1 = − 1 (verificat)
Deci valoarea reală este a = − 1 a = -1 a = − 1 .
(3p)
5. Demonstrați că matricea B ( a ) − I 2 B(a) - I_2 B ( a ) − I 2 este inversabilă, pentru orice număr rațional a a a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm matricea B ( a ) − I 2 B(a) - I_2 B ( a ) − I 2 :
B ( a ) − I 2 = ( a + 2 1 1 a ) − ( 1 0 0 1 ) = ( a + 1 1 1 a − 1 ) B(a) - I_2 = \begin{pmatrix} a + 2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{pmatrix} B ( a ) − I 2 = ( a + 2 1 1 a ) − ( 1 0 0 1 ) = ( a + 1 1 1 a − 1 )
Calculăm determinantul acestei matrice:
det ( B ( a ) − I 2 ) = ∣ a + 1 1 1 a − 1 ∣ = ( a + 1 ) ( a − 1 ) − 1 ⋅ 1 = a 2 − 1 − 1 = a 2 − 2 \det(B(a) - I_2) = \begin{vmatrix} a + 1 & 1 \\ 1 & a - 1 \end{vmatrix} = (a + 1)(a - 1) - 1 \cdot 1 = a^2 - 1 - 1 = a^2 - 2 det ( B ( a ) − I 2 ) = a + 1 1 1 a − 1 = ( a + 1 ) ( a − 1 ) − 1 ⋅ 1 = a 2 − 1 − 1 = a 2 − 2
(2p)
Deoarece numărul 2 \sqrt{2} 2 este irațional (2 ∉ Q \sqrt{2} \notin \mathbb{Q} 2 ∈ / Q ), ecuația a 2 − 2 = 0 a^2 - 2 = 0 a 2 − 2 = 0 nu are soluții în mulțimea numerelor raționale Q \mathbb{Q} Q .
Prin urmare, pentru orice a ∈ Q a \in \mathbb{Q} a ∈ Q avem a 2 ≠ 2 a^2 \neq 2 a 2 = 2 , deci:
det ( B ( a ) − I 2 ) ≠ 0 \det(B(a) - I_2) \neq 0 det ( B ( a ) − I 2 ) = 0
ceea ce demonstrează că matricea B ( a ) − I 2 B(a) - I_2 B ( a ) − I 2 este inversabilă pentru orice a ∈ Q a \in \mathbb{Q} a ∈ Q .
(3p)
6. Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) , știind că X ⋅ B ( 0 ) = A X \cdot B(0) = A X ⋅ B ( 0 ) = A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece det ( B ( 0 ) ) = − 1 ≠ 0 \det(B(0)) = -1 \neq 0 det ( B ( 0 )) = − 1 = 0 , matricea B ( 0 ) B(0) B ( 0 ) este inversabilă. Aflăm inversa matricei B ( 0 ) = ( 2 1 1 0 ) B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} B ( 0 ) = ( 2 1 1 0 ) :
( B ( 0 ) ) − 1 = 1 det ( B ( 0 ) ) ( 0 − 1 − 1 2 ) = − ( 0 − 1 − 1 2 ) = ( 0 1 1 − 2 ) (B(0))^{-1} = \frac{1}{\det(B(0))} \begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = -\begin{pmatrix} 0 & -1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} ( B ( 0 ) ) − 1 = det ( B ( 0 )) 1 ( 0 − 1 − 1 2 ) = − ( 0 − 1 − 1 2 ) = ( 0 1 1 − 2 )
(2p)
Înmulțim ecuația X ⋅ B ( 0 ) = A X \cdot B(0) = A X ⋅ B ( 0 ) = A la dreapta cu ( B ( 0 ) ) − 1 (B(0))^{-1} ( B ( 0 ) ) − 1 :
X = A ⋅ ( B ( 0 ) ) − 1 = ( − 1 2 2 1 ) ( 0 1 1 − 2 ) X = A \cdot (B(0))^{-1} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} X = A ⋅ ( B ( 0 ) ) − 1 = ( − 1 2 2 1 ) ( 0 1 1 − 2 )
Efectuăm produsul:
Linia 1:
Coloana 1: ( − 1 ) ⋅ 0 + 2 ⋅ 1 = 2 (-1) \cdot 0 + 2 \cdot 1 = 2 ( − 1 ) ⋅ 0 + 2 ⋅ 1 = 2
Coloana 2: ( − 1 ) ⋅ 1 + 2 ⋅ ( − 2 ) = − 1 − 4 = − 5 (-1) \cdot 1 + 2 \cdot (-2) = -1 - 4 = -5 ( − 1 ) ⋅ 1 + 2 ⋅ ( − 2 ) = − 1 − 4 = − 5
Linia 2:
Coloana 1: 2 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 = 1 2 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 1 2 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 = 1
Coloana 2: 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 2 ) = 2 − 2 = 0 2 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) = 2 - 2 = 0 2 ⋅ 1 + 1 ⋅ ( − 2 ) = 2 − 2 = 0
X = ( 2 − 5 1 0 ) X = \begin{pmatrix} 2 & -5 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} X = ( 2 1 − 5 0 )
(3p)