BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2023Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2023 - Matematică Pedagogic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 25+64−169=0\sqrt{25} + \sqrt{64} - \sqrt{169} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare radical:
25=5,64=8,169=13\sqrt{25} = 5, \quad \sqrt{64} = 8, \quad \sqrt{169} = 13 25+64−169=5+8−13\sqrt{25} + \sqrt{64} - \sqrt{169} = 5 + 8 - 13

(3p)

  • Efectuăm adunarea și scăderea:
5+8−13=13−13=05 + 8 - 13 = 13 - 13 = 0

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+2f(x) = 2x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2+2g(x) = x^2 + 2. Determinați numerele naturale nn pentru care f(n)≥g(n)f(n) \ge g(n). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem inecuația f(n)≥g(n)f(n) \ge g(n):
2n+2≥n2+22n + 2 \ge n^2 + 2

(2p)

  • Scădem 22 din ambii membri și trecem toți termenii într-o parte:
2n≥n2  ⟺  n2−2n≤0  ⟺  n(n−2)≤02n \ge n^2 \iff n^2 - 2n \le 0 \iff n(n - 2) \le 0
  • Soluția pe R\mathbb{R} a inecuației de gradul al doilea este intervalul închis format din rădăcini, [0,2][0, 2].
  • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt:
n=0,n=1,n=2n = 0, \quad n = 1, \quad n = 2

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(2x−1)=log⁡327−2\log_3(2x - 1) = \log_3 27 - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiție de existență pentru logaritm:
2x−1>0  ⟺  x>122x - 1 > 0 \iff x > \frac{1}{2}
  • Calculăm membrul drept: log⁡327=3\log_3 27 = 3, deci:
log⁡3(2x−1)=3−2  ⟺  log⁡3(2x−1)=1\log_3(2x - 1) = 3 - 2 \iff \log_3(2x - 1) = 1
  • Deducem ecuația algebrică:
2x−1=31  ⟺  2x−1=32x - 1 = 3^1 \iff 2x - 1 = 3

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=4  ⟺  x=22x = 4 \iff x = 2

Cum 2>122 > \frac{1}{2}, soluția convine.

(2p)


4. Prețul unui obiect este de 150150 de lei. Determinați prețul obiectului după ce se scumpește de două ori, succesiv, cu câte 20%20\%. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm prețul după prima scumpire cu 20%20\%:
150+20100⋅150=150+30=180 lei150 + \frac{20}{100} \cdot 150 = 150 + 30 = 180 \text{ lei}

(2p)

  • Calculăm prețul după a doua scumpire cu 20%20\%, aplicată noului preț de 180180 de lei:
180+20100⋅180=180+36=216 lei180 + \frac{20}{100} \cdot 180 = 180 + 36 = 216 \text{ lei}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,4)A(0, 4) și M(3,6)M(3, 6). Determinați coordonatele punctului BB, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, așadar coordonatele sale verifică relațiile:
xM=xA+xB2  ⟹  3=0+xB2x_M = \frac{x_A + x_B}{2} \implies 3 = \frac{0 + x_B}{2} yM=yA+yB2  ⟹  6=4+yB2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} \implies 6 = \frac{4 + y_B}{2}

(3p)

  • Determinăm coordonatele lui BB:
xB=2⋅3=6x_B = 2 \cdot 3 = 6 4+yB=12  ⟹  yB=84 + y_B = 12 \implies y_B = 8

Coordonatele punctului căutat sunt B(6,8)B(6, 8).

(2p)


6. Arătați că 32sin⁡60∘−13cos⁡30∘cos⁡60∘=12\frac{\sqrt{3}}{2} \sin 60^\circ - \frac{1}{\sqrt{3}} \cos 30^\circ \cos 60^\circ = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Precizăm valorile trigonometrice fundamentale:
sin⁡60∘=32,cos⁡30∘=32,cos⁡60∘=12\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \cos 60^\circ = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresie:
32sin⁡60∘−13cos⁡30∘cos⁡60∘=32⋅32−13⋅32⋅12\frac{\sqrt{3}}{2} \sin 60^\circ - \frac{1}{\sqrt{3}} \cos 30^\circ \cos 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} - \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{1}{2} =34−14=24=12= \frac{3}{4} - \frac{1}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x+y−4x * y = x + y - 4

1. Arătați că 2∗(−2)=−42 * (-2) = -4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=2x = 2 și y=−2y = -2:
2∗(−2)=2+(−2)−42 * (-2) = 2 + (-2) - 4

(3p)

  • Efectuăm calculul:
2∗(−2)=0−4=−42 * (-2) = 0 - 4 = -4

(2p)


2. Arătați că legea de compoziție „∗*” este asociativă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm (x∗y)∗z(x * y) * z pentru orice numere reale x,y,zx, y, z:
(x∗y)∗z=(x+y−4)∗z=(x+y−4)+z−4=x+y+z−8(x * y) * z = (x + y - 4) * z = (x + y - 4) + z - 4 = x + y + z - 8

(2p)

  • Calculăm x∗(y∗z)x * (y * z) pentru orice numere reale x,y,zx, y, z:
x∗(y∗z)=x∗(y+z−4)=x+(y+z−4)−4=x+y+z−8x * (y * z) = x * (y + z - 4) = x + (y + z - 4) - 4 = x + y + z - 8
  • Deoarece (x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x * y) * z = x * (y * z) pentru orice numere reale x,y,zx, y, z, deducem că legea de compoziție „∗*” este asociativă.

(3p)


3. Arătați că 1∗2∗3∗4∗5∗6>01 * 2 * 3 * 4 * 5 * 6 > 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Datorită asociativității legii, putem grupa termenii:
(1∗2∗3)=(1+2−4)+3−4=−1+3−4=−2(1 * 2 * 3) = (1 + 2 - 4) + 3 - 4 = -1 + 3 - 4 = -2 (4∗5∗6)=(4+5−4)+6−4=5+6−4=7(4 * 5 * 6) = (4 + 5 - 4) + 6 - 4 = 5 + 6 - 4 = 7

(3p)

  • Compunem cele două rezultate:
(1∗2∗3)∗(4∗5∗6)=(−2)∗7=−2+7−4=1(1 * 2 * 3) * (4 * 5 * 6) = (-2) * 7 = -2 + 7 - 4 = 1

Cum 1>01 > 0, inegalitatea este demonstrată.

(2p)


4. Determinați numărul real xx pentru care (x∗x)∗x=(x+1)∗x(x * x) * x = (x + 1) * x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng și membrul drept:
x∗x=x+x−4=2x−4x * x = x + x - 4 = 2x - 4 (x∗x)∗x=(2x−4)∗x=2x−4+x−4=3x−8(x * x) * x = (2x - 4) * x = 2x - 4 + x - 4 = 3x - 8 (x+1)∗x=(x+1)+x−4=2x−3(x + 1) * x = (x + 1) + x - 4 = 2x - 3

(2p)

  • Egalăm cele două expresii:
3x−8=2x−3  ⟹  3x−2x=8−3  ⟹  x=53x - 8 = 2x - 3 \implies 3x - 2x = 8 - 3 \implies x = 5

(3p)


5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x∗2x=24^x * 2^x = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție:
4x∗2x=4x+2x−44^x * 2^x = 4^x + 2^x - 4
  • Ecuația devine:
4x+2x−4=2  ⟺  4x+2x−6=04^x + 2^x - 4 = 2 \iff 4^x + 2^x - 6 = 0

(2p)

  • Deoarece 4x=(2x)24^x = (2^x)^2, facem schimbarea de variabilă t=2xt = 2^x, cu condiția t>0t > 0:
t2+t−6=0  ⟺  (t−2)(t+3)=0t^2 + t - 6 = 0 \iff (t - 2)(t + 3) = 0
  • Rădăcinile ecuației sunt t=2t = 2 și t=−3t = -3.
  • Deoarece t>0t > 0, valoarea t=−3t = -3 nu convine.
  • Pentru t=2t = 2, avem:
2x=2  ⟹  x=12^x = 2 \implies x = 1

(3p)


6. Arătați că x2∗1x2≥−2x^2 * \frac{1}{x^2} \ge -2, pentru orice număr real nenul xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerea conform definiției legii:
x2∗1x2=x2+1x2−4x^2 * \frac{1}{x^2} = x^2 + \frac{1}{x^2} - 4
  • Inegalitatea cerută devine:
x2+1x2−4≥−2  ⟺  x2+1x2−2≥0x^2 + \frac{1}{x^2} - 4 \ge -2 \iff x^2 + \frac{1}{x^2} - 2 \ge 0

(2p)

  • Restrângem ca pătrat perfect:
x2−2⋅x⋅1x+(1x)2=(x−1x)2≥0x^2 - 2 \cdot x \cdot \frac{1}{x} + \left(\frac{1}{x}\right)^2 = \left(x - \frac{1}{x}\right)^2 \ge 0
  • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ, inegalitatea (x−1x)2≥0\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 \ge 0 este adevărată pentru orice număr real nenul xx.
  • Prin urmare, x2∗1x2≥−2x^2 * \frac{1}{x^2} \ge -2, pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A=(101−1),B=(120−1),I2=(1001),O2=(0000)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}, \quad B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad O_2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 \\ 0 & 0 \end{pmatrix}

1. Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricii AA:
det⁡A=∣101−1∣=1⋅(−1)−0⋅1\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-1) - 0 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=−1−0=−1\det A = -1 - 0 = -1

(2p)


2. Arătați că A⋅A−B⋅B=O2A \cdot A - B \cdot B = O_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(101−1)(101−1)=(1⋅1+0⋅11⋅0+0⋅(−1)1⋅1+(−1)⋅11⋅0+(−1)⋅(−1))=(1001)=I2A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 \cdot 1 & 1 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) \\ 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 1 & 1 \cdot 0 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)

  • Calculăm produsul B⋅BB \cdot B:
B⋅B=(120−1)(120−1)=(1⋅1+2⋅01⋅2+2⋅(−1)0⋅1+(−1)⋅00⋅2+(−1)⋅(−1))=(1001)=I2B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 2 \cdot 0 & 1 \cdot 2 + 2 \cdot (-1) \\ 0 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 & 0 \cdot 2 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2
  • Deducem scăderea:
A⋅A−B⋅B=I2−I2=O2A \cdot A - B \cdot B = I_2 - I_2 = O_2

(3p)


3. Determinați numărul real xx pentru care det⁡(A⋅A−xI2)=0\det(A \cdot A - x I_2) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece A⋅A=I2A \cdot A = I_2, matricea din paranteză este:
A⋅A−xI2=I2−xI2=(1−x)I2=(1−x001−x)A \cdot A - x I_2 = I_2 - x I_2 = (1 - x)I_2 = \begin{pmatrix} 1 - x & 0 \\ 0 & 1 - x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A⋅A−xI2)=(1−x)(1−x)−0=(1−x)2\det(A \cdot A - x I_2) = (1 - x)(1 - x) - 0 = (1 - x)^2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația:
(1−x)2=0  ⟺  1−x=0  ⟺  x=1(1 - x)^2 = 0 \iff 1 - x = 0 \iff x = 1

(2p)


4. Determinați numărul real xx pentru care A−B−xI2=(−2−21−2)A - B - x I_2 = \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea A−BA - B:
A−B=(101−1)−(120−1)=(1−10−21−0−1−(−1))=(0−210)A - B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 0 - 2 \\ 1 - 0 & -1 - (-1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm A−B−xI2A - B - x I_2:
A−B−xI2=(0−210)−(x00x)=(−x−21−x)A - B - x I_2 = \begin{pmatrix} 0 & -2 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -x & -2 \\ 1 & -x \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cu matricea din enunț:
(−x−21−x)=(−2−21−2)\begin{pmatrix} -x & -2 \\ 1 & -x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}
  • Obținem −x=−2-x = -2, de unde x=2x = 2.

(2p)


5. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(a(A+B))=−6\det(a(A + B)) = -6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma matricelor AA și BB:
A+B=(101−1)+(120−1)=(221−2)A + B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea a(A+B)a(A + B):
a(A+B)=(2a2aa−2a)a(A + B) = \begin{pmatrix} 2a & 2a \\ a & -2a \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricii obținute:
det⁡(a(A+B))=2a⋅(−2a)−2a⋅a=−4a2−2a2=−6a2\det(a(A + B)) = 2a \cdot (-2a) - 2a \cdot a = -4a^2 - 2a^2 = -6a^2

(3p)

  • Egalăm cu −6-6:
−6a2=−6  ⟺  a2=1-6a^2 = -6 \iff a^2 = 1
  • Obținem soluțiile reale:
a=−1saua=1a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

(2p)


6. Rezolvați în M2(R)\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) ecuația A⋅X=BA \cdot X = B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece am demonstrat la punctul 2 că A⋅A=I2A \cdot A = I_2, matricea AA este inversabilă și inversa ei este chiar AA:
A−1=AA^{-1} = A
  • Înmulțind ecuația A⋅X=BA \cdot X = B la stânga cu A−1=AA^{-1} = A, obținem:
X=A⋅BX = A \cdot B

(3p)

  • Efectuăm produsul matricelor AA și BB:
X=(101−1)(120−1)=(1⋅1+0⋅01⋅2+0⋅(−1)1⋅1+(−1)⋅01⋅2+(−1)⋅(−1))X = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 & 1 \cdot 2 + 0 \cdot (-1) \\ 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 & 1 \cdot 2 + (-1) \cdot (-1) \end{pmatrix} X=(1213)X = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)