Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 ( 2 2 − 6 ) + 2 3 = 4 \sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) + 2\sqrt{3} = 4 2 ( 2 2 − 6 ) + 2 3 = 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza prin înmulțirea termenilor cu factorul comun 2 \sqrt{2} 2 :
2 ( 2 2 − 6 ) = 2 ( 2 ) 2 − 12 = 2 ⋅ 2 − 4 ⋅ 3 = 4 − 2 3 \sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) = 2(\sqrt{2})^2 - \sqrt{12} = 2 \cdot 2 - \sqrt{4 \cdot 3} = 4 - 2\sqrt{3} 2 ( 2 2 − 6 ) = 2 ( 2 ) 2 − 12 = 2 ⋅ 2 − 4 ⋅ 3 = 4 − 2 3
(3p)
Adunăm termenul 2 3 2\sqrt{3} 2 3 și finalizăm calculul:
2 ( 2 2 − 6 ) + 2 3 = 4 − 2 3 + 2 3 = 4 \sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) + 2\sqrt{3} = 4 - 2\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 4 2 ( 2 2 − 6 ) + 2 3 = 4 − 2 3 + 2 3 = 4
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x + 1 f(x) = 2x + 1 f ( x ) = 2 x + 1 . Determinați numărul real pozitiv a a a pentru care f ( a ) f(a) f ( a ) este media geometrică a numerelor f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) și f ( 4 ) f(4) f ( 4 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției în punctele 0 0 0 și 4 4 4 , precum și expresia în a a a :
f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + 1 = 1 f(0) = 2 \cdot 0 + 1 = 1 f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + 1 = 1
f ( 4 ) = 2 ⋅ 4 + 1 = 9 f(4) = 2 \cdot 4 + 1 = 9 f ( 4 ) = 2 ⋅ 4 + 1 = 9
f ( a ) = 2 a + 1 f(a) = 2a + 1 f ( a ) = 2 a + 1
(3p)
Aplicăm definiția mediei geometrice f ( a ) = f ( 0 ) ⋅ f ( 4 ) f(a) = \sqrt{f(0) \cdot f(4)} f ( a ) = f ( 0 ) ⋅ f ( 4 ) :
2 a + 1 = 1 ⋅ 9 = 9 = 3 2a + 1 = \sqrt{1 \cdot 9} = \sqrt{9} = 3 2 a + 1 = 1 ⋅ 9 = 9 = 3
2 a = 3 − 1 ⟹ 2 a = 2 ⟹ a = 1 2a = 3 - 1 \implies 2a = 2 \implies a = 1 2 a = 3 − 1 ⟹ 2 a = 2 ⟹ a = 1
Deoarece a = 1 > 0 a = 1 > 0 a = 1 > 0 , valoarea convine.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 ⋅ 3 x + 1 = 18 2 \cdot 3^{x+1} = 18 2 ⋅ 3 x + 1 = 18 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Împărțim ambii membri ai ecuației la 2 2 2 și scriem rezultatul ca putere a lui 3 3 3 :
3 x + 1 = 18 2 = 9 = 3 2 3^{x+1} = \frac{18}{2} = 9 = 3^2 3 x + 1 = 2 18 = 9 = 3 2
(3p)
Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x + 1 = 2 ⟹ x = 1 x + 1 = 2 \implies x = 1 x + 1 = 2 ⟹ x = 1
(2p)
4. Prețul unui produs este 300 300 300 de lei. După o scumpire cu p % p\% p % prețul produsului devine 360 360 360 de lei. Calculați p p p . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem ecuația corespunzătoare scumpirii:
300 + p 100 ⋅ 300 = 360 ⟹ p 100 ⋅ 300 = 360 − 300 = 60 300 + \frac{p}{100} \cdot 300 = 360 \implies \frac{p}{100} \cdot 300 = 360 - 300 = 60 300 + 100 p ⋅ 300 = 360 ⟹ 100 p ⋅ 300 = 360 − 300 = 60
(3p)
Simplificăm factorul 100 100 100 și determinăm valoarea lui p p p :
3 p = 60 ⟹ p = 20 3p = 60 \implies p = 20 3 p = 60 ⟹ p = 20
(2p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( − 1 , 2 ) A(-1, 2) A ( − 1 , 2 ) , B ( 1 , 1 ) B(1, 1) B ( 1 , 1 ) și C ( 3 , m ) C(3, m) C ( 3 , m ) . Determinați numărul real m m m pentru care punctul C C C aparține dreptei A B AB A B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm ecuația dreptei A B AB A B folosind ecuația canonică a dreptei determinată de două puncte:
x − x A x B − x A = y − y A y B − y A ⟺ x − ( − 1 ) 1 − ( − 1 ) = y − 2 1 − 2 ⟺ x + 1 2 = y − 2 − 1 \frac{x - x_A}{x_B - x_A} = \frac{y - y_A}{y_B - y_A} \iff \frac{x - (-1)}{1 - (-1)} = \frac{y - 2}{1 - 2} \iff \frac{x+1}{2} = \frac{y-2}{-1} x B − x A x − x A = y B − y A y − y A ⟺ 1 − ( − 1 ) x − ( − 1 ) = 1 − 2 y − 2 ⟺ 2 x + 1 = − 1 y − 2
− ( x + 1 ) = 2 ( y − 2 ) ⟺ − x − 1 = 2 y − 4 ⟺ x + 2 y − 3 = 0 -(x + 1) = 2(y - 2) \iff -x - 1 = 2y - 4 \iff x + 2y - 3 = 0 − ( x + 1 ) = 2 ( y − 2 ) ⟺ − x − 1 = 2 y − 4 ⟺ x + 2 y − 3 = 0
(3p)
Punctul C ( 3 , m ) C(3, m) C ( 3 , m ) aparține dreptei A B AB A B dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
3 + 2 m − 3 = 0 ⟺ 2 m = 0 ⟹ m = 0 3 + 2m - 3 = 0 \iff 2m = 0 \implies m = 0 3 + 2 m − 3 = 0 ⟺ 2 m = 0 ⟹ m = 0
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , A B = 6 AB = 6 A B = 6 și măsura unghiului C C C este egală cu 60 ∘ 60^\circ 6 0 ∘ . Arătați că B C = 4 3 BC = 4\sqrt{3} B C = 4 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , aplicăm definiția funcției trigonometrice sinus pentru unghiul C C C :
sin C = A B B C ⟺ sin 60 ∘ = 6 B C ⟺ 3 2 = 6 B C \sin C = \frac{AB}{BC} \iff \sin 60^\circ = \frac{6}{BC} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{6}{BC} sin C = B C A B ⟺ sin 6 0 ∘ = B C 6 ⟺ 2 3 = B C 6
(3p)
Deducem lungimea ipotenuzei B C BC B C și raționalizăm numitorul:
B C = 2 ⋅ 6 3 = 12 3 = 12 3 3 = 4 3 BC = \frac{2 \cdot 6}{\sqrt{3}} = \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3} B C = 3 2 ⋅ 6 = 3 12 = 3 12 3 = 4 3
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:
x ∘ y = 1 3 x y − x − y + 6 x \circ y = \frac{1}{3}xy - x - y + 6 x ∘ y = 3 1 x y − x − y + 6
1. Arătați că 1 ∘ ( − 3 ) = 7 1 \circ (-3) = 7 1 ∘ ( − 3 ) = 7 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x = 1 x = 1 x = 1 și y = − 3 y = -3 y = − 3 în formula legii de compoziție:
1 ∘ ( − 3 ) = 1 3 ⋅ 1 ⋅ ( − 3 ) − 1 − ( − 3 ) + 6 1 \circ (-3) = \frac{1}{3} \cdot 1 \cdot (-3) - 1 - (-3) + 6 1 ∘ ( − 3 ) = 3 1 ⋅ 1 ⋅ ( − 3 ) − 1 − ( − 3 ) + 6
(3p)
1 ∘ ( − 3 ) = − 1 − 1 + 3 + 6 = 7 1 \circ (-3) = -1 - 1 + 3 + 6 = 7 1 ∘ ( − 3 ) = − 1 − 1 + 3 + 6 = 7
(2p)
2. Arătați că e = 6 e = 6 e = 6 este elementul neutru al legii de compoziție „∘ \circ ∘ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm x ∘ 6 x \circ 6 x ∘ 6 pentru orice număr real x x x :
x ∘ 6 = 1 3 ⋅ x ⋅ 6 − x − 6 + 6 = 2 x − x = x x \circ 6 = \frac{1}{3} \cdot x \cdot 6 - x - 6 + 6 = 2x - x = x x ∘ 6 = 3 1 ⋅ x ⋅ 6 − x − 6 + 6 = 2 x − x = x
(2p)
Calculăm 6 ∘ x 6 \circ x 6 ∘ x pentru orice număr real x x x :
6 ∘ x = 1 3 ⋅ 6 ⋅ x − 6 − x + 6 = 2 x − x = x 6 \circ x = \frac{1}{3} \cdot 6 \cdot x - 6 - x + 6 = 2x - x = x 6 ∘ x = 3 1 ⋅ 6 ⋅ x − 6 − x + 6 = 2 x − x = x
Deoarece x ∘ 6 = 6 ∘ x = x x \circ 6 = 6 \circ x = x x ∘ 6 = 6 ∘ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , rezultă că e = 6 e = 6 e = 6 este elementul neutru al legii de compoziție „∘ \circ ∘ ”.
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale pozitive ecuația x ∘ 6 = 1 \sqrt{x} \circ 6 = 1 x ∘ 6 = 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece e = 6 e = 6 e = 6 este elementul neutru al legii „∘ \circ ∘ ”, avem:
x ∘ 6 = x \sqrt{x} \circ 6 = \sqrt{x} x ∘ 6 = x
pentru orice număr real pozitiv x x x .
(3p)
x = 1 ⟹ x = 1 2 = 1 \sqrt{x} = 1 \implies x = 1^2 = 1 x = 1 ⟹ x = 1 2 = 1
Cum 1 ∈ ( 0 , + ∞ ) 1 \in (0, +\infty) 1 ∈ ( 0 , + ∞ ) , soluția convine.
(2p)
4. Determinați numerele naturale n n n pentru care 2 ∘ n < ( 2 n ) ∘ 1 + 1 2 \circ n < (2n) \circ 1 + 1 2 ∘ n < ( 2 n ) ∘ 1 + 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm definiția legii pentru ambii membri ai inegalității:
2 ∘ n = 1 3 ⋅ 2 ⋅ n − 2 − n + 6 = 2 n 3 − n + 4 2 \circ n = \frac{1}{3} \cdot 2 \cdot n - 2 - n + 6 = \frac{2n}{3} - n + 4 2 ∘ n = 3 1 ⋅ 2 ⋅ n − 2 − n + 6 = 3 2 n − n + 4
( 2 n ) ∘ 1 = 1 3 ⋅ ( 2 n ) ⋅ 1 − 2 n − 1 + 6 = 2 n 3 − 2 n + 5 (2n) \circ 1 = \frac{1}{3} \cdot (2n) \cdot 1 - 2n - 1 + 6 = \frac{2n}{3} - 2n + 5 ( 2 n ) ∘ 1 = 3 1 ⋅ ( 2 n ) ⋅ 1 − 2 n − 1 + 6 = 3 2 n − 2 n + 5
Inegalitatea din enunț se scrie:
2 n 3 − n + 4 < 2 n 3 − 2 n + 5 + 1 \frac{2n}{3} - n + 4 < \frac{2n}{3} - 2n + 5 + 1 3 2 n − n + 4 < 3 2 n − 2 n + 5 + 1
(2p)
Reducem termenul comun 2 n 3 \frac{2n}{3} 3 2 n și rezolvăm inecuația:
− n + 4 < − 2 n + 6 ⟺ 2 n − n < 6 − 4 ⟺ n < 2 -n + 4 < -2n + 6 \iff 2n - n < 6 - 4 \iff n < 2 − n + 4 < − 2 n + 6 ⟺ 2 n − n < 6 − 4 ⟺ n < 2
Cum n n n este număr natural (n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N ), obținem:
n ∈ { 0 , 1 } n \in \{0, 1\} n ∈ { 0 , 1 }
(3p)
5. Demonstrați că x ∘ y = 1 3 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x \circ y = \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) + 3 x ∘ y = 3 1 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pornim de la membrul drept și desfacem parantezele:
1 3 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = 1 3 ( x y − 3 x − 3 y + 9 ) + 3 \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) + 3 = \frac{1}{3}(xy - 3x - 3y + 9) + 3 3 1 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 = 3 1 ( x y − 3 x − 3 y + 9 ) + 3
(2p)
Distribuim factorul 1 3 \frac{1}{3} 3 1 și restrângem termenii constanți:
1 3 x y − x − y + 3 + 3 = 1 3 x y − x − y + 6 = x ∘ y \frac{1}{3}xy - x - y + 3 + 3 = \frac{1}{3}xy - x - y + 6 = x \circ y 3 1 x y − x − y + 3 + 3 = 3 1 x y − x − y + 6 = x ∘ y
pentru orice numere reale x x x și y y y .
(3p)
6. Calculați 1 ∘ 2 ∘ ⋯ ∘ 2023 \sqrt{1} \circ \sqrt{2} \circ \dots \circ \sqrt{2023} 1 ∘ 2 ∘ ⋯ ∘ 2023 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind forma demonstrată la subpunctul anterior, observăm comportamentul numărului 3 3 3 :
x ∘ 3 = 1 3 ( x − 3 ) ( 3 − 3 ) + 3 = 1 3 ( x − 3 ) ⋅ 0 + 3 = 3 x \circ 3 = \frac{1}{3}(x - 3)(3 - 3) + 3 = \frac{1}{3}(x - 3) \cdot 0 + 3 = 3 x ∘ 3 = 3 1 ( x − 3 ) ( 3 − 3 ) + 3 = 3 1 ( x − 3 ) ⋅ 0 + 3 = 3
3 ∘ x = 1 3 ( 3 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 0 + 3 = 3 3 \circ x = \frac{1}{3}(3 - 3)(x - 3) + 3 = 0 + 3 = 3 3 ∘ x = 3 1 ( 3 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 0 + 3 = 3
pentru orice număr real x x x .
(2p)
În șirul numerelor compuse, regăsim termenul 9 = 3 \sqrt{9} = 3 9 = 3 :
1 ∘ 2 ∘ ⋯ ∘ 2023 = ( 1 ∘ ⋯ ∘ 8 ) ∘ 9 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 ) \sqrt{1} \circ \sqrt{2} \circ \dots \circ \sqrt{2023} = (\sqrt{1} \circ \dots \circ \sqrt{8}) \circ \sqrt{9} \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}) 1 ∘ 2 ∘ ⋯ ∘ 2023 = ( 1 ∘ ⋯ ∘ 8 ) ∘ 9 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 )
Datorită asociativității legii de compoziție:
( 1 ∘ ⋯ ∘ 8 ) ∘ 3 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 ) = 3 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 ) = 3 (\sqrt{1} \circ \dots \circ \sqrt{8}) \circ 3 \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}) = 3 \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}) = 3 ( 1 ∘ ⋯ ∘ 8 ) ∘ 3 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 ) = 3 ∘ ( 10 ∘ ⋯ ∘ 2023 ) = 3
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele:
A = ( − 1 2 2 1 ) , B ( a ) = ( a + 2 1 1 a ) , I 2 = ( 1 0 0 1 ) A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, \quad B(a) = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} A = ( − 1 2 2 1 ) , B ( a ) = ( a + 2 1 1 a ) , I 2 = ( 1 0 0 1 )
unde a a a este un număr real.
1. Arătați că A ⋅ A = 5 I 2 A \cdot A = 5I_2 A ⋅ A = 5 I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înmulțim matricea A A A cu ea însăși conform regulii „linie pe coloană”:
A ⋅ A = ( − 1 2 2 1 ) ( − 1 2 2 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 2 ⋅ 2 ( − 1 ) ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 2 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 2 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 2 \cdot 2 & (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot (-1) + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( − 1 2 2 1 ) ( − 1 2 2 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 2 ⋅ 2 2 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 2 ( − 1 ) ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1 )
A ⋅ A = ( 1 + 4 − 2 + 2 − 2 + 2 4 + 1 ) = ( 5 0 0 5 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 + 4 & -2 + 2 \\ -2 + 2 & 4 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( 1 + 4 − 2 + 2 − 2 + 2 4 + 1 ) = ( 5 0 0 5 )
(3p)
Dăm factor comun scalarul 5 5 5 :
A ⋅ A = 5 ( 1 0 0 1 ) = 5 I 2 A \cdot A = 5 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 5I_2 A ⋅ A = 5 ( 1 0 0 1 ) = 5 I 2
(2p)
2. Determinați numerele reale a a a pentru care det ( B ( a ) + A ) = 0 \det(B(a) + A) = 0 det ( B ( a ) + A ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm matricea sumă B ( a ) + A B(a) + A B ( a ) + A :
B ( a ) + A = ( a + 2 1 1 a ) + ( − 1 2 2 1 ) = ( a + 1 3 3 a + 1 ) B(a) + A = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a+1 & 3 \\ 3 & a+1 \end{pmatrix} B ( a ) + A = ( a + 2 1 1 a ) + ( − 1 2 2 1 ) = ( a + 1 3 3 a + 1 )
Calculăm determinantul matricei rezultate:
det ( B ( a ) + A ) = ∣ a + 1 3 3 a + 1 ∣ = ( a + 1 ) 2 − 3 ⋅ 3 = ( a + 1 ) 2 − 9 \det(B(a) + A) = \begin{vmatrix} a+1 & 3 \\ 3 & a+1 \end{vmatrix} = (a+1)^2 - 3 \cdot 3 = (a+1)^2 - 9 det ( B ( a ) + A ) = a + 1 3 3 a + 1 = ( a + 1 ) 2 − 3 ⋅ 3 = ( a + 1 ) 2 − 9
(3p)
Rezolvăm ecuația det ( B ( a ) + A ) = 0 \det(B(a) + A) = 0 det ( B ( a ) + A ) = 0 :
( a + 1 ) 2 − 9 = 0 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 9 ⟺ a + 1 = 3 sau a + 1 = − 3 (a+1)^2 - 9 = 0 \iff (a+1)^2 = 9 \iff a+1 = 3 \text{ sau } a+1 = -3 ( a + 1 ) 2 − 9 = 0 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 9 ⟺ a + 1 = 3 sau a + 1 = − 3
Obținem:
a = 2 sau a = − 4 a = 2 \quad \text{sau} \quad a = -4 a = 2 sau a = − 4
(2p)
3. Demonstrați că B ( q − 1 ) B(q - 1) B ( q − 1 ) este inversabilă pentru orice număr rațional q q q . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Construim matricea B ( q − 1 ) B(q - 1) B ( q − 1 ) înlocuind parametrul a a a cu q − 1 q - 1 q − 1 :
B ( q − 1 ) = ( ( q − 1 ) + 2 1 1 q − 1 ) = ( q + 1 1 1 q − 1 ) B(q - 1) = \begin{pmatrix} (q - 1) + 2 & 1 \\ 1 & q - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} q+1 & 1 \\ 1 & q-1 \end{pmatrix} B ( q − 1 ) = ( ( q − 1 ) + 2 1 1 q − 1 ) = ( q + 1 1 1 q − 1 )
Calculăm determinantul matricei:
det ( B ( q − 1 ) ) = ∣ q + 1 1 1 q − 1 ∣ = ( q + 1 ) ( q − 1 ) − 1 ⋅ 1 = q 2 − 1 − 1 = q 2 − 2 \det(B(q - 1)) = \begin{vmatrix} q+1 & 1 \\ 1 & q-1 \end{vmatrix} = (q+1)(q-1) - 1 \cdot 1 = q^2 - 1 - 1 = q^2 - 2 det ( B ( q − 1 )) = q + 1 1 1 q − 1 = ( q + 1 ) ( q − 1 ) − 1 ⋅ 1 = q 2 − 1 − 1 = q 2 − 2
(2p)
Matricea este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det ( B ( q − 1 ) ) = 0 ⟺ q 2 − 2 = 0 ⟺ q = ± 2 \det(B(q - 1)) = 0 \iff q^2 - 2 = 0 \iff q = \pm\sqrt{2} det ( B ( q − 1 )) = 0 ⟺ q 2 − 2 = 0 ⟺ q = ± 2
Cum 2 ∉ Q \sqrt{2} \notin \mathbb{Q} 2 ∈ / Q și − 2 ∉ Q -\sqrt{2} \notin \mathbb{Q} − 2 ∈ / Q , ecuația nu are nicio soluție în mulțimea numerelor raționale Q \mathbb{Q} Q .
Prin urmare, det ( B ( q − 1 ) ) ≠ 0 \det(B(q - 1)) \neq 0 det ( B ( q − 1 )) = 0 pentru orice număr rațional q q q , deci matricea B ( q − 1 ) B(q - 1) B ( q − 1 ) este inversabilă pentru orice q ∈ Q q \in \mathbb{Q} q ∈ Q .
(3p)
4. Determinați numerele reale a a a pentru care B ( a ) ⋅ B ( a ) = B ( 5 4 ) B(a) \cdot B(a) = B\left(\frac{5}{4}\right) B ( a ) ⋅ B ( a ) = B ( 4 5 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul B ( a ) ⋅ B ( a ) B(a) \cdot B(a) B ( a ) ⋅ B ( a ) :
B ( a ) ⋅ B ( a ) = ( a + 2 1 1 a ) ( a + 2 1 1 a ) = ( ( a + 2 ) 2 + 1 ( a + 2 ) + a ( a + 2 ) + a 1 + a 2 ) = ( ( a + 2 ) 2 + 1 2 a + 2 2 a + 2 a 2 + 1 ) B(a) \cdot B(a) = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & (a+2) + a \\ (a+2) + a & 1 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & 2a+2 \\ 2a+2 & a^2+1 \end{pmatrix} B ( a ) ⋅ B ( a ) = ( a + 2 1 1 a ) ( a + 2 1 1 a ) = ( ( a + 2 ) 2 + 1 ( a + 2 ) + a ( a + 2 ) + a 1 + a 2 ) = ( ( a + 2 ) 2 + 1 2 a + 2 2 a + 2 a 2 + 1 )
Scriem matricea B ( 5 4 ) B\left(\frac{5}{4}\right) B ( 4 5 ) :
B ( 5 4 ) = ( 5 4 + 2 1 1 5 4 ) = ( 13 4 1 1 5 4 ) B\left(\frac{5}{4}\right) = \begin{pmatrix} \frac{5}{4} + 2 & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{13}{4} & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix} B ( 4 5 ) = ( 4 5 + 2 1 1 4 5 ) = ( 4 13 1 1 4 5 )
(3p)
Egalăm elementele corespunzătoare:
( ( a + 2 ) 2 + 1 2 a + 2 2 a + 2 a 2 + 1 ) = ( 13 4 1 1 5 4 ) \begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & 2a+2 \\ 2a+2 & a^2+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{13}{4} & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix} ( ( a + 2 ) 2 + 1 2 a + 2 2 a + 2 a 2 + 1 ) = ( 4 13 1 1 4 5 )
Din 2 a + 2 = 1 2a + 2 = 1 2 a + 2 = 1 obținem:
2 a = − 1 ⟹ a = − 1 2 2a = -1 \implies a = -\frac{1}{2} 2 a = − 1 ⟹ a = − 2 1
Verificăm pentru elementele de pe diagonala principală:
( a + 2 ) 2 + 1 = ( − 1 2 + 2 ) 2 + 1 = ( 3 2 ) 2 + 1 = 9 4 + 1 = 13 4 (a+2)^2 + 1 = \left(-\frac{1}{2} + 2\right)^2 + 1 = \left(\frac{3}{2}\right)^2 + 1 = \frac{9}{4} + 1 = \frac{13}{4} ( a + 2 ) 2 + 1 = ( − 2 1 + 2 ) 2 + 1 = ( 2 3 ) 2 + 1 = 4 9 + 1 = 4 13
a 2 + 1 = ( − 1 2 ) 2 + 1 = 1 4 + 1 = 5 4 a^2 + 1 = \left(-\frac{1}{2}\right)^2 + 1 = \frac{1}{4} + 1 = \frac{5}{4} a 2 + 1 = ( − 2 1 ) 2 + 1 = 4 1 + 1 = 4 5
Prin urmare, unica valoare este a = − 1 2 a = -\frac{1}{2} a = − 2 1 .
(2p)
5. Determinați numerele reale pozitive x x x pentru care B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = I 2 B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = I_2 B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = I 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm diferența celor două matrice pentru x > 0 x > 0 x > 0 :
B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = ( log 2 x + 2 1 1 log 2 x ) − ( log 4 x + 2 1 1 log 4 x ) B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = \begin{pmatrix} \log_2 x + 2 & 1 \\ 1 & \log_2 x \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} \log_4 x + 2 & 1 \\ 1 & \log_4 x \end{pmatrix} B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = ( log 2 x + 2 1 1 log 2 x ) − ( log 4 x + 2 1 1 log 4 x )
B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = ( log 2 x − log 4 x 0 0 log 2 x − log 4 x ) B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = \begin{pmatrix} \log_2 x - \log_4 x & 0 \\ 0 & \log_2 x - \log_4 x \end{pmatrix} B ( log 2 x ) − B ( log 4 x ) = ( log 2 x − log 4 x 0 0 log 2 x − log 4 x )
(2p)
Egalăm matricea obținută cu I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) :
log 2 x − log 4 x = 1 \log_2 x - \log_4 x = 1 log 2 x − log 4 x = 1
Aplicăm formula de schimbare a bazei log 4 x = log 2 x log 2 4 = log 2 x 2 \log_4 x = \frac{\log_2 x}{\log_2 4} = \frac{\log_2 x}{2} log 4 x = l o g 2 4 l o g 2 x = 2 l o g 2 x :
log 2 x − log 2 x 2 = 1 ⟺ log 2 x 2 = 1 ⟺ log 2 x = 2 \log_2 x - \frac{\log_2 x}{2} = 1 \iff \frac{\log_2 x}{2} = 1 \iff \log_2 x = 2 log 2 x − 2 log 2 x = 1 ⟺ 2 log 2 x = 1 ⟺ log 2 x = 2
x = 2 2 = 4 x = 2^2 = 4 x = 2 2 = 4
Deoarece 4 ∈ ( 0 , + ∞ ) 4 \in (0, +\infty) 4 ∈ ( 0 , + ∞ ) , soluția este x = 4 x = 4 x = 4 .
(3p)
6. Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X \in M_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care X ⋅ B ( 0 ) = A X \cdot B(0) = A X ⋅ B ( 0 ) = A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie matricea X = ( a b c d ) ∈ M 2 ( R ) X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in M_2(\mathbb{R}) X = ( a c b d ) ∈ M 2 ( R ) . Pentru a = 0 a = 0 a = 0 , matricea B ( 0 ) B(0) B ( 0 ) este:
B ( 0 ) = ( 2 1 1 0 ) B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} B ( 0 ) = ( 2 1 1 0 )
Calculăm produsul X ⋅ B ( 0 ) X \cdot B(0) X ⋅ B ( 0 ) :
X ⋅ B ( 0 ) = ( a b c d ) ( 2 1 1 0 ) = ( 2 a + b a 2 c + d c ) X \cdot B(0) = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + b & a \\ 2c + d & c \end{pmatrix} X ⋅ B ( 0 ) = ( a c b d ) ( 2 1 1 0 ) = ( 2 a + b 2 c + d a c )
(2p)
Egalăm produsul cu matricea A = ( − 1 2 2 1 ) A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} A = ( − 1 2 2 1 ) :
( 2 a + b a 2 c + d c ) = ( − 1 2 2 1 ) \begin{pmatrix} 2a + b & a \\ 2c + d & c \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} ( 2 a + b 2 c + d a c ) = ( − 1 2 2 1 )
Identificăm elementele corespunzătoare:
{ a = 2 2 a + b = − 1 ⟹ 2 ⋅ 2 + b = − 1 ⟹ b = − 5 \begin{cases}
a = 2 \\
2a + b = -1 \implies 2 \cdot 2 + b = -1 \implies b = -5
\end{cases} { a = 2 2 a + b = − 1 ⟹ 2 ⋅ 2 + b = − 1 ⟹ b = − 5
{ c = 1 2 c + d = 2 ⟹ 2 ⋅ 1 + d = 2 ⟹ d = 0 \begin{cases}
c = 1 \\
2c + d = 2 \implies 2 \cdot 1 + d = 2 \implies d = 0
\end{cases} { c = 1 2 c + d = 2 ⟹ 2 ⋅ 1 + d = 2 ⟹ d = 0
Rezultă matricea:
X = ( 2 − 5 1 0 ) X = \begin{pmatrix} 2 & -5 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} X = ( 2 1 − 5 0 )
(3p)