BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2023Simulare Națională

Bacalaureat 2023 - Matematică Pedagogic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(22−6)+23=4\sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) + 2\sqrt{3} = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza prin înmulțirea termenilor cu factorul comun 2\sqrt{2}:
2(22−6)=2(2)2−12=2⋅2−4⋅3=4−23\sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) = 2(\sqrt{2})^2 - \sqrt{12} = 2 \cdot 2 - \sqrt{4 \cdot 3} = 4 - 2\sqrt{3}

(3p)

  • Adunăm termenul 232\sqrt{3} și finalizăm calculul:
2(22−6)+23=4−23+23=4\sqrt{2}(2\sqrt{2} - \sqrt{6}) + 2\sqrt{3} = 4 - 2\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 4

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Determinați numărul real pozitiv aa pentru care f(a)f(a) este media geometrică a numerelor f(0)f(0) și f(4)f(4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele 00 și 44, precum și expresia în aa:
f(0)=2⋅0+1=1f(0) = 2 \cdot 0 + 1 = 1 f(4)=2⋅4+1=9f(4) = 2 \cdot 4 + 1 = 9 f(a)=2a+1f(a) = 2a + 1

(3p)

  • Aplicăm definiția mediei geometrice f(a)=f(0)⋅f(4)f(a) = \sqrt{f(0) \cdot f(4)}:
2a+1=1⋅9=9=32a + 1 = \sqrt{1 \cdot 9} = \sqrt{9} = 3 2a=3−1  ⟹  2a=2  ⟹  a=12a = 3 - 1 \implies 2a = 2 \implies a = 1

Deoarece a=1>0a = 1 > 0, valoarea convine.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2⋅3x+1=182 \cdot 3^{x+1} = 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Împărțim ambii membri ai ecuației la 22 și scriem rezultatul ca putere a lui 33:
3x+1=182=9=323^{x+1} = \frac{18}{2} = 9 = 3^2

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:
x+1=2  ⟹  x=1x + 1 = 2 \implies x = 1

(2p)


4. Prețul unui produs este 300300 de lei. După o scumpire cu p%p\% prețul produsului devine 360360 de lei. Calculați pp. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația corespunzătoare scumpirii:
300+p100⋅300=360  ⟹  p100⋅300=360−300=60300 + \frac{p}{100} \cdot 300 = 360 \implies \frac{p}{100} \cdot 300 = 360 - 300 = 60

(3p)

  • Simplificăm factorul 100100 și determinăm valoarea lui pp:
3p=60  ⟹  p=203p = 60 \implies p = 20

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2), B(1,1)B(1, 1) și C(3,m)C(3, m). Determinați numărul real mm pentru care punctul CC aparține dreptei ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm ecuația dreptei ABAB folosind ecuația canonică a dreptei determinată de două puncte:
x−xAxB−xA=y−yAyB−yA  ⟺  x−(−1)1−(−1)=y−21−2  ⟺  x+12=y−2−1\frac{x - x_A}{x_B - x_A} = \frac{y - y_A}{y_B - y_A} \iff \frac{x - (-1)}{1 - (-1)} = \frac{y - 2}{1 - 2} \iff \frac{x+1}{2} = \frac{y-2}{-1} −(x+1)=2(y−2)  ⟺  −x−1=2y−4  ⟺  x+2y−3=0-(x + 1) = 2(y - 2) \iff -x - 1 = 2y - 4 \iff x + 2y - 3 = 0

(3p)

  • Punctul C(3,m)C(3, m) aparține dreptei ABAB dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
3+2m−3=0  ⟺  2m=0  ⟹  m=03 + 2m - 3 = 0 \iff 2m = 0 \implies m = 0

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, AB=6AB = 6 și măsura unghiului CC este egală cu 60∘60^\circ. Arătați că BC=43BC = 4\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, aplicăm definiția funcției trigonometrice sinus pentru unghiul CC:
sin⁡C=ABBC  ⟺  sin⁡60∘=6BC  ⟺  32=6BC\sin C = \frac{AB}{BC} \iff \sin 60^\circ = \frac{6}{BC} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{6}{BC}

(3p)

  • Deducem lungimea ipotenuzei BCBC și raționalizăm numitorul:
BC=2⋅63=123=1233=43BC = \frac{2 \cdot 6}{\sqrt{3}} = \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∘y=13xy−x−y+6x \circ y = \frac{1}{3}xy - x - y + 6

1. Arătați că 1∘(−3)=71 \circ (-3) = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=−3y = -3 în formula legii de compoziție:
1∘(−3)=13⋅1⋅(−3)−1−(−3)+61 \circ (-3) = \frac{1}{3} \cdot 1 \cdot (-3) - 1 - (-3) + 6

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∘(−3)=−1−1+3+6=71 \circ (-3) = -1 - 1 + 3 + 6 = 7

(2p)


2. Arătați că e=6e = 6 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm x∘6x \circ 6 pentru orice număr real xx:
x∘6=13⋅x⋅6−x−6+6=2x−x=xx \circ 6 = \frac{1}{3} \cdot x \cdot 6 - x - 6 + 6 = 2x - x = x

(2p)

  • Calculăm 6∘x6 \circ x pentru orice număr real xx:
6∘x=13⋅6⋅x−6−x+6=2x−x=x6 \circ x = \frac{1}{3} \cdot 6 \cdot x - 6 - x + 6 = 2x - x = x

Deoarece x∘6=6∘x=xx \circ 6 = 6 \circ x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=6e = 6 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale pozitive ecuația x∘6=1\sqrt{x} \circ 6 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece e=6e = 6 este elementul neutru al legii „∘\circ”, avem:
x∘6=x\sqrt{x} \circ 6 = \sqrt{x}

pentru orice număr real pozitiv xx.

(3p)

  • Ecuația devine:
x=1  ⟹  x=12=1\sqrt{x} = 1 \implies x = 1^2 = 1

Cum 1∈(0,+∞)1 \in (0, +\infty), soluția convine.

(2p)


4. Determinați numerele naturale nn pentru care 2∘n<(2n)∘1+12 \circ n < (2n) \circ 1 + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru ambii membri ai inegalității:
2∘n=13⋅2⋅n−2−n+6=2n3−n+42 \circ n = \frac{1}{3} \cdot 2 \cdot n - 2 - n + 6 = \frac{2n}{3} - n + 4 (2n)∘1=13⋅(2n)⋅1−2n−1+6=2n3−2n+5(2n) \circ 1 = \frac{1}{3} \cdot (2n) \cdot 1 - 2n - 1 + 6 = \frac{2n}{3} - 2n + 5

Inegalitatea din enunț se scrie:

2n3−n+4<2n3−2n+5+1\frac{2n}{3} - n + 4 < \frac{2n}{3} - 2n + 5 + 1

(2p)

  • Reducem termenul comun 2n3\frac{2n}{3} și rezolvăm inecuația:
−n+4<−2n+6  ⟺  2n−n<6−4  ⟺  n<2-n + 4 < -2n + 6 \iff 2n - n < 6 - 4 \iff n < 2

Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), obținem:

n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

(3p)


5. Demonstrați că x∘y=13(x−3)(y−3)+3x \circ y = \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la membrul drept și desfacem parantezele:
13(x−3)(y−3)+3=13(xy−3x−3y+9)+3\frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) + 3 = \frac{1}{3}(xy - 3x - 3y + 9) + 3

(2p)

  • Distribuim factorul 13\frac{1}{3} și restrângem termenii constanți:
13xy−x−y+3+3=13xy−x−y+6=x∘y\frac{1}{3}xy - x - y + 3 + 3 = \frac{1}{3}xy - x - y + 6 = x \circ y

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


6. Calculați 1∘2∘⋯∘2023\sqrt{1} \circ \sqrt{2} \circ \dots \circ \sqrt{2023}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma demonstrată la subpunctul anterior, observăm comportamentul numărului 33:
x∘3=13(x−3)(3−3)+3=13(x−3)⋅0+3=3x \circ 3 = \frac{1}{3}(x - 3)(3 - 3) + 3 = \frac{1}{3}(x - 3) \cdot 0 + 3 = 3 3∘x=13(3−3)(x−3)+3=0+3=33 \circ x = \frac{1}{3}(3 - 3)(x - 3) + 3 = 0 + 3 = 3

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • În șirul numerelor compuse, regăsim termenul 9=3\sqrt{9} = 3:
1∘2∘⋯∘2023=(1∘⋯∘8)∘9∘(10∘⋯∘2023)\sqrt{1} \circ \sqrt{2} \circ \dots \circ \sqrt{2023} = (\sqrt{1} \circ \dots \circ \sqrt{8}) \circ \sqrt{9} \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023})

Datorită asociativității legii de compoziție:

(1∘⋯∘8)∘3∘(10∘⋯∘2023)=3∘(10∘⋯∘2023)=3(\sqrt{1} \circ \dots \circ \sqrt{8}) \circ 3 \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}) = 3 \circ (\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}) = 3

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A=(−1221),B(a)=(a+211a),I2=(1001)A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}, \quad B(a) = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix}, \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

unde aa este un număr real.

1. Arătați că A⋅A=5I2A \cdot A = 5I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim matricea AA cu ea însăși conform regulii „linie pe coloană”:
A⋅A=(−1221)(−1221)=((−1)(−1)+2⋅2(−1)⋅2+2⋅12⋅(−1)+1⋅22⋅2+1⋅1)A \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (-1)(-1) + 2 \cdot 2 & (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \\ 2 \cdot (-1) + 1 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \end{pmatrix} A⋅A=(1+4−2+2−2+24+1)=(5005)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 + 4 & -2 + 2 \\ -2 + 2 & 4 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 0 \\ 0 & 5 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 55:
A⋅A=5(1001)=5I2A \cdot A = 5 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 5I_2

(2p)


2. Determinați numerele reale aa pentru care det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea sumă B(a)+AB(a) + A:
B(a)+A=(a+211a)+(−1221)=(a+133a+1)B(a) + A = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a+1 & 3 \\ 3 & a+1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei rezultate:
det⁡(B(a)+A)=∣a+133a+1∣=(a+1)2−3⋅3=(a+1)2−9\det(B(a) + A) = \begin{vmatrix} a+1 & 3 \\ 3 & a+1 \end{vmatrix} = (a+1)^2 - 3 \cdot 3 = (a+1)^2 - 9

(3p)

  • Rezolvăm ecuația det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0:
(a+1)2−9=0  ⟺  (a+1)2=9  ⟺  a+1=3 sau a+1=−3(a+1)^2 - 9 = 0 \iff (a+1)^2 = 9 \iff a+1 = 3 \text{ sau } a+1 = -3

Obținem:

a=2saua=−4a = 2 \quad \text{sau} \quad a = -4

(2p)


3. Demonstrați că B(q−1)B(q - 1) este inversabilă pentru orice număr rațional qq. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Construim matricea B(q−1)B(q - 1) înlocuind parametrul aa cu q−1q - 1:
B(q−1)=((q−1)+211q−1)=(q+111q−1)B(q - 1) = \begin{pmatrix} (q - 1) + 2 & 1 \\ 1 & q - 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} q+1 & 1 \\ 1 & q-1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(B(q−1))=∣q+111q−1∣=(q+1)(q−1)−1⋅1=q2−1−1=q2−2\det(B(q - 1)) = \begin{vmatrix} q+1 & 1 \\ 1 & q-1 \end{vmatrix} = (q+1)(q-1) - 1 \cdot 1 = q^2 - 1 - 1 = q^2 - 2

(2p)

  • Matricea este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(B(q−1))=0  ⟺  q2−2=0  ⟺  q=±2\det(B(q - 1)) = 0 \iff q^2 - 2 = 0 \iff q = \pm\sqrt{2}

Cum 2∉Q\sqrt{2} \notin \mathbb{Q} și −2∉Q-\sqrt{2} \notin \mathbb{Q}, ecuația nu are nicio soluție în mulțimea numerelor raționale Q\mathbb{Q}. Prin urmare, det⁡(B(q−1))≠0\det(B(q - 1)) \neq 0 pentru orice număr rațional qq, deci matricea B(q−1)B(q - 1) este inversabilă pentru orice q∈Qq \in \mathbb{Q}.

(3p)


4. Determinați numerele reale aa pentru care B(a)⋅B(a)=B(54)B(a) \cdot B(a) = B\left(\frac{5}{4}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul B(a)⋅B(a)B(a) \cdot B(a):
B(a)⋅B(a)=(a+211a)(a+211a)=((a+2)2+1(a+2)+a(a+2)+a1+a2)=((a+2)2+12a+22a+2a2+1)B(a) \cdot B(a) = \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a+2 & 1 \\ 1 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & (a+2) + a \\ (a+2) + a & 1 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & 2a+2 \\ 2a+2 & a^2+1 \end{pmatrix}
  • Scriem matricea B(54)B\left(\frac{5}{4}\right):
B(54)=(54+21154)=(1341154)B\left(\frac{5}{4}\right) = \begin{pmatrix} \frac{5}{4} + 2 & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{13}{4} & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm elementele corespunzătoare:
((a+2)2+12a+22a+2a2+1)=(1341154)\begin{pmatrix} (a+2)^2 + 1 & 2a+2 \\ 2a+2 & a^2+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \frac{13}{4} & 1 \\ 1 & \frac{5}{4} \end{pmatrix}

Din 2a+2=12a + 2 = 1 obținem:

2a=−1  ⟹  a=−122a = -1 \implies a = -\frac{1}{2}

Verificăm pentru elementele de pe diagonala principală:

(a+2)2+1=(−12+2)2+1=(32)2+1=94+1=134(a+2)^2 + 1 = \left(-\frac{1}{2} + 2\right)^2 + 1 = \left(\frac{3}{2}\right)^2 + 1 = \frac{9}{4} + 1 = \frac{13}{4} a2+1=(−12)2+1=14+1=54a^2 + 1 = \left(-\frac{1}{2}\right)^2 + 1 = \frac{1}{4} + 1 = \frac{5}{4}

Prin urmare, unica valoare este a=−12a = -\frac{1}{2}.

(2p)


5. Determinați numerele reale pozitive xx pentru care B(log⁡2x)−B(log⁡4x)=I2B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența celor două matrice pentru x>0x > 0:
B(log⁡2x)−B(log⁡4x)=(log⁡2x+211log⁡2x)−(log⁡4x+211log⁡4x)B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = \begin{pmatrix} \log_2 x + 2 & 1 \\ 1 & \log_2 x \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} \log_4 x + 2 & 1 \\ 1 & \log_4 x \end{pmatrix} B(log⁡2x)−B(log⁡4x)=(log⁡2x−log⁡4x00log⁡2x−log⁡4x)B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = \begin{pmatrix} \log_2 x - \log_4 x & 0 \\ 0 & \log_2 x - \log_4 x \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm matricea obținută cu I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:
log⁡2x−log⁡4x=1\log_2 x - \log_4 x = 1

Aplicăm formula de schimbare a bazei log⁡4x=log⁡2xlog⁡24=log⁡2x2\log_4 x = \frac{\log_2 x}{\log_2 4} = \frac{\log_2 x}{2}:

log⁡2x−log⁡2x2=1  ⟺  log⁡2x2=1  ⟺  log⁡2x=2\log_2 x - \frac{\log_2 x}{2} = 1 \iff \frac{\log_2 x}{2} = 1 \iff \log_2 x = 2 x=22=4x = 2^2 = 4

Deoarece 4∈(0,+∞)4 \in (0, +\infty), soluția este x=4x = 4.

(3p)


6. Determinați matricea X∈M2(R)X \in M_2(\mathbb{R}) pentru care X⋅B(0)=AX \cdot B(0) = A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie matricea X=(abcd)∈M2(R)X = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \in M_2(\mathbb{R}). Pentru a=0a = 0, matricea B(0)B(0) este:
B(0)=(2110)B(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm produsul X⋅B(0)X \cdot B(0):

X⋅B(0)=(abcd)(2110)=(2a+ba2c+dc)X \cdot B(0) = \begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2a + b & a \\ 2c + d & c \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm produsul cu matricea A=(−1221)A = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}:
(2a+ba2c+dc)=(−1221)\begin{pmatrix} 2a + b & a \\ 2c + d & c \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}

Identificăm elementele corespunzătoare:

{a=22a+b=−1  ⟹  2⋅2+b=−1  ⟹  b=−5\begin{cases} a = 2 \\ 2a + b = -1 \implies 2 \cdot 2 + b = -1 \implies b = -5 \end{cases} {c=12c+d=2  ⟹  2⋅1+d=2  ⟹  d=0\begin{cases} c = 1 \\ 2c + d = 2 \implies 2 \cdot 1 + d = 2 \implies d = 0 \end{cases}

Rezultă matricea:

X=(2−510)X = \begin{pmatrix} 2 & -5 \\ 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)