BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2023Model Oficial

Bacalaureat 2023 - Matematică Pedagogic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (25)−1+212=5\left(\frac{2}{5}\right)^{-1} + 2\frac{1}{2} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm primul termen folosind formula a−1=1aa^{-1} = \frac{1}{a}:
(25)−1=52\left(\frac{2}{5}\right)^{-1} = \frac{5}{2}

(3p)

  • Introducem întregul în fracție pentru fracția mixtă 2122\frac{1}{2} și efectuăm adunarea:
212=2⋅2+12=522\frac{1}{2} = \frac{2 \cdot 2 + 1}{2} = \frac{5}{2} (25)−1+212=52+52=102=5\left(\frac{2}{5}\right)^{-1} + 2\frac{1}{2} = \frac{5}{2} + \frac{5}{2} = \frac{10}{2} = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1. Determinați numărul real aa pentru care f(a)f(a) este media aritmetică a numerelor f(1)f(1) și f(5)f(5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(a)f(a) și calculăm valorile f(1)f(1) și f(5)f(5):
f(a)=a+1,f(1)=1+1=2,f(5)=5+1=6f(a) = a + 1, \quad f(1) = 1 + 1 = 2, \quad f(5) = 5 + 1 = 6

(3p)

  • Condiția din enunț este ca f(a)f(a) să fie media aritmetică a valorilor f(1)f(1) și f(5)f(5):
f(a)=f(1)+f(5)2  ⟺  a+1=2+62f(a) = \frac{f(1) + f(5)}{2} \iff a + 1 = \frac{2 + 6}{2} a+1=4  ⟹  a=3a + 1 = 4 \implies a = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x−1+3=52\sqrt{x - 1} + 3 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condiția de existență a radicalului:
x−1≥0  ⟹  x≥1  ⟹  x∈[1,+∞)x - 1 \ge 0 \implies x \ge 1 \implies x \in [1, +\infty)
  • Izolăm termenul cu radical:
2x−1=5−3  ⟹  2x−1=2  ⟹  x−1=12\sqrt{x - 1} = 5 - 3 \implies 2\sqrt{x - 1} = 2 \implies \sqrt{x - 1} = 1

(3p)

  • Ridicăm ambele părți la pătrat:
x−1=12  ⟹  x=2x - 1 = 1^2 \implies x = 2

Deoarece 2∈[1,+∞)2 \in [1, +\infty), soluția convine.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={1,2,3,…,2022}M = \{1, 2, 3, \dots, 2022\}, acesta să fie multiplu de 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii MM:
Nposibile=2022N_{\text{posibile}} = 2022

(2p)

  • Multiplii de 22 din mulțimea MM sunt de forma 2⋅k2 \cdot k, unde:
2⋅1,2⋅2,2⋅3,…,2⋅10112 \cdot 1, 2 \cdot 2, 2 \cdot 3, \dots, 2 \cdot 1011

deci avem Nfavorabile=1011N_{\text{favorabile}} = 1011 cazuri favorabile.

  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=10112022=12P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{1011}{2022} = \frac{1}{2}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3), B(−2,−1)B(-2, -1) și C(1,−1)C(1, -1). Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului ABCABC prin formula distanței dintre două puncte:
BC=(xC−xB)2+(yC−yB)2=(1−(−2))2+(−1−(−1))2=32+02=3BC = \sqrt{(x_C - x_B)^2 + (y_C - y_B)^2} = \sqrt{(1 - (-2))^2 + (-1 - (-1))^2} = \sqrt{3^2 + 0^2} = 3 AC=(xC−xA)2+(yC−yA)2=(1−1)2+(−1−3)2=02+(−4)2=4AC = \sqrt{(x_C - x_A)^2 + (y_C - y_A)^2} = \sqrt{(1 - 1)^2 + (-1 - 3)^2} = \sqrt{0^2 + (-4)^2} = 4 AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(−2−1)2+(−1−3)2=(−3)2+(−4)2=9+16=25=5AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(-2 - 1)^2 + (-1 - 3)^2} = \sqrt{(-3)^2 + (-4)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(3p)

  • Verificăm relația lui Pitagora între laturi:
BC2+AC2=32+42=9+16=25BC^2 + AC^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25 AB2=52=25AB^2 = 5^2 = 25

Deoarece BC2+AC2=AB2BC^2 + AC^2 = AB^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC.

(2p)


6. Lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABCABC este 55, iar BC=10BC = 10. Calculați sin⁡A\sin A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=2R  ⟹  sin⁡A=BC2R\frac{BC}{\sin A} = 2R \implies \sin A = \frac{BC}{2R}

(3p)

  • Înlocuim datele problemei BC=10BC = 10 și R=5R = 5:
sin⁡A=102⋅5=1010=1\sin A = \frac{10}{2 \cdot 5} = \frac{10}{10} = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy+8x+8y+56x * y = xy + 8x + 8y + 56

1. Arătați că (−5)∗(−6)=−2(-5) * (-6) = -2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=−5x = -5 și y=−6y = -6 în legea de compoziție:
(−5)∗(−6)=(−5)⋅(−6)+8⋅(−5)+8⋅(−6)+56(-5) * (-6) = (-5) \cdot (-6) + 8 \cdot (-5) + 8 \cdot (-6) + 56

(3p)

  • Efectuăm calculele:
(−5)∗(−6)=30−40−48+56=86−88=−2(-5) * (-6) = 30 - 40 - 48 + 56 = 86 - 88 = -2

(2p)


2. Demonstrați că x∗y=(x+8)(y+8)−8x * y = (x + 8)(y + 8) - 8, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele din membrul drept al identității:
(x+8)(y+8)−8=xy+8x+8y+64−8(x + 8)(y + 8) - 8 = xy + 8x + 8y + 64 - 8

(3p)

  • Reducem termenii constanți:
xy+8x+8y+56=x∗yxy + 8x + 8y + 56 = x * y

deci x∗y=(x+8)(y+8)−8x * y = (x + 8)(y + 8) - 8, pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


3. Arătați că e=−7e = -7 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma restrânsă a legii x∗y=(x+8)(y+8)−8x * y = (x + 8)(y + 8) - 8 și verificăm x∗(−7)=xx * (-7) = x:
x∗(−7)=(x+8)(−7+8)−8=(x+8)⋅1−8=x+8−8=x,∀x∈Rx * (-7) = (x + 8)(-7 + 8) - 8 = (x + 8) \cdot 1 - 8 = x + 8 - 8 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Verificăm (−7)∗x=x(-7) * x = x:
(−7)∗x=(−7+8)(x+8)−8=1⋅(x+8)−8=x+8−8=x,∀x∈R(-7) * x = (-7 + 8)(x + 8) - 8 = 1 \cdot (x + 8) - 8 = x + 8 - 8 = x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Cum x∗(−7)=(−7)∗x=xx * (-7) = (-7) * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=−7e = -7 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


4. Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația x∗(x+2)≤−8x * (x + 2) \le -8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă a legii de compoziție, exprimăm membrul stâng:
x∗(x+2)=(x+8)((x+2)+8)−8=(x+8)(x+10)−8x * (x + 2) = (x + 8)((x + 2) + 8) - 8 = (x + 8)(x + 10) - 8

(2p)

  • Inecuația devine:
(x+8)(x+10)−8≤−8  ⟺  (x+8)(x+10)≤0(x + 8)(x + 10) - 8 \le -8 \iff (x + 8)(x + 10) \le 0
  • Rădăcinile ecuației atașate (x+8)(x+10)=0(x + 8)(x + 10) = 0 sunt x1=−10x_1 = -10 și x2=−8x_2 = -8. Coeficientul termenului de gradul doi este pozitiv, deci produsul este mai mic sau egal cu zero între rădăcini:
x∈[−10,−8]x \in [-10, -8]

(3p)


5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x∗(−7)=162^x * (-7) = 16. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece e=−7e = -7 este elementul neutru al legii de compoziție demonstrat la subpunctul anterior, avem:
2x∗(−7)=2x2^x * (-7) = 2^x

(3p)

  • Ecuația devine:
2x=16  ⟺  2x=24  ⟹  x=42^x = 16 \iff 2^x = 2^4 \implies x = 4

(2p)


6. Determinați numărul real aa pentru care 2(a∗1)=a+(a∗2)2(a * 1) = a + (a * 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm compunerile a∗1a * 1 și a∗2a * 2 folosind forma restrânsă a legii:
a∗1=(a+8)(1+8)−8=9(a+8)−8=9a+72−8=9a+64a * 1 = (a + 8)(1 + 8) - 8 = 9(a + 8) - 8 = 9a + 72 - 8 = 9a + 64 a∗2=(a+8)(2+8)−8=10(a+8)−8=10a+80−8=10a+72a * 2 = (a + 8)(2 + 8) - 8 = 10(a + 8) - 8 = 10a + 80 - 8 = 10a + 72

(3p)

  • Înlocuim expresiile în ecuația din enunț:
2(9a+64)=a+(10a+72)2(9a + 64) = a + (10a + 72) 18a+128=11a+7218a + 128 = 11a + 72 18a−11a=72−128  ⟹  7a=−56  ⟹  a=−818a - 11a = 72 - 128 \implies 7a = -56 \implies a = -8

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(0321)A = \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} și M(x)=I2+xAM(x) = I_2 + xA, unde xx este număr real.

1. Arătați că det⁡A=−6\det A = -6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA:
det⁡A=∣0321∣=0⋅1−2⋅3\det A = \begin{vmatrix} 0 & 3 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 0 \cdot 1 - 2 \cdot 3

(3p)

det⁡A=0−6=−6\det A = 0 - 6 = -6

(2p)


2. Demonstrați că M(x)=(13x2xx+1)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 3x \\ 2x & x + 1 \end{pmatrix}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresiile matricelor I2I_2 și AA în definiția M(x)=I2+xAM(x) = I_2 + xA:
M(x)=(1001)+x(0321)=(1001)+(03x2xx)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + x \begin{pmatrix} 0 & 3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 3x \\ 2x & x \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm elementele corespunzătoare ale celor două matrice:
M(x)=(1+00+3x0+2x1+x)=(13x2xx+1)M(x) = \begin{pmatrix} 1 + 0 & 0 + 3x \\ 0 + 2x & 1 + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3x \\ 2x & x + 1 \end{pmatrix}

pentru orice număr real xx.

(2p)


3. Arătați că suma elementelor matricei BB este pătratul unui număr natural, unde B=(−1)⋅M(−1)⋅M(1)B = (-1) \cdot M(-1) \cdot M(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricele M(−1)M(-1) și M(1)M(1):
M(−1)=(1−3−20),M(1)=(1322)M(-1) = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ -2 & 0 \end{pmatrix}, \quad M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul M(−1)⋅M(1)M(-1) \cdot M(1):
M(−1)⋅M(1)=(1⋅1+(−3)⋅21⋅3+(−3)⋅2−2⋅1+0⋅2−2⋅3+0⋅2)=(1−63−6−2+0−6+0)=(−5−3−2−6)M(-1) \cdot M(1) = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + (-3) \cdot 2 & 1 \cdot 3 + (-3) \cdot 2 \\ -2 \cdot 1 + 0 \cdot 2 & -2 \cdot 3 + 0 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 6 & 3 - 6 \\ -2 + 0 & -6 + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -5 & -3 \\ -2 & -6 \end{pmatrix}
  • Înmulțim cu scalarul −1-1:
B=(−1)⋅(−5−3−2−6)=(5326)B = (-1) \cdot \begin{pmatrix} -5 & -3 \\ -2 & -6 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 3 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm suma elementelor matricei BB:
S=5+3+2+6=16=42S = 5 + 3 + 2 + 6 = 16 = 4^2

care este pătratul numărului natural 44.

(2p)


4. Determinați numerele reale xx pentru care det⁡(M(x))=0\det(M(x)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei M(x)M(x):
det⁡(M(x))=∣13x2xx+1∣=1⋅(x+1)−3x⋅2x=x+1−6x2=−6x2+x+1\det(M(x)) = \begin{vmatrix} 1 & 3x \\ 2x & x + 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (x + 1) - 3x \cdot 2x = x + 1 - 6x^2 = -6x^2 + x + 1

(2p)

  • Rezolvăm ecuația det⁡(M(x))=0\det(M(x)) = 0:
−6x2+x+1=0  ⟺  6x2−x−1=0-6x^2 + x + 1 = 0 \iff 6x^2 - x - 1 = 0 Δ=(−1)2−4⋅6⋅(−1)=1+24=25\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 6 \cdot (-1) = 1 + 24 = 25 x1=1−252⋅6=1−512=−412=−13x_1 = \frac{1 - \sqrt{25}}{2 \cdot 6} = \frac{1 - 5}{12} = -\frac{4}{12} = -\frac{1}{3} x2=1+252⋅6=1+512=612=12x_2 = \frac{1 + \sqrt{25}}{2 \cdot 6} = \frac{1 + 5}{12} = \frac{6}{12} = \frac{1}{2}

Obținem soluțiile x=−13x = -\frac{1}{3} sau x=12x = \frac{1}{2}.

(3p)


5. Arătați că matricea CC este inversabilă, unde C=M(1)−M(2)+M(3)−M(4)C = M(1) - M(2) + M(3) - M(4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricele componente:
M(1)=(1322),M(2)=(1643),M(3)=(1964),M(4)=(11285)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}, \quad M(2) = \begin{pmatrix} 1 & 6 \\ 4 & 3 \end{pmatrix}, \quad M(3) = \begin{pmatrix} 1 & 9 \\ 6 & 4 \end{pmatrix}, \quad M(4) = \begin{pmatrix} 1 & 12 \\ 8 & 5 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea CC:
C=(1−1+1−13−6+9−122−4+6−82−3+4−5)=(0−6−4−2)C = \begin{pmatrix} 1 - 1 + 1 - 1 & 3 - 6 + 9 - 12 \\ 2 - 4 + 6 - 8 & 2 - 3 + 4 - 5 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & -6 \\ -4 & -2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei CC:
det⁡C=∣0−6−4−2∣=0⋅(−2)−(−6)⋅(−4)=0−24=−24\det C = \begin{vmatrix} 0 & -6 \\ -4 & -2 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-2) - (-6) \cdot (-4) = 0 - 24 = -24

Cum det⁡C=−24≠0\det C = -24 \neq 0, rezultă că matricea CC este inversabilă.

(2p)


6. Determinați perechile (a,b)(a, b) de numere naturale pentru care aM(b)+bM(a)=I2aM(b) + bM(a) = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsele matriciale cu scalarii aa și bb:
aM(b)=a(13b2bb+1)=(a3ab2abab+a)aM(b) = a \begin{pmatrix} 1 & 3b \\ 2b & b + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 3ab \\ 2ab & ab + a \end{pmatrix} bM(a)=b(13a2aa+1)=(b3ab2abab+b)bM(a) = b \begin{pmatrix} 1 & 3a \\ 2a & a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} b & 3ab \\ 2ab & ab + b \end{pmatrix}
  • Însumăm cele două matrice:
aM(b)+bM(a)=(a+b6ab4ab2ab+a+b)aM(b) + bM(a) = \begin{pmatrix} a + b & 6ab \\ 4ab & 2ab + a + b \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cu matricea unitate I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}:
(a+b6ab4ab2ab+a+b)=(1001)  ⟺  {a+b=16ab=04ab=02ab+a+b=1\begin{pmatrix} a + b & 6ab \\ 4ab & 2ab + a + b \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} a + b = 1 \\ 6ab = 0 \\ 4ab = 0 \\ 2ab + a + b = 1 \end{cases}
  • Deoarece a,b∈Na, b \in \mathbb{N} și ab=0ab = 0, iar a+b=1a + b = 1, analizăm cele două cazuri:
    • Dacă a=0  ⟹  b=1a = 0 \implies b = 1, perechea este (0,1)(0, 1).
    • Dacă a=1  ⟹  b=0a = 1 \implies b = 0, perechea este (1,0)(1, 0).

Ambele perechi satisfac toate ecuațiile sistemului. Perechile de numere naturale căutate sunt (0,1)(0, 1) și (1,0)(1, 0).

(3p)