BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2022Sesiune Specială

Bacalaureat 2022 - Matematică Pedagogic - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (3+1)2−(3−1)2=48(\sqrt{3} + 1)^2 - (\sqrt{3} - 1)^2 = \sqrt{48}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele celor două binoame folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 și (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
(3+1)2=(3)2+23+12=3+23+1=4+23(\sqrt{3} + 1)^2 = (\sqrt{3})^2 + 2\sqrt{3} + 1^2 = 3 + 2\sqrt{3} + 1 = 4 + 2\sqrt{3} (3−1)2=(3)2−23+12=3−23+1=4−23(\sqrt{3} - 1)^2 = (\sqrt{3})^2 - 2\sqrt{3} + 1^2 = 3 - 2\sqrt{3} + 1 = 4 - 2\sqrt{3}

(3p)

  • Efectuăm diferența celor două expresii:
(3+1)2−(3−1)2=(4+23)−(4−23)=4+23−4+23=43(\sqrt{3} + 1)^2 - (\sqrt{3} - 1)^2 = (4 + 2\sqrt{3}) - (4 - 2\sqrt{3}) = 4 + 2\sqrt{3} - 4 + 2\sqrt{3} = 4\sqrt{3}
  • Introducem factorul 44 sub radical pentru a obține forma cerută:
43=42⋅3=16⋅3=484\sqrt{3} = \sqrt{4^2 \cdot 3} = \sqrt{16 \cdot 3} = \sqrt{48}

(2p)


2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=−2x+5g(x) = -2x + 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a găsi abscisa punctului de intersecție, egalăm legile celor două funcții:
f(x)=g(x)  ⟺  2x+1=−2x+5f(x) = g(x) \iff 2x + 1 = -2x + 5
  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x+2x=5−1  ⟹  4x=4  ⟹  x=12x + 2x = 5 - 1 \implies 4x = 4 \implies x = 1

(2p)

  • Determinăm ordonata punctului de intersecție calculând f(1)f(1):
y=f(1)=2⋅1+1=3y = f(1) = 2 \cdot 1 + 1 = 3
  • Rezultă că punctul de intersecție al graficelor este:
(1,3)(1, 3)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x−2=(13)−2x3^{x - 2} = \left(\frac{1}{3}\right)^{-2x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem ambii membri ai ecuației exponențiale la aceeași bază, utilizând proprietatea (1a)y=a−y\left(\frac{1}{a}\right)^y = a^{-y}:
(13)−2x=(3−1)−2x=3(−1)⋅(−2x)=32x\left(\frac{1}{3}\right)^{-2x} = (3^{-1})^{-2x} = 3^{(-1) \cdot (-2x)} = 3^{2x}
  • Ecuația devine:
3x−2=32x3^{x - 2} = 3^{2x}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială h(t)=3th(t) = 3^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}, egalăm exponenții:
x−2=2x  ⟹  x−2x=2  ⟹  −x=2  ⟹  x=−2x - 2 = 2x \implies x - 2x = 2 \implies -x = 2 \implies x = -2

(2p)


4. Determinați câte numere naturale impare de două cifre se pot forma cu cifrele 1,2,3,4,5,6,71, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de două cifre ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{1,2,3,4,5,6,7,8}a, b \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8\}.
  • Un număr este impar dacă și numai dacă ultima sa cifră bb este impară. Cifrele impare disponibile din mulțimea dată sunt {1,3,5,7}\{1, 3, 5, 7\}, deci cifra unităților bb poate fi aleasă în 44 moduri.

(2p)

  • Pentru cifra zecilor aa, deoarece enunțul nu impune ca cifrele să fie distincte, putem alege oricare dintre cele 88 cifre din mulțime: a∈{1,2,3,4,5,6,7,8}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8\} (88 moduri).
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere naturale impare de două cifre care se pot forma este:
8⋅4=328 \cdot 4 = 32

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,2)A(0, 2), B(5,2)B(5, 2) și C(6,6)C(6, 6). Determinați distanța de la punctul BB la mijlocul segmentului ACAC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului ACAC. Coordonatele sale sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xM=xA+xC2=0+62=3x_M = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{0 + 6}{2} = 3 yM=yA+yC2=2+62=4y_M = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{2 + 6}{2} = 4

Așadar, M(3,4)M(3, 4).

(3p)

  • Calculăm distanța BMBM folosind formula distanței euclidiene între două puncte:
BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(3−5)2+(4−2)2BM = \sqrt{(x_M - x_B)^2 + (y_M - y_B)^2} = \sqrt{(3 - 5)^2 + (4 - 2)^2} BM=(−2)2+22=4+4=8=22BM = \sqrt{(-2)^2 + 2^2} = \sqrt{4 + 4} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=9AB = 9, AC=12AC = 12 și BC=15BC = 15. Arătați că sin⁡B+sin⁡C=75\sin B + \sin C = \frac{7}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm natura triunghiului ABCABC prin reciproca teoremei lui Pitagora:
AB2+AC2=92+122=81+144=225AB^2 + AC^2 = 9^2 + 12^2 = 81 + 144 = 225 BC2=152=225BC^2 = 15^2 = 225

Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, cu ipotenuza BC=15BC = 15.

(3p)

  • Aplicăm definiția funcției sinus într-un triunghi dreptunghic (sin⁡=cateta opusa˘ipotenuza˘\sin = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}}):
sin⁡B=ACBC=1215=45\sin B = \frac{AC}{BC} = \frac{12}{15} = \frac{4}{5} sin⁡C=ABBC=915=35\sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{9}{15} = \frac{3}{5}
  • Calculăm suma cerută:
sin⁡B+sin⁡C=45+35=75\sin B + \sin C = \frac{4}{5} + \frac{3}{5} = \frac{7}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=−13xy+13x+13y+23x * y = -\frac{1}{3}xy + \frac{1}{3}x + \frac{1}{3}y + \frac{2}{3}

1. Arătați că 4∗2=04 * 2 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=4x = 4 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
4∗2=−13⋅4⋅2+13⋅4+13⋅2+234 * 2 = -\frac{1}{3} \cdot 4 \cdot 2 + \frac{1}{3} \cdot 4 + \frac{1}{3} \cdot 2 + \frac{2}{3}

(3p)

  • Efectuăm calculele numerice:
4∗2=−83+43+23+23=−8+4+2+23=03=04 * 2 = -\frac{8}{3} + \frac{4}{3} + \frac{2}{3} + \frac{2}{3} = \frac{-8 + 4 + 2 + 2}{3} = \frac{0}{3} = 0

(2p)


2. Demonstrați că x∗y=−13(x−1)(y−1)+1x * y = -\frac{1}{3}(x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Plecăm de la membrul drept al identității și desfacem parantezele:
−13(x−1)(y−1)+1=−13(xy−x−y+1)+1-\frac{1}{3}(x - 1)(y - 1) + 1 = -\frac{1}{3}(xy - x - y + 1) + 1 =−13xy+13x+13y−13+1= -\frac{1}{3}xy + \frac{1}{3}x + \frac{1}{3}y - \frac{1}{3} + 1

(3p)

  • Reducem termenii constanți:
−13+1=−13+33=23-\frac{1}{3} + 1 = -\frac{1}{3} + \frac{3}{3} = \frac{2}{3}

Obținem:

−13xy+13x+13y+23=x∗y-\frac{1}{3}xy + \frac{1}{3}x + \frac{1}{3}y + \frac{2}{3} = x * y

Așadar, x∗y=−13(x−1)(y−1)+1x * y = -\frac{1}{3}(x - 1)(y - 1) + 1, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(2p)


3. Determinați numărul real xx pentru care 4∗x=x4 * x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma restrânsă a legii demonstrată la subpunctul anterior, x∗y=−13(x−1)(y−1)+1x * y = -\frac{1}{3}(x - 1)(y - 1) + 1:
4∗x=−13(4−1)(x−1)+1=−13⋅3⋅(x−1)+1=−(x−1)+1=−x+1+1=2−x4 * x = -\frac{1}{3}(4 - 1)(x - 1) + 1 = -\frac{1}{3} \cdot 3 \cdot (x - 1) + 1 = -(x - 1) + 1 = -x + 1 + 1 = 2 - x

(2p)

  • Ecuația 4∗x=x4 * x = x devine:
2−x=x  ⟹  2=2x  ⟹  x=12 - x = x \implies 2 = 2x \implies x = 1

(3p)


4. Arătați că e=−2e = -2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă x∗(−2)=xx * (-2) = x pentru orice număr real xx:
x∗(−2)=−13(x−1)(−2−1)+1=−13(x−1)(−3)+1=(x−1)+1=xx * (-2) = -\frac{1}{3}(x - 1)(-2 - 1) + 1 = -\frac{1}{3}(x - 1)(-3) + 1 = (x - 1) + 1 = x

(2p)

  • Verificăm dacă (−2)∗x=x(-2) * x = x pentru orice număr real xx:
(−2)∗x=−13(−2−1)(x−1)+1=−13(−3)(x−1)+1=(x−1)+1=x(-2) * x = -\frac{1}{3}(-2 - 1)(x - 1) + 1 = -\frac{1}{3}(-3)(x - 1) + 1 = (x - 1) + 1 = x
  • Deoarece x∗(−2)=(−2)∗x=xx * (-2) = (-2) * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=−2e = -2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


5. Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=−2x * x = -2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm compunerea x∗xx * x folosind forma restrânsă a legii:
x∗x=−13(x−1)(x−1)+1=−13(x−1)2+1x * x = -\frac{1}{3}(x - 1)(x - 1) + 1 = -\frac{1}{3}(x - 1)^2 + 1

(2p)

  • Egalăm expresia cu −2-2:
−13(x−1)2+1=−2  ⟺  −13(x−1)2=−3  ⟺  (x−1)2=9-\frac{1}{3}(x - 1)^2 + 1 = -2 \iff -\frac{1}{3}(x - 1)^2 = -3 \iff (x - 1)^2 = 9
  • Rezolvăm ecuația cu două ramuri:
x−1=3  ⟹  x=4x - 1 = 3 \implies x = 4 x−1=−3  ⟹  x=−2x - 1 = -3 \implies x = -2

Numerele reale căutate sunt x=−2x = -2 și x=4x = 4.

(3p)


6. Arătați că 1x∗1x≤1\frac{1}{x} * \frac{1}{x} \le 1, pentru orice număr real nenul xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 1x∗1x\frac{1}{x} * \frac{1}{x} pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^* folosind forma restrânsă a legii:
1x∗1x=−13(1x−1)2+1\frac{1}{x} * \frac{1}{x} = -\frac{1}{3}\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 + 1
  • Inegalitatea de demonstrat se rescrie:
−13(1x−1)2+1≤1  ⟺  −13(1x−1)2≤0-\frac{1}{3}\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 + 1 \le 1 \iff -\frac{1}{3}\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 \le 0

(3p)

  • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ, avem:
(1x−1)2≥0\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 \ge 0

Înmulțind cu factorul negativ −13-\frac{1}{3}, inegalitatea își schimbă sensul:

−13(1x−1)2≤0  ⟹  −13(1x−1)2+1≤1-\frac{1}{3}\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 \le 0 \implies -\frac{1}{3}\left(\frac{1}{x} - 1\right)^2 + 1 \le 1

ceea ce înseamnă că 1x∗1x≤1\frac{1}{x} * \frac{1}{x} \le 1, pentru orice număr real nenul xx.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A(x,y)=(xy12),B=(12−10)șiI2=(1001)A(x, y) = \begin{pmatrix} x & y \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, \quad B = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

unde xx și yy sunt numere reale.

1. Arătați că det⁡B=2\det B = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei BB conform formulei det⁡(abcd)=ad−bc\det\begin{pmatrix} a & b \\ c & d \end{pmatrix} = ad - bc:
det⁡B=∣12−10∣=1⋅0−2⋅(−1)\det B = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot 0 - 2 \cdot (-1)

(3p)

det⁡B=0−(−2)=2\det B = 0 - (-2) = 2

(2p)


2. Arătați că det⁡(A(2n,2n+1))\det(A(2n, 2n + 1)) este număr natural impar, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=2nx = 2n și y=2n+1y = 2n + 1 în matricea A(x,y)A(x, y):
A(2n,2n+1)=(2n2n+112)A(2n, 2n + 1) = \begin{pmatrix} 2n & 2n + 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(A(2n,2n+1))=∣2n2n+112∣=2n⋅2−(2n+1)⋅1=4n−2n−1=2n−1\det(A(2n, 2n + 1)) = \begin{vmatrix} 2n & 2n + 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 2n \cdot 2 - (2n + 1) \cdot 1 = 4n - 2n - 1 = 2n - 1

(3p)

  • Pentru orice număr natural nenul n∈N∗n \in \mathbb{N}^* (n≥1n \ge 1), numărul 2n−12n - 1 este strict pozitiv (2n−1≥12n - 1 \ge 1), deci aparține lui N\mathbb{N}, și are forma generală a unui număr impar, fiind predecesorul numărului par 2n2n. Așadar, det⁡(A(2n,2n+1))\det(A(2n, 2n + 1)) este număr natural impar.

(2p)


3. Arătați că A(2x,0)+A(0,2x)=2A(x,x)A(2x, 0) + A(0, 2x) = 2A(x, x), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricele A(2x,0)A(2x, 0) și A(0,2x)A(0, 2x):
A(2x,0)=(2x012),A(0,2x)=(02x12)A(2x, 0) = \begin{pmatrix} 2x & 0 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}, \quad A(0, 2x) = \begin{pmatrix} 0 & 2x \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Efectuăm adunarea celor două matrice:
A(2x,0)+A(0,2x)=(2x+00+2x1+12+2)=(2x2x24)A(2x, 0) + A(0, 2x) = \begin{pmatrix} 2x + 0 & 0 + 2x \\ 1 + 1 & 2 + 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x & 2x \\ 2 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 22 din fiecare element al matricei rezultate:
(2x2x24)=2(xx12)=2A(x,x)\begin{pmatrix} 2x & 2x \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = 2 \begin{pmatrix} x & x \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = 2A(x, x)

pentru orice număr real xx.

(2p)


4. Determinați numerele reale xx și yy, astfel încât A(x,y)⋅B=B⋅A(x,y)A(x, y) \cdot B = B \cdot A(x, y). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A(x,y)⋅BA(x, y) \cdot B:
A(x,y)⋅B=(xy12)(12−10)=(x⋅1+y⋅(−1)x⋅2+y⋅01⋅1+2⋅(−1)1⋅2+2⋅0)=(x−y2x−12)A(x, y) \cdot B = \begin{pmatrix} x & y \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot 1 + y \cdot (-1) & x \cdot 2 + y \cdot 0 \\ 1 \cdot 1 + 2 \cdot (-1) & 1 \cdot 2 + 2 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - y & 2x \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B⋅A(x,y)B \cdot A(x, y):
B⋅A(x,y)=(12−10)(xy12)=(1⋅x+2⋅11⋅y+2⋅2−1⋅x+0⋅1−1⋅y+0⋅2)=(x+2y+4−x−y)B \cdot A(x, y) = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & y \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 \cdot x + 2 \cdot 1 & 1 \cdot y + 2 \cdot 2 \\ -1 \cdot x + 0 \cdot 1 & -1 \cdot y + 0 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2 & y + 4 \\ -x & -y \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm matricele A(x,y)⋅B=B⋅A(x,y)A(x, y) \cdot B = B \cdot A(x, y) element cu element:
{x−y=x+22x=y+4−1=−x2=−y\begin{cases} x - y = x + 2 \\ 2x = y + 4 \\ -1 = -x \\ 2 = -y \end{cases}

Din a treia ecuație rezultă x=1x = 1, iar din a patra ecuație rezultă y=−2y = -2. Verificăm în primele două ecuații:

  • 1−(−2)=1+2=31 - (-2) = 1 + 2 = 3 și 1+2=31 + 2 = 3 (adevărat).
  • 2⋅1=22 \cdot 1 = 2 și −2+4=2-2 + 4 = 2 (adevărat).

Așadar, soluția este x=1x = 1 și y=−2y = -2.

(2p)


5. Determinați numărul real strict pozitiv xx, știind că suma elementelor matricei A(log⁡3x,1)A(\log_3 x, 1) este egală cu 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(log⁡3x,1)A(\log_3 x, 1) pentru x>0x > 0:
A(log⁡3x,1)=(log⁡3x112)A(\log_3 x, 1) = \begin{pmatrix} \log_3 x & 1 \\ 1 & 2 \end{pmatrix}
  • Suma elementelor matricei este:
S=log⁡3x+1+1+2=log⁡3x+4S = \log_3 x + 1 + 1 + 2 = \log_3 x + 4

(3p)

  • Egalăm suma cu 55:
log⁡3x+4=5  ⟺  log⁡3x=1  ⟹  x=31=3\log_3 x + 4 = 5 \iff \log_3 x = 1 \implies x = 3^1 = 3

Valoarea x=3x = 3 este strict pozitivă, deci convine.

(2p)


6. Determinați numerele reale xx și yy, știind că A(x,y)⋅A(x,y)=2I2A(x, y) \cdot A(x, y) = 2I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul matricei A(x,y)A(x, y):
A(x,y)⋅A(x,y)=(xy12)(xy12)=(x⋅x+y⋅1x⋅y+y⋅21⋅x+2⋅11⋅y+2⋅2)=(x2+yxy+2yx+2y+4)A(x, y) \cdot A(x, y) = \begin{pmatrix} x & y \\ 1 & 2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & y \\ 1 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x \cdot x + y \cdot 1 & x \cdot y + y \cdot 2 \\ 1 \cdot x + 2 \cdot 1 & 1 \cdot y + 2 \cdot 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 + y & xy + 2y \\ x + 2 & y + 4 \end{pmatrix}
  • Matricea 2I22I_2 este:
2I2=2(1001)=(2002)2I_2 = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cele două matrice:
(x2+yxy+2yx+2y+4)=(2002)\begin{pmatrix} x^2 + y & xy + 2y \\ x + 2 & y + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}

Egalând elementele de pe linia a 2-a:

  • x+2=0  ⟹  x=−2x + 2 = 0 \implies x = -2

  • y+4=2  ⟹  y=2−4=−2y + 4 = 2 \implies y = 2 - 4 = -2

  • Verificăm elementele de pe prima linie cu x=−2x = -2 și y=−2y = -2:

    • x2+y=(−2)2+(−2)=4−2=2x^2 + y = (-2)^2 + (-2) = 4 - 2 = 2 (adevărat).
    • xy+2y=(−2)⋅(−2)+2⋅(−2)=4−4=0xy + 2y = (-2) \cdot (-2) + 2 \cdot (-2) = 4 - 4 = 0 (adevărat).

Așadar, numerele reale căutate sunt x=−2x = -2 și y=−2y = -2.

(3p)