BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Matematică Pedagogic - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 18+8=52\sqrt{18} + \sqrt{8} = 5\sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen:
18=9⋅2=32și8=4⋅2=22\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2} \quad \text{și} \quad \sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}

(3p)

  • Adunăm termenii obținuți:
18+8=32+22=(3+2)2=52\sqrt{18} + \sqrt{8} = 3\sqrt{2} + 2\sqrt{2} = (3 + 2)\sqrt{2} = 5\sqrt{2}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−2f(x) = 3x - 2. Determinați numărul real aa pentru care f(a)−f(2)=12f(a) - f(2) = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff:
f(a)=3a−2șif(2)=3⋅2−2=6−2=4f(a) = 3a - 2 \quad \text{și} \quad f(2) = 3 \cdot 2 - 2 = 6 - 2 = 4

(2p)

  • Înlocuim în ecuația din enunț:
f(a)−f(2)=12  ⟹  (3a−2)−4=12  ⟹  3a−6=12f(a) - f(2) = 12 \implies (3a - 2) - 4 = 12 \implies 3a - 6 = 12 3a=18  ⟹  a=63a = 18 \implies a = 6

(3p)

Observație didactică privind baremul oficial: Pe foaia de examen oficială tipărită ecuația este f(a)−f(2)=12f(a) - f(2) = 12, oferind soluția a=6a = 6. În documentul oficial al baremului a existat o eroare de redactare a ecuației sub forma f(a)−f(−a)=12f(a) - f(-a) = 12, conducând la 6a=12  ⟹  a=26a = 12 \implies a = 2. Ambele forme sunt menționate aici pentru rigoare deplină.


3. După o reducere cu 20%20\%, prețul unui obiect scade cu 2828 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului. Reducerea de 20%20\% reprezintă scăderea de 2828 de lei:
20100⋅x=28  ⟹  15x=28\frac{20}{100} \cdot x = 28 \implies \frac{1}{5}x = 28

(3p)

  • Aflăm valoarea lui xx:
x=28⋅5=140 de leix = 28 \cdot 5 = 140 \text{ de lei}

(2p)


4. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 42x−1=644^{2x - 1} = 64. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere a lui 44, știind că 64=4364 = 4^3:
42x−1=434^{2x - 1} = 4^3

(2p)

  • Deoarece funcția exponențială este injectivă, egalăm exponenții:
2x−1=3  ⟹  2x=4  ⟹  x=22x - 1 = 3 \implies 2x = 4 \implies x = 2

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul A(2,3)A(2, 3) și dreapta dd de ecuație y=2x+1y = 2x + 1. Determinați ecuația dreptei ce trece prin punctul AA și este perpendiculară pe dreapta dd. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta dreptei dd este md=2m_d = 2. Fie d′d' dreapta perpendiculară pe dd. Condiția de perpendicularitate a două drepte este:
md′⋅md=−1  ⟹  md′⋅2=−1  ⟹  md′=−12m_{d'} \cdot m_d = -1 \implies m_{d'} \cdot 2 = -1 \implies m_{d'} = -\frac{1}{2}

(3p)

  • Ecuația dreptei d′d' ce trece prin punctul A(2,3)A(2, 3) și are panta m=−12m = -\frac{1}{2} este:
y−yA=md′(x−xA)  ⟹  y−3=−12(x−2)y - y_A = m_{d'}(x - x_A) \implies y - 3 = -\frac{1}{2}(x - 2) 2(y−3)=−(x−2)  ⟹  2y−6=−x+2  ⟹  x+2y−8=02(y - 3) = -(x - 2) \implies 2y - 6 = -x + 2 \implies x + 2y - 8 = 0

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA cu măsura unghiului BB de 30∘30^\circ și BC=10BC = 10. Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta ACAC se opune unghiului de 30∘30^\circ, fiind jumătate din ipotenuză:
AC=BC2=102=5AC = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5
  • Lungimea catetei ABAB se determină prin Teorema lui Pitagora:
AB=BC2−AC2=102−52=100−25=75=53AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{10^2 - 5^2} = \sqrt{100 - 25} = \sqrt{75} = 5\sqrt{3}

(3p)

  • Aria triunghiului dreptunghic ABCABC este jumătatea produsului catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=53⋅52=2532\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{5\sqrt{3} \cdot 5}{2} = \frac{25\sqrt{3}}{2}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy−3(x+y)+3+3x * y = xy - \sqrt{3}(x + y) + 3 + \sqrt{3}

1. Arătați că 1∗0=31 * 0 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=0y = 0 în formula legii de compoziție:
1∗0=1⋅0−3(1+0)+3+31 * 0 = 1 \cdot 0 - \sqrt{3}(1 + 0) + 3 + \sqrt{3}

(2p)

  • Efectuăm calculele:
1∗0=0−3+3+3=31 * 0 = 0 - \sqrt{3} + 3 + \sqrt{3} = 3

(3p)


2. Demonstrați că x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem expresia legii de compoziție grupând convenabil termenii:
x∗y=xy−3x−3y+3+3=x(y−3)−3y+3+3x * y = xy - \sqrt{3}x - \sqrt{3}y + 3 + \sqrt{3} = x(y - \sqrt{3}) - \sqrt{3}y + 3 + \sqrt{3}

(3p)

  • Dăm factor comun pe −3-\sqrt{3} între termenii −3y-\sqrt{3}y și 3=(−3)⋅(−3)3 = (-\sqrt{3}) \cdot (-\sqrt{3}):
x∗y=x(y−3)−3(y−3)+3=(x−3)(y−3)+3x * y = x(y - \sqrt{3}) - \sqrt{3}(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = (x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)


3. Determinați numărul real xx pentru care x∗x=3x * x = \sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă demonstrată la subpunctul precedent:
x∗x=(x−3)2+3x * x = (x - \sqrt{3})^2 + \sqrt{3}
  • Ecuația devine:
(x−3)2+3=3  ⟹  (x−3)2=0(x - \sqrt{3})^2 + \sqrt{3} = \sqrt{3} \implies (x - \sqrt{3})^2 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația:
x−3=0  ⟹  x=3x - \sqrt{3} = 0 \implies x = \sqrt{3}

(2p)

Observație didactică privind baremul oficial: În baremul de corectare tipărit apare ecuația (x−3)2+3=9+3(x - \sqrt{3})^2 + \sqrt{3} = 9 + \sqrt{3}, corespunzătoare cerinței x∗x=9+3x * x = 9 + \sqrt{3}, cu soluțiile x−3=±3  ⟹  x=3+3x - \sqrt{3} = \pm 3 \implies x = 3 + \sqrt{3} sau x=−3+3x = -3 + \sqrt{3}. Pentru enunțul de pe foaia oficială a subiectului (x∗x=3x * x = \sqrt{3}), soluția unică este x=3x = \sqrt{3}.


4. Arătați că e=1+3e = 1 + \sqrt{3} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm că x∗e=xx * e = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗(1+3)=(x−3)(1+3−3)+3=(x−3)⋅1+3=x−3+3=xx * (1 + \sqrt{3}) = (x - \sqrt{3})(1 + \sqrt{3} - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = (x - \sqrt{3}) \cdot 1 + \sqrt{3} = x - \sqrt{3} + \sqrt{3} = x

(2p)

  • Verificăm că e∗x=xe * x = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
(1+3)∗x=(1+3−3)(x−3)+3=1⋅(x−3)+3=x−3+3=x(1 + \sqrt{3}) * x = (1 + \sqrt{3} - \sqrt{3})(x - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = 1 \cdot (x - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = x - \sqrt{3} + \sqrt{3} = x
  • Deoarece x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=1+3e = 1 + \sqrt{3} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


5. Arătați că x∗3=3x * \sqrt{3} = \sqrt{3}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim forma descompusă a legii de compoziție:
x∗3=(x−3)(3−3)+3x * \sqrt{3} = (x - \sqrt{3})(\sqrt{3} - \sqrt{3}) + \sqrt{3}

(2p)

  • Deoarece 3−3=0\sqrt{3} - \sqrt{3} = 0:
x∗3=(x−3)⋅0+3=0+3=3x * \sqrt{3} = (x - \sqrt{3}) \cdot 0 + \sqrt{3} = 0 + \sqrt{3} = \sqrt{3}

pentru orice număr real xx.

(3p)


6. Determinați numărul natural nn pentru care 3∗4∗5∗⋯∗2022=n\sqrt{3} * \sqrt{4} * \sqrt{5} * \dots * \sqrt{2022} = \sqrt{n}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Legea de compoziție „∗*” este comutativă și asociativă. De la subpunctul anterior, știm că x∗3=3∗x=3x * \sqrt{3} = \sqrt{3} * x = \sqrt{3} pentru orice număr real xx (3\sqrt{3} este element absorbant).
  • Grupând operațiile datorită asociativității:
3∗(4∗5∗⋯∗2022)=3\sqrt{3} * (\sqrt{4} * \sqrt{5} * \dots * \sqrt{2022}) = \sqrt{3}

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu membrul drept din ecuație:
3=n  ⟹  n=3∈N\sqrt{3} = \sqrt{n} \implies n = 3 \in \mathbb{N}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele:

A=(1031),B=(10−31)șiI2=(1001)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix}, \quad B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}

1. Arătați că det⁡A=1\det A = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA conform formulei det⁡A=a11a22−a12a21\det A = a_{11}a_{22} - a_{12}a_{21}:
det⁡A=∣1031∣=1⋅1−0⋅3\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 0 \cdot 3

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡A=1−0=1\det A = 1 - 0 = 1

(2p)


2. Arătați că A⋅A−2A=−I2A \cdot A - 2A = -I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(1031)(1031)=(1⋅1+0⋅31⋅0+0⋅13⋅1+1⋅33⋅0+1⋅1)=(1061)A \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1\cdot 1 + 0\cdot 3 & 1\cdot 0 + 0\cdot 1 \\ 3\cdot 1 + 1\cdot 3 & 3\cdot 0 + 1\cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 6 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm matricea 2A2A:
2A=2(1031)=(2062)2A = 2 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 6 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm diferența:
A⋅A−2A=(1061)−(2062)=(1−20−06−61−2)=(−100−1)=−(1001)=−I2A \cdot A - 2A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 6 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 6 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - 2 & 0 - 0 \\ 6 - 6 & 1 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 \\ 0 & -1 \end{pmatrix} = -\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = -I_2

(2p)


3. Arătați că A⋅B=B⋅A=I2A \cdot B = B \cdot A = I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A⋅BA \cdot B:
A⋅B=(1031)(10−31)=(1⋅1+0⋅(−3)1⋅0+0⋅13⋅1+1⋅(−3)3⋅0+1⋅1)=(1001)=I2A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1\cdot 1 + 0\cdot(-3) & 1\cdot 0 + 0\cdot 1 \\ 3\cdot 1 + 1\cdot(-3) & 3\cdot 0 + 1\cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2

(2p)

  • Calculăm produsul B⋅AB \cdot A:
B⋅A=(10−31)(1031)=(1⋅1+0⋅31⋅0+0⋅1−3⋅1+1⋅3−3⋅0+1⋅1)=(1001)=I2B \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1\cdot 1 + 0\cdot 3 & 1\cdot 0 + 0\cdot 1 \\ -3\cdot 1 + 1\cdot 3 & -3\cdot 0 + 1\cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = I_2
  • Rezultă că A⋅B=B⋅A=I2A \cdot B = B \cdot A = I_2 (matricea BB este inversa matricei AA).

(3p)


4. Determinați numărul real aa pentru care det⁡(A−aI2)=0\det(A - aI_2) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm matricea A−aI2A - aI_2:
A−aI2=(1031)−(a00a)=(1−a031−a)A - aI_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 - a & 0 \\ 3 & 1 - a \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul:
det⁡(A−aI2)=∣1−a031−a∣=(1−a)(1−a)−0⋅3=(1−a)2\det(A - aI_2) = \begin{vmatrix} 1 - a & 0 \\ 3 & 1 - a \end{vmatrix} = (1 - a)(1 - a) - 0 \cdot 3 = (1 - a)^2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația det⁡(A−aI2)=0\det(A - aI_2) = 0:
(1−a)2=0  ⟺  1−a=0  ⟺  a=1(1 - a)^2 = 0 \iff 1 - a = 0 \iff a = 1

(2p)


5. Determinați numerele reale mm pentru care det⁡(m(A+B))=mdet⁡(A+B)\det(m(A + B)) = m \det(A + B). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma A+BA + B:
A+B=(1031)+(10−31)=(2002)=2I2A + B = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_2
  • Determinantul sumei este:
det⁡(A+B)=∣2002∣=2⋅2−0=4\det(A + B) = \begin{vmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - 0 = 4
  • Matricea m(A+B)m(A + B) este:
m(A+B)=(2m002m)  ⟹  det⁡(m(A+B))=(2m)(2m)=4m2m(A + B) = \begin{pmatrix} 2m & 0 \\ 0 & 2m \end{pmatrix} \implies \det(m(A + B)) = (2m)(2m) = 4m^2

(3p)

  • Ecuația devine:
4m2=4m  ⟺  4m2−4m=0  ⟺  4m(m−1)=04m^2 = 4m \iff 4m^2 - 4m = 0 \iff 4m(m - 1) = 0
  • Obținem valorile reale:
m=0saum=1m = 0 \quad \text{sau} \quad m = 1

(2p)


6. Determinați numerele reale xx și yy, știind că xA+yB=2I2xA + yB = 2I_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm combinația liniară xA+yBxA + yB:
xA+yB=x(1031)+y(10−31)=(x03xx)+(y0−3yy)=(x+y03x−3yx+y)xA + yB = x \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 3 & 1 \end{pmatrix} + y \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & 0 \\ 3x & x \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} y & 0 \\ -3y & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + y & 0 \\ 3x - 3y & x + y \end{pmatrix}
  • Matricea din membrul drept este 2I2=(2002)2I_2 = \begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}.

(3p)

  • Egalăm elementele corespunzătoare:
{x+y=23x−3y=0\begin{cases} x + y = 2 \\ 3x - 3y = 0 \end{cases}
  • Din a doua ecuație obținem 3(x−y)=0  ⟹  x=y3(x - y) = 0 \implies x = y.
  • Înlocuind în prima ecuație:
x+x=2  ⟹  2x=2  ⟹  x=1  ⟹  y=1x + x = 2 \implies 2x = 2 \implies x = 1 \implies y = 1

(2p)