BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Matematică Pedagogic - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, știind că a1=3a_1 = 3 și r=2r = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm al doilea și al treilea termen ai progresiei aritmetice folosind relația an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r:
a2=a1+r=3+2=5a_2 = a_1 + r = 3 + 2 = 5 a3=a1+2r=3+2⋅2=7a_3 = a_1 + 2r = 3 + 2 \cdot 2 = 7

(2p)

  • Calculăm suma primilor trei termeni S3=a1+a2+a3S_3 = a_1 + a_2 + a_3:
S3=3+5+7=15S_3 = 3 + 5 + 7 = 15

(sau aplicând formula sumei primilor nn termeni: S3=(a1+a3)⋅32=(3+7)⋅32=302=15S_3 = \frac{(a_1 + a_3) \cdot 3}{2} = \frac{(3 + 7) \cdot 3}{2} = \frac{30}{2} = 15)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(1−2a)x+1f(x) = (1 - 2a)x + 1, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care f(1)=f(−1)f(1) = f(-1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctele x=1x = 1 și x=−1x = -1:
f(1)=(1−2a)⋅1+1=1−2a+1=2−2af(1) = (1 - 2a) \cdot 1 + 1 = 1 - 2a + 1 = 2 - 2a f(−1)=(1−2a)⋅(−1)+1=−1+2a+1=2af(-1) = (1 - 2a) \cdot (-1) + 1 = -1 + 2a + 1 = 2a

(2p)

  • Egalăm cele două expresii conform ipotezei f(1)=f(−1)f(1) = f(-1):
2−2a=2a  ⟺  4a=2  ⟺  a=24=122 - 2a = 2a \iff 4a = 2 \iff a = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 1+log⁡2(2x+1)=log⁡241 + \log_2(2x + 1) = \log_2 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condiția de existență pentru logaritm:
2x+1>0  ⟺  2x>−1  ⟺  x∈(−12,+∞)2x + 1 > 0 \iff 2x > -1 \iff x \in \left(-\frac{1}{2}, +\infty\right)
  • Calculăm valoarea membrului drept: log⁡24=log⁡2(22)=2\log_2 4 = \log_2(2^2) = 2. Ecuația devine:
1+log⁡2(2x+1)=21 + \log_2(2x + 1) = 2

(2p)

  • Izolăm termenul logaritmic și rezolvăm ecuația:
log⁡2(2x+1)=2−1  ⟺  log⁡2(2x+1)=1\log_2(2x + 1) = 2 - 1 \iff \log_2(2x + 1) = 1 2x+1=21  ⟺  2x+1=2  ⟺  2x=1  ⟺  x=122x + 1 = 2^1 \iff 2x + 1 = 2 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2}
  • Deoarece 12>−12\frac{1}{2} > -\frac{1}{2}, soluția aparține domeniului de existență și este validă.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să fie pătrat perfect. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm cazurile posibile: mulțimea numerelor naturale de o cifră este {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}, având în total 1010 elemente:
numa˘r cazuri posibile=10\text{număr cazuri posibile} = 10

(2p)

  • Identificăm cazurile favorabile: numerele de o cifră care sunt pătrate perfecte sunt 0=020 = 0^2, 1=121 = 1^2, 4=224 = 2^2 și 9=329 = 3^2, așadar avem 44 cazuri favorabile:
numa˘r cazuri favorabile=4\text{număr cazuri favorabile} = 4

(2p)

  • Aplicăm formula probabilității:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=410=25P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,4)A(1, 4), B(−3,2)B(-3, 2) și C(5,2)C(5, 2). Determinați lungimea medianei triunghiului ABCABC construită din vârful AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mediana din vârful AA unește punctul AA cu mijlocul laturii BCBC, pe care îl notăm cu MM. Calculăm coordonatele lui MM:
xM=xB+xC2=−3+52=22=1x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{-3 + 5}{2} = \frac{2}{2} = 1 yM=yB+yC2=2+22=42=2y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{2 + 2}{2} = \frac{4}{2} = 2
  • Punctul MM are coordonatele M(1,2)M(1, 2).

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului AMAM folosind formula distanței dintre două puncte:
AM=(xM−xA)2+(yM−yA)2=(1−1)2+(2−4)2=0+(−2)2=4=2AM = \sqrt{(x_M - x_A)^2 + (y_M - y_A)^2} = \sqrt{(1 - 1)^2 + (2 - 4)^2} = \sqrt{0 + (-2)^2} = \sqrt{4} = 2

(3p)


6. Calculați 3⋅sin⁡60∘⋅sin⁡45∘−3⋅sin⁡30∘⋅cos⁡45∘\sqrt{3} \cdot \sin 60^\circ \cdot \sin 45^\circ - 3 \cdot \sin 30^\circ \cdot \cos 45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem valorile funcțiilor trigonometrice uzuale:
sin⁡60∘=32,sin⁡45∘=22,sin⁡30∘=12,cos⁡45∘=22\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad \sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}, \quad \sin 30^\circ = \frac{1}{2}, \quad \cos 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia cerută și calculăm:
3⋅32⋅22−3⋅12⋅22=324−324=0\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} - 3 \cdot \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{3\sqrt{2}}{4} - \frac{3\sqrt{2}}{4} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=−(x−1)(y−1)3+1x * y = -\frac{(x - 1)(y - 1)}{3} + 1

1. Arătați că 3∗4=−13 * 4 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=4y = 4:
3∗4=−(3−1)(4−1)3+13 * 4 = -\frac{(3 - 1)(4 - 1)}{3} + 1

(2p)

  • Efectuăm calculele:
3∗4=−2⋅33+1=−2+1=−13 * 4 = -\frac{2 \cdot 3}{3} + 1 = -2 + 1 = -1

(3p)


2. Verificați dacă e=−2e = -2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm relația x∗(−2)=xx * (-2) = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗(−2)=−(x−1)(−2−1)3+1=−(x−1)(−3)3+1=(x−1)+1=xx * (-2) = -\frac{(x - 1)(-2 - 1)}{3} + 1 = -\frac{(x - 1)(-3)}{3} + 1 = (x - 1) + 1 = x

(2p)

  • Verificăm relația (−2)∗x=x(-2) * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
(−2)∗x=−(−2−1)(x−1)3+1=−−3(x−1)3+1=(x−1)+1=x(-2) * x = -\frac{(-2 - 1)(x - 1)}{3} + 1 = -\frac{-3(x - 1)}{3} + 1 = (x - 1) + 1 = x
  • Deoarece x∗(−2)=(−2)∗x=xx * (-2) = (-2) * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=−2e = -2 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


3. Determinați numărul real aa pentru care a∗7=5a * 7 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm a∗7a * 7 folosind legea de compoziție:
a∗7=−(a−1)(7−1)3+1=−(a−1)⋅63+1=−2(a−1)+1=−2a+3a * 7 = -\frac{(a - 1)(7 - 1)}{3} + 1 = -\frac{(a - 1) \cdot 6}{3} + 1 = -2(a - 1) + 1 = -2a + 3

(2p)

  • Egalăm expresia cu 55:
−2a+3=5  ⟺  −2a=2  ⟺  a=−1-2a + 3 = 5 \iff -2a = 2 \iff a = -1

(3p)


4. Determinați valorile reale ale lui xx pentru care x∗(1+x)≥−3x * (1 + x) \ge -3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm expresia x∗(1+x)x * (1 + x):
x∗(1+x)=−(x−1)(1+x−1)3+1=−x(x−1)3+1x * (1 + x) = -\frac{(x - 1)(1 + x - 1)}{3} + 1 = -\frac{x(x - 1)}{3} + 1

(2p)

  • Introducem în inecuație:
−x(x−1)3+1≥−3  ⟺  −x2−x3≥−4-\frac{x(x - 1)}{3} + 1 \ge -3 \iff -\frac{x^2 - x}{3} \ge -4
  • Înmulțim ambele părți cu −3-3 (ceea ce schimbă sensul inegalității):
x2−x≤12  ⟺  x2−x−12≤0x^2 - x \le 12 \iff x^2 - x - 12 \le 0
  • Aflăm rădăcinile ecuației atașate x2−x−12=0x^2 - x - 12 = 0:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−12)=1+48=49  ⟹  x1,2=1±72\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-12) = 1 + 48 = 49 \implies x_{1,2} = \frac{1 \pm 7}{2} x1=−3,x2=4x_1 = -3, \quad x_2 = 4
  • Trinomul are semnul opus coeficientului principal (1>01 > 0) între rădăcini, deci:
x∈[−3,4]x \in [-3, 4]

(3p)


5. Determinați cel mai mare număr natural nn pentru care n∗n∗n≤nn * n * n \le n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că din relația de definiție:
x∗y−1=−13(x−1)(y−1)x * y - 1 = -\frac{1}{3}(x - 1)(y - 1)
  • Prin urmare, pentru trei elemente:
(n∗n∗n)−1=(−13)2(n−1)3=(n−1)39  ⟹  n∗n∗n=(n−1)39+1(n * n * n) - 1 = \left(-\frac{1}{3}\right)^2 (n - 1)^3 = \frac{(n - 1)^3}{9} \implies n * n * n = \frac{(n - 1)^3}{9} + 1

(3p)

  • Inecuația n∗n∗n≤nn * n * n \le n devine:
(n−1)39+1≤n  ⟺  (n−1)39−(n−1)≤0\frac{(n - 1)^3}{9} + 1 \le n \iff \frac{(n - 1)^3}{9} - (n - 1) \le 0 (n−1)((n−1)29−1)≤0  ⟺  19(n−1)(n−1−3)(n−1+3)≤0(n - 1)\left(\frac{(n - 1)^2}{9} - 1\right) \le 0 \iff \frac{1}{9}(n - 1)(n - 1 - 3)(n - 1 + 3) \le 0 19(n−1)(n−4)(n+2)≤0\frac{1}{9}(n - 1)(n - 4)(n + 2) \le 0
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, factorul n+2n + 2 este strict pozitiv (n+2≥2>0n + 2 \ge 2 > 0). Inegalitatea se reduce la:
(n−1)(n−4)≤0  ⟺  n∈[1,4](n - 1)(n - 4) \le 0 \iff n \in [1, 4]
  • Pentru n=0n = 0, expresia este 19(−1)(−4)(2)=89>0\frac{1}{9}(-1)(-4)(2) = \frac{8}{9} > 0 (nu convine).
  • Valorile naturale posibile sunt n∈{1,2,3,4}n \in \{1, 2, 3, 4\}, iar cel mai mare număr natural este:
n=4n = 4

(2p)


6. Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗n=−1m * n = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem egalitatea m∗n=−1m * n = -1:
−(m−1)(n−1)3+1=−1  ⟺  −(m−1)(n−1)3=−2  ⟺  (m−1)(n−1)=6-\frac{(m - 1)(n - 1)}{3} + 1 = -1 \iff -\frac{(m - 1)(n - 1)}{3} = -2 \iff (m - 1)(n - 1) = 6

(2p)

  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, avem m≥0  ⟹  m−1≥−1m \ge 0 \implies m - 1 \ge -1 și n≥0  ⟹  n−1≥−1n \ge 0 \implies n - 1 \ge -1.

  • Divizorii întregi ≥−1\ge -1 ai numărului 66 sunt strict pozitivi: 1,2,3,61, 2, 3, 6. Analizăm fiecare caz:

    1. m−1=1  ⟹  m=2m - 1 = 1 \implies m = 2 și n−1=6  ⟹  n=7n - 1 = 6 \implies n = 7, deci perechea (2,7)(2, 7);
    2. m−1=2  ⟹  m=3m - 1 = 2 \implies m = 3 și n−1=3  ⟹  n=4n - 1 = 3 \implies n = 4, deci perechea (3,4)(3, 4);
    3. m−1=3  ⟹  m=4m - 1 = 3 \implies m = 4 și n−1=2  ⟹  n=3n - 1 = 2 \implies n = 3, deci perechea (4,3)(4, 3);
    4. m−1=6  ⟹  m=7m - 1 = 6 \implies m = 7 și n−1=1  ⟹  n=2n - 1 = 1 \implies n = 2, deci perechea (7,2)(7, 2).
  • Perechile de numere naturale căutate sunt:

(2,7),(3,4),(4,3),(7,2)(2, 7), \quad (3, 4), \quad (4, 3), \quad (7, 2)

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele A=(231−2)A = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} și I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A)=−7\det(A) = -7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA conform formulei det⁡A=a11a22−a12a21\det A = a_{11}a_{22} - a_{12}a_{21}:
det⁡(A)=∣231−2∣=2⋅(−2)−3⋅1\det(A) = \begin{vmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{vmatrix} = 2 \cdot (-2) - 3 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul:
det⁡(A)=−4−3=−7\det(A) = -4 - 3 = -7

(2p)


2. Arătați că det⁡(A+xI2)≥−7\det(A + xI_2) \ge -7, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Construim matricea A+xI2A + xI_2:
A+xI2=(231−2)+(x00x)=(2+x31−2+x)=(x+231x−2)A + xI_2 = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} x & 0 \\ 0 & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 + x & 3 \\ 1 & -2 + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x + 2 & 3 \\ 1 & x - 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul:
det⁡(A+xI2)=(x+2)(x−2)−3⋅1=x2−4−3=x2−7\det(A + xI_2) = (x + 2)(x - 2) - 3 \cdot 1 = x^2 - 4 - 3 = x^2 - 7
  • Inegalitatea din enunț devine:
x2−7≥−7  ⟺  x2≥0x^2 - 7 \ge -7 \iff x^2 \ge 0

ceea ce este evident adevărat pentru orice număr real xx.

(3p)


3. Determinați numărul real aa pentru care A⋅A=aI2A \cdot A = aI_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm produsul matricial A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(231−2)(231−2)=(2⋅2+3⋅12⋅3+3⋅(−2)1⋅2+(−2)⋅11⋅3+(−2)⋅(−2))A \cdot A = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 \cdot 2 + 3 \cdot 1 & 2 \cdot 3 + 3 \cdot (-2) \\ 1 \cdot 2 + (-2) \cdot 1 & 1 \cdot 3 + (-2) \cdot (-2) \end{pmatrix} A⋅A=(4+36−62−23+4)=(7007)A \cdot A = \begin{pmatrix} 4 + 3 & 6 - 6 \\ 2 - 2 & 3 + 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 & 0 \\ 0 & 7 \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea aI2aI_2 este (a00a)\begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix}. Egalând matricele obținem:
(7007)=(a00a)  ⟹  a=7\begin{pmatrix} 7 & 0 \\ 0 & 7 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} \implies a = 7

(2p)


4. Determinați numerele reale mm pentru care det⁡(mA−I2)=m⋅det⁡(A+I2)\det(mA - I_2) = m \cdot \det(A + I_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea mA−I2mA - I_2 și îi calculăm determinantul:
mA−I2=(2m3mm−2m)−(1001)=(2m−13mm−2m−1)mA - I_2 = \begin{pmatrix} 2m & 3m \\ m & -2m \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2m - 1 & 3m \\ m & -2m - 1 \end{pmatrix} det⁡(mA−I2)=(2m−1)(−2m−1)−3m⋅m=−(2m−1)(2m+1)−3m2=−(4m2−1)−3m2=1−7m2\det(mA - I_2) = (2m - 1)(-2m - 1) - 3m \cdot m = -(2m - 1)(2m + 1) - 3m^2 = -(4m^2 - 1) - 3m^2 = 1 - 7m^2
  • Folosind formula det⁡(A+xI2)=x2−7\det(A + xI_2) = x^2 - 7 demonstrată la punctul 2, pentru x=1x = 1 obținem:
det⁡(A+I2)=12−7=−6\det(A + I_2) = 1^2 - 7 = -6

(2p)

  • Egalăm cei doi membri:
1−7m2=m⋅(−6)  ⟺  7m2−6m−1=01 - 7m^2 = m \cdot (-6) \iff 7m^2 - 6m - 1 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea în mm:
Δ=(−6)2−4⋅7⋅(−1)=36+28=64\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 7 \cdot (-1) = 36 + 28 = 64 m1,2=6±814  ⟹  m1=1,m2=−17m_{1,2} = \frac{6 \pm 8}{14} \implies m_1 = 1, \quad m_2 = -\frac{1}{7}

(3p)


5. Se consideră matricea M=(xyyx)∈M2(R)M = \begin{pmatrix} x & y \\ y & x \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_2(\mathbb{R}), astfel încât A⋅M=M⋅AA \cdot M = M \cdot A. Arătați că y=0y = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm cele două produse matriceale:
A⋅M=(231−2)(xyyx)=(2x+3y2y+3xx−2yy−2x)A \cdot M = \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & y \\ y & x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + 3y & 2y + 3x \\ x - 2y & y - 2x \end{pmatrix} M⋅A=(xyyx)(231−2)=(2x+y3x−2y2y+x3y−2x)M \cdot A = \begin{pmatrix} x & y \\ y & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 3 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2x + y & 3x - 2y \\ 2y + x & 3y - 2x \end{pmatrix}

(3p)

  • Din condiția A⋅M=M⋅AA \cdot M = M \cdot A, elementele corespunzătoare trebuie să fie egale. Din egalitatea elementelor de pe poziția (1,1)(1, 1):
2x+3y=2x+y  ⟺  3y=y  ⟺  2y=0  ⟺  y=02x + 3y = 2x + y \iff 3y = y \iff 2y = 0 \iff y = 0
  • Pentru y=0y = 0, toate celelalte componente coincid: (1,2)  ⟹  3x=3x(1, 2) \implies 3x = 3x, (2,1)  ⟹  x=x(2, 1) \implies x = x, (2,2)  ⟹  −2x=−2x(2, 2) \implies -2x = -2x. Așadar, y=0y = 0.

(2p)


6. Determinați pentru câte valori întregi ale lui aa obținem det⁡(aA)≥−28\det(aA) \ge -28. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea determinantului pentru matrice de ordin 22: det⁡(k⋅X)=k2det⁡(X)\det(k \cdot X) = k^2 \det(X). Astfel:
det⁡(aA)=a2det⁡(A)=−7a2\det(aA) = a^2 \det(A) = -7a^2

(2p)

  • Inecuația dată devine:
−7a2≥−28  ⟺  a2≤−28−7  ⟺  a2≤4-7a^2 \ge -28 \iff a^2 \le \frac{-28}{-7} \iff a^2 \le 4
  • Deoarece a∈Za \in \mathbb{Z}, numerele întregi al căror pătrat este cel mult 44 sunt:
a∈{−2,−1,0,1,2}a \in \{-2, -1, 0, 1, 2\}
  • În concluzie, aa poate lua 55 valori întregi.

(3p)