BACEduHub
matematicaPedagogicAnul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Matematică Pedagogic - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(2−3)+3=12\sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = \sqrt{12}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza din membrul stâng, înmulțind fiecare termen cu factorul comun 3\sqrt{3}:
3(2−3)+3=23−(3)2+3=23−3+3=23\sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = 2\sqrt{3} - (\sqrt{3})^2 + 3 = 2\sqrt{3} - 3 + 3 = 2\sqrt{3}

(3p)

  • Introducem factorul 22 sub radical pentru a obține forma cerută:
23=22⋅3=4⋅3=122\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12}
  • Astfel, egalitatea este demonstrată: 3(2−3)+3=12\sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = \sqrt{12}.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x−1g(x) = 2x - 1. Determinați numerele naturale aa pentru care f(a)>g(a)f(a) > g(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresiile funcțiilor în inecuația f(a)>g(a)f(a) > g(a):
a+1>2a−1a + 1 > 2a - 1

(2p)

  • Rezolvăm inecuația algebrică trecând termenii cu aa într-un membru și termenii liberi în celălalt:
1+1>2a−a  ⟺  a<21 + 1 > 2a - a \iff a < 2
  • Deoarece se cere ca aa să fie număr natural (a∈Na \in \mathbb{N}), singurele valori posibile sunt:
a∈{0,1}  ⟺  a=0saua=1a \in \{0, 1\} \iff a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+2⋅2x+1+2⋅6x=1203^{x+2} \cdot 2^{x+1} + 2 \cdot 6^x = 120. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie primul termen:
3x+2⋅2x+1=32⋅3x⋅21⋅2x=9⋅2⋅(3⋅2)x=18⋅6x3^{x+2} \cdot 2^{x+1} = 3^2 \cdot 3^x \cdot 2^1 \cdot 2^x = 9 \cdot 2 \cdot (3 \cdot 2)^x = 18 \cdot 6^x
  • Rescriem ecuația dată:
18⋅6x+2⋅6x=120  ⟺  20⋅6x=12018 \cdot 6^x + 2 \cdot 6^x = 120 \iff 20 \cdot 6^x = 120

(3p)

  • Împărțim prin 2020 și rezolvăm ecuația exponențială simplă obținută:
6x=12020  ⟺  6x=61  ⟹  x=16^x = \frac{120}{20} \iff 6^x = 6^1 \implies x = 1

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale nenule mai mici decât 114114, acesta să fie divizibil cu 44. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale nenule mai mici decât 114114 este:
M={1,2,3,…,113}M = \{1, 2, 3, \ldots, 113\}
  • Numărul total de cazuri posibile este:
nr. cazuri posibile=113\text{nr. cazuri posibile} = 113

(2p)

  • Numerele divizibile cu 44 din mulțimea MM sunt multiplii pozitivi ai lui 44:
4,8,12,…,4k≤113  ⟹  k≤⌊1134⌋=284, 8, 12, \ldots, 4k \le 113 \implies k \le \left\lfloor \frac{113}{4} \right\rfloor = 28
  • Cel mai mare multiplu este 4⋅28=1124 \cdot 28 = 112, așadar sunt 2828 de numere divizibile cu 44:
nr. cazuri favorabile=28\text{nr. cazuri favorabile} = 28

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută conform formulei clasice:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=28113p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{28}{113}

(1p)


5. Determinați numărul real aa, știind că punctul M(a,15)M(a, 15) aparține dreptei dd de ecuație y=3x+2ay = 3x + 2a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul M(a,15)M(a, 15) aparține dreptei dd dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
M(a,15)∈d  ⟺  15=3⋅a+2aM(a, 15) \in d \iff 15 = 3 \cdot a + 2a

(3p)

  • Reducem termenii asemenea și aflăm valoarea lui aa:
15=5a  ⟹  a=155  ⟹  a=315 = 5a \implies a = \frac{15}{5} \implies a = 3

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AB=3AB = 3, AC=4AC = 4 și înălțimea ADAD, unde punctul DD aparține laturii BCBC. Arătați că sin⁡(∢BAD)=35\sin(\sphericalangle BAD) = \frac{3}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm lungimea ipotenuzei BCBC aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC:
BC=AB2+AC2=32+42=9+16=25=5BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Aplicăm teorema catetei pentru latura ABAB în triunghiul ABCABC:
AB2=BD⋅BC  ⟹  32=BD⋅5  ⟹  BD=95AB^2 = BD \cdot BC \implies 3^2 = BD \cdot 5 \implies BD = \frac{9}{5}

(3p)

  • În triunghiul ABDABD, dreptunghic în DD, aplicăm definiția funcției sinus pentru unghiul ∢BAD\sphericalangle BAD:
sin⁡(∢BAD)=cateta opusa˘ipotenuza˘=BDAB=953=95⋅3=35\sin(\sphericalangle BAD) = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{BD}{AB} = \frac{\frac{9}{5}}{3} = \frac{9}{5 \cdot 3} = \frac{3}{5}

(2p)

Observație geometrică directă: În triunghiul dreptunghic ABCABC, unghiurile ∢BAD\sphericalangle BAD și ∢C\sphericalangle C au același complement (∢B\sphericalangle B), așadar ∢BAD=∢C\sphericalangle BAD = \sphericalangle C. Deducem direct:

sin⁡(∢BAD)=sin⁡C=ABBC=35\sin(\sphericalangle BAD) = \sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{3}{5}

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x∗y=2xy−x−y+1x * y = 2xy - x - y + 1.

1. Arătați că (−1)∗(−1)=5(-1) * (-1) = 5. (5p)
2. Demonstrați că x∗y=2(x−12)(y−12)+12x * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)
3. Arătați că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)
4. Arătați că (x∗12)∗x=12\left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2}, pentru orice număr real xx. (5p)
5. Calculați 13∗24∗35∗…∗20202022\frac{1}{3} * \frac{2}{4} * \frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}. (5p)
6. Determinați numărul real strict pozitiv xx, pentru care (log⁡2x+12)∗(log⁡3x+12)=12\left(\log_2 x + \frac{1}{2}\right) * \left(\log_3 x + \frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Exercițiul 1:

  • Înlocuim x=−1x = -1 și y=−1y = -1 în formula legii de compoziție:
(−1)∗(−1)=2(−1)(−1)−(−1)−(−1)+1(-1) * (-1) = 2(-1)(-1) - (-1) - (-1) + 1

(2p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
(−1)∗(−1)=2(1)+1+1+1=2+3=5(-1) * (-1) = 2(1) + 1 + 1 + 1 = 2 + 3 = 5

(3p)


Rezolvare Exercițiul 2:

  • Plecăm de la membrul drept și desfacem parantezele:
2(x−12)(y−12)+12=2(xy−12x−12y+14)+122\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4}\right) + \frac{1}{2} =2xy−x−y+24+12=2xy−x−y+12+12=2xy−x−y+1= 2xy - x - y + \frac{2}{4} + \frac{1}{2} = 2xy - x - y + \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 2xy - x - y + 1

(3p)

  • Deoarece expresia obținută este chiar definiția legii, deducem că:
x∗y=2(x−12)(y−12)+12,∀x,y∈Rx * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Exercițiul 3:

  • Pentru ca e=1e = 1 să fie element neutru, trebuie demonstrat că x∗1=xx * 1 = x și 1∗x=x1 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Calculăm x∗1x * 1 folosind forma descompusă a legii:
x∗1=2(x−12)(1−12)+12=2(x−12)⋅12+12=x−12+12=xx * 1 = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(1 - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right) \cdot \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x - \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x

(2p)

  • Calculăm 1∗x1 * x:
1∗x=2(1−12)(x−12)+12=2⋅12(x−12)+12=x−12+12=x1 * x = 2\left(1 - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2}\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = x - \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x
  • Cum x∗1=1∗x=xx * 1 = 1 * x = x pentru orice număr real xx, rezultă că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


Rezolvare Exercițiul 4:

  • Calculăm mai întâi compunerea x∗12x * \frac{1}{2} folosind forma din subpunctul 2:
x∗12=2(x−12)(12−12)+12=2(x−12)⋅0+12=12x * \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right) \cdot 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

(2p)

  • Calculăm acum (x∗12)∗x\left(x * \frac{1}{2}\right) * x:
(x∗12)∗x=12∗x=2(12−12)(x−12)+12=0+12=12\left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2} * x = 2\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2}
  • Astfel, (x∗12)∗x=12\left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2}, pentru orice număr real xx.

(3p)


Rezolvare Exercițiul 5:

  • Observăm că fracția 24\frac{2}{4} se simplifică prin 22:
24=12\frac{2}{4} = \frac{1}{2}
  • Conform subpunctului precedent, numărul 12\frac{1}{2} este element absorbant pentru legea de compoziție: pentru orice număr real yy, avem y∗12=12y * \frac{1}{2} = \frac{1}{2} și 12∗y=12\frac{1}{2} * y = \frac{1}{2}.
  • Datorită asociativității legii, grupăm termenii astfel:
(13∗24)∗(35∗…∗20202022)=(13∗12)∗(35∗…∗20202022)\left(\frac{1}{3} * \frac{2}{4}\right) * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right) = \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{2}\right) * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right)

(2p)

  • Deoarece 13∗12=12\frac{1}{3} * \frac{1}{2} = \frac{1}{2}, expresia devine:
12∗(35∗…∗20202022)=12\frac{1}{2} * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right) = \frac{1}{2}

(3p)


Rezolvare Exercițiul 6:

  • Fie u=log⁡2x+12u = \log_2 x + \frac{1}{2} și v=log⁡3x+12v = \log_3 x + \frac{1}{2}.
  • Aplicăm formula descompusă a legii u∗v=2(u−12)(v−12)+12u * v = 2\left(u - \frac{1}{2}\right)\left(v - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}:
u−12=log⁡2xșiv−12=log⁡3xu - \frac{1}{2} = \log_2 x \quad \text{și} \quad v - \frac{1}{2} = \log_3 x (log⁡2x+12)∗(log⁡3x+12)=2log⁡2xlog⁡3x+12\left(\log_2 x + \frac{1}{2}\right) * \left(\log_3 x + \frac{1}{2}\right) = 2 \log_2 x \log_3 x + \frac{1}{2}

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
2log⁡2xlog⁡3x+12=12  ⟺  2log⁡2xlog⁡3x=0  ⟺  log⁡2x=0saulog⁡3x=02 \log_2 x \log_3 x + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} \iff 2 \log_2 x \log_3 x = 0 \iff \log_2 x = 0 \quad \text{sau} \quad \log_3 x = 0
  • În ambele situații obținem soluția unică:
x=20=1respectivx=30=1x = 2^0 = 1 \quad \text{respectiv} \quad x = 3^0 = 1
  • Valoarea x=1x = 1 este strict pozitivă (x>0x > 0), deci satisface cerința problemei.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix}, A=(0220)A = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} și M(a)=(a22a)M(a) = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

1. Arătați că A⋅A=4I2A \cdot A = 4I_2. (5p)
2. Arătaţi că aI2+A=M(a)aI_2 + A = M(a), pentru orice număr real aa. (5p)
3. Arătați că M(2)⋅M(4)=6M(2)M(2) \cdot M(4) = 6M(2). (5p)
4. Determinaţi perechile (a,b)(a, b) de numere naturale pentru care M(a)⋅M(b)=7I2+4AM(a) \cdot M(b) = 7I_2 + 4A. (5p)
5. Determinați numărul natural kk pentru care det⁡(M(k+2))≤0\det(M(k + 2)) \le 0. (5p)
6. Determinați numărul real aa, a<−2a < -2, știind că inversa matricei M(a)M(a) este matricea M(a)−2AM(a) - 2A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Exercițiul 1:

  • Efectuăm produsul de matrice A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(0220)(0220)=(0⋅0+2⋅20⋅2+2⋅02⋅0+0⋅22⋅2+0⋅0)=(4004)A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 0 + 2 \cdot 2 & 0 \cdot 2 + 2 \cdot 0 \\ 2 \cdot 0 + 0 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 0 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul 44:
(4004)=4(1001)=4I2\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 4I_2
  • Astfel, A⋅A=4I2A \cdot A = 4I_2.

(2p)


Rezolvare Exercițiul 2:

  • Calculăm matricea aI2+AaI_2 + A:
aI2+A=a(1001)+(0220)=(a00a)+(0220)aI_2 + A = a\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Adunăm elementele corespunzătoare:
(a+00+20+2a+0)=(a22a)=M(a)\begin{pmatrix} a + 0 & 0 + 2 \\ 0 + 2 & a + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} = M(a)
  • Egalitatea este adevărată pentru orice număr real aa.

(2p)


Rezolvare Exercițiul 3:

  • Metoda 1 (Algebraică, folosind subpunctul 2): Avem M(2)=2I2+AM(2) = 2I_2 + A și M(4)=4I2+AM(4) = 4I_2 + A. Datorită faptului că I2I_2 comută cu orice matrice:
M(2)⋅M(4)=(2I2+A)(4I2+A)=8I2+2A+4A+A2=8I2+6A+4I2=12I2+6AM(2) \cdot M(4) = (2I_2 + A)(4I_2 + A) = 8I_2 + 2A + 4A + A^2 = 8I_2 + 6A + 4I_2 = 12I_2 + 6A

(3p)

12I2+6A=6(2I2+A)=6M(2)12I_2 + 6A = 6(2I_2 + A) = 6M(2)

(2p)

  • Metoda 2 (Calcul matriceal direct): Scriem matricele M(2)=(2222)M(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} și M(4)=(4224)M(4) = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix}.
M(2)⋅M(4)=(2222)(4224)=(8+44+88+44+8)=(12121212)=6(2222)=6M(2)M(2) \cdot M(4) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}\begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 + 4 & 4 + 8 \\ 8 + 4 & 4 + 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & 12 \\ 12 & 12 \end{pmatrix} = 6\begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = 6M(2)

Rezolvare Exercițiul 4:

  • Calculăm produsul M(a)⋅M(b)M(a) \cdot M(b) folosind relația M(t)=tI2+AM(t) = tI_2 + A:
M(a)⋅M(b)=(aI2+A)(bI2+A)=abI2+aA+bA+A2M(a) \cdot M(b) = (aI_2 + A)(bI_2 + A) = abI_2 + aA + bA + A^2
  • Înlocuim A2=4I2A^2 = 4I_2:
M(a)⋅M(b)=abI2+(a+b)A+4I2=(ab+4)I2+(a+b)AM(a) \cdot M(b) = abI_2 + (a + b)A + 4I_2 = (ab + 4)I_2 + (a + b)A

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept din enunț, 7I2+4A7I_2 + 4A:
(ab+4)I2+(a+b)A=7I2+4A  ⟹  {ab+4=7a+b=4  ⟺  {ab=3a+b=4(ab + 4)I_2 + (a + b)A = 7I_2 + 4A \implies \begin{cases} ab + 4 = 7 \\ a + b = 4 \end{cases} \iff \begin{cases} ab = 3 \\ a + b = 4 \end{cases}
  • Deoarece a,b∈Na, b \in \mathbb{N}, numerele a căror sumă este 44 și al căror produs este 33 sunt soluțiile ecuației t2−4t+3=0t^2 - 4t + 3 = 0, adică t1=1t_1 = 1 și t2=3t_2 = 3.
  • Obținem perechile de numere naturale:
(a,b)∈{(1,3),(3,1)}(a, b) \in \{(1, 3), (3, 1)\}

(2p)


Rezolvare Exercițiul 5:

  • Scriem matricea M(k+2)M(k + 2):
M(k+2)=(k+222k+2)M(k + 2) = \begin{pmatrix} k + 2 & 2 \\ 2 & k + 2 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei:
det⁡(M(k+2))=(k+2)(k+2)−2⋅2=(k+2)2−4=k2+4k+4−4=k2+4k\det(M(k + 2)) = (k + 2)(k + 2) - 2 \cdot 2 = (k + 2)^2 - 4 = k^2 + 4k + 4 - 4 = k^2 + 4k

(3p)

  • Inecuația dată este:
k2+4k≤0  ⟺  k(k+4)≤0  ⟺  k∈[−4,0]k^2 + 4k \le 0 \iff k(k + 4) \le 0 \iff k \in [-4, 0]
  • Deoarece kk este număr natural (k∈Nk \in \mathbb{N}), singura valoare din intervalul [−4,0][-4, 0] este:
k=0k = 0

(2p)


Rezolvare Exercițiul 6:

  • Exprimăm matricea M(a)−2AM(a) - 2A:
M(a)−2A=(a22a)−2(0220)=(a22a)−(0440)=(a−2−2a)M(a) - 2A = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} - 2\begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -2 \\ -2 & a \end{pmatrix}

(2p)

  • Faptul că M(a)−2AM(a) - 2A este inversa matricei M(a)M(a) înseamnă că:
M(a)⋅(M(a)−2A)=I2M(a) \cdot (M(a) - 2A) = I_2
  • Efectuăm produsul:
(a22a)(a−2−2a)=(a2−4−2a+2a2a−2a−4+a2)=(a2−400a2−4)=(a2−4)I2\begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & -2 \\ -2 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 - 4 & -2a + 2a \\ 2a - 2a & -4 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 - 4 & 0 \\ 0 & a^2 - 4 \end{pmatrix} = (a^2 - 4)I_2
  • Egalitatea (a2−4)I2=I2(a^2 - 4)I_2 = I_2 conduce la ecuația:
a2−4=1  ⟺  a2=5  ⟹  a∈{−5,5}a^2 - 4 = 1 \iff a^2 = 5 \implies a \in \{-\sqrt{5}, \sqrt{5}\}
  • Din ipoteză știm că a<−2a < -2. Deoarece −5≈−2,236<−2-\sqrt{5} \approx -2{,}236 < -2 și 5>−2\sqrt{5} > -2, obținem soluția unică:
a=−5a = -\sqrt{5}

(3p)