Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 3 ( 2 − 3 ) + 3 = 12 \sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = \sqrt{12} 3 ( 2 − 3 ) + 3 = 12 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza din membrul stâng, înmulțind fiecare termen cu factorul comun 3 \sqrt{3} 3 :
3 ( 2 − 3 ) + 3 = 2 3 − ( 3 ) 2 + 3 = 2 3 − 3 + 3 = 2 3 \sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = 2\sqrt{3} - (\sqrt{3})^2 + 3 = 2\sqrt{3} - 3 + 3 = 2\sqrt{3} 3 ( 2 − 3 ) + 3 = 2 3 − ( 3 ) 2 + 3 = 2 3 − 3 + 3 = 2 3
(3p)
Introducem factorul 2 2 2 sub radical pentru a obține forma cerută:
2 3 = 2 2 ⋅ 3 = 4 ⋅ 3 = 12 2\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12} 2 3 = 2 2 ⋅ 3 = 4 ⋅ 3 = 12
Astfel, egalitatea este demonstrată: 3 ( 2 − 3 ) + 3 = 12 \sqrt{3}(2 - \sqrt{3}) + 3 = \sqrt{12} 3 ( 2 − 3 ) + 3 = 12 .
(2p)
2. Se consideră funcțiile f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x + 1 f(x) = x + 1 f ( x ) = x + 1 și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 2 x − 1 g(x) = 2x - 1 g ( x ) = 2 x − 1 . Determinați numerele naturale a a a pentru care f ( a ) > g ( a ) f(a) > g(a) f ( a ) > g ( a ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim expresiile funcțiilor în inecuația f ( a ) > g ( a ) f(a) > g(a) f ( a ) > g ( a ) :
a + 1 > 2 a − 1 a + 1 > 2a - 1 a + 1 > 2 a − 1
(2p)
Rezolvăm inecuația algebrică trecând termenii cu a a a într-un membru și termenii liberi în celălalt:
1 + 1 > 2 a − a ⟺ a < 2 1 + 1 > 2a - a \iff a < 2 1 + 1 > 2 a − a ⟺ a < 2
Deoarece se cere ca a a a să fie număr natural (a ∈ N a \in \mathbb{N} a ∈ N ), singurele valori posibile sunt:
a ∈ { 0 , 1 } ⟺ a = 0 sau a = 1 a \in \{0, 1\} \iff a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 1 a ∈ { 0 , 1 } ⟺ a = 0 sau a = 1
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3 x + 2 ⋅ 2 x + 1 + 2 ⋅ 6 x = 120 3^{x+2} \cdot 2^{x+1} + 2 \cdot 6^x = 120 3 x + 2 ⋅ 2 x + 1 + 2 ⋅ 6 x = 120 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie primul termen:
3 x + 2 ⋅ 2 x + 1 = 3 2 ⋅ 3 x ⋅ 2 1 ⋅ 2 x = 9 ⋅ 2 ⋅ ( 3 ⋅ 2 ) x = 18 ⋅ 6 x 3^{x+2} \cdot 2^{x+1} = 3^2 \cdot 3^x \cdot 2^1 \cdot 2^x = 9 \cdot 2 \cdot (3 \cdot 2)^x = 18 \cdot 6^x 3 x + 2 ⋅ 2 x + 1 = 3 2 ⋅ 3 x ⋅ 2 1 ⋅ 2 x = 9 ⋅ 2 ⋅ ( 3 ⋅ 2 ) x = 18 ⋅ 6 x
18 ⋅ 6 x + 2 ⋅ 6 x = 120 ⟺ 20 ⋅ 6 x = 120 18 \cdot 6^x + 2 \cdot 6^x = 120 \iff 20 \cdot 6^x = 120 18 ⋅ 6 x + 2 ⋅ 6 x = 120 ⟺ 20 ⋅ 6 x = 120
(3p)
Împărțim prin 20 20 20 și rezolvăm ecuația exponențială simplă obținută:
6 x = 120 20 ⟺ 6 x = 6 1 ⟹ x = 1 6^x = \frac{120}{20} \iff 6^x = 6^1 \implies x = 1 6 x = 20 120 ⟺ 6 x = 6 1 ⟹ x = 1
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n n n din mulțimea numerelor naturale nenule mai mici decât 114 114 114 , acesta să fie divizibil cu 4 4 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale nenule mai mici decât 114 114 114 este:
M = { 1 , 2 , 3 , … , 113 } M = \{1, 2, 3, \ldots, 113\} M = { 1 , 2 , 3 , … , 113 }
Numărul total de cazuri posibile este:
nr. cazuri posibile = 113 \text{nr. cazuri posibile} = 113 nr. cazuri posibile = 113
(2p)
Numerele divizibile cu 4 4 4 din mulțimea M M M sunt multiplii pozitivi ai lui 4 4 4 :
4 , 8 , 12 , … , 4 k ≤ 113 ⟹ k ≤ ⌊ 113 4 ⌋ = 28 4, 8, 12, \ldots, 4k \le 113 \implies k \le \left\lfloor \frac{113}{4} \right\rfloor = 28 4 , 8 , 12 , … , 4 k ≤ 113 ⟹ k ≤ ⌊ 4 113 ⌋ = 28
Cel mai mare multiplu este 4 ⋅ 28 = 112 4 \cdot 28 = 112 4 ⋅ 28 = 112 , așadar sunt 28 28 28 de numere divizibile cu 4 4 4 :
nr. cazuri favorabile = 28 \text{nr. cazuri favorabile} = 28 nr. cazuri favorabile = 28
(2p)
Calculăm probabilitatea cerută conform formulei clasice:
p = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 28 113 p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{28}{113} p = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 113 28
(1p)
5. Determinați numărul real a a a , știind că punctul M ( a , 15 ) M(a, 15) M ( a , 15 ) aparține dreptei d d d de ecuație y = 3 x + 2 a y = 3x + 2a y = 3 x + 2 a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M ( a , 15 ) M(a, 15) M ( a , 15 ) aparține dreptei d d d dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
M ( a , 15 ) ∈ d ⟺ 15 = 3 ⋅ a + 2 a M(a, 15) \in d \iff 15 = 3 \cdot a + 2a M ( a , 15 ) ∈ d ⟺ 15 = 3 ⋅ a + 2 a
(3p)
Reducem termenii asemenea și aflăm valoarea lui a a a :
15 = 5 a ⟹ a = 15 5 ⟹ a = 3 15 = 5a \implies a = \frac{15}{5} \implies a = 3 15 = 5 a ⟹ a = 5 15 ⟹ a = 3
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C dreptunghic în A A A , cu A B = 3 AB = 3 A B = 3 , A C = 4 AC = 4 A C = 4 și înălțimea A D AD A D , unde punctul D D D aparține laturii B C BC B C . Arătați că sin ( ∢ B A D ) = 3 5 \sin(\sphericalangle BAD) = \frac{3}{5} sin ( ∢ B A D ) = 5 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aflăm lungimea ipotenuzei B C BC B C aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C :
B C = A B 2 + A C 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 B C = A B 2 + A C 2 = 3 2 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
Aplicăm teorema catetei pentru latura A B AB A B în triunghiul A B C ABC A B C :
A B 2 = B D ⋅ B C ⟹ 3 2 = B D ⋅ 5 ⟹ B D = 9 5 AB^2 = BD \cdot BC \implies 3^2 = BD \cdot 5 \implies BD = \frac{9}{5} A B 2 = B D ⋅ B C ⟹ 3 2 = B D ⋅ 5 ⟹ B D = 5 9
(3p)
În triunghiul A B D ABD A B D , dreptunghic în D D D , aplicăm definiția funcției sinus pentru unghiul ∢ B A D \sphericalangle BAD ∢ B A D :
sin ( ∢ B A D ) = cateta opus a ˘ ipotenuz a ˘ = B D A B = 9 5 3 = 9 5 ⋅ 3 = 3 5 \sin(\sphericalangle BAD) = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{BD}{AB} = \frac{\frac{9}{5}}{3} = \frac{9}{5 \cdot 3} = \frac{3}{5} sin ( ∢ B A D ) = ipotenuz a ˘ cateta opus a ˘ = A B B D = 3 5 9 = 5 ⋅ 3 9 = 5 3
(2p)
Observație geometrică directă: În triunghiul dreptunghic A B C ABC A B C , unghiurile ∢ B A D \sphericalangle BAD ∢ B A D și ∢ C \sphericalangle C ∢ C au același complement (∢ B \sphericalangle B ∢ B ), așadar ∢ B A D = ∢ C \sphericalangle BAD = \sphericalangle C ∢ B A D = ∢ C . Deducem direct:
sin ( ∢ B A D ) = sin C = A B B C = 3 5 \sin(\sphericalangle BAD) = \sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{3}{5} sin ( ∢ B A D ) = sin C = B C A B = 5 3
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = 2 x y − x − y + 1 x * y = 2xy - x - y + 1 x ∗ y = 2 x y − x − y + 1 .
1. Arătați că ( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 5 (-1) * (-1) = 5 ( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 5 . (5p)
2. Demonstrați că x ∗ y = 2 ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 x * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
3. Arătați că e = 1 e = 1 e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
4. Arătați că ( x ∗ 1 2 ) ∗ x = 1 2 \left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2} ( x ∗ 2 1 ) ∗ x = 2 1 , pentru orice număr real x x x . (5p)
5. Calculați 1 3 ∗ 2 4 ∗ 3 5 ∗ … ∗ 2020 2022 \frac{1}{3} * \frac{2}{4} * \frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022} 3 1 ∗ 4 2 ∗ 5 3 ∗ … ∗ 2022 2020 . (5p)
6. Determinați numărul real strict pozitiv x x x , pentru care ( log 2 x + 1 2 ) ∗ ( log 3 x + 1 2 ) = 1 2 \left(\log_2 x + \frac{1}{2}\right) * \left(\log_3 x + \frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2} ( log 2 x + 2 1 ) ∗ ( log 3 x + 2 1 ) = 2 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Exercițiul 1:
Înlocuim x = − 1 x = -1 x = − 1 și y = − 1 y = -1 y = − 1 în formula legii de compoziție:
( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 2 ( − 1 ) ( − 1 ) − ( − 1 ) − ( − 1 ) + 1 (-1) * (-1) = 2(-1)(-1) - (-1) - (-1) + 1 ( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 2 ( − 1 ) ( − 1 ) − ( − 1 ) − ( − 1 ) + 1
(2p)
Efectuăm calculele aritmetice:
( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 2 ( 1 ) + 1 + 1 + 1 = 2 + 3 = 5 (-1) * (-1) = 2(1) + 1 + 1 + 1 = 2 + 3 = 5 ( − 1 ) ∗ ( − 1 ) = 2 ( 1 ) + 1 + 1 + 1 = 2 + 3 = 5
(3p)
Rezolvare Exercițiul 2:
Plecăm de la membrul drept și desfacem parantezele:
2 ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 = 2 ( x y − 1 2 x − 1 2 y + 1 4 ) + 1 2 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4}\right) + \frac{1}{2} 2 ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 = 2 ( x y − 2 1 x − 2 1 y + 4 1 ) + 2 1
= 2 x y − x − y + 2 4 + 1 2 = 2 x y − x − y + 1 2 + 1 2 = 2 x y − x − y + 1 = 2xy - x - y + \frac{2}{4} + \frac{1}{2} = 2xy - x - y + \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 2xy - x - y + 1 = 2 x y − x − y + 4 2 + 2 1 = 2 x y − x − y + 2 1 + 2 1 = 2 x y − x − y + 1
(3p)
Deoarece expresia obținută este chiar definiția legii, deducem că:
x ∗ y = 2 ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 , ∀ x , y ∈ R x * y = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}, \quad \forall x, y \in \mathbb{R} x ∗ y = 2 ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 , ∀ x , y ∈ R
(2p)
Rezolvare Exercițiul 3:
Pentru ca e = 1 e = 1 e = 1 să fie element neutru, trebuie demonstrat că x ∗ 1 = x x * 1 = x x ∗ 1 = x și 1 ∗ x = x 1 * x = x 1 ∗ x = x pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
Calculăm x ∗ 1 x * 1 x ∗ 1 folosind forma descompusă a legii:
x ∗ 1 = 2 ( x − 1 2 ) ( 1 − 1 2 ) + 1 2 = 2 ( x − 1 2 ) ⋅ 1 2 + 1 2 = x − 1 2 + 1 2 = x x * 1 = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(1 - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right) \cdot \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x - \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x x ∗ 1 = 2 ( x − 2 1 ) ( 1 − 2 1 ) + 2 1 = 2 ( x − 2 1 ) ⋅ 2 1 + 2 1 = x − 2 1 + 2 1 = x
(2p)
1 ∗ x = 2 ( 1 − 1 2 ) ( x − 1 2 ) + 1 2 = 2 ⋅ 1 2 ( x − 1 2 ) + 1 2 = x − 1 2 + 1 2 = x 1 * x = 2\left(1 - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2 \cdot \frac{1}{2}\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = x - \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = x 1 ∗ x = 2 ( 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) + 2 1 = 2 ⋅ 2 1 ( x − 2 1 ) + 2 1 = x − 2 1 + 2 1 = x
Cum x ∗ 1 = 1 ∗ x = x x * 1 = 1 * x = x x ∗ 1 = 1 ∗ x = x pentru orice număr real x x x , rezultă că e = 1 e = 1 e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
Rezolvare Exercițiul 4:
Calculăm mai întâi compunerea x ∗ 1 2 x * \frac{1}{2} x ∗ 2 1 folosind forma din subpunctul 2:
x ∗ 1 2 = 2 ( x − 1 2 ) ( 1 2 − 1 2 ) + 1 2 = 2 ( x − 1 2 ) ⋅ 0 + 1 2 = 1 2 x * \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 2\left(x - \frac{1}{2}\right) \cdot 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} x ∗ 2 1 = 2 ( x − 2 1 ) ( 2 1 − 2 1 ) + 2 1 = 2 ( x − 2 1 ) ⋅ 0 + 2 1 = 2 1
(2p)
Calculăm acum ( x ∗ 1 2 ) ∗ x \left(x * \frac{1}{2}\right) * x ( x ∗ 2 1 ) ∗ x :
( x ∗ 1 2 ) ∗ x = 1 2 ∗ x = 2 ( 1 2 − 1 2 ) ( x − 1 2 ) + 1 2 = 0 + 1 2 = 1 2 \left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2} * x = 2\left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = 0 + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} ( x ∗ 2 1 ) ∗ x = 2 1 ∗ x = 2 ( 2 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) + 2 1 = 0 + 2 1 = 2 1
Astfel, ( x ∗ 1 2 ) ∗ x = 1 2 \left(x * \frac{1}{2}\right) * x = \frac{1}{2} ( x ∗ 2 1 ) ∗ x = 2 1 , pentru orice număr real x x x .
(3p)
Rezolvare Exercițiul 5:
Observăm că fracția 2 4 \frac{2}{4} 4 2 se simplifică prin 2 2 2 :
2 4 = 1 2 \frac{2}{4} = \frac{1}{2} 4 2 = 2 1
Conform subpunctului precedent, numărul 1 2 \frac{1}{2} 2 1 este element absorbant pentru legea de compoziție: pentru orice număr real y y y , avem y ∗ 1 2 = 1 2 y * \frac{1}{2} = \frac{1}{2} y ∗ 2 1 = 2 1 și 1 2 ∗ y = 1 2 \frac{1}{2} * y = \frac{1}{2} 2 1 ∗ y = 2 1 .
Datorită asociativității legii, grupăm termenii astfel:
( 1 3 ∗ 2 4 ) ∗ ( 3 5 ∗ … ∗ 2020 2022 ) = ( 1 3 ∗ 1 2 ) ∗ ( 3 5 ∗ … ∗ 2020 2022 ) \left(\frac{1}{3} * \frac{2}{4}\right) * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right) = \left(\frac{1}{3} * \frac{1}{2}\right) * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right) ( 3 1 ∗ 4 2 ) ∗ ( 5 3 ∗ … ∗ 2022 2020 ) = ( 3 1 ∗ 2 1 ) ∗ ( 5 3 ∗ … ∗ 2022 2020 )
(2p)
Deoarece 1 3 ∗ 1 2 = 1 2 \frac{1}{3} * \frac{1}{2} = \frac{1}{2} 3 1 ∗ 2 1 = 2 1 , expresia devine:
1 2 ∗ ( 3 5 ∗ … ∗ 2020 2022 ) = 1 2 \frac{1}{2} * \left(\frac{3}{5} * \ldots * \frac{2020}{2022}\right) = \frac{1}{2} 2 1 ∗ ( 5 3 ∗ … ∗ 2022 2020 ) = 2 1
(3p)
Rezolvare Exercițiul 6:
Fie u = log 2 x + 1 2 u = \log_2 x + \frac{1}{2} u = log 2 x + 2 1 și v = log 3 x + 1 2 v = \log_3 x + \frac{1}{2} v = log 3 x + 2 1 .
Aplicăm formula descompusă a legii u ∗ v = 2 ( u − 1 2 ) ( v − 1 2 ) + 1 2 u * v = 2\left(u - \frac{1}{2}\right)\left(v - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} u ∗ v = 2 ( u − 2 1 ) ( v − 2 1 ) + 2 1 :
u − 1 2 = log 2 x și v − 1 2 = log 3 x u - \frac{1}{2} = \log_2 x \quad \text{și} \quad v - \frac{1}{2} = \log_3 x u − 2 1 = log 2 x ș i v − 2 1 = log 3 x
( log 2 x + 1 2 ) ∗ ( log 3 x + 1 2 ) = 2 log 2 x log 3 x + 1 2 \left(\log_2 x + \frac{1}{2}\right) * \left(\log_3 x + \frac{1}{2}\right) = 2 \log_2 x \log_3 x + \frac{1}{2} ( log 2 x + 2 1 ) ∗ ( log 3 x + 2 1 ) = 2 log 2 x log 3 x + 2 1
(3p)
Ecuația din enunț devine:
2 log 2 x log 3 x + 1 2 = 1 2 ⟺ 2 log 2 x log 3 x = 0 ⟺ log 2 x = 0 sau log 3 x = 0 2 \log_2 x \log_3 x + \frac{1}{2} = \frac{1}{2} \iff 2 \log_2 x \log_3 x = 0 \iff \log_2 x = 0 \quad \text{sau} \quad \log_3 x = 0 2 log 2 x log 3 x + 2 1 = 2 1 ⟺ 2 log 2 x log 3 x = 0 ⟺ log 2 x = 0 sau log 3 x = 0
În ambele situații obținem soluția unică:
x = 2 0 = 1 respectiv x = 3 0 = 1 x = 2^0 = 1 \quad \text{respectiv} \quad x = 3^0 = 1 x = 2 0 = 1 respectiv x = 3 0 = 1
Valoarea x = 1 x = 1 x = 1 este strict pozitivă (x > 0 x > 0 x > 0 ), deci satisface cerința problemei.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 0 2 2 0 ) A = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} A = ( 0 2 2 0 ) și M ( a ) = ( a 2 2 a ) M(a) = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} M ( a ) = ( a 2 2 a ) , unde a a a este număr real.
1. Arătați că A ⋅ A = 4 I 2 A \cdot A = 4I_2 A ⋅ A = 4 I 2 . (5p)
2. Arătaţi că a I 2 + A = M ( a ) aI_2 + A = M(a) a I 2 + A = M ( a ) , pentru orice număr real a a a . (5p)
3. Arătați că M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = 6 M ( 2 ) M(2) \cdot M(4) = 6M(2) M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = 6 M ( 2 ) . (5p)
4. Determinaţi perechile ( a , b ) (a, b) ( a , b ) de numere naturale pentru care M ( a ) ⋅ M ( b ) = 7 I 2 + 4 A M(a) \cdot M(b) = 7I_2 + 4A M ( a ) ⋅ M ( b ) = 7 I 2 + 4 A . (5p)
5. Determinați numărul natural k k k pentru care det ( M ( k + 2 ) ) ≤ 0 \det(M(k + 2)) \le 0 det ( M ( k + 2 )) ≤ 0 . (5p)
6. Determinați numărul real a a a , a < − 2 a < -2 a < − 2 , știind că inversa matricei M ( a ) M(a) M ( a ) este matricea M ( a ) − 2 A M(a) - 2A M ( a ) − 2 A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Exercițiul 1:
Efectuăm produsul de matrice A ⋅ A A \cdot A A ⋅ A :
A ⋅ A = ( 0 2 2 0 ) ( 0 2 2 0 ) = ( 0 ⋅ 0 + 2 ⋅ 2 0 ⋅ 2 + 2 ⋅ 0 2 ⋅ 0 + 0 ⋅ 2 2 ⋅ 2 + 0 ⋅ 0 ) = ( 4 0 0 4 ) A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 \cdot 0 + 2 \cdot 2 & 0 \cdot 2 + 2 \cdot 0 \\ 2 \cdot 0 + 0 \cdot 2 & 2 \cdot 2 + 0 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} A ⋅ A = ( 0 2 2 0 ) ( 0 2 2 0 ) = ( 0 ⋅ 0 + 2 ⋅ 2 2 ⋅ 0 + 0 ⋅ 2 0 ⋅ 2 + 2 ⋅ 0 2 ⋅ 2 + 0 ⋅ 0 ) = ( 4 0 0 4 )
(3p)
Dăm factor comun scalarul 4 4 4 :
( 4 0 0 4 ) = 4 ( 1 0 0 1 ) = 4 I 2 \begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix} = 4 \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} = 4I_2 ( 4 0 0 4 ) = 4 ( 1 0 0 1 ) = 4 I 2
Astfel, A ⋅ A = 4 I 2 A \cdot A = 4I_2 A ⋅ A = 4 I 2 .
(2p)
Rezolvare Exercițiul 2:
Calculăm matricea a I 2 + A aI_2 + A a I 2 + A :
a I 2 + A = a ( 1 0 0 1 ) + ( 0 2 2 0 ) = ( a 0 0 a ) + ( 0 2 2 0 ) aI_2 + A = a\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 \\ 0 & a \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} a I 2 + A = a ( 1 0 0 1 ) + ( 0 2 2 0 ) = ( a 0 0 a ) + ( 0 2 2 0 )
(3p)
Adunăm elementele corespunzătoare:
( a + 0 0 + 2 0 + 2 a + 0 ) = ( a 2 2 a ) = M ( a ) \begin{pmatrix} a + 0 & 0 + 2 \\ 0 + 2 & a + 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} = M(a) ( a + 0 0 + 2 0 + 2 a + 0 ) = ( a 2 2 a ) = M ( a )
Egalitatea este adevărată pentru orice număr real a a a .
(2p)
Rezolvare Exercițiul 3:
Metoda 1 (Algebraică, folosind subpunctul 2):
Avem M ( 2 ) = 2 I 2 + A M(2) = 2I_2 + A M ( 2 ) = 2 I 2 + A și M ( 4 ) = 4 I 2 + A M(4) = 4I_2 + A M ( 4 ) = 4 I 2 + A . Datorită faptului că I 2 I_2 I 2 comută cu orice matrice:
M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = ( 2 I 2 + A ) ( 4 I 2 + A ) = 8 I 2 + 2 A + 4 A + A 2 = 8 I 2 + 6 A + 4 I 2 = 12 I 2 + 6 A M(2) \cdot M(4) = (2I_2 + A)(4I_2 + A) = 8I_2 + 2A + 4A + A^2 = 8I_2 + 6A + 4I_2 = 12I_2 + 6A M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = ( 2 I 2 + A ) ( 4 I 2 + A ) = 8 I 2 + 2 A + 4 A + A 2 = 8 I 2 + 6 A + 4 I 2 = 12 I 2 + 6 A
(3p)
12 I 2 + 6 A = 6 ( 2 I 2 + A ) = 6 M ( 2 ) 12I_2 + 6A = 6(2I_2 + A) = 6M(2) 12 I 2 + 6 A = 6 ( 2 I 2 + A ) = 6 M ( 2 )
(2p)
Metoda 2 (Calcul matriceal direct):
Scriem matricele M ( 2 ) = ( 2 2 2 2 ) M(2) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} M ( 2 ) = ( 2 2 2 2 ) și M ( 4 ) = ( 4 2 2 4 ) M(4) = \begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} M ( 4 ) = ( 4 2 2 4 ) .
M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = ( 2 2 2 2 ) ( 4 2 2 4 ) = ( 8 + 4 4 + 8 8 + 4 4 + 8 ) = ( 12 12 12 12 ) = 6 ( 2 2 2 2 ) = 6 M ( 2 ) M(2) \cdot M(4) = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix}\begin{pmatrix} 4 & 2 \\ 2 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 8 + 4 & 4 + 8 \\ 8 + 4 & 4 + 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 12 & 12 \\ 12 & 12 \end{pmatrix} = 6\begin{pmatrix} 2 & 2 \\ 2 & 2 \end{pmatrix} = 6M(2) M ( 2 ) ⋅ M ( 4 ) = ( 2 2 2 2 ) ( 4 2 2 4 ) = ( 8 + 4 8 + 4 4 + 8 4 + 8 ) = ( 12 12 12 12 ) = 6 ( 2 2 2 2 ) = 6 M ( 2 )
Rezolvare Exercițiul 4:
Calculăm produsul M ( a ) ⋅ M ( b ) M(a) \cdot M(b) M ( a ) ⋅ M ( b ) folosind relația M ( t ) = t I 2 + A M(t) = tI_2 + A M ( t ) = t I 2 + A :
M ( a ) ⋅ M ( b ) = ( a I 2 + A ) ( b I 2 + A ) = a b I 2 + a A + b A + A 2 M(a) \cdot M(b) = (aI_2 + A)(bI_2 + A) = abI_2 + aA + bA + A^2 M ( a ) ⋅ M ( b ) = ( a I 2 + A ) ( b I 2 + A ) = ab I 2 + a A + b A + A 2
Înlocuim A 2 = 4 I 2 A^2 = 4I_2 A 2 = 4 I 2 :
M ( a ) ⋅ M ( b ) = a b I 2 + ( a + b ) A + 4 I 2 = ( a b + 4 ) I 2 + ( a + b ) A M(a) \cdot M(b) = abI_2 + (a + b)A + 4I_2 = (ab + 4)I_2 + (a + b)A M ( a ) ⋅ M ( b ) = ab I 2 + ( a + b ) A + 4 I 2 = ( ab + 4 ) I 2 + ( a + b ) A
(3p)
Egalăm cu membrul drept din enunț, 7 I 2 + 4 A 7I_2 + 4A 7 I 2 + 4 A :
( a b + 4 ) I 2 + ( a + b ) A = 7 I 2 + 4 A ⟹ { a b + 4 = 7 a + b = 4 ⟺ { a b = 3 a + b = 4 (ab + 4)I_2 + (a + b)A = 7I_2 + 4A \implies \begin{cases} ab + 4 = 7 \\ a + b = 4 \end{cases} \iff \begin{cases} ab = 3 \\ a + b = 4 \end{cases} ( ab + 4 ) I 2 + ( a + b ) A = 7 I 2 + 4 A ⟹ { ab + 4 = 7 a + b = 4 ⟺ { ab = 3 a + b = 4
Deoarece a , b ∈ N a, b \in \mathbb{N} a , b ∈ N , numerele a căror sumă este 4 4 4 și al căror produs este 3 3 3 sunt soluțiile ecuației t 2 − 4 t + 3 = 0 t^2 - 4t + 3 = 0 t 2 − 4 t + 3 = 0 , adică t 1 = 1 t_1 = 1 t 1 = 1 și t 2 = 3 t_2 = 3 t 2 = 3 .
Obținem perechile de numere naturale:
( a , b ) ∈ { ( 1 , 3 ) , ( 3 , 1 ) } (a, b) \in \{(1, 3), (3, 1)\} ( a , b ) ∈ {( 1 , 3 ) , ( 3 , 1 )}
(2p)
Rezolvare Exercițiul 5:
Scriem matricea M ( k + 2 ) M(k + 2) M ( k + 2 ) :
M ( k + 2 ) = ( k + 2 2 2 k + 2 ) M(k + 2) = \begin{pmatrix} k + 2 & 2 \\ 2 & k + 2 \end{pmatrix} M ( k + 2 ) = ( k + 2 2 2 k + 2 )
Calculăm determinantul matricei:
det ( M ( k + 2 ) ) = ( k + 2 ) ( k + 2 ) − 2 ⋅ 2 = ( k + 2 ) 2 − 4 = k 2 + 4 k + 4 − 4 = k 2 + 4 k \det(M(k + 2)) = (k + 2)(k + 2) - 2 \cdot 2 = (k + 2)^2 - 4 = k^2 + 4k + 4 - 4 = k^2 + 4k det ( M ( k + 2 )) = ( k + 2 ) ( k + 2 ) − 2 ⋅ 2 = ( k + 2 ) 2 − 4 = k 2 + 4 k + 4 − 4 = k 2 + 4 k
(3p)
k 2 + 4 k ≤ 0 ⟺ k ( k + 4 ) ≤ 0 ⟺ k ∈ [ − 4 , 0 ] k^2 + 4k \le 0 \iff k(k + 4) \le 0 \iff k \in [-4, 0] k 2 + 4 k ≤ 0 ⟺ k ( k + 4 ) ≤ 0 ⟺ k ∈ [ − 4 , 0 ]
Deoarece k k k este număr natural (k ∈ N k \in \mathbb{N} k ∈ N ), singura valoare din intervalul [ − 4 , 0 ] [-4, 0] [ − 4 , 0 ] este:
k = 0 k = 0 k = 0
(2p)
Rezolvare Exercițiul 6:
Exprimăm matricea M ( a ) − 2 A M(a) - 2A M ( a ) − 2 A :
M ( a ) − 2 A = ( a 2 2 a ) − 2 ( 0 2 2 0 ) = ( a 2 2 a ) − ( 0 4 4 0 ) = ( a − 2 − 2 a ) M(a) - 2A = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} - 2\begin{pmatrix} 0 & 2 \\ 2 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 4 \\ 4 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & -2 \\ -2 & a \end{pmatrix} M ( a ) − 2 A = ( a 2 2 a ) − 2 ( 0 2 2 0 ) = ( a 2 2 a ) − ( 0 4 4 0 ) = ( a − 2 − 2 a )
(2p)
Faptul că M ( a ) − 2 A M(a) - 2A M ( a ) − 2 A este inversa matricei M ( a ) M(a) M ( a ) înseamnă că:
M ( a ) ⋅ ( M ( a ) − 2 A ) = I 2 M(a) \cdot (M(a) - 2A) = I_2 M ( a ) ⋅ ( M ( a ) − 2 A ) = I 2
( a 2 2 a ) ( a − 2 − 2 a ) = ( a 2 − 4 − 2 a + 2 a 2 a − 2 a − 4 + a 2 ) = ( a 2 − 4 0 0 a 2 − 4 ) = ( a 2 − 4 ) I 2 \begin{pmatrix} a & 2 \\ 2 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & -2 \\ -2 & a \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 - 4 & -2a + 2a \\ 2a - 2a & -4 + a^2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 - 4 & 0 \\ 0 & a^2 - 4 \end{pmatrix} = (a^2 - 4)I_2 ( a 2 2 a ) ( a − 2 − 2 a ) = ( a 2 − 4 2 a − 2 a − 2 a + 2 a − 4 + a 2 ) = ( a 2 − 4 0 0 a 2 − 4 ) = ( a 2 − 4 ) I 2
Egalitatea ( a 2 − 4 ) I 2 = I 2 (a^2 - 4)I_2 = I_2 ( a 2 − 4 ) I 2 = I 2 conduce la ecuația:
a 2 − 4 = 1 ⟺ a 2 = 5 ⟹ a ∈ { − 5 , 5 } a^2 - 4 = 1 \iff a^2 = 5 \implies a \in \{-\sqrt{5}, \sqrt{5}\} a 2 − 4 = 1 ⟺ a 2 = 5 ⟹ a ∈ { − 5 , 5 }
Din ipoteză știm că a < − 2 a < -2 a < − 2 . Deoarece − 5 ≈ − 2,236 < − 2 -\sqrt{5} \approx -2{,}236 < -2 − 5 ≈ − 2 , 236 < − 2 și 5 > − 2 \sqrt{5} > -2 5 > − 2 , obținem soluția unică:
a = − 5 a = -\sqrt{5} a = − 5
(3p)