BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Rezervă

Bacalaureat 2026 - Matematică Mate-Info (M1) - Subiect de Rezervă

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Varianta 7


SUBIECTUL I (30 de puncte)


Exercițiul 1

Arătați că 3i(2+i)+2(2−3i)=13i(2 + i) + 2(2 - 3i) = 1, unde i2=−1i^2 = -1. (5 puncte)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Desfacerea parantezelor și gruparea termenilor

Distribuim factorii în fiecare paranteză:

3i(2+i)+2(2−3i)=6i+3i2+4−6i3i(2 + i) + 2(2 - 3i) = 6i + 3i^2 + 4 - 6i

(3 puncte)

Pasul 2: Reducerea termenilor asemenea și folosirea relației i2=−1i^2 = -1

Termenii imaginari 6i6i și −6i-6i se reduc:

6i−6i+3(−1)+4=−3+4=16i - 6i + 3(-1) + 4 = -3 + 4 = 1

(2 puncte)


Exercițiul 2

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−5f(x) = 2x - 5. Determinați numărul real aa pentru care a+f(a−1)+f(a+1)=0a + f(a - 1) + f(a + 1) = 0. (5 puncte)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Exprimarea valorilor f(a−1)f(a - 1) și f(a+1)f(a + 1)

Calculăm valorile funcției în cele două puncte:

f(a−1)=2(a−1)−5=2a−2−5=2a−7f(a - 1) = 2(a - 1) - 5 = 2a - 2 - 5 = 2a - 7 f(a+1)=2(a+1)−5=2a+2−5=2a−3f(a + 1) = 2(a + 1) - 5 = 2a + 2 - 5 = 2a - 3

pentru orice număr real aa.

(2 puncte)

Pasul 2: Rezolvarea ecuației

Înlocuim expresiile obținute în relația din enunț:

a+(2a−7)+(2a−3)=0  ⟹  5a−10=0  ⟹  5a=10  ⟹  a=2a + (2a - 7) + (2a - 3) = 0 \implies 5a - 10 = 0 \implies 5a = 10 \implies a = 2

(3 puncte)


Exercițiul 3

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: (5 puncte)

log⁡2(6x−8)=12log⁡2(x4)\log_2(6x - 8) = \frac{1}{2}\log_2(x^4)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Stabilirea condițiilor de existență

Argumentele logaritmilor trebuie să fie strict pozitive:

  1. 6x−8>0  ⟹  6x>8  ⟹  x>436x - 8 > 0 \implies 6x > 8 \implies x > \frac{4}{3}
  2. x4>0  ⟹  x≠0x^4 > 0 \implies x \neq 0

Intersectând aceste cerințe, mulțimea valorilor admisibile este:

D=(43,+∞)D = \left(\frac{4}{3}, +\infty\right)

Pasul 2: Aplicarea proprietăților logaritmilor și egalarea argumentelor

Folosim proprietatea 12log⁡2(x4)=log⁡2((x4)1/2)=log⁡2(x2)\frac{1}{2}\log_2(x^4) = \log_2\left((x^4)^{1/2}\right) = \log_2(x^2):

log⁡2(6x−8)=log⁡2(x2)\log_2(6x - 8) = \log_2(x^2)

Prin injectivitatea funcției logaritmice, obținem ecuația algebrică:

6x−8=x2  ⟹  x2−6x+8=06x - 8 = x^2 \implies x^2 - 6x + 8 = 0

(2 puncte)

Pasul 3: Rezolvarea ecuației și verificarea condițiilor

Calculăm discriminantul ecuației x2−6x+8=0x^2 - 6x + 8 = 0:

Δ=(−6)2−4⋅1⋅8=36−32=4\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 8 = 36 - 32 = 4

Soluțiile sunt:

x1=6−22=2,x2=6+22=4x_1 = \frac{6 - 2}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{6 + 2}{2} = 4

Verificăm dacă soluțiile aparțin domeniului admisibil D=(43,+∞)D = \left(\frac{4}{3}, +\infty\right):

  • 2>43≈1,332 > \frac{4}{3} \approx 1{,}33, deci convine.
  • 4>434 > \frac{4}{3}, deci convine.

(3 puncte)

Mulțimea soluțiilor reale este S={2,4}S = \{2, 4\}.


Exercițiul 4

Se consideră mulțimea A={3,6,9,…,60}A = \{3, 6, 9, \dots, 60\}. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să fie divizibil cu 55. (5 puncte)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Numărul cazurilor posibile

Elementele mulțimii AA sunt multiplii nenuli ai lui 33:

A={3⋅1,3⋅2,3⋅3,…,3⋅20}A = \{3 \cdot 1, 3 \cdot 2, 3 \cdot 3, \dots, 3 \cdot 20\}

Așadar, mulțimea AA are 2020 de elemente, deci numărul de cazuri posibile este:

nposibile=20n_{\text{posibile}} = 20

(2 puncte)

Pasul 2: Numărul cazurilor favorabile și calculul probabilității

Un număr de forma 3k3k (k∈{1,2,…,20}k \in \{1, 2, \dots, 20\}) este divizibil cu 55 dacă și numai dacă kk este divizibil cu 55, deoarece c.m.m.d.c.(3,5)=1\text{c.m.m.d.c.}(3, 5) = 1. Valorile posibile pentru kk sunt:

k∈{5,10,15,20}k \in \{5, 10, 15, 20\}

Numerele corespunzătoare din AA sunt 15,30,45,6015, 30, 45, 60, deci sunt 44 cazuri favorabile:

nfavorabile=4n_{\text{favorabile}} = 4

Probabilitatea cerută este:

p=nfavorabilenposibile=420=15=0,2p = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{4}{20} = \frac{1}{5} = 0{,}2

(3 puncte)


Exercițiul 5

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,2)A(2, 2), B(a,0)B(a, 0) și C(1,b)C(1, b), unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb pentru care: (5 puncte)

OB⃗+OC⃗=2OA⃗\vec{OB} + \vec{OC} = 2\vec{OA}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Interpretarea relației vectoriale

Relația OB⃗+OC⃗=2OA⃗\vec{OB} + \vec{OC} = 2\vec{OA} se rescrie sub forma:

OA⃗=OB⃗+OC⃗2\vec{OA} = \frac{\vec{OB} + \vec{OC}}{2}

Această relație exprimă faptul că punctul AA este mijlocul segmentului BCBC.

(2 puncte)

Pasul 2: Determinarea coordonatelor aa și bb

Coordonatele mijlocului segmentului determinat de B(a,0)B(a, 0) și C(1,b)C(1, b) sunt egale cu coordonatele punctului A(2,2)A(2, 2):

xA=xB+xC2  ⟹  2=a+12  ⟹  a+1=4  ⟹  a=3x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies 2 = \frac{a + 1}{2} \implies a + 1 = 4 \implies a = 3 yA=yB+yC2  ⟹  2=0+b2  ⟹  b=4y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 2 = \frac{0 + b}{2} \implies b = 4

Așadar, numerele reale căutate sunt a=3a = 3 și b=4b = 4.

(3 puncte)


Exercițiul 6

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6AC = 6 și B=π3B = \frac{\pi}{3}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 636\sqrt{3}. (5 puncte)

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pasul 1: Determinarea lungimii catetei ABAB

În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, tangenta unghiului BB este raportul dintre cateta opusă ACAC și cateta alăturată ABAB:

tg B=ACAB\text{tg}\,B = \frac{AC}{AB}

Știind că B=π3B = \frac{\pi}{3}, avem tgπ3=3\text{tg}\frac{\pi}{3} = \sqrt{3}:

3=6AB  ⟹  AB=63=633=23\sqrt{3} = \frac{6}{AB} \implies AB = \frac{6}{\sqrt{3}} = \frac{6\sqrt{3}}{3} = 2\sqrt{3}

(3 puncte)

Pasul 2: Calculul ariei triunghiului dreptunghic

Aria unui triunghi dreptunghic este jumătatea produsului lungimilor catetelor:

A△ABC=AB⋅AC2=23⋅62=63\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{2\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 6\sqrt{3}

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Problema 1

Se consideră matricele:

I3=(100010001),A(a)=(2a−1210−1−a022a)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} , \quad A(a) = \begin{pmatrix} 2a - 1 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -a \\ 0 & 2 & 2a \end{pmatrix}

unde aa este număr real.

Cerințe:

  • a) Arătați că det⁡(A(3))=0\det(A(3)) = 0. (5 puncte)
  • b) Arătați că A(a)⋅A(a)=(2a−1)A(a)A(a) \cdot A(a) = (2a - 1)A(a), pentru orice număr real aa. (5 puncte)
  • c) Se consideră matricea B(n)=A(n)+nI3B(n) = A(n) + nI_3, unde nn este număr natural. Determinați numărul natural nn pentru care A(n)⋅B(n)=2n2A(n)A(n) \cdot B(n) = 2n^2 A(n). (5 puncte)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul II.1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

Înlocuim a=3a = 3 în matricea A(a)A(a):

A(3)=(2(3)−1210−1−3022(3))=(5210−1−3026)A(3) = \begin{pmatrix} 2(3) - 1 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -3 \\ 0 & 2 & 2(3) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 5 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -3 \\ 0 & 2 & 6 \end{pmatrix}

Determinantul matricei A(3)A(3) este:

det⁡(A(3))=∣5210−1−3026∣\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 5 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -3 \\ 0 & 2 & 6 \end{vmatrix}

(2 puncte)

Dezvoltăm după prima coloană:

det⁡(A(3))=5⋅∣−1−326∣=5⋅[(−1)⋅6−(−3)⋅2]=5⋅(−6+6)=5⋅0=0\det(A(3)) = 5 \cdot \begin{vmatrix} -1 & -3 \\ 2 & 6 \end{vmatrix} = 5 \cdot [(-1) \cdot 6 - (-3) \cdot 2] = 5 \cdot (-6 + 6) = 5 \cdot 0 = 0

(3 puncte)


Subpunctul b)

Calculăm produsul matricelor A(a)⋅A(a)A(a) \cdot A(a):

A(a)⋅A(a)=(2a−1210−1−a022a)(2a−1210−1−a022a)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 2a - 1 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -a \\ 0 & 2 & 2a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2a - 1 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -a \\ 0 & 2 & 2a \end{pmatrix}

Calculăm fiecare element:

  • Linia 1, Coloana 1: (2a−1)2+0+0=(2a−1)2(2a - 1)^2 + 0 + 0 = (2a - 1)^2
  • Linia 1, Coloana 2: 2(2a−1)−2+2=2(2a−1)2(2a - 1) - 2 + 2 = 2(2a - 1)
  • Linia 1, Coloana 3: (2a−1)−2a+2a=2a−1=1(2a−1)(2a - 1) - 2a + 2a = 2a - 1 = 1(2a - 1)
  • Linia 2, Coloana 1: 00
  • Linia 2, Coloana 2: 0+1−2a=1−2a=−(2a−1)=(−1)(2a−1)0 + 1 - 2a = 1 - 2a = -(2a - 1) = (-1)(2a - 1)
  • Linia 2, Coloana 3: 0+a−2a2=−a(2a−1)0 + a - 2a^2 = -a(2a - 1)
  • Linia 3, Coloana 1: 00
  • Linia 3, Coloana 2: 0−2+4a=2(2a−1)0 - 2 + 4a = 2(2a - 1)
  • Linia 3, Coloana 3: 0−2a+4a2=2a(2a−1)0 - 2a + 4a^2 = 2a(2a - 1)

(3 puncte)

Dând factor comun pe (2a−1)(2a - 1) din toate elementele matricei:

A(a)⋅A(a)=((2a−1)22(2a−1)2a−10−(2a−1)−a(2a−1)02(2a−1)2a(2a−1))=(2a−1)(2a−1210−1−a022a)=(2a−1)A(a)A(a) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} (2a - 1)^2 & 2(2a - 1) & 2a - 1 \\ 0 & -(2a - 1) & -a(2a - 1) \\ 0 & 2(2a - 1) & 2a(2a - 1) \end{pmatrix} = (2a - 1) \begin{pmatrix} 2a - 1 & 2 & 1 \\ 0 & -1 & -a \\ 0 & 2 & 2a \end{pmatrix} = (2a - 1)A(a)

pentru orice număr real aa.

(2 puncte)


Subpunctul c)

Exprimăm produsul A(n)⋅B(n)A(n) \cdot B(n) folosind definiția matricei B(n)=A(n)+nI3B(n) = A(n) + nI_3:

A(n)⋅B(n)=A(n)(A(n)+nI3)=A(n)⋅A(n)+nA(n)⋅I3A(n) \cdot B(n) = A(n)(A(n) + nI_3) = A(n) \cdot A(n) + n A(n) \cdot I_3

Folosind identitatea de la subpunctul b), A(n)⋅A(n)=(2n−1)A(n)A(n) \cdot A(n) = (2n - 1)A(n), și faptul că A(n)⋅I3=A(n)A(n) \cdot I_3 = A(n):

A(n)⋅B(n)=(2n−1)A(n)+nA(n)=(2n−1+n)A(n)=(3n−1)A(n)A(n) \cdot B(n) = (2n - 1)A(n) + nA(n) = (2n - 1 + n)A(n) = (3n - 1)A(n)

pentru orice număr natural nn.

(3 puncte)

Înlocuim în ecuația din enunț:

(3n−1)A(n)=2n2A(n)  ⟹  (2n2−3n+1)A(n)=O3(3n - 1)A(n) = 2n^2 A(n) \implies (2n^2 - 3n + 1)A(n) = O_3

Observăm că elementul de pe prima linie și a treia coloană din A(n)A(n) este egal cu 1≠01 \neq 0, prin urmare matricea A(n)A(n) nu este matricea nulă pentru nicio valoare a lui nn. Egalitatea matricială impune anularea scalarului:

2n2−3n+1=02n^2 - 3n + 1 = 0

Calculăm discriminantul: Δ=(−3)2−4⋅2⋅1=9−8=1\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 1 = 9 - 8 = 1. Rădăcinile ecuației sunt:

n1=3−14=12,n2=3+14=1n_1 = \frac{3 - 1}{4} = \frac{1}{2}, \quad n_2 = \frac{3 + 1}{4} = 1

Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), singura soluție validă este:

n=1n = 1

(2 puncte)


Problema 2

Se consideră polinomul:

f=X4−X3+aX2+bX−6f = X^4 - X^3 + aX^2 + bX - 6

unde aa și bb sunt numere reale.

Cerințe:

  • a) Pentru a=4a = 4 și b=0b = 0, arătați că f(−1)=0f(-1) = 0. (5 puncte)
  • b) Pentru a=b=1a = b = 1, determinați câtul și restul împărțirii polinomului ff la polinomul g=X2−X+1g = X^2 - X + 1. (5 puncte)
  • c) Determinați perechile (a,b)(a, b) de numere naturale pentru care două dintre rădăcinile polinomului ff sunt numere opuse. (5 puncte)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul II.2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

Pentru a=4a = 4 și b=0b = 0, polinomul devine:

f=X4−X3+4X2−6f = X^4 - X^3 + 4X^2 - 6

Calculăm valoarea în −1-1:

f(−1)=(−1)4−(−1)3+4(−1)2−6f(-1) = (-1)^4 - (-1)^3 + 4(-1)^2 - 6

(3 puncte)

Efectuăm ridicările la putere:

f(−1)=1−(−1)+4(1)−6=1+1+4−6=0f(-1) = 1 - (-1) + 4(1) - 6 = 1 + 1 + 4 - 6 = 0

(2 puncte)


Subpunctul b)

Pentru a=1a = 1 și b=1b = 1, polinomul devine:

f=X4−X3+X2+X−6f = X^4 - X^3 + X^2 + X - 6

Grupăm primii trei termeni dând factor comun pe X2X^2:

X4−X3+X2=X2(X2−X+1)X^4 - X^3 + X^2 = X^2(X^2 - X + 1)

Așadar, polinomul se scrie sub forma:

f=X2(X2−X+1)+(X−6)f = X^2(X^2 - X + 1) + (X - 6)

Cum gradul polinomului R=X−6R = X - 6 este 11, strict mai mic decât gradul împărțitorului g=X2−X+1g = X^2 - X + 1 (care este 22), conform unicității din teorema împărțirii cu rest:

  • Câtul împărțirii este:
Q=X2Q = X^2

(3 puncte)

  • Restul împărțirii este:
R=X−6R = X - 6

(2 puncte)


Subpunctul c)

Fie două rădăcini opuse x1x_1 și x2=−x1x_2 = -x_1. Deoarece sunt rădăcini ale lui ff, avem f(x1)=0f(x_1) = 0 și f(−x1)=0f(-x_1) = 0:

f(x1)=x14−x13+ax12+bx1−6=0f(x_1) = x_1^4 - x_1^3 + ax_1^2 + bx_1 - 6 = 0 f(−x1)=x14+x13+ax12−bx1−6=0f(-x_1) = x_1^4 + x_1^3 + ax_1^2 - bx_1 - 6 = 0

Adunăm cele două ecuații:

f(x1)+f(−x1)=0  ⟹  2(x14+ax12−6)=0  ⟹  x14+ax12−6=0f(x_1) + f(-x_1) = 0 \implies 2(x_1^4 + ax_1^2 - 6) = 0 \implies x_1^4 + ax_1^2 - 6 = 0

Scădem cele două ecuații:

f(x1)−f(−x1)=0  ⟹  −2x13+2bx1=0  ⟹  2x1(x12−b)=0f(x_1) - f(-x_1) = 0 \implies -2x_1^3 + 2bx_1 = 0 \implies 2x_1(x_1^2 - b) = 0

(2 puncte)

Deoarece termenul liber al polinomului este −6≠0-6 \neq 0, rezultă că x=0x = 0 nu poate fi rădăcină (f(0)=−6≠0f(0) = -6 \neq 0). Prin urmare, x1≠0x_1 \neq 0. Din relația x1(x12−b)=0x_1(x_1^2 - b) = 0 obținem:

x12=bx_1^2 = b

Înlocuim x12=bx_1^2 = b în ecuația sumei:

b2+ab−6=0  ⟹  b(a+b)=6b^2 + ab - 6 = 0 \implies b(a + b) = 6

Deoarece a,b∈Na, b \in \mathbb{N} și b=x12>0b = x_1^2 > 0 (dacă b=0  ⟹  x1=0b = 0 \implies x_1 = 0, contradicție), bb este un divizor natural al lui 66:

b∈{1,2,3,6}b \in \{1, 2, 3, 6\}

Analizăm fiecare caz ținând cont că a∈Na \in \mathbb{N}, deci a+b≥ba + b \ge b:

  1. Dacă b=1b = 1:
a+1=61=6  ⟹  a=5∈Na + 1 = \frac{6}{1} = 6 \implies a = 5 \in \mathbb{N}

Perechea obținută este (a,b)=(5,1)(a, b) = (5, 1). 2. Dacă b=2b = 2:

a+2=62=3  ⟹  a=1∈Na + 2 = \frac{6}{2} = 3 \implies a = 1 \in \mathbb{N}

Perechea obținută este (a,b)=(1,2)(a, b) = (1, 2). 3. Dacă b=3b = 3:

a+3=63=2  ⟹  a=−1∉Na + 3 = \frac{6}{3} = 2 \implies a = -1 \notin \mathbb{N}
  1. Dacă b=6b = 6:
a+6=66=1  ⟹  a=−5∉Na + 6 = \frac{6}{6} = 1 \implies a = -5 \notin \mathbb{N}

Verificăm dacă perechile găsite convin:

  • Pentru (5,1)(5, 1): x1=1,x2=−1x_1 = 1, x_2 = -1 sunt rădăcini opuse ale polinomului f=X4−X3+5X2+X−6f = X^4 - X^3 + 5X^2 + X - 6.
  • Pentru (1,2)(1, 2): x1=2,x2=−2x_1 = \sqrt{2}, x_2 = -\sqrt{2} sunt rădăcini opuse ale polinomului f=X4−X3+X2+2X−6f = X^4 - X^3 + X^2 + 2X - 6.

Perechile căutate de numere naturale sunt:

(a,b)∈{(1,2),(5,1)}(a, b) \in \{(1, 2), (5, 1)\}

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Problema 1

Se consideră funcția:

f:R→R,f(x)=22x2+1−3ln⁡(2x2+1)f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = 2\sqrt{2x^2 + 1} - 3\ln(2x^2 + 1)

Cerințe:

  • a) Arătați că: (5 puncte) f′(x)=4x(2x2+1−3)2x2+1,x∈Rf'(x) = \frac{4x(\sqrt{2x^2 + 1} - 3)}{2x^2 + 1}, \quad x \in \mathbb{R}
  • b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. (5 puncte)
  • c) Demonstrați că ecuația f(x)=mf(x) = m are exact două soluții, pentru orice m∈(2,+∞)m \in (2, +\infty). (5 puncte)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul III.1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Derivăm aplicând regulile pentru radical și logaritm compus:

f′(x)=2⋅(2x2+1)′22x2+1−3⋅(2x2+1)′2x2+1=4x2x2+1−12x2x2+1f'(x) = 2 \cdot \frac{(2x^2 + 1)'}{2\sqrt{2x^2 + 1}} - 3 \cdot \frac{(2x^2 + 1)'}{2x^2 + 1} = \frac{4x}{\sqrt{2x^2 + 1}} - \frac{12x}{2x^2 + 1}

(3 puncte)

Aducem la același numitor comun 2x2+1=2x2+1⋅2x2+12x^2 + 1 = \sqrt{2x^2 + 1} \cdot \sqrt{2x^2 + 1}:

f′(x)=4x2x2+1−12x2x2+1=4x(2x2+1−3)2x2+1,x∈Rf'(x) = \frac{4x\sqrt{2x^2 + 1} - 12x}{2x^2 + 1} = \frac{4x(\sqrt{2x^2 + 1} - 3)}{2x^2 + 1}, \quad x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


Subpunctul b)

Calculăm coordonatele punctului de pe grafic corespunzător abscisei x=0x = 0 și panta tangentei:

f(0)=22⋅02+1−3ln⁡(2⋅02+1)=21−3ln⁡1=2−0=2f(0) = 2\sqrt{2 \cdot 0^2 + 1} - 3\ln(2 \cdot 0^2 + 1) = 2\sqrt{1} - 3\ln 1 = 2 - 0 = 2 f′(0)=4⋅0⋅(1−3)1=0f'(0) = \frac{4 \cdot 0 \cdot (\sqrt{1} - 3)}{1} = 0

(2 puncte)

Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă x=0x = 0 este:

y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟹  y−2=0⋅x  ⟹  y=2y - f(0) = f'(0)(x - 0) \implies y - 2 = 0 \cdot x \implies y = 2

(3 puncte)


Subpunctul c)

Determinăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:

4x(2x2+1−3)=0  ⟺  x=0sau2x2+1=34x(\sqrt{2x^2 + 1} - 3) = 0 \iff x = 0 \quad \text{sau} \quad \sqrt{2x^2 + 1} = 3

Din 2x2+1=3  ⟹  2x2+1=9  ⟹  2x2=8  ⟹  x2=4  ⟹  x=−2 sau x=2\sqrt{2x^2 + 1} = 3 \implies 2x^2 + 1 = 9 \implies 2x^2 = 8 \implies x^2 = 4 \implies x = -2 \text{ sau } x = 2. Așadar, derivata se anulează în x∈{−2,0,2}x \in \{-2, 0, 2\}.

Studiem semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalele determinate de aceste puncte:

  • Pentru x∈(−∞,−2)x \in (-\infty, -2): x<0x < 0 și 2x2+1>3\sqrt{2x^2 + 1} > 3, deci f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare pe (−∞,−2](-\infty, -2].
  • Pentru x∈[−2,0]x \in [-2, 0]: x≤0x \le 0 și 2x2+1≤3\sqrt{2x^2 + 1} \le 3, deci f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare pe [−2,0][-2, 0].
  • Pentru x∈[0,2]x \in [0, 2]: x≥0x \ge 0 și 2x2+1≤3\sqrt{2x^2 + 1} \le 3, deci f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare pe [0,2][0, 2].
  • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty): x>0x > 0 și 2x2+1>3\sqrt{2x^2 + 1} > 3, deci f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

(2 puncte)

Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la infinit:

  • În x=0x = 0: f(0)=2f(0) = 2 este punct de maxim local.
  • În x=±2x = \pm 2:
f(±2)=22⋅4+1−3ln⁡(2⋅4+1)=29−3ln⁡9=6−6ln⁡3=6(1−ln⁡3)f(\pm 2) = 2\sqrt{2 \cdot 4 + 1} - 3\ln(2 \cdot 4 + 1) = 2\sqrt{9} - 3\ln 9 = 6 - 6\ln 3 = 6(1 - \ln 3)

Cum e≈2,718<3e \approx 2{,}718 < 3, avem ln⁡3>1\ln 3 > 1, deci f(±2)=6(1−ln⁡3)<0f(\pm 2) = 6(1 - \ln 3) < 0.

  • La infinit: notând u=2x2+1→+∞u = \sqrt{2x^2 + 1} \to +\infty, avem f(x)=2u−6ln⁡u=u(2−6ln⁡uu)→+∞f(x) = 2u - 6\ln u = u\left(2 - 6\frac{\ln u}{u}\right) \to +\infty. Deci lim⁡x→−∞f(x)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty și lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty.

Pentru orice m∈(2,+∞)m \in (2, +\infty), avem m>f(0)=2m > f(0) = 2:

  1. Pe intervalul [−2,2][-2, 2], maximul funcției este f(0)=2f(0) = 2. Deoarece m>2m > 2, ecuația f(x)=mf(x) = m nu are nicio soluție pe intervalul [−2,2][-2, 2].
  2. Pe intervalul (−∞,−2](-\infty, -2], funcția este continuă și strict descrescătoare de la +∞+\infty la f(−2)<0f(-2) < 0. Deoarece m∈(f(−2),+∞)m \in (f(-2), +\infty), conform teoremei valorilor intermediare (proprietatea Darboux), ecuația are exact o soluție în (−∞,−2)(-\infty, -2).
  3. Pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty), funcția este continuă și strict crescătoare de la f(2)<0f(2) < 0 la +∞+\infty. Deoarece m∈(f(2),+∞)m \in (f(2), +\infty), ecuația are exact o soluție în (2,+∞)(2, +\infty).

În concluzie, ecuația f(x)=mf(x) = m are exact două soluții reale pentru orice m∈(2,+∞)m \in (2, +\infty).

(3 puncte)


Problema 2

Se consideră funcția:

f:(−2,+∞)→R,f(x)=4x3+1x+2f : (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, \quad f(x) = 4x^3 + \frac{1}{x + 2}

Cerințe:

  • a) Arătați că: (5 puncte) ∫12(f(x)−1x+2)dx=15\int_{1}^{2} \left(f(x) - \frac{1}{x + 2}\right) dx = 15
  • b) Arătați că: (5 puncte) ∫1e4ln⁡xf(x)−4x3 dx=e2+9\int_{1}^{e} \frac{4\ln x}{f(x) - 4x^3} \, dx = e^2 + 9
  • c) Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției: g:(−2,+∞)→R,g(x)=f(ex)−4e3xg : (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, \quad g(x) = f(e^x) - 4e^{3x} axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 este egală cu 12ln⁡3ee+2\frac{1}{2}\ln\frac{3e}{e + 2}. (5 puncte)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial - Subiectul III.2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

Înlocuim f(x)f(x) în expresia integralei:

f(x)−1x+2=4x3f(x) - \frac{1}{x + 2} = 4x^3

Integrala devine:

∫12(f(x)−1x+2)dx=∫124x3 dx=x4∣12\int_{1}^{2} \left(f(x) - \frac{1}{x + 2}\right) dx = \int_{1}^{2} 4x^3 \, dx = x^4\Big|_{1}^{2}

(3 puncte)

Aplicăm formula Leibniz-Newton:

x4∣12=24−14=16−1=15x^4\Big|_{1}^{2} = 2^4 - 1^4 = 16 - 1 = 15

(2 puncte)


Subpunctul b)

Observăm că numitorul este:

f(x)−4x3=1x+2f(x) - 4x^3 = \frac{1}{x + 2}

Fracția din integrală devine:

4ln⁡xf(x)−4x3=4ln⁡x1x+2=4(x+2)ln⁡x=(4x+8)ln⁡x\frac{4\ln x}{f(x) - 4x^3} = \frac{4\ln x}{\frac{1}{x + 2}} = 4(x + 2)\ln x = (4x + 8)\ln x

Integrăm prin părți, observând că (2x2+8x)′=4x+8(2x^2 + 8x)' = 4x + 8:

∫1e(4x+8)ln⁡x dx=∫1e(2x2+8x)′ln⁡x dx=(2x2+8x)ln⁡x∣1e−∫1e(2x2+8x)⋅1x dx\int_{1}^{e} (4x + 8)\ln x \, dx = \int_{1}^{e} (2x^2 + 8x)' \ln x \, dx = (2x^2 + 8x)\ln x\Big|_{1}^{e} - \int_{1}^{e} (2x^2 + 8x) \cdot \frac{1}{x} \, dx

(3 puncte)

Calculăm termenul din paranteză și a doua integrală:

(2e2+8e)ln⁡e−(2⋅12+8⋅1)ln⁡1=2e2+8e−0=2e2+8e(2e^2 + 8e)\ln e - (2 \cdot 1^2 + 8 \cdot 1)\ln 1 = 2e^2 + 8e - 0 = 2e^2 + 8e ∫1e(2x+8) dx=(x2+8x)∣1e=(e2+8e)−(12+8⋅1)=e2+8e−9\int_{1}^{e} (2x + 8) \, dx = (x^2 + 8x)\Big|_{1}^{e} = (e^2 + 8e) - (1^2 + 8 \cdot 1) = e^2 + 8e - 9

Scădem rezultatele:

(2e2+8e)−(e2+8e−9)=2e2+8e−e2−8e+9=e2+9(2e^2 + 8e) - (e^2 + 8e - 9) = 2e^2 + 8e - e^2 - 8e + 9 = e^2 + 9

(2 puncte)


Subpunctul c)

Exprimăm legea funcției g(x)g(x):

g(x)=f(ex)−4e3x=4(ex)3+1ex+2−4e3x=4e3x+1ex+2−4e3x=1ex+2g(x) = f(e^x) - 4e^{3x} = 4(e^x)^3 + \frac{1}{e^x + 2} - 4e^{3x} = 4e^{3x} + \frac{1}{e^x + 2} - 4e^{3x} = \frac{1}{e^x + 2}

Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem ex>0  ⟹  ex+2>0e^x > 0 \implies e^x + 2 > 0, deci g(x)>0g(x) > 0. Aria suprafeței plane delimitate este:

A=∫01g(x) dx=∫011ex+2 dx\mathcal{A} = \int_{0}^{1} g(x) \, dx = \int_{0}^{1} \frac{1}{e^x + 2} \, dx

Amplificăm convenabil pentru a pune în evidență derivata numitorului:

1ex+2=12⋅2ex+2=12⋅ex+2−exex+2=12(1−exex+2)\frac{1}{e^x + 2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{e^x + 2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{e^x + 2 - e^x}{e^x + 2} = \frac{1}{2} \left(1 - \frac{e^x}{e^x + 2}\right)

Integrala devine:

A=12∫01(1−(ex+2)′ex+2)dx=12[x−ln⁡(ex+2)]∣01\mathcal{A} = \frac{1}{2} \int_{0}^{1} \left(1 - \frac{(e^x + 2)'}{e^x + 2}\right) dx = \frac{1}{2} \left[x - \ln(e^x + 2)\right]\Big|_{0}^{1}

(3 puncte)

Calculăm valorile în capetele de integrare:

A=12[(1−ln⁡(e+2))−(0−ln⁡(e0+2))]=12(1−ln⁡(e+2)+ln⁡3)\mathcal{A} = \frac{1}{2} \Big[ (1 - \ln(e + 2)) - (0 - \ln(e^0 + 2)) \Big] = \frac{1}{2} \left(1 - \ln(e + 2) + \ln 3\right) =12(1−ln⁡e+23)=12(ln⁡e−ln⁡e+23)=12ln⁡(ee+23)=12ln⁡3ee+2= \frac{1}{2} \left(1 - \ln\frac{e + 2}{3}\right) = \frac{1}{2} \left(\ln e - \ln\frac{e + 2}{3}\right) = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{e}{\frac{e + 2}{3}}\right) = \frac{1}{2}\ln\frac{3e}{e + 2}

(2 puncte)