Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Rădăcinile Complexe ale Ecuației de Gradul al Doilea (5p)
Arătați că numărul complex 1+3i este soluție a ecuației x2−2x+10=0.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Metoda 1 (Conform baremului oficial — rezolvarea ecuației):
Identificăm coeficienții ecuației de gradul al doilea x2−2x+10=0: a=1, b=−2, c=10.
Calculăm discriminantul ecuației:
Δ=b2−4ac=(−2)2−4⋅1⋅10=4−40=−36<0
(3p)
Deoarece Δ<0, soluțiile ecuației sunt numere complexe conjugate:
x1,2=2a−b±i−Δ=22±i36=22±6i=1±3i
Observăm că x1=1+3i și x2=1−3i, prin urmare numărul complex 1+3i este într-adevăr soluție a ecuației din enunț.
(2p)
Metoda 2 (Alternativă — verificare prin calcul direct):
Înlocuim x=1+3i direct în membrul stâng al ecuației:
(1+3i)2−2(1+3i)+10=(12+2⋅1⋅3i+(3i)2)−2−6i+10
Știind că i2=−1, obținem:
1+6i−9−2−6i+10=(1−9−2+10)+(6−6)i=0+0i=0
Egalitatea este verificată, deci 1+3i este soluție a ecuației.
2. Condiția ca Graficul Funcției de Gradul al Doilea să nu Intersecteze Axa Ox (5p)
Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=2x2−mx+2, unde m∈R. Determinați numerele reale m pentru care graficul funcţiei f nu intersectează axa Ox.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Interpretarea geometrică a intersecției cu axa Ox:
Graficul funcției f nu intersectează axa Ox (Gf∩Ox=∅) dacă și numai dacă ecuația f(x)=0 nu are nicio soluție reală:
2x2−mx+2=0
Pentru o ecuație de gradul al doilea cu coeficientul dominant a=2>0, absența soluțiilor reale este echivalentă cu condiția ca discriminantul să fie strict negativ:
Δ<0
(2p)
Calculul discriminantului și rezolvarea inecuației:
Exprimăm discriminantul Δ în funcție de parametrul real m:
Δ=b2−4ac=(−m)2−4⋅2⋅2=m2−16
Impunem condiția Δ<0:
m2−16<0⟺(m−4)(m+4)<0
Rădăcinile ecuației atașate sunt m1=−4 și m2=4. Coeficientul lui m2 fiind pozitiv, trinomul ia valori strict negative între rădăcini:
m∈(−4,4)
(3p)
3. Rezolvarea Ecuației Iraționale (5p)
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2−x+6=x3.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Condiții de existență:
Expresia de sub radical trebuie să fie nenegativă: 2x2−x+6≥0.
Discriminantul trinomului este Δ1=(−1)2−4⋅2⋅6=1−48=−47<0. Cum coeficientul dominant a=2>0, avem 2x2−x+6>0 pentru orice x∈R.
Membrul drept, fiind egal cu un radical de ordin par, trebuie să fie nenegativ:
x3≥0⟺x≥0⟺x∈[0,+∞)
Ridicarea la pătrat și formarea ecuației algebrice:
Ridicăm ambii membri la pătrat:
(2x2−x+6)2=(x3)22x2−x+6=3x2
Trecem toți termenii în membrul drept:
3x2−2x2+x−6=0⟺x2+x−6=0
(3p)
Rezolvarea ecuației de gradul al doilea și verificarea condițiilor:
Deoarece x≥0, soluția x=−3 nu convine (ar conduce la membrul drept negativ, −33<0).
Soluția x=2≥0 convine:
2⋅22−2+6=8−2+6=12=23=2⋅3
Prin urmare, ecuația are soluția unică:
x=2
(2p)
4. Calculul Probabilității — Numere de Trei Cifre Divizibile cu 9 (5p)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să fie divizibil cu 9.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea numărului de cazuri posibile:
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,102,…,999}.
Numărul total de cazuri posibile este:
Nposibile=999−100+1=900
(2p)
Determinarea numărului de cazuri favorabile:
Căutăm numerele de trei cifre divizibile cu 9, adică de forma 9n, unde n∈N:
100≤9n≤999
Împărțind prin 9:
9100≤n≤9999⟺11,11⋯≤n≤111
Cum n este număr întreg, rezultă n∈{12,13,14,…,111}.
Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=111−12+1=100
Calculul probabilității:
Aplicăm definiția clasică a probabilității:
P=NposibileNfavorabile=900100=91
(3p)
5. Vectori în Geometrie Plană — Modulul unei Sume Vectoriale (5p)
Se consideră pătratul ABCD cu AB=1. Calculați modulul vectorului AB+AC+AD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Simplificarea sumei vectoriale prin regula paralelogramului:
Deoarece ABCD este pătrat (deci în particular paralelogram), suma vectorilor adiacenți AB și AD este egală cu vectorul diagonalei AC:
AB+AD=AC
Înlocuim această relație în expresia vectorială cerută:
AB+AC+AD=(AB+AD)+AC=AC+AC=2AC
(3p)
Calculul modulului vectorului rezultat:
Modulul sumei este egal cu modulul vectorului 2AC:
∥AB+AC+AD∥=∥2AC∥=2∥AC∥=2⋅AC
În pătratul ABCD cu latura AB=1, lungimea diagonalei AC se calculează cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC:
AC=AB2+BC2=12+12=2
Rezultă:
∥AB+AC+AD∥=22
(2p)
6. Trigonometrie și Geometrie în Triunghi — Calculul Înălțimii (5p)
Se consideră triunghiul ABC cu AB=4, AC=5 și A=3π. Calculați lungimea înălțimii din A a triunghiului ABC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul ariei triunghiului ABC:
Folosim formula ariei în funcție de două laturi și sinusul unghiului cuprins între ele:
S=2AB⋅AC⋅sinA
Știind că A=3π, avem sin3π=23. Înlocuind valorile numerice:
S=24⋅5⋅23=2103=53
(2p)
Aflarea laturii BC prin teorema cosinusului:
Aplicăm teorema cosinusului pentru unghiul A:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cosA
Cum cos3π=21, obținem:
BC2=42+52−2⋅4⋅5⋅21=16+25−20=21BC=21
Determinarea lungimii înălțimii hA:
Exprimăm aria triunghiului în funcție de latura BC și înălțimea corespunzătoare hA:
S=2BC⋅hA⟹hA=BC2S
Înlocuind valorile obținute:
hA=212⋅53=37103=710=7107
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Matrice și Sisteme Liniare Omogene
Se consideră matricea A(a)=a212a−1113 și sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧ax+2y+z=02x+ay+z=0x−y+3z=0
unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=−9. (5p) b) Determinați numerele reale a pentru care sistemul de ecuații are soluții nenule. (5p) c) Pentru a=−2, arătați că sistemul de ecuații are două soluții de forma (x0,y0,z0) cu proprietatea că x02+2y02+3z02=6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Subpunctul a):
Înlocuim a=1 în matricea A(a):
A(1)=12121−1113
(2p)
Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus:
Sistemul este compatibil nedeterminat, soluțiile sale fiind de forma:
(x,y,z)=(α,α,0),α∈R
(3p)
Căutăm soluțiile (x0,y0,z0)=(α,α,0) care satisfac relația:
x02+2y02+3z02=6
Înlocuind componentele soluției:
α2+2α2+3⋅02=6⟺3α2=6⟺α2=2⟺α=±2
Deducem că există exact două soluții ale sistemului cu proprietatea cerută:
(x0,y0,z0)∈{(2,2,0),(−2,−2,0)}
(2p)
2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție pe un Interval
Pe mulțimea G=(0,1) se definește legea de compoziție asociativă:
x∘y=2xy−x−y+1xy
a) Arătați că 21 este elementul neutru al legii „∘”. (5p) b) Demonstrați că orice element din mulțimea G este simetrizabil în raport cu legea „∘”. (5p) c) Determinați x∈G pentru care x∘x∘x=0,(1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Subpunctul a):
Un element e∈G este element neutru dacă x∘e=e∘x=x pentru orice x∈G.
Observăm mai întâi că legea este comutativă, deoarece pentru orice x,y∈G:
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=ln(x+1)lnx.
a) Arătați că f′(x)=x(x+1)ln2(x+1)(x+1)ln(x+1)−xlnx, pentru orice x∈(0,+∞). (5p) b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f. (5p) c) Determinați mulțimea B cu proprietatea că funcția g:(0,+∞)→B, g(x)=f(x) este bijectivă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Subpunctul a):
Funcțiile u,v:(0,+∞)→R, u(x)=lnx și v(x)=ln(x+1) sunt derivabile pe (0,+∞).
Pentru orice x>0, avem x+1>1⟹ln(x+1)>0, deci v(x)=0.
Pentru orice x>0, avem 1+x1>1, de unde ln(1+x1)>0. Prin urmare, h′(x)>0 pentru orice x∈(0,+∞), ceea ce înseamnă că h este strict crescătoare pe (0,+∞).
Deoarece h este strict crescătoare pe (0,+∞) și limx→0,x>0h(x)=0, deducem că:
h(x)>0,∀x∈(0,+∞)
Rezultă f′(x)>0 pentru orice x∈(0,+∞), deci funcția f este strict crescătoare pe (0,+∞). Fiind strict monotonă, funcția f este injectivă, deci g este injectivă.
(3p)
Surjectivitatea și determinarea mulțimii B:
Funcția g este surjectivă dacă și numai dacă codomeniul său este egal cu imaginea funcției: B=Imf=f((0,+∞)).
Funcția f fiind continuă și strict crescătoare pe (0,+∞), imaginea sa este intervalul deschis:
Imf=(x→0,x>0limf(x),x→+∞limf(x))
Limita spre +∞ este limx→+∞f(x)=1 (conform subpunctului b).
Cum limx→0,x>0lnx=−∞ și limx→0,x>0ln(x+1)=0 cu valori strict pozitive (deoarece x>0⟹x+1>1⟹ln(x+1)>0), avem limx→0,x>0ln(x+1)1=+∞.
Prin urmare:
x→0,x>0limf(x)=−∞⋅(+∞)=−∞
Deducem că:
Imf=(−∞,1)
În concluzie, funcția g este bijectivă dacă și numai dacă mulțimea B este:
B=(−∞,1)
(2p)
2. Analiză Matematică — Primitive și Proprietăți Calitative
Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=arctg2x și g:R→R, g(x)=1+4x22.
a) Arătați că funcția f este o primitivă a funcției g. (5p) b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este funcție convexă. (5p) c) Determinați primitiva F a funcției f cu proprietatea că F(21)=8π. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Subpunctul a):
Prin definiție, o funcție f este o primitivă a funcției g pe R dacă f este derivabilă pe R și f′(x)=g(x) pentru orice x∈R.
Funcția f(x)=arctg(2x) este derivabilă pe R ca fiind compunerea a două funcții derivabile: funcția liniară u(x)=2x și funcția arctangentă.
(2p)
Calculăm derivata funcției f aplicând regula de derivare a funcțiilor compuse: