BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Simulare Județeană Suceava

Bacalaureat 2026 — Matematică Mate-Info (M1) — Simulare Județeană Suceava

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană Suceava

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Rădăcinile Complexe ale Ecuației de Gradul al Doilea (5p)

Arătați că numărul complex 1+3i1 + 3i este soluție a ecuației x2−2x+10=0x^2 - 2x + 10 = 0.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Metoda 1 (Conform baremului oficial — rezolvarea ecuației):

    • Identificăm coeficienții ecuației de gradul al doilea x2−2x+10=0x^2 - 2x + 10 = 0: a=1a = 1, b=−2b = -2, c=10c = 10.
    • Calculăm discriminantul ecuației:
    Δ=b2−4ac=(−2)2−4⋅1⋅10=4−40=−36<0\Delta = b^2 - 4ac = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 10 = 4 - 40 = -36 < 0

    (3p)

    • Deoarece Δ<0\Delta < 0, soluțiile ecuației sunt numere complexe conjugate:
    x1,2=−b±i−Δ2a=2±i362=2±6i2=1±3ix_{1,2} = \frac{-b \pm i\sqrt{-\Delta}}{2a} = \frac{2 \pm i\sqrt{36}}{2} = \frac{2 \pm 6i}{2} = 1 \pm 3i
    • Observăm că x1=1+3ix_1 = 1 + 3i și x2=1−3ix_2 = 1 - 3i, prin urmare numărul complex 1+3i1 + 3i este într-adevăr soluție a ecuației din enunț.

    (2p)

  2. Metoda 2 (Alternativă — verificare prin calcul direct):

    • Înlocuim x=1+3ix = 1 + 3i direct în membrul stâng al ecuației:
    (1+3i)2−2(1+3i)+10=(12+2⋅1⋅3i+(3i)2)−2−6i+10(1 + 3i)^2 - 2(1 + 3i) + 10 = \left(1^2 + 2 \cdot 1 \cdot 3i + (3i)^2\right) - 2 - 6i + 10
    • Știind că i2=−1i^2 = -1, obținem:
    1+6i−9−2−6i+10=(1−9−2+10)+(6−6)i=0+0i=01 + 6i - 9 - 2 - 6i + 10 = (1 - 9 - 2 + 10) + (6 - 6)i = 0 + 0i = 0
    • Egalitatea este verificată, deci 1+3i1 + 3i este soluție a ecuației.

2. Condiția ca Graficul Funcției de Gradul al Doilea să nu Intersecteze Axa Ox (5p)

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x2−mx+2f(x) = 2x^2 - mx + 2, unde m∈Rm \in \mathbb{R}. Determinați numerele reale mm pentru care graficul funcţiei ff nu intersectează axa OxOx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Interpretarea geometrică a intersecției cu axa OxOx:

    • Graficul funcției ff nu intersectează axa OxOx (Gf∩Ox=∅G_f \cap Ox = \emptyset) dacă și numai dacă ecuația f(x)=0f(x) = 0 nu are nicio soluție reală:
    2x2−mx+2=02x^2 - mx + 2 = 0
    • Pentru o ecuație de gradul al doilea cu coeficientul dominant a=2>0a = 2 > 0, absența soluțiilor reale este echivalentă cu condiția ca discriminantul să fie strict negativ:
    Δ<0\Delta < 0

    (2p)

  2. Calculul discriminantului și rezolvarea inecuației:

    • Exprimăm discriminantul Δ\Delta în funcție de parametrul real mm:
    Δ=b2−4ac=(−m)2−4⋅2⋅2=m2−16\Delta = b^2 - 4ac = (-m)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = m^2 - 16
    • Impunem condiția Δ<0\Delta < 0:
    m2−16<0  ⟺  (m−4)(m+4)<0m^2 - 16 < 0 \iff (m - 4)(m + 4) < 0
    • Rădăcinile ecuației atașate sunt m1=−4m_1 = -4 și m2=4m_2 = 4. Coeficientul lui m2m^2 fiind pozitiv, trinomul ia valori strict negative între rădăcini:
    m∈(−4,4)m \in (-4, 4)

    (3p)


3. Rezolvarea Ecuației Iraționale (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2−x+6=x3\sqrt{2x^2 - x + 6} = x\sqrt{3}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență:

    • Expresia de sub radical trebuie să fie nenegativă: 2x2−x+6≥02x^2 - x + 6 \ge 0. Discriminantul trinomului este Δ1=(−1)2−4⋅2⋅6=1−48=−47<0\Delta_1 = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 6 = 1 - 48 = -47 < 0. Cum coeficientul dominant a=2>0a = 2 > 0, avem 2x2−x+6>02x^2 - x + 6 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Membrul drept, fiind egal cu un radical de ordin par, trebuie să fie nenegativ:
    x3≥0  ⟺  x≥0  ⟺  x∈[0,+∞)x\sqrt{3} \ge 0 \iff x \ge 0 \iff x \in [0, +\infty)
  2. Ridicarea la pătrat și formarea ecuației algebrice:

    • Ridicăm ambii membri la pătrat:
    (2x2−x+6)2=(x3)2\left(\sqrt{2x^2 - x + 6}\right)^2 = \left(x\sqrt{3}\right)^2 2x2−x+6=3x22x^2 - x + 6 = 3x^2
    • Trecem toți termenii în membrul drept:
    3x2−2x2+x−6=0  ⟺  x2+x−6=03x^2 - 2x^2 + x - 6 = 0 \iff x^2 + x - 6 = 0

    (3p)

  3. Rezolvarea ecuației de gradul al doilea și verificarea condițiilor:

    • Rezolvăm ecuația x2+x−6=0x^2 + x - 6 = 0:
    Δ=12−4⋅1⋅(−6)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 1 + 24 = 25 x1,2=−1±252=−1±52  ⟹  x1=−3,x2=2x_{1,2} = \frac{-1 \pm \sqrt{25}}{2} = \frac{-1 \pm 5}{2} \implies x_1 = -3, \quad x_2 = 2
    • Deoarece x≥0x \ge 0, soluția x=−3x = -3 nu convine (ar conduce la membrul drept negativ, −33<0-3\sqrt{3} < 0).
    • Soluția x=2≥0x = 2 \ge 0 convine:
    2⋅22−2+6=8−2+6=12=23=2⋅3\sqrt{2 \cdot 2^2 - 2 + 6} = \sqrt{8 - 2 + 6} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3} = 2 \cdot \sqrt{3}
    • Prin urmare, ecuația are soluția unică:
    x=2x = 2

    (2p)


4. Calculul Probabilității — Numere de Trei Cifre Divizibile cu 9 (5p)

Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să fie divizibil cu 9.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile:

    • Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,102,…,999}\{100, 101, 102, \dots, 999\}.
    • Numărul total de cazuri posibile este:
    Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

    (2p)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile:

    • Căutăm numerele de trei cifre divizibile cu 99, adică de forma 9n9n, unde n∈Nn \in \mathbb{N}:
    100≤9n≤999100 \le 9n \le 999
    • Împărțind prin 99:
    1009≤n≤9999  ⟺  11,11⋯≤n≤111\frac{100}{9} \le n \le \frac{999}{9} \iff 11{,}11\dots \le n \le 111
    • Cum nn este număr întreg, rezultă n∈{12,13,14,…,111}n \in \{12, 13, 14, \dots, 111\}.
    • Numărul cazurilor favorabile este:
    Nfavorabile=111−12+1=100N_{\text{favorabile}} = 111 - 12 + 1 = 100
  3. Calculul probabilității:

    • Aplicăm definiția clasică a probabilității:
    P=NfavorabileNposibile=100900=19P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{100}{900} = \frac{1}{9}

    (3p)


5. Vectori în Geometrie Plană — Modulul unei Sume Vectoriale (5p)

Se consideră pătratul ABCDABCD cu AB=1AB = 1. Calculați modulul vectorului AB⃗+AC⃗+AD⃗\vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea sumei vectoriale prin regula paralelogramului:

    • Deoarece ABCDABCD este pătrat (deci în particular paralelogram), suma vectorilor adiacenți AB⃗\vec{AB} și AD⃗\vec{AD} este egală cu vectorul diagonalei AC⃗\vec{AC}:
    AB⃗+AD⃗=AC⃗\vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC}
    • Înlocuim această relație în expresia vectorială cerută:
    AB⃗+AC⃗+AD⃗=(AB⃗+AD⃗)+AC⃗=AC⃗+AC⃗=2AC⃗\vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD} = (\vec{AB} + \vec{AD}) + \vec{AC} = \vec{AC} + \vec{AC} = 2\vec{AC}

    (3p)

  2. Calculul modulului vectorului rezultat:

    • Modulul sumei este egal cu modulul vectorului 2AC⃗2\vec{AC}:
    ∥AB⃗+AC⃗+AD⃗∥=∥2AC⃗∥=2∥AC⃗∥=2⋅AC\|\vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD}\| = \|2\vec{AC}\| = 2\|\vec{AC}\| = 2 \cdot AC
    • În pătratul ABCDABCD cu latura AB=1AB = 1, lungimea diagonalei ACAC se calculează cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC:
    AC=AB2+BC2=12+12=2AC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{1^2 + 1^2} = \sqrt{2}
    • Rezultă:
    ∥AB⃗+AC⃗+AD⃗∥=22\|\vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD}\| = 2\sqrt{2}

    (2p)


6. Trigonometrie și Geometrie în Triunghi — Calculul Înălțimii (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=4AB = 4, AC=5AC = 5 și A=π3A = \frac{\pi}{3}. Calculați lungimea înălțimii din AA a triunghiului ABCABC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul ariei triunghiului ABCABC:

    • Folosim formula ariei în funcție de două laturi și sinusul unghiului cuprins între ele:
    S=AB⋅AC⋅sin⁡A2S = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}
    • Știind că A=π3A = \frac{\pi}{3}, avem sin⁡π3=32\sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}. Înlocuind valorile numerice:
    S=4⋅5⋅322=1032=53S = \frac{4 \cdot 5 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}

    (2p)

  2. Aflarea laturii BCBC prin teorema cosinusului:

    • Aplicăm teorema cosinusului pentru unghiul AA:
    BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A
    • Cum cos⁡π3=12\cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}, obținem:
    BC2=42+52−2⋅4⋅5⋅12=16+25−20=21BC^2 = 4^2 + 5^2 - 2 \cdot 4 \cdot 5 \cdot \frac{1}{2} = 16 + 25 - 20 = 21 BC=21BC = \sqrt{21}
  3. Determinarea lungimii înălțimii hAh_A:

    • Exprimăm aria triunghiului în funcție de latura BCBC și înălțimea corespunzătoare hAh_A:
    S=BC⋅hA2  ⟹  hA=2SBCS = \frac{BC \cdot h_A}{2} \implies h_A = \frac{2S}{BC}
    • Înlocuind valorile obținute:
    hA=2⋅5321=10337=107=1077h_A = \frac{2 \cdot 5\sqrt{3}}{\sqrt{21}} = \frac{10\sqrt{3}}{\sqrt{3}\sqrt{7}} = \frac{10}{\sqrt{7}} = \frac{10\sqrt{7}}{7}

    (3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Sisteme Liniare Omogene

Se consideră matricea A(a)=(a212a11−13)A(a) = \begin{pmatrix} a & 2 & 1 \\ 2 & a & 1 \\ 1 & -1 & 3 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{ax+2y+z=02x+ay+z=0x−y+3z=0\begin{cases} ax + 2y + z = 0 \\ 2x + ay + z = 0 \\ x - y + 3z = 0 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−9\det(A(1)) = -9. (5p)
b) Determinați numerele reale aa pentru care sistemul de ecuații are soluții nenule. (5p)
c) Pentru a=−2a = -2, arătați că sistemul de ecuații are două soluții de forma (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) cu proprietatea că x02+2y02+3z02=6x_0^2 + 2y_0^2 + 3z_0^2 = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(1212111−13)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & 1 & 1 \\ 1 & -1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus:
det⁡(A(1))=∣1212111−13∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & 1 & 1 \\ 1 & -1 & 3 \end{vmatrix} =1⋅1⋅3+2⋅1⋅1+1⋅2⋅(−1)−1⋅1⋅1−(−1)⋅1⋅1−3⋅2⋅2= 1 \cdot 1 \cdot 3 + 2 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 \cdot (-1) - 1 \cdot 1 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 - 3 \cdot 2 \cdot 2 =3+2−2−1−(−1)−12=3−12=−9= 3 + 2 - 2 - 1 - (-1) - 12 = 3 - 12 = -9

(3p)


Subpunctul b):

  • Sistemul dat este un sistem liniar omogen de trei ecuații cu trei necunoscute, având matricea coeficienților A(a)A(a).
  • Un sistem omogen admite soluții nenule dacă și numai dacă este compatibil nedeterminat, ceea ce este echivalent cu:
det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0

(2p)

  • Calculăm det⁡(A(a))\det(A(a)) pentru a∈Ra \in \mathbb{R}:
det⁡(A(a))=∣a212a11−13∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ 2 & a & 1 \\ 1 & -1 & 3 \end{vmatrix}

Folosind regula lui Sarrus:

det⁡(A(a))=a⋅a⋅3+2⋅1⋅1+1⋅2⋅(−1)−1⋅a⋅1−(−1)⋅1⋅a−3⋅2⋅2\det(A(a)) = a \cdot a \cdot 3 + 2 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 \cdot (-1) - 1 \cdot a \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot a - 3 \cdot 2 \cdot 2 =3a2+2−2−a+a−12=3a2−12=3(a2−4)= 3a^2 + 2 - 2 - a + a - 12 = 3a^2 - 12 = 3(a^2 - 4)
  • Ecuația det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0 devine:
3(a2−4)=0  ⟺  a2−4=0  ⟺  a2=4  ⟺  a∈{−2,2}3(a^2 - 4) = 0 \iff a^2 - 4 = 0 \iff a^2 = 4 \iff a \in \{-2, 2\}

Așadar, numerele reale căutate sunt a∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}.

(3p)


Subpunctul c):

  • Pentru a=−2a = -2, sistemul de ecuații devine:
{−2x+2y+z=02x−2y+z=0x−y+3z=0\begin{cases} -2x + 2y + z = 0 \\ 2x - 2y + z = 0 \\ x - y + 3z = 0 \end{cases}
  • Adunând prima și a doua ecuație, obținem:
(−2x+2y+z)+(2x−2y+z)=0  ⟺  2z=0  ⟺  z=0(-2x + 2y + z) + (2x - 2y + z) = 0 \iff 2z = 0 \iff z = 0
  • Înlocuind z=0z = 0 în prima ecuație:
−2x+2y+0=0  ⟺  −2x+2y=0  ⟺  x=y-2x + 2y + 0 = 0 \iff -2x + 2y = 0 \iff x = y
  • Verificăm și a treia ecuație cu z=0z = 0 și y=xy = x:
x−x+3⋅0=0  ⟺  0=0(adeva˘rat)x - x + 3 \cdot 0 = 0 \iff 0 = 0 \quad (\text{adevărat})
  • Sistemul este compatibil nedeterminat, soluțiile sale fiind de forma:
(x,y,z)=(α,α,0),α∈R(x, y, z) = (\alpha, \alpha, 0), \quad \alpha \in \mathbb{R}

(3p)

  • Căutăm soluțiile (x0,y0,z0)=(α,α,0)(x_0, y_0, z_0) = (\alpha, \alpha, 0) care satisfac relația:
x02+2y02+3z02=6x_0^2 + 2y_0^2 + 3z_0^2 = 6
  • Înlocuind componentele soluției:
α2+2α2+3⋅02=6  ⟺  3α2=6  ⟺  α2=2  ⟺  α=±2\alpha^2 + 2\alpha^2 + 3 \cdot 0^2 = 6 \iff 3\alpha^2 = 6 \iff \alpha^2 = 2 \iff \alpha = \pm\sqrt{2}
  • Deducem că există exact două soluții ale sistemului cu proprietatea cerută:
(x0,y0,z0)∈{(2,2,0),(−2,−2,0)}(x_0, y_0, z_0) \in \{(\sqrt{2}, \sqrt{2}, 0), (-\sqrt{2}, -\sqrt{2}, 0)\}

(2p)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție pe un Interval

Pe mulțimea G=(0,1)G = (0, 1) se definește legea de compoziție asociativă:

x∘y=xy2xy−x−y+1x \circ y = \frac{xy}{2xy - x - y + 1}

a) Arătați că 12\frac{1}{2} este elementul neutru al legii „∘\circ”. (5p)
b) Demonstrați că orice element din mulțimea GG este simetrizabil în raport cu legea „∘\circ”. (5p)
c) Determinați x∈Gx \in G pentru care x∘x∘x=0,(1)x \circ x \circ x = 0{,}(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Un element e∈Ge \in G este element neutru dacă x∘e=e∘x=xx \circ e = e \circ x = x pentru orice x∈Gx \in G.
  • Observăm mai întâi că legea este comutativă, deoarece pentru orice x,y∈Gx, y \in G:
y∘x=yx2yx−y−x+1=xy2xy−x−y+1=x∘yy \circ x = \frac{yx}{2yx - y - x + 1} = \frac{xy}{2xy - x - y + 1} = x \circ y
  • Calculăm x∘12x \circ \frac{1}{2} pentru un x∈Gx \in G oarecare:
x∘12=x⋅122x⋅12−x−12+1=x2x−x−12+1=x212=xx \circ \frac{1}{2} = \frac{x \cdot \frac{1}{2}}{2x \cdot \frac{1}{2} - x - \frac{1}{2} + 1} = \frac{\frac{x}{2}}{x - x - \frac{1}{2} + 1} = \frac{\frac{x}{2}}{\frac{1}{2}} = x

(2p)

  • Datorită comutativității, avem și 12∘x=x∘12=x\frac{1}{2} \circ x = x \circ \frac{1}{2} = x.
  • Deoarece 12∈(0,1)=G\frac{1}{2} \in (0, 1) = G, rezultă că 12\frac{1}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

(3p)


Subpunctul b):

  • Fie x∈Gx \in G. Elementul x′∈Gx' \in G este simetricul lui xx în raport cu legea „∘\circ” dacă:
x∘x′=x′∘x=e=12x \circ x' = x' \circ x = e = \frac{1}{2}
  • Datorită comutativității legii, ecuația devine x∘x′=12x \circ x' = \frac{1}{2}:
xx′2xx′−x−x′+1=12\frac{xx'}{2xx' - x - x' + 1} = \frac{1}{2}
  • Egalând produsele mezilor și extremilor:
2xx′=2xx′−x−x′+1  ⟺  −x−x′+1=0  ⟺  x′=1−x2xx' = 2xx' - x - x' + 1 \iff -x - x' + 1 = 0 \iff x' = 1 - x

(2p)

  • Verificăm apartenența lui x′x' la mulțimea GG:
x∈G  ⟺  0<x<1  ⟺  −1<−x<0  ⟺  1−1<1−x<1−0  ⟺  0<1−x<1x \in G \iff 0 < x < 1 \iff -1 < -x < 0 \iff 1 - 1 < 1 - x < 1 - 0 \iff 0 < 1 - x < 1
  • Prin urmare, x′=1−x∈(0,1)=Gx' = 1 - x \in (0, 1) = G.
  • Concludem că orice element x∈Gx \in G este simetrizabil în raport cu legea „∘\circ”, simetricul său fiind x′=1−x∈Gx' = 1 - x \in G.

(3p)


Subpunctul c):

  • Transformăm fracția zecimală periodică simplă 0,(1)0{,}(1) în fracție ordinară:
0,(1)=190{,}(1) = \frac{1}{9}
  • Pentru a compune mai ușor elementele, rescriem legea de compoziție. Observăm identitatea algebrică:
2xy−x−y+1=(2x−1)y−x+1=(x−1)(y−1)+xy2xy - x - y + 1 = (2x - 1)y - x + 1 = (x - 1)(y - 1) + xy

sau, inversând raportul:

1x∘y−1=2xy−x−y+1xy−1=xy−x−y+1xy=(x−1)(y−1)xy=(1x−1)(1y−1)\frac{1}{x \circ y} - 1 = \frac{2xy - x - y + 1}{xy} - 1 = \frac{xy - x - y + 1}{xy} = \frac{(x-1)(y-1)}{xy} = \left(\frac{1}{x} - 1\right)\left(\frac{1}{y} - 1\right)
  • Notând u(x)=1x−1u(x) = \frac{1}{x} - 1, avem u(x∘y)=u(x)⋅u(y)u(x \circ y) = u(x) \cdot u(y).
  • Prin inducție sau asociativitate, pentru x∘x∘xx \circ x \circ x:
1x∘x∘x−1=(1x−1)3\frac{1}{x \circ x \circ x} - 1 = \left(\frac{1}{x} - 1\right)^3

de unde:

x∘x∘x=1(1x−1)3+1x \circ x \circ x = \frac{1}{\left(\frac{1}{x} - 1\right)^3 + 1}

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
1(1x−1)3+1=19  ⟺  (1x−1)3+1=9  ⟺  (1x−1)3=8\frac{1}{\left(\frac{1}{x} - 1\right)^3 + 1} = \frac{1}{9} \iff \left(\frac{1}{x} - 1\right)^3 + 1 = 9 \iff \left(\frac{1}{x} - 1\right)^3 = 8
  • Deoarece ecuația t3=8t^3 = 8 are unica soluție reală t=2t = 2:
1x−1=2  ⟺  1x=3  ⟺  x=13\frac{1}{x} - 1 = 2 \iff \frac{1}{x} = 3 \iff x = \frac{1}{3}
  • Verificăm dacă soluția aparține mulțimii GG: 13∈(0,1)\frac{1}{3} \in (0, 1), deci x=13x = \frac{1}{3} este soluția căutată.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Studiul Funcției Logaritmice

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡xln⁡(x+1)f(x) = \frac{\ln x}{\ln(x+1)}.

a) Arătați că f′(x)=(x+1)ln⁡(x+1)−xln⁡xx(x+1)ln⁡2(x+1)f'(x) = \frac{(x+1)\ln(x+1) - x\ln x}{x(x+1)\ln^2(x+1)}, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)
c) Determinați mulțimea BB cu proprietatea că funcția g:(0,+∞)→Bg: (0, +\infty) \to B, g(x)=f(x)g(x) = f(x) este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Funcțiile u,v:(0,+∞)→Ru, v: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, u(x)=ln⁡xu(x) = \ln x și v(x)=ln⁡(x+1)v(x) = \ln(x+1) sunt derivabile pe (0,+∞)(0, +\infty).
  • Pentru orice x>0x > 0, avem x+1>1  ⟹  ln⁡(x+1)>0x + 1 > 1 \implies \ln(x+1) > 0, deci v(x)≠0v(x) \neq 0.
  • Aplicăm formula de derivare a câtului:
f′(x)=(u(x)v(x))′=u′(x)v(x)−u(x)v′(x)v2(x)f'(x) = \left(\frac{u(x)}{v(x)}\right)' = \frac{u'(x)v(x) - u(x)v'(x)}{v^2(x)}
  • Calculăm derivatele celor două funcții:
u′(x)=(ln⁡x)′=1x,v′(x)=(ln⁡(x+1))′=(x+1)′x+1=1x+1u'(x) = (\ln x)' = \frac{1}{x}, \quad v'(x) = (\ln(x+1))' = \frac{(x+1)'}{x+1} = \frac{1}{x+1}

(3p)

  • Înlocuind în formula câtului:
f′(x)=1xln⁡(x+1)−1x+1ln⁡xln⁡2(x+1)=(x+1)ln⁡(x+1)−xln⁡xx(x+1)ln⁡2(x+1)=(x+1)ln⁡(x+1)−xln⁡xx(x+1)ln⁡2(x+1)f'(x) = \frac{\frac{1}{x}\ln(x+1) - \frac{1}{x+1}\ln x}{\ln^2(x+1)} = \frac{\frac{(x+1)\ln(x+1) - x\ln x}{x(x+1)}}{\ln^2(x+1)} = \frac{(x+1)\ln(x+1) - x\ln x}{x(x+1)\ln^2(x+1)}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Subpunctul b):

  • Ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty este y=lim⁡x→+∞f(x)y = \lim_{x \to +\infty} f(x), cu condiția ca această limită să fie finită.
  • Calculăm limita:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ln⁡xln⁡(x+1)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{\ln x}{\ln(x+1)}
  • Cazul de nedeterminare este [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]. Funcțiile fiind derivabile, iar derivata numitorului 1x+1≠0\frac{1}{x+1} \neq 0 pe (0,+∞)(0, +\infty), aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim⁡x→+∞(ln⁡x)′(ln⁡(x+1))′=lim⁡x→+∞1x1x+1=lim⁡x→+∞x+1x=lim⁡x→+∞(1+1x)=1+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{(\ln x)'}{(\ln(x+1))'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{1}{x}}{\frac{1}{x+1}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x+1}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{1}{x}\right) = 1 + 0 = 1

(3p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 11, dreapta de ecuație:
y=1y = 1

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Subpunctul c):

  • Funcția g:(0,+∞)→Bg: (0, +\infty) \to B, g(x)=f(x)g(x) = f(x) este bijectivă dacă și numai dacă este simultan injectivă și surjectivă.
  1. Injectivitatea:

    • Analizăm monotonia funcției ff prin intermediul derivatei f′(x)f'(x).
    • Numitorul x(x+1)ln⁡2(x+1)x(x+1)\ln^2(x+1) este strict pozitiv pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
    • Pentru a stabili semnul numărătorului, considerăm funcția auxiliară h:(0,+∞)→Rh: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:
    h(x)=(x+1)ln⁡(x+1)−xln⁡xh(x) = (x+1)\ln(x+1) - x\ln x
    • Funcția hh este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) și derivata sa este:
    h′(x)=1⋅ln⁡(x+1)+(x+1)⋅1x+1−(1⋅ln⁡x+x⋅1x)h'(x) = 1 \cdot \ln(x+1) + (x+1) \cdot \frac{1}{x+1} - \left(1 \cdot \ln x + x \cdot \frac{1}{x}\right) h′(x)=ln⁡(x+1)+1−ln⁡x−1=ln⁡(x+1)−ln⁡x=ln⁡(x+1x)=ln⁡(1+1x)h'(x) = \ln(x+1) + 1 - \ln x - 1 = \ln(x+1) - \ln x = \ln\left(\frac{x+1}{x}\right) = \ln\left(1 + \frac{1}{x}\right)
    • Pentru orice x>0x > 0, avem 1+1x>11 + \frac{1}{x} > 1, de unde ln⁡(1+1x)>0\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right) > 0. Prin urmare, h′(x)>0h'(x) > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), ceea ce înseamnă că hh este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty).
    • Calculăm limita funcției hh în origine:
    lim⁡x→0,x>0xln⁡x=lim⁡x→0,x>0ln⁡x1x=l’Hlim⁡x→0,x>01x−1x2=lim⁡x→0,x>0(−x)=0\lim_{x \to 0, x > 0} x\ln x = \lim_{x \to 0, x > 0} \frac{\ln x}{\frac{1}{x}} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x \to 0, x > 0} \frac{\frac{1}{x}}{-\frac{1}{x^2}} = \lim_{x \to 0, x > 0} (-x) = 0 lim⁡x→0,x>0h(x)=(0+1)ln⁡(0+1)−0=1⋅ln⁡1−0=0\lim_{x \to 0, x > 0} h(x) = (0+1)\ln(0+1) - 0 = 1 \cdot \ln 1 - 0 = 0
    • Deoarece hh este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty) și lim⁡x→0,x>0h(x)=0\lim_{x \to 0, x > 0} h(x) = 0, deducem că:
    h(x)>0,∀x∈(0,+∞)h(x) > 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
    • Rezultă f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), deci funcția ff este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty). Fiind strict monotonă, funcția ff este injectivă, deci gg este injectivă.

    (3p)

  2. Surjectivitatea și determinarea mulțimii BB:

    • Funcția gg este surjectivă dacă și numai dacă codomeniul său este egal cu imaginea funcției: B=Im f=f((0,+∞))B = \text{Im}\, f = f((0, +\infty)).
    • Funcția ff fiind continuă și strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty), imaginea sa este intervalul deschis:
    Im f=(lim⁡x→0,x>0f(x),lim⁡x→+∞f(x))\text{Im}\, f = \left(\lim_{x \to 0, x > 0} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right)
    • Limita spre +∞+\infty este lim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1 (conform subpunctului b).
    • Calculăm limita în 00:
    lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0ln⁡xln⁡(x+1)=lim⁡x→0,x>0(ln⁡x⋅1ln⁡(x+1))\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} \frac{\ln x}{\ln(x+1)} = \lim_{x \to 0, x > 0} \left(\ln x \cdot \frac{1}{\ln(x+1)}\right)

    Cum lim⁡x→0,x>0ln⁡x=−∞\lim_{x \to 0, x > 0} \ln x = -\infty și lim⁡x→0,x>0ln⁡(x+1)=0\lim_{x \to 0, x > 0} \ln(x+1) = 0 cu valori strict pozitive (deoarece x>0  ⟹  x+1>1  ⟹  ln⁡(x+1)>0x > 0 \implies x+1 > 1 \implies \ln(x+1) > 0), avem lim⁡x→0,x>01ln⁡(x+1)=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} \frac{1}{\ln(x+1)} = +\infty. Prin urmare:

    lim⁡x→0,x>0f(x)=−∞⋅(+∞)=−∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = -\infty \cdot (+\infty) = -\infty
    • Deducem că:
    Im f=(−∞,1)\text{Im}\, f = (-\infty, 1)
    • În concluzie, funcția gg este bijectivă dacă și numai dacă mulțimea BB este:
    B=(−∞,1)B = (-\infty, 1)

    (2p)


2. Analiză Matematică — Primitive și Proprietăți Calitative

Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=arctg 2xf(x) = \text{arctg}\, 2x și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=21+4x2g(x) = \frac{2}{1 + 4x^2}.

a) Arătați că funcția ff este o primitivă a funcției gg. (5p)
b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este funcție convexă. (5p)
c) Determinați primitiva FF a funcției ff cu proprietatea că F(12)=π8F\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{\pi}{8}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

Subpunctul a):

  • Prin definiție, o funcție ff este o primitivă a funcției gg pe R\mathbb{R} dacă ff este derivabilă pe R\mathbb{R} și f′(x)=g(x)f'(x) = g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Funcția f(x)=arctg(2x)f(x) = \text{arctg}(2x) este derivabilă pe R\mathbb{R} ca fiind compunerea a două funcții derivabile: funcția liniară u(x)=2xu(x) = 2x și funcția arctangentă.

(2p)

  • Calculăm derivata funcției ff aplicând regula de derivare a funcțiilor compuse:
f′(x)=(arctg(2x))′=11+(2x)2⋅(2x)′=11+4x2⋅2=21+4x2=g(x)f'(x) = (\text{arctg}(2x))' = \frac{1}{1 + (2x)^2} \cdot (2x)' = \frac{1}{1 + 4x^2} \cdot 2 = \frac{2}{1 + 4x^2} = g(x)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

  • Așadar, funcția ff este o primitivă a funcției gg pe R\mathbb{R}.

(3p)


Subpunctul b):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.
  • Prin definiția primitivei, funcția FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x),∀x∈RF'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Deoarece ff este derivabilă pe R\mathbb{R} cu f′(x)=g(x)f'(x) = g(x), rezultă că F′F' este derivabilă pe R\mathbb{R}, ceea ce înseamnă că FF este de două ori derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)=g(x)=21+4x2F''(x) = (F'(x))' = f'(x) = g(x) = \frac{2}{1 + 4x^2}
  • Observăm că pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem x2≥0  ⟹  4x2≥0  ⟹  1+4x2≥1>0x^2 \ge 0 \implies 4x^2 \ge 0 \implies 1 + 4x^2 \ge 1 > 0.
  • Împărțind numărătorul pozitiv 22 la numitorul strict pozitiv 1+4x21 + 4x^2, obținem:
F′′(x)=21+4x2>0,∀x∈RF''(x) = \frac{2}{1 + 4x^2} > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Cum derivata a doua a funcției FF este strict pozitivă pe R\mathbb{R}, deducem că orice primitivă FF a funcției ff este o funcție convexă pe R\mathbb{R}.

(3p)


Subpunctul c):

  • Primitiva generală FF a funcției ff se determină prin calculul integralei nedefinite ∫f(x) dx=∫arctg(2x) dx\int f(x) \, dx = \int \text{arctg}(2x) \, dx.
  • Aplicăm formula de integrare prin părți ∫u(x)v′(x) dx=u(x)v(x)−∫u′(x)v(x) dx\int u(x)v'(x) \, dx = u(x)v(x) - \int u'(x)v(x) \, dx, alegând:
{u(x)=arctg(2x)  ⟹  u′(x)=21+4x2v′(x)=1  ⟹  v(x)=x\begin{cases} u(x) = \text{arctg}(2x) \implies u'(x) = \frac{2}{1 + 4x^2} \\ v'(x) = 1 \implies v(x) = x \end{cases}
  • Obținem:
∫arctg(2x) dx=x⋅arctg(2x)−∫2x1+4x2 dx\int \text{arctg}(2x) \, dx = x \cdot \text{arctg}(2x) - \int \frac{2x}{1 + 4x^2} \, dx
  • Observăm că derivata numitorului este (1+4x2)′=8x(1 + 4x^2)' = 8x, deci 2x=14(1+4x2)′2x = \frac{1}{4}(1 + 4x^2)':
∫2x1+4x2 dx=14∫(1+4x2)′1+4x2 dx=14ln⁡(1+4x2)\int \frac{2x}{1 + 4x^2} \, dx = \frac{1}{4} \int \frac{(1 + 4x^2)'}{1 + 4x^2} \, dx = \frac{1}{4} \ln(1 + 4x^2)

(nu este nevoie de modul deoarece 1+4x2≥1>01 + 4x^2 \ge 1 > 0).

  • Familia de primitive este dată de:
F(x)=x⋅arctg(2x)−14ln⁡(1+4x2)+C,C∈RF(x) = x \cdot \text{arctg}(2x) - \frac{1}{4}\ln(1 + 4x^2) + C, \quad C \in \mathbb{R}

(3p)

  • Determinăm valoarea constantei CC din condiția F(12)=π8F\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{\pi}{8}:
F(12)=12⋅arctg(2⋅12)−14ln⁡(1+4⋅(12)2)+CF\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2} \cdot \text{arctg}\left(2 \cdot \frac{1}{2}\right) - \frac{1}{4}\ln\left(1 + 4 \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^2\right) + C =12⋅arctg(1)−14ln⁡(1+1)+C= \frac{1}{2} \cdot \text{arctg}(1) - \frac{1}{4}\ln(1 + 1) + C
  • Știind că arctg(1)=π4\text{arctg}(1) = \frac{\pi}{4}:
12⋅π4−14ln⁡2+C=π8−ln⁡24+C\frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{4} - \frac{1}{4}\ln 2 + C = \frac{\pi}{8} - \frac{\ln 2}{4} + C
  • Impunând egalitatea cu π8\frac{\pi}{8}:
π8−ln⁡24+C=π8  ⟺  C=ln⁡24\frac{\pi}{8} - \frac{\ln 2}{4} + C = \frac{\pi}{8} \iff C = \frac{\ln 2}{4}
  • Înlocuind constanta CC, obținem primitiva unică:
F:R→R,F(x)=x⋅arctg(2x)−14ln⁡(1+4x2)+ln⁡24F: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad F(x) = x \cdot \text{arctg}(2x) - \frac{1}{4}\ln(1 + 4x^2) + \frac{\ln 2}{4}

sau, restrâns prin proprietățile logaritmilor:

F(x)=x⋅arctg(2x)−14ln⁡(1+4x22)F(x) = x \cdot \text{arctg}(2x) - \frac{1}{4}\ln\left(\frac{1 + 4x^2}{2}\right)

(2p)