BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Simulare Județeană Sibiu

Bacalaureat 2026 — Matematică Mate-Info (M1) — Simulare Județeană Sibiu

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană Sibiu — 12.05.2026

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Ordonarea Crescătoare a Numerelor Reale (5p)

Ordonați crescător numerele log⁡3(33)\log_3(3\sqrt{3}), (45)−1\left(\frac{4}{5}\right)^{-1} și log⁡128\log_{\frac{1}{2}} 8.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul fiecărui termen în parte:

    • Pentru primul număr, folosim proprietățile puterilor și ale logaritmilor (33=31⋅31/2=33/23\sqrt{3} = 3^1 \cdot 3^{1/2} = 3^{3/2}):
    log⁡3(33)=log⁡3(33/2)=32=1,5\log_3(3\sqrt{3}) = \log_3\left(3^{3/2}\right) = \frac{3}{2} = 1{,}5
    • Pentru al doilea număr, aplicăm proprietatea exponentului negativ (ab)−1=ba\left(\frac{a}{b}\right)^{-1} = \frac{b}{a}:
    (45)−1=54=1,25\left(\frac{4}{5}\right)^{-1} = \frac{5}{4} = 1{,}25
    • Pentru al treilea număr, scriem baza și argumentul ca puteri ale lui 22:
    log⁡128=log⁡2−1(23)=3−1log⁡22=−3\log_{\frac{1}{2}} 8 = \log_{2^{-1}}\left(2^3\right) = \frac{3}{-1}\log_2 2 = -3

    (3 puncte)

  2. Compararea valorilor și ordonarea crescătoare:

    Comparăm cele trei valori obținute:

    −3<1,25<1,5-3 < 1{,}25 < 1{,}5

    Rezultă ordinea crescătoare strictă:

    log⁡128<(45)−1<log⁡3(33)\log_{\frac{1}{2}} 8 < \left(\frac{4}{5}\right)^{-1} < \log_3(3\sqrt{3})

    (2 puncte)


💡 Notă Didactică:

În baremul oficial de corectare se calculează corect cele trei valori: log⁡3(33)=32=1,5\log_3(3\sqrt{3}) = \frac{3}{2} = 1{,}5, (45)−1=54=1,25\left(\frac{4}{5}\right)^{-1} = \frac{5}{4} = 1{,}25 și log⁡1/28=−3\log_{1/2} 8 = -3. Relația de ordine corectă este log⁡1/28<(45)−1<log⁡3(33)\log_{1/2} 8 < \left(\frac{4}{5}\right)^{-1} < \log_3(3\sqrt{3}) datorită faptului că 1,25<1,51{,}25 < 1{,}5.


2. Inversa unei Funcții și Calcul de Valori (5p)

Se consideră funcția bijectivă f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+1f(x) = x^3 + 1 și funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R} inversa sa. Calculați:

g(0)+g(1)+g(2)g(0) + g(1) + g(2)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea legii inversei g=f−1g = f^{-1}:

    Fie y∈Ry \in \mathbb{R}. Ecuația f(x)=yf(x) = y devine:

    x3+1=y  ⟺  x3=y−1  ⟺  x=y−13x^3 + 1 = y \iff x^3 = y - 1 \iff x = \sqrt[3]{y - 1}

    Deoarece ff este bijectivă pe R\mathbb{R}, inversa sa este:

    g:R→R,g(x)=x−13g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad g(x) = \sqrt[3]{x - 1}

    (2 puncte)

  2. Calculul valorilor cerute și al sumei:

    Calculăm valorile funcției gg în punctele 00, 11 și 22:

    g(0)=0−13=−13=−1g(0) = \sqrt[3]{0 - 1} = \sqrt[3]{-1} = -1 g(1)=1−13=03=0g(1) = \sqrt[3]{1 - 1} = \sqrt[3]{0} = 0 g(2)=2−13=13=1g(2) = \sqrt[3]{2 - 1} = \sqrt[3]{1} = 1

    Efectuăm suma:

    g(0)+g(1)+g(2)=−1+0+1=0g(0) + g(1) + g(2) = -1 + 0 + 1 = 0

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă:

Putem folosi direct definiția inversei: g(y)=x  ⟺  f(x)=yg(y) = x \iff f(x) = y.

  • f(x)=0  ⟺  x3+1=0  ⟺  x=−1f(x) = 0 \iff x^3 + 1 = 0 \iff x = -1, deci g(0)=−1g(0) = -1.
  • f(x)=1  ⟺  x3+1=1  ⟺  x=0f(x) = 1 \iff x^3 + 1 = 1 \iff x = 0, deci g(1)=0g(1) = 0.
  • f(x)=2  ⟺  x3+1=2  ⟺  x=1f(x) = 2 \iff x^3 + 1 = 2 \iff x = 1, deci g(2)=1g(2) = 1. Suma este (−1)+0+1=0(-1) + 0 + 1 = 0.

3. Ecuație Logaritmică și Exponențială (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡2(9−2x)=3−x\log_2(9 - 2^x) = 3 - x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și transformarea ecuației:

    Condiția de existență a logaritmului este:

    9−2x>0  ⟺  2x<9  ⟺  x<log⁡299 - 2^x > 0 \iff 2^x < 9 \iff x < \log_2 9

    Aplicăm definiția logaritmului:

    9−2x=23−x  ⟺  9−2x=232x  ⟺  9−2x=82x9 - 2^x = 2^{3 - x} \iff 9 - 2^x = \frac{2^3}{2^x} \iff 9 - 2^x = \frac{8}{2^x}

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației prin substituție:

    Notăm t=2xt = 2^x, cu t>0t > 0. Ecuația devine:

    9−t=8t  ⟺  t(9−t)=8  ⟺  9t−t2=8  ⟺  t2−9t+8=09 - t = \frac{8}{t} \iff t(9 - t) = 8 \iff 9t - t^2 = 8 \iff t^2 - 9t + 8 = 0

    Calculăm discriminantul:

    Δ=(−9)2−4⋅1⋅8=81−32=49=72\Delta = (-9)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 8 = 81 - 32 = 49 = 7^2

    Soluțiile ecuației de gradul al doilea sunt:

    t1=9−72=1,t2=9+72=8t_1 = \frac{9 - 7}{2} = 1, \quad t_2 = \frac{9 + 7}{2} = 8

    Revenim la necunoscuta xx:

    • 2x=1  ⟺  2x=20  ⟹  x=02^x = 1 \iff 2^x = 2^0 \implies x = 0
    • 2x=8  ⟺  2x=23  ⟹  x=32^x = 8 \iff 2^x = 2^3 \implies x = 3

    Ambele soluții verifică condiția de existență (20=1<92^0 = 1 < 9 și 23=8<92^3 = 8 < 9).
    Mulțimea soluțiilor este S={0,3}S = \{0, 3\}.

    (3 puncte)


4. Probabilități pe Submulțimi (5p)

Se consideră mulțimea A={0,4,8,…,40}A = \{0, 4, 8, \dots, 40\}. Calculați probabilitatea ca, alegând o submulțime cu 22 elemente a mulțimii AA, aceasta să nu îl conțină pe 44.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile:

    Elementele mulțimii AA sunt multipli de 44:

    A={4⋅0,4⋅1,4⋅2,…,4⋅10}A = \{4 \cdot 0, 4 \cdot 1, 4 \cdot 2, \dots, 4 \cdot 10\}

    Numărul de elemente al mulțimii AA este:

    ∣A∣=10−0+1=11|A| = 10 - 0 + 1 = 11

    Numărul total de submulțimi cu 22 elemente formate din elementele mulțimii AA (cazurile posibile) este dat de combinări de 1111 luate câte 22:

    Nposibile=C112=11⋅102=55N_{\text{posibile}} = C_{11}^2 = \frac{11 \cdot 10}{2} = 55

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile și a probabilității:

    O submulțime cu 22 elemente nu îl conține pe 44 dacă ambele sale elemente sunt alese din mulțimea A∖{4}A \setminus \{4\}.
    Deoarece ∣A∖{4}∣=11−1=10|A \setminus \{4\}| = 11 - 1 = 10, numărul de cazuri favorabile este:

    Nfavorabile=C102=10⋅92=45N_{\text{favorabile}} = C_{10}^2 = \frac{10 \cdot 9}{2} = 45

    Probabilitatea cerută este:

    P=NfavorabileNposibile=4555=911P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{45}{55} = \frac{9}{11}

    (3 puncte)


5. Centrul de Greutate pe Axa Ox (5p)

În sistemul de coordonate xOyxOy se consideră punctele A(3m−1,4m+1)A(3m - 1, 4m + 1), B(m−3,2m+4)B(m - 3, 2m + 4) și C(−4m−3,3m+4)C(-4m - 3, 3m + 4). Determinați numărul real mm pentru care centrul de greutate al triunghiului ABCABC se află pe axa OxOx.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția geometrică pentru apartenența la axa Ox:

    Centrul de greutate G(xG,yG)G(x_G, y_G) al triunghiului ABCABC are coordonatele egale cu media aritmetică a coordonatelor vârfurilor:

    xG=xA+xB+xC3,yG=yA+yB+yC3x_G = \frac{x_A + x_B + x_C}{3}, \quad y_G = \frac{y_A + y_B + y_C}{3}

    Punctul GG aparține axei OxOx dacă și numai dacă ordonata sa este nulă:

    G∈Ox  ⟺  yG=0G \in Ox \iff y_G = 0

    (2 puncte)

  2. Calculul ordonatei și determinarea parametrului mm:

    Înlocuim ordonatele punctelor AA, BB și CC:

    yG=(4m+1)+(2m+4)+(3m+4)3=(4m+2m+3m)+(1+4+4)3=9m+93=3m+3y_G = \frac{(4m + 1) + (2m + 4) + (3m + 4)}{3} = \frac{(4m + 2m + 3m) + (1 + 4 + 4)}{3} = \frac{9m + 9}{3} = 3m + 3

    Impunem condiția yG=0y_G = 0:

    3m+3=0  ⟺  3m=−3  ⟺  m=−13m + 3 = 0 \iff 3m = -3 \iff m = -1

    (3 puncte)


💡 Verificare Rapidă:

Pentru m=−1m = -1:

  • A(−4,−3)A(-4, -3), B(−4,2)B(-4, 2), C(1,1)C(1, 1).
  • yG=−3+2+13=0y_G = \frac{-3 + 2 + 1}{3} = 0, deci G(−73,0)∈OxG\left(-\frac{7}{3}, 0\right) \in Ox.

6. Trigonometrie și Lungimea Înălțimii (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=4AB = 4, BC=6BC = 6 și ∢B=π3\sphericalangle B = \frac{\pi}{3}. Calculați lungimea înălțimii din BB.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul ariei triunghiului ABCABC:

    Folosim formula ariei cu două laturi și unghiul dintre ele:

    A△ABC=AB⋅BC⋅sin⁡B2=4⋅6⋅sin⁡π32=12⋅32=63\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot BC \cdot \sin B}{2} = \frac{4 \cdot 6 \cdot \sin\frac{\pi}{3}}{2} = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}

    (2 puncte)

  2. Calculul laturii ACAC și a înălțimii hBh_B:

    Determinăm lungimea laturii opuse ACAC aplicând teorema cosinusului în △ABC\triangle ABC:

    AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos B AC2=42+62−2⋅4⋅6⋅cos⁡π3=16+36−48⋅12=52−24=28AC^2 = 4^2 + 6^2 - 2 \cdot 4 \cdot 6 \cdot \cos\frac{\pi}{3} = 16 + 36 - 48 \cdot \frac{1}{2} = 52 - 24 = 28 AC=28=27AC = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}

    Exprimăm aria triunghiului în funcție de baza ACAC și înălțimea corespunzătoare hBh_B:

    A△ABC=AC⋅hB2  ⟹  63=27⋅hB2=7⋅hB\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot h_B}{2} \implies 6\sqrt{3} = \frac{2\sqrt{7} \cdot h_B}{2} = \sqrt{7} \cdot h_B

    Aflăm înălțimea hBh_B prin raționalizarea numitorului:

    hB=637=63⋅77=6217h_B = \frac{6\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = \frac{6\sqrt{3} \cdot \sqrt{7}}{7} = \frac{6\sqrt{21}}{7}

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Sisteme Liniare Parametrice (15p)

Se consideră matricea A(a)=(1212−117−1a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & -1 & 1 \\ 7 & -1 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+2y+z=12x−y+z=17x−y+az=b\begin{cases} x + 2y + z = 1 \\ 2x - y + z = 1 \\ 7x - y + az = b \end{cases}

unde aa și bb sunt numere reale.

a) Calculul determinantului det⁡(A(4))\det(A(4)) (5p)

Arătați că det⁡(A(4))=0\det(A(4)) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei A(4)A(4):

    Pentru a=4a = 4, matricea devine:

    A(4)=(1212−117−14)A(4) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & -1 & 1 \\ 7 & -1 & 4 \end{pmatrix}

    (2 puncte)

  2. Calculul determinantului:

    Aplicăm regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):

    det⁡(A(4))=∣1212−117−14∣\det(A(4)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & -1 & 1 \\ 7 & -1 & 4 \end{vmatrix} =1⋅(−1)⋅4+2⋅1⋅7+1⋅2⋅(−1)−[7⋅(−1)⋅1+(−1)⋅1⋅1+4⋅2⋅2]= 1 \cdot (-1) \cdot 4 + 2 \cdot 1 \cdot 7 + 1 \cdot 2 \cdot (-1) - \left[ 7 \cdot (-1) \cdot 1 + (-1) \cdot 1 \cdot 1 + 4 \cdot 2 \cdot 2 \right] =−4+14−2−(−7−1+16)=8−8=0= -4 + 14 - 2 - (-7 - 1 + 16) = 8 - 8 = 0

    (3 puncte)


b) Incompatibilitatea sistemului de ecuații (5p)

Determinați numerele reale aa și bb pentru care sistemul de ecuații este incompatibil.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul determinantului det⁡(A(a))\det(A(a)) și rangul matricei:

    Calculăm determinantul matricei sistemului în funcție de parametrul aa:

    det⁡(A(a))=∣1212−117−1a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & -1 & 1 \\ 7 & -1 & a \end{vmatrix}

    Dezvoltăm după linia a treia:

    det⁡(A(a))=7⋅∣21−11∣−(−1)⋅∣1121∣+a⋅∣122−1∣\det(A(a)) = 7 \cdot \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 1 \end{vmatrix} - (-1) \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} + a \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & -1 \end{vmatrix} =7⋅(2−(−1))+1⋅(1−2)+a⋅(−1−4)=7⋅3−1−5a=20−5a=−5(a−4)= 7 \cdot (2 - (-1)) + 1 \cdot (1 - 2) + a \cdot (-1 - 4) = 7 \cdot 3 - 1 - 5a = 20 - 5a = -5(a - 4)
    • Dacă a≠4a \neq 4, atunci det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, matricea este inversabilă, deci sistemul este compatibil determinat (Cramer) pentru orice b∈Rb \in \mathbb{R}.
    • Dacă a=4a = 4, det⁡(A(4))=0\det(A(4)) = 0. Minorul de ordinul 2:
    Δp=∣122−1∣=−1−4=−5≠0  ⟹  rang⁡(A(4))=2\Delta_p = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & -1 \end{vmatrix} = -1 - 4 = -5 \neq 0 \implies \operatorname{rang}(A(4)) = 2

    (2 puncte)

  2. Bordarea minorului principal și condiția de incompatibilitate:

    Matricea extinsă a sistemului pentru a=4a = 4 este:

    Aˉ=(12112−1117−14b)\bar{A} = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 & 1 \\ 2 & -1 & 1 & 1 \\ 7 & -1 & 4 & b \end{pmatrix}

    Minorul caracteristic format prin bordarea lui Δp\Delta_p cu coloana termenilor liberi este:

    Δc=∣1212−117−1b∣=−5(b−4)\Delta_c = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & -1 & 1 \\ 7 & -1 & b \end{vmatrix} = -5(b - 4)

    Conform Teoremei lui Rouché (Kronecker-Capelli), sistemul este incompatibil dacă și numai dacă rang⁡(A)<rang⁡(Aˉ)\operatorname{rang}(A) < \operatorname{rang}(\bar{A}), ceea ce revine la:

    Δc≠0  ⟺  −5(b−4)≠0  ⟺  b≠4\Delta_c \neq 0 \iff -5(b - 4) \neq 0 \iff b \neq 4

    Așadar, sistemul de ecuații este incompatibil pentru:

    a=4șib∈R∖{4}a = 4 \quad \text{și} \quad b \in \mathbb{R} \setminus \{4\}

    (3 puncte)


c) Studiul expresiei E=x02−9y02+z02E = x_0^2 - 9y_0^2 + z_0^2 (5p)

Pentru a=3a = 3 și bb număr întreg, demonstrați că E=x02−9y02+z02E = x_0^2 - 9y_0^2 + z_0^2 este pătrat perfect, știind că (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) este soluția sistemului de ecuații.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Rezolvarea sistemului pentru a=3a = 3:

    Pentru a=3a = 3, avem det⁡(A(3))=−5(3−4)=5≠0\det(A(3)) = -5(3 - 4) = 5 \neq 0, deci sistemul are soluție unică. Sistemul devine:

    {x+2y+z=1(1)2x−y+z=1(2)7x−y+3z=b(3)\begin{cases} x + 2y + z = 1 & (1) \\ 2x - y + z = 1 & (2) \\ 7x - y + 3z = b & (3) \end{cases}

    Scădem ecuația (1)(1) din ecuația (2)(2):

    (2x−y+z)−(x+2y+z)=1−1  ⟹  x−3y=0  ⟹  x=3y(2x - y + z) - (x + 2y + z) = 1 - 1 \implies x - 3y = 0 \implies x = 3y

    Exprimăm zz din ecuația (1)(1):

    z=1−x−2y=1−3y−2y=1−5yz = 1 - x - 2y = 1 - 3y - 2y = 1 - 5y

    Înlocuim x=3yx = 3y și z=1−5yz = 1 - 5y în ecuația (3)(3):

    7(3y)−y+3(1−5y)=b  ⟺  21y−y+3−15y=b  ⟺  5y+3=b7(3y) - y + 3(1 - 5y) = b \iff 21y - y + 3 - 15y = b \iff 5y + 3 = b 5y=b−3  ⟹  y0=b−355y = b - 3 \implies y_0 = \frac{b - 3}{5}

    Aflăm celelalte componente ale soluției:

    x0=3y0=3(b−3)5x_0 = 3y_0 = \frac{3(b - 3)}{5} z0=1−5⋅b−35=1−(b−3)=4−bz_0 = 1 - 5 \cdot \frac{b - 3}{5} = 1 - (b - 3) = 4 - b

    Soluția unică a sistemului este (x0,y0,z0)=(3(b−3)5,b−35,4−b)(x_0, y_0, z_0) = \left(\frac{3(b - 3)}{5}, \frac{b - 3}{5}, 4 - b\right), cu b∈Zb \in \mathbb{Z}.

    (2 puncte)

  2. Calculul expresiei EE:

    Deoarece x0=3y0x_0 = 3y_0, avem x02=9y02x_0^2 = 9y_0^2, ceea ce conduce la simplificarea:

    x02−9y02=9y02−9y02=0x_0^2 - 9y_0^2 = 9y_0^2 - 9y_0^2 = 0

    Prin urmare, expresia EE depinde exclusiv de componenta z0z_0:

    E=x02−9y02+z02=0+z02=z02=(4−b)2=(b−4)2E = x_0^2 - 9y_0^2 + z_0^2 = 0 + z_0^2 = z_0^2 = (4 - b)^2 = (b - 4)^2

    Deoarece b∈Zb \in \mathbb{Z}, diferența b−4b - 4 este număr întreg (b−4∈Zb - 4 \in \mathbb{Z}), deci E=(b−4)2E = (b - 4)^2 reprezintă pătratul unui număr întreg. În concluzie, EE este pătrat perfect pentru orice număr întreg bb.

    (3 puncte)


2. Polinoame cu Coeficienți Reali (15p)

Se consideră polinomul f=X4−4X3+mX2−4X+2f = X^4 - 4X^3 + mX^2 - 4X + 2, unde mm este număr real.

a) Proprietatea valorilor în ii și −i-i (5p)

Arătați că f(i)−f(−i)=0f(i) - f(-i) = 0, pentru orice număr real mm.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorii f(i)f(i):

    Reamintim puterile unității imaginare: i2=−1i^2 = -1, i3=−ii^3 = -i, i4=1i^4 = 1.
    Înlocuim X=iX = i în forma algebrică a polinomului:

    f(i)=i4−4i3+m⋅i2−4i+2=1−4(−i)+m(−1)−4i+2f(i) = i^4 - 4i^3 + m \cdot i^2 - 4i + 2 = 1 - 4(-i) + m(-1) - 4i + 2 =1+4i−m−4i+2=3−m= 1 + 4i - m - 4i + 2 = 3 - m

    (2 puncte)

  2. Calculul valorii f(−i)f(-i) și finalizarea diferenței:

    Pentru X=−iX = -i, avem (−i)2=−1(-i)^2 = -1, (−i)3=i(-i)^3 = i, (−i)4=1(-i)^4 = 1:

    f(−i)=(−i)4−4(−i)3+m(−i)2−4(−i)+2=1−4i−m+4i+2=3−mf(-i) = (-i)^4 - 4(-i)^3 + m(-i)^2 - 4(-i) + 2 = 1 - 4i - m + 4i + 2 = 3 - m

    Scădem cele două rezultate:

    f(i)−f(−i)=(3−m)−(3−m)=0,pentru orice m∈Rf(i) - f(-i) = (3 - m) - (3 - m) = 0, \quad \text{pentru orice } m \in \mathbb{R}

    (3 puncte)


💡 Explicație Teoretică:

Polinomul ff are doar puteri pare cu coeficientul mm și termenul liber 22, iar puterile impare sunt −4X3−4X-4X^3 - 4X. Când calculăm f(i)−f(−i)f(i) - f(-i), termenii pari se anulează identic prin scădere, iar termenii impari dau (−4(−i)−4i)−(−4i−4(−i))=0−0=0(-4(-i) - 4i) - (-4i - 4(-i)) = 0 - 0 = 0.


b) Divizibilitatea polinomului ff (5p)

Determinați numărul real mm, știind că polinomul ff se divide cu polinomul X2−4X+2X^2 - 4X + 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Împărțirea polinoamelor cu rest:

    Efectuăm împărțirea polinomului ff la g=X2−4X+2g = X^2 - 4X + 2:

    X4−4X3+mX2−4X+2=X2(X2−4X+2)+(m−2)X2−4X+2X^4 - 4X^3 + mX^2 - 4X + 2 = X^2(X^2 - 4X + 2) + (m - 2)X^2 - 4X + 2 =X2(X2−4X+2)+(m−2)(X2−4X+2)+4(m−2)X−2(m−2)−4X+2= X^2(X^2 - 4X + 2) + (m - 2)(X^2 - 4X + 2) + 4(m - 2)X - 2(m - 2) - 4X + 2 =(X2+m−2)(X2−4X+2)+[(4m−8−4)X+(2−2m+4)]= (X^2 + m - 2)(X^2 - 4X + 2) + [(4m - 8 - 4)X + (2 - 2m + 4)] =(X2+m−2)(X2−4X+2)+[(4m−12)X+(6−2m)]= (X^2 + m - 2)(X^2 - 4X + 2) + [(4m - 12)X + (6 - 2m)]

    Restul împărțirii este:

    r(X)=(4m−12)X+(6−2m)r(X) = (4m - 12)X + (6 - 2m)

    (3 puncte)

  2. Anularea restului:

    Polinomul ff se divide cu X2−4X+2X^2 - 4X + 2 dacă și numai dacă restul împărțirii este polinomul nul (r(X)=0r(X) = 0):

    {4m−12=0  ⟹  m=36−2m=0  ⟹  m=3\begin{cases} 4m - 12 = 0 \implies m = 3 \\ 6 - 2m = 0 \implies m = 3 \end{cases}

    Ambele ecuații conduc la aceeași valoare:

    m=3m = 3

    (2 puncte)


c) Absența rădăcinilor raționale (5p)

Pentru m=3m = 3, arătați că polinomul ff nu are rădăcini raționale.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Factorizarea polinomului pentru m=3m = 3:

    Pentru m=3m = 3, conform rezultatului de la subpunctul precedent, restul este nul, iar câtul este X2+m−2=X2+1X^2 + m - 2 = X^2 + 1. Așadar:

    f=(X2−4X+2)(X2+1)f = (X^2 - 4X + 2)(X^2 + 1)

    Ecuația f(x)=0f(x) = 0 devine:

    (x2−4x+2)(x2+1)=0(x^2 - 4x + 2)(x^2 + 1) = 0

    (2 puncte)

  2. Determinarea rădăcinilor și demonstrarea caracterului nerațional:

    Analizăm fiecare factor în parte:

    • Din x2+1=0x^2 + 1 = 0, obținem rădăcinile complexe:
    x1,2=±i∈C∖R  ⟹  x1,2∉Qx_{1,2} = \pm i \in \mathbb{C} \setminus \mathbb{R} \implies x_{1,2} \notin \mathbb{Q}
    • Din x2−4x+2=0x^2 - 4x + 2 = 0, calculăm discriminantul:
    Δ=(−4)2−4⋅1⋅2=16−8=8=(22)2\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 16 - 8 = 8 = (2\sqrt{2})^2

    Rădăcinile reale sunt:

    x3,4=4±222=2±2x_{3,4} = \frac{4 \pm 2\sqrt{2}}{2} = 2 \pm \sqrt{2}

    Deoarece 2∈R∖Q\sqrt{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} (este număr irațional), rezultă că 2+2∉Q2 + \sqrt{2} \notin \mathbb{Q} și 2−2∉Q2 - \sqrt{2} \notin \mathbb{Q}.

    În concluzie, toate cele 44 rădăcini ale polinomului ff sunt fie nereale, fie iraționale, ceea ce demonstrează că polinomul ff nu are rădăcini raționale.

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Teorema Rădăcinilor Raționale):

Dacă polinomul monic cu coeficienți întregi f=X4−4X3+3X2−4X+2∈Z[X]f = X^4 - 4X^3 + 3X^2 - 4X + 2 \in \mathbb{Z}[X] ar avea o rădăcină rațională, aceasta ar trebui să fie număr întreg și să dividă termenul liber a0=2a_0 = 2. Divizorii întregi posibili sunt D2={±1,±2}D_2 = \{\pm 1, \pm 2\}. Calculăm valorile funcției polinomiale:

  • f(1)=1−4+3−4+2=−2≠0f(1) = 1 - 4 + 3 - 4 + 2 = -2 \neq 0
  • f(−1)=1+4+3+4+2=14≠0f(-1) = 1 + 4 + 3 + 4 + 2 = 14 \neq 0
  • f(2)=16−32+12−8+2=−10≠0f(2) = 16 - 32 + 12 - 8 + 2 = -10 \neq 0
  • f(−2)=16+32+12+8+2=70≠0f(-2) = 16 + 32 + 12 + 8 + 2 = 70 \neq 0 Niciunul dintre divizori nu anulează polinomul, ceea ce confirmă că ff nu are nicio rădăcină rațională.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Funcția Exponențială Rațională (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)e2xe2x+1f(x) = \frac{(x - 1)e^{2x}}{e^{2x} + 1}.

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x) (5p)

Arătați că f′(x)=e2x(e2x+2x−1)(e2x+1)2f'(x) = \frac{e^{2x}(e^{2x} + 2x - 1)}{(e^{2x} + 1)^2}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea formulei de derivare a câtului:

    Funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind un cât de funcții derivabile cu numitorul nenul (e2x+1≥1>0e^{2x} + 1 \ge 1 > 0).
    Notăm u(x)=(x−1)e2xu(x) = (x - 1)e^{2x} și v(x)=e2x+1v(x) = e^{2x} + 1. Derivatele lor sunt:

    u′(x)=(x−1)′⋅e2x+(x−1)⋅(e2x)′=1⋅e2x+(x−1)⋅2e2x=e2x(1+2x−2)=e2x(2x−1)u'(x) = (x - 1)' \cdot e^{2x} + (x - 1) \cdot (e^{2x})' = 1 \cdot e^{2x} + (x - 1) \cdot 2e^{2x} = e^{2x}(1 + 2x - 2) = e^{2x}(2x - 1) v′(x)=(e2x+1)′=2e2xv'(x) = (e^{2x} + 1)' = 2e^{2x}

    Formula derivatei câtului este:

    f′(x)=u′(x)v(x)−u(x)v′(x)v2(x)=e2x(2x−1)(e2x+1)−(x−1)e2x⋅2e2x(e2x+1)2f'(x) = \frac{u'(x)v(x) - u(x)v'(x)}{v^2(x)} = \frac{e^{2x}(2x - 1)(e^{2x} + 1) - (x - 1)e^{2x} \cdot 2e^{2x}}{(e^{2x} + 1)^2}

    (2 puncte)

  2. Simplificarea algebrică:

    Dăm factor comun pe e2xe^{2x} la numărător:

    f′(x)=e2x[(2x−1)(e2x+1)−2e2x(x−1)](e2x+1)2f'(x) = \frac{e^{2x} \left[ (2x - 1)(e^{2x} + 1) - 2e^{2x}(x - 1) \right]}{(e^{2x} + 1)^2}

    Dezvoltăm expresia din paranteza dreaptă:

    (2x−1)e2x+(2x−1)−2xe2x+2e2x=(2x−1−2x+2)e2x+2x−1=e2x+2x−1(2x - 1)e^{2x} + (2x - 1) - 2x e^{2x} + 2e^{2x} = (2x - 1 - 2x + 2)e^{2x} + 2x - 1 = e^{2x} + 2x - 1

    Obținem relația cerută:

    f′(x)=e2x(e2x+2x−1)(e2x+1)2,pentru orice x∈Rf'(x) = \frac{e^{2x}(e^{2x} + 2x - 1)}{(e^{2x} + 1)^2}, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

    (3 puncte)


b) Ecuația asimptotei spre −∞-\infty (5p)

Determinați ecuația asimptotei spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul limitei spre −∞-\infty a funcției:

    Calculăm limita:

    lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x−1)e2xe2x+1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{(x - 1)e^{2x}}{e^{2x} + 1}

    Deoarece lim⁡x→−∞e2x=0\lim_{x \to -\infty} e^{2x} = 0, limita numitorului este:

    lim⁡x→−∞(e2x+1)=0+1=1≠0\lim_{x \to -\infty} (e^{2x} + 1) = 0 + 1 = 1 \neq 0

    Pentru numărător, separăm termenii:

    lim⁡x→−∞(x−1)e2x=lim⁡x→−∞xe2x−lim⁡x→−∞e2x\lim_{x \to -\infty} (x - 1)e^{2x} = \lim_{x \to -\infty} x e^{2x} - \lim_{x \to -\infty} e^{2x}

    Calculăm lim⁡x→−∞xe2x\lim_{x \to -\infty} x e^{2x} prin schimbarea de variabilă y=−x→+∞y = -x \to +\infty:

    lim⁡x→−∞xe2x=lim⁡y→+∞−ye2y=[−∞∞]lim⁡y→+∞(−y)′(e2y)′=lim⁡y→+∞−12e2y=0\lim_{x \to -\infty} x e^{2x} = \lim_{y \to +\infty} \frac{-y}{e^{2y}} \overset{\left[\frac{-\infty}{\infty}\right]}{=} \lim_{y \to +\infty} \frac{(-y)'}{(e^{2y})'} = \lim_{y \to +\infty} \frac{-1}{2e^{2y}} = 0

    Numărătorul tinde așadar la 0−0=00 - 0 = 0. Prin urmare:

    lim⁡x→−∞f(x)=01=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \frac{0}{1} = 0

    (3 puncte)

  2. Formularea ecuației asimptotei orizontale:

    Deoarece lim⁡x→−∞f(x)=0∈R\lim_{x \to -\infty} f(x) = 0 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație:

    y=0y = 0

    (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

    (2 puncte)


c) Inegalitate funcțională pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty) (5p)

Demonstrați că f(x)+f(2−x)≥e4−12(e4+1)f(x) + f(2 - x) \ge \frac{e^4 - 1}{2(e^4 + 1)}, pentru orice x≥2x \ge 2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul monotoniei și minimul funcției ff:

    Semnul derivatei f′(x)=e2x(e2x+2x−1)(e2x+1)2f'(x) = \frac{e^{2x}(e^{2x} + 2x - 1)}{(e^{2x} + 1)^2} este dat de factorul g(x)=e2x+2x−1g(x) = e^{2x} + 2x - 1, întrucât e2x>0e^{2x} > 0 și (e2x+1)2>0(e^{2x} + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

    Considerăm funcția auxiliară g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=e2x+2x−1g(x) = e^{2x} + 2x - 1.

    • Derivata sa este g′(x)=2e2x+2=2(e2x+1)>0g'(x) = 2e^{2x} + 2 = 2(e^{2x} + 1) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția gg este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.
    • Observăm că g(0)=e0+0−1=0g(0) = e^0 + 0 - 1 = 0.
    • Fiind strict crescătoare, g(x)<0g(x) < 0 pentru x<0x < 0 și g(x)>0g(x) > 0 pentru x>0x > 0.

    Prin urmare:

    • Pe (−∞,0](-\infty, 0], f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este descrescătoare.
    • Pe [0,+∞)[0, +\infty), f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este crescătoare.
    • Punctul x=0x = 0 este punct de minim global al funcției ff pe R\mathbb{R}, iar valoarea minimă este:
    f(0)=(0−1)e0e0+1=−12f(0) = \frac{(0 - 1)e^0}{e^0 + 1} = -\frac{1}{2}

    (2 puncte)

  2. Minimizarea termenilor pentru x≥2x \ge 2:

    Pentru orice x≥2x \ge 2:

    • Deoarece ff este crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty) și x≥2x \ge 2:
    f(x)≥f(2)=(2−1)e2⋅2e2⋅2+1=e4e4+1f(x) \ge f(2) = \frac{(2 - 1)e^{2 \cdot 2}}{e^{2 \cdot 2} + 1} = \frac{e^4}{e^4 + 1}
    • Pentru cel de-al doilea termen, avem x≥2  ⟹  −x≤−2  ⟹  2−x≤0x \ge 2 \implies -x \le -2 \implies 2 - x \le 0.
      Deoarece x=0x = 0 este punct de minim global pe R\mathbb{R} (sau deoarece ff este descrescătoare pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0]):
    f(2−x)≥f(0)=−12f(2 - x) \ge f(0) = -\frac{1}{2}

    Adunăm cele două inegalități membru cu membru:

    f(x)+f(2−x)≥e4e4+1−12=2e4−(e4+1)2(e4+1)=e4−12(e4+1)f(x) + f(2 - x) \ge \frac{e^4}{e^4 + 1} - \frac{1}{2} = \frac{2e^4 - (e^4 + 1)}{2(e^4 + 1)} = \frac{e^4 - 1}{2(e^4 + 1)}

    Inegalitatea este demonstrată pentru orice x≥2x \ge 2.

    (3 puncte)


2. Calcul Integral — Primitive, Volum și Integrale cu Parametru (15p)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xxx+1f(x) = \frac{x\sqrt{x}}{x + 1}.

a) Calculul integralei ∫12f(x)x dx\int_1^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x}} \, dx (5p)

Arătați că ∫12f(x)x dx=1−ln⁡32\int_1^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x}} \, dx = 1 - \ln \frac{3}{2}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea expresiei de integrat la o formă rațională simplă:

    Simplificăm raportul f(x)x\frac{f(x)}{\sqrt{x}}:

    f(x)x=1x⋅xxx+1=xx+1=x+1−1x+1=1−1x+1\frac{f(x)}{\sqrt{x}} = \frac{1}{\sqrt{x}} \cdot \frac{x\sqrt{x}}{x + 1} = \frac{x}{x + 1} = \frac{x + 1 - 1}{x + 1} = 1 - \frac{1}{x + 1}

    (2 puncte)

  2. Calculul integralei definite:

    Integrăm termen cu termen pe intervalul [1,2][1, 2]:

    ∫12f(x)x dx=∫12(1−1x+1)dx=[x−ln⁡(x+1)]12\int_1^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x}} \, dx = \int_1^2 \left( 1 - \frac{1}{x + 1} \right) dx = \left[ x - \ln(x + 1) \right]_1^2 =(2−ln⁡(2+1))−(1−ln⁡(1+1))=(2−ln⁡3)−(1−ln⁡2)= \left( 2 - \ln(2 + 1) \right) - \left( 1 - \ln(1 + 1) \right) = (2 - \ln 3) - (1 - \ln 2) =2−1−(ln⁡3−ln⁡2)=1−ln⁡32= 2 - 1 - (\ln 3 - \ln 2) = 1 - \ln\frac{3}{2}

    (3 puncte)


b) Calculul volumului corpului de rotație (5p)

Calculați volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcției g:[1,2]→Rg: [1, 2] \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)g(x) = f(x).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Formula volumului și descompunerea integrantului:

    Volumul corpului de rotație este dat de formula:

    V=π∫12g2(x) dx=π∫12f2(x) dx\mathcal{V} = \pi \int_1^2 g^2(x) \, dx = \pi \int_1^2 f^2(x) \, dx

    Calculăm pătratul funcției ff:

    f2(x)=(xxx+1)2=x3(x+1)2f^2(x) = \left( \frac{x\sqrt{x}}{x + 1} \right)^2 = \frac{x^3}{(x + 1)^2}

    Descompunem fracția rațională x3(x+1)2\frac{x^3}{(x + 1)^2}. Prin împărțirea polinoamelor sau prin substituția t=x+1  ⟺  x=t−1t = x + 1 \iff x = t - 1:

    x3=(t−1)3=t3−3t2+3t−1x^3 = (t - 1)^3 = t^3 - 3t^2 + 3t - 1 x3(x+1)2=t3−3t2+3t−1t2=t−3+3t−1t2\frac{x^3}{(x + 1)^2} = \frac{t^3 - 3t^2 + 3t - 1}{t^2} = t - 3 + \frac{3}{t} - \frac{1}{t^2}

    Revenind la variabila xx (t−3=x+1−3=x−2t - 3 = x + 1 - 3 = x - 2):

    x3(x+1)2=x−2+3x+1−1(x+1)2\frac{x^3}{(x + 1)^2} = x - 2 + \frac{3}{x + 1} - \frac{1}{(x + 1)^2}

    (3 puncte)

  2. Calculul integralei și stabilirea volumului:

    Calculăm primitiva fiecărui termen:

    ∫12(x−2+3x+1−1(x+1)2)dx=[x22−2x+3ln⁡(x+1)+1x+1]12\int_1^2 \left( x - 2 + \frac{3}{x + 1} - \frac{1}{(x + 1)^2} \right) dx = \left[ \frac{x^2}{2} - 2x + 3\ln(x + 1) + \frac{1}{x + 1} \right]_1^2

    Evaluăm la capătul superior x=2x = 2:

    222−2⋅2+3ln⁡3+12+1=2−4+3ln⁡3+13=−2+13+3ln⁡3=−53+3ln⁡3\frac{2^2}{2} - 2 \cdot 2 + 3\ln 3 + \frac{1}{2 + 1} = 2 - 4 + 3\ln 3 + \frac{1}{3} = -2 + \frac{1}{3} + 3\ln 3 = -\frac{5}{3} + 3\ln 3

    Evaluăm la capătul inferior x=1x = 1:

    122−2⋅1+3ln⁡2+11+1=12−2+3ln⁡2+12=−1+3ln⁡2\frac{1^2}{2} - 2 \cdot 1 + 3\ln 2 + \frac{1}{1 + 1} = \frac{1}{2} - 2 + 3\ln 2 + \frac{1}{2} = -1 + 3\ln 2

    Efectuăm diferența:

    (−53+3ln⁡3)−(−1+3ln⁡2)=−53+1+3(ln⁡3−ln⁡2)=−23+3ln⁡32\left( -\frac{5}{3} + 3\ln 3 \right) - \left( -1 + 3\ln 2 \right) = -\frac{5}{3} + 1 + 3(\ln 3 - \ln 2) = -\frac{2}{3} + 3\ln\frac{3}{2}

    Înmulțind cu π\pi, volumul căutat este:

    V=π(3ln⁡32−23)\mathcal{V} = \pi \left( 3\ln\frac{3}{2} - \frac{2}{3} \right)

    (2 puncte)


c) Determinarea parametrului a>1a > 1 (5p)

Determinați numărul real aa, a>1a > 1 pentru care:

∫e−1a−1(x+1)ln⁡(f(x)xx)dx=e24\int_{e - 1}^{a - 1} (x + 1) \ln\left( \frac{f(x)}{x\sqrt{x}} \right) dx = \frac{e^2}{4}
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea argumentului logaritmic și integrarea prin părți:

    Avem f(x)xx=1x+1=(x+1)−1\frac{f(x)}{x\sqrt{x}} = \frac{1}{x + 1} = (x + 1)^{-1}. Aplicând proprietatea logaritmului:

    ln⁡(f(x)xx)=ln⁡(1x+1)=−ln⁡(x+1)\ln\left( \frac{f(x)}{x\sqrt{x}} \right) = \ln\left( \frac{1}{x + 1} \right) = -\ln(x + 1)

    Schimbăm semnul integralei inversând limitele de integrare:

    ∫e−1a−1(x+1)(−ln⁡(x+1))dx=∫a−1e−1(x+1)ln⁡(x+1) dx\int_{e - 1}^{a - 1} (x + 1) \left( -\ln(x + 1) \right) dx = \int_{a - 1}^{e - 1} (x + 1)\ln(x + 1) \, dx

    Calculăm primitiva prin părți:

    ∫(x+1)ln⁡(x+1) dx=∫((x+1)22)′ln⁡(x+1) dx\int (x + 1)\ln(x + 1) \, dx = \int \left( \frac{(x + 1)^2}{2} \right)' \ln(x + 1) \, dx =(x+1)22ln⁡(x+1)−∫(x+1)22⋅1x+1 dx=(x+1)22ln⁡(x+1)−12∫(x+1) dx= \frac{(x + 1)^2}{2} \ln(x + 1) - \int \frac{(x + 1)^2}{2} \cdot \frac{1}{x + 1} \, dx = \frac{(x + 1)^2}{2} \ln(x + 1) - \frac{1}{2} \int (x + 1) \, dx =(x+1)22ln⁡(x+1)−(x+1)24=(x+1)22(ln⁡(x+1)−12)= \frac{(x + 1)^2}{2} \ln(x + 1) - \frac{(x + 1)^2}{4} = \frac{(x + 1)^2}{2} \left( \ln(x + 1) - \frac{1}{2} \right)

    (2 puncte)

  2. Evaluarea integralei definite și rezolvarea ecuației:

    Evaluăm pe intervalul [a−1,e−1][a - 1, e - 1]:

    • Pentru limita superioară x=e−1  ⟹  x+1=ex = e - 1 \implies x + 1 = e:
    e22(ln⁡e−12)=e22(1−12)=e24\frac{e^2}{2} \left( \ln e - \frac{1}{2} \right) = \frac{e^2}{2} \left( 1 - \frac{1}{2} \right) = \frac{e^2}{4}
    • Pentru limita inferioară x=a−1  ⟹  x+1=ax = a - 1 \implies x + 1 = a:
    a22(ln⁡a−12)\frac{a^2}{2} \left( \ln a - \frac{1}{2} \right)

    Așadar, valoarea integralei din enunț este:

    ∫a−1e−1(x+1)ln⁡(x+1) dx=e24−a22(ln⁡a−12)\int_{a - 1}^{e - 1} (x + 1)\ln(x + 1) \, dx = \frac{e^2}{4} - \frac{a^2}{2} \left( \ln a - \frac{1}{2} \right)

    Egalăm cu membrul drept din enunț, e24\frac{e^2}{4}:

    e24−a22(ln⁡a−12)=e24  ⟺  −a22(ln⁡a−12)=0\frac{e^2}{4} - \frac{a^2}{2} \left( \ln a - \frac{1}{2} \right) = \frac{e^2}{4} \iff -\frac{a^2}{2} \left( \ln a - \frac{1}{2} \right) = 0

    Deoarece a>1a > 1, avem a2>0a^2 > 0, de unde rezultă:

    ln⁡a−12=0  ⟺  ln⁡a=12  ⟺  a=e1/2=e\ln a - \frac{1}{2} = 0 \iff \ln a = \frac{1}{2} \iff a = e^{1/2} = \sqrt{e}

    (3 puncte)


💡 Corelație cu Baremul Oficial:

În baremul oficial de notare, autorul obține prin evaluarea integralei definite expresia e24−a22(ln⁡a−12)\frac{e^2}{4} - \frac{a^2}{2}\left(\ln a - \frac{1}{2}\right), iar egalarea acesteia cu 00 (corespunzătoare ipotezei în care valoarea integralei din enunț ar fi fost nulă) conduce la ecuația a22(ln⁡a−12)=e24\frac{a^2}{2}\left(\ln a - \frac{1}{2}\right) = \frac{e^2}{4}. Funcția h(t)=t22(ln⁡t−12)h(t) = \frac{t^2}{2}\left(\ln t - \frac{1}{2}\right) este strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty) (h′(t)=tln⁡t>0h'(t) = t\ln t > 0), deci soluția unică a acestei ecuații este a=ea = e (deoarece h(e)=e24h(e) = \frac{e^2}{4}). Astfel:

  • Pentru ecuația din enunțul tipărit (egală cu e24\frac{e^2}{4}), soluția matematică riguroasă este a=ea = \sqrt{e}.
  • În interpretarea baremului oficial (unde membrul drept este echivalat la 00), rezultatul menționat este a=ea = e.