BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Simulare Gorj

Bacalaureat 2026 — Matematică Mate-Info (M1) — Simulare Județeană Gorj

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană Gorj

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Progresie Aritmetică — Relații între Termeni Consecutivi (5p)

Numerele reale 2,a,5,b2, a, 5, b sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. Să se calculeze b−ab - a.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea valorii lui aa folosind proprietatea mediei aritmetice:

    Într-o progresie aritmetică, oricare termen (începând cu al doilea) este media aritmetică a vecinilor săi. Pentru tripletul de termeni consecutivi (2,a,5)(2, a, 5), avem:

    a=2+52=72=3,5a = \frac{2 + 5}{2} = \frac{7}{2} = 3{,}5

    (2 puncte)

  2. Determinarea valorii lui bb și calculul diferenței b−ab - a:

    Pentru tripletul de termeni consecutivi (a,5,b)(a, 5, b), termenul din mijloc este media aritmetică a celorlalți doi:

    a+b2=5  ⟹  a+b=10  ⟹  b=10−a=10−72=132=6,5\frac{a + b}{2} = 5 \implies a + b = 10 \implies b = 10 - a = 10 - \frac{7}{2} = \frac{13}{2} = 6{,}5

    Calculăm acum diferența cerută:

    b−a=132−72=62=3b - a = \frac{13}{2} - \frac{7}{2} = \frac{6}{2} = 3

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică:

Alternativ, dacă notăm cu rr rația progresiei aritmetice, știm că:

t1=2,t2=a=2+r,t3=5=2+2r,t4=b=2+3rt_1 = 2, \quad t_2 = a = 2 + r, \quad t_3 = 5 = 2 + 2r, \quad t_4 = b = 2 + 3r

Din t3−t1=2rt_3 - t_1 = 2r rezultă direct:

5−2=2r  ⟹  2r=3  ⟹  r=325 - 2 = 2r \implies 2r = 3 \implies r = \frac{3}{2}

Diferența cerută este:

b−a=t4−t2=(2+3r)−(2+r)=2r=3b - a = t_4 - t_2 = (2 + 3r) - (2 + r) = 2r = 3

Metoda confirmă rezultatul fără a fi necesar calculul explicit al termenilor aa și bb.


2. Numere Complexe — Demonstrarea Părții Imaginare Nenule (5p)

Fie numerele complexe z1=a+iz_1 = a + i și z2=1+(a+1)iz_2 = 1 + (a + 1)i, unde aa este număr real, iar i2=−1i^2 = -1. Să se demonstreze că numărul z1⋅z2z_1 \cdot z_2 nu este real pentru nicio valoare a numărului real aa.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Efectuarea produsului numerelor complexe și scrierea în formă algebrică:

    Înmulțim termen cu termen cele două numere complexe:

    z1⋅z2=(a+i)(1+(a+1)i)=a⋅1+a(a+1)i+i⋅1+(a+1)i2z_1 \cdot z_2 = (a + i)\big(1 + (a + 1)i\big) = a \cdot 1 + a(a + 1)i + i \cdot 1 + (a + 1)i^2

    Deoarece i2=−1i^2 = -1, relația devine:

    z1⋅z2=a+(a2+a)i+i−(a+1)z_1 \cdot z_2 = a + (a^2 + a)i + i - (a + 1)

    Grupăm termenii după partea reală și partea imaginară:

    z1⋅z2=[a−(a+1)]+(a2+a+1)i=−1+(a2+a+1)iz_1 \cdot z_2 = [a - (a + 1)] + (a^2 + a + 1)i = -1 + (a^2 + a + 1)i

    (3 puncte)

  2. Analiza părții imaginare și finalizarea demonstrației:

    Numărul complex z1⋅z2z_1 \cdot z_2 este număr real dacă și numai dacă partea sa imaginară este nulă:

    Im⁡(z1⋅z2)=0  ⟺  a2+a+1=0\operatorname{Im}(z_1 \cdot z_2) = 0 \iff a^2 + a + 1 = 0

    Calculăm discriminantul trinomului de gradul al doilea:

    Δ=12−4⋅1⋅1=1−4=−3<0\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = 1 - 4 = -3 < 0

    Deoarece Δ<0\Delta < 0 și coeficientul lui a2a^2 este 1>01 > 0, trinomul a2+a+1a^2 + a + 1 este strict pozitiv pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}:

    a2+a+1=(a+12)2+34≥34>0,∀a∈Ra^2 + a + 1 = \left(a + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} \ge \frac{3}{4} > 0, \quad \forall a \in \mathbb{R}

    Prin urmare, a2+a+1≠0a^2 + a + 1 \neq 0 pentru orice număr real aa, ceea ce înseamnă că Im⁡(z1⋅z2)≠0,∀a∈R\operatorname{Im}(z_1 \cdot z_2) \neq 0, \forall a \in \mathbb{R}. În consecință, numărul z1⋅z2z_1 \cdot z_2 nu este real pentru nicio valoare a numărului real aa.

    (2 puncte)


3. Inecuație Exponențială cu Bază Subunitară (5p)

Determinați valorile reale ale lui xx dacă:

(23)3x+1−94>0.\left(\frac{2}{3}\right)^{3x+1} - \frac{9}{4} > 0.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea termenilor la aceeași bază exponențială:

    Trecem termenul liber în membrul drept:

    (23)3x+1>94\left(\frac{2}{3}\right)^{3x+1} > \frac{9}{4}

    Observăm că 94=(32)2=((23)−1)2=(23)−2\frac{9}{4} = \left(\frac{3}{2}\right)^2 = \left(\left(\frac{2}{3}\right)^{-1}\right)^2 = \left(\frac{2}{3}\right)^{-2}. Inecuația se rescrie:

    (23)3x+1>(23)−2\left(\frac{2}{3}\right)^{3x+1} > \left(\frac{2}{3}\right)^{-2}

    (2 puncte)

  2. Compararea exponenților ținând cont de baza subunitară:

    Baza puterii este b=23∈(0,1)b = \frac{2}{3} \in (0, 1). Deoarece baza este strict subunitară, funcția exponențială asociată t↦(23)tt \mapsto \left(\frac{2}{3}\right)^t este strict descrescătoare pe R\mathbb{R}. Prin urmare, la trecerea la exponenți, sensul inegalității se inversează:

    3x+1<−2  ⟺  3x<−3  ⟺  x<−13x + 1 < -2 \iff 3x < -3 \iff x < -1

    Mulțimea soluțiilor reale este:

    x∈(−∞,−1)x \in (-\infty, -1)

    (3 puncte)


4. Combinatorică — Numere de Două Cifre cu Suma Cifrelor Impară (5p)

Determinați câte numere naturale de două cifre au suma cifrelor număr impar.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Modelarea cifrelor și analiza primului caz:

    Fie ab‾\overline{ab} un număr natural de două cifre, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}. Suma a+ba + b este impară dacă și numai dacă cifrele aa și bb au parități diferite.

    • Cazul 1: Cifra zecilor aa este pară, iar cifra unităților bb este impară.
      • Cifrele pare nenule pentru aa: a∈{2,4,6,8}  ⟹  4a \in \{2, 4, 6, 8\} \implies 4 opțiuni.
      • Cifrele impare pentru bb: b∈{1,3,5,7,9}  ⟹  5b \in \{1, 3, 5, 7, 9\} \implies 5 opțiuni.
      • Conform regulii produsului, se formează: 4×5=20 numere4 \times 5 = 20 \text{ numere}

    (2 puncte)

  2. Analiza celui de-al doilea caz și însumarea rezultatelor:

    • Cazul 2: Cifra zecilor aa este impară, iar cifra unităților bb este pară.
      • Cifrele impare pentru aa: a∈{1,3,5,7,9}  ⟹  5a \in \{1, 3, 5, 7, 9\} \implies 5 opțiuni.
      • Cifrele pare pentru bb: b∈{0,2,4,6,8}  ⟹  5b \in \{0, 2, 4, 6, 8\} \implies 5 opțiuni.
      • Conform regulii produsului, se formează: 5×5=25 numere5 \times 5 = 25 \text{ numere}

    Cele două cazuri fiind disjuncte, numărul total de numere care verifică proprietatea este:

    20+25=45 numere20 + 25 = 45 \text{ numere}

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică:

În total, există 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90 de numere naturale de două cifre. Întrucât paritatea sumei a+ba + b alternează secvențial pentru numere consecutive, exact jumătate dintre ele au suma cifrelor impară și cealaltă jumătate au suma pară:

902=45\frac{90}{2} = 45

5. Geometrie Vectorială — Modulul Sumei a Doi Vectori (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC în care AB=2AB = 2, AC=4AC = 4 și A=π3A = \frac{\pi}{3}. Să se calculeze lungimea vectorului AB→+AC→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Construcția geometrică prin regula paralelogramului:

    Fie punctul DD astfel încât patrulaterul ABDCABDC să fie paralelogram. Conform regulii paralelogramului pentru adunarea vectorilor:

    AB→+AC→=AD→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AD}

    Lungimea vectorului sumă este chiar lungimea diagonalei ADAD:

    ∥AB→+AC→∥=∥AD→∥=AD\|\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}\| = \|\overrightarrow{AD}\| = AD

    (2 puncte)

  2. Calculul lungimii diagonalei ADAD prin teorema cosinusului:

    În paralelogramul ABDCABDC, laturile opuse sunt egale: BD=AC=4BD = AC = 4 și AB=2AB = 2. Unghiurile alăturate laturii ABAB sunt suplementare:

    ∢ABD=180∘−∢BAC=π−π3=2π3=120∘\sphericalangle ABD = 180^\circ - \sphericalangle BAC = \pi - \frac{\pi}{3} = \frac{2\pi}{3} = 120^\circ

    Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABDABD:

    AD2=AB2+BD2−2⋅AB⋅BD⋅cos⁡(∢ABD)AD^2 = AB^2 + BD^2 - 2 \cdot AB \cdot BD \cdot \cos(\sphericalangle ABD)

    Înlocuind valorile numerice și cos⁡(2π3)=−12\cos\left(\frac{2\pi}{3}\right) = -\frac{1}{2}:

    AD2=22+42−2⋅2⋅4⋅(−12)=4+16+8=28AD^2 = 2^2 + 4^2 - 2 \cdot 2 \cdot 4 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 4 + 16 + 8 = 28

    Extragem lungimea vectorului:

    AD=28=27AD = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică (Metoda Algebrică a Produsului Scalar):

Lungimea vectorului se poate calcula direct folosind pătratul normei:

∥AB→+AC→∥2=∥AB→∥2+∥AC→∥2+2 AB→⋅AC→\|\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}\|^2 = \|\overrightarrow{AB}\|^2 + \|\overrightarrow{AC}\|^2 + 2\,\overrightarrow{AB} \cdot \overrightarrow{AC} ∥AB→+AC→∥2=AB2+AC2+2 AB⋅AC⋅cos⁡A=22+42+2⋅2⋅4⋅cos⁡π3=4+16+16⋅12=28\|\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}\|^2 = AB^2 + AC^2 + 2\,AB \cdot AC \cdot \cos A = 2^2 + 4^2 + 2 \cdot 2 \cdot 4 \cdot \cos\frac{\pi}{3} = 4 + 16 + 16 \cdot \frac{1}{2} = 28

Rezultă ∥AB→+AC→∥=28=27\|\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}\| = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}.


6. Trigonometrie — Ecuație Trigonometrică cu Sinus de Unghi Dublu (5p)

Să se determine x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) dacă:

sin⁡x⋅cos⁡x=14.\sin x \cdot \cos x = \frac{1}{4}.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Transformarea produsului folosind formula unghiului dublu:

    Folosim identitatea sin⁡(2x)=2sin⁡xcos⁡x\sin(2x) = 2\sin x \cos x, de unde sin⁡xcos⁡x=sin⁡(2x)2\sin x \cos x = \frac{\sin(2x)}{2}. Ecuația devine:

    sin⁡(2x)2=14  ⟺  sin⁡(2x)=12\frac{\sin(2x)}{2} = \frac{1}{4} \iff \sin(2x) = \frac{1}{2}

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației pe intervalul precizat:

    Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), argumentul satisface:

    0<x<π2  ⟹  0<2x<π  ⟺  2x∈(0,π)0 < x < \frac{\pi}{2} \implies 0 < 2x < \pi \iff 2x \in (0, \pi)

    În intervalul (0,π)(0, \pi), funcția sinus este pozitivă și ecuația sin⁡(2x)=12\sin(2x) = \frac{1}{2} are două soluții simetrice față de π2\frac{\pi}{2}:

    2x=π6sau2x=π−π6=5π62x = \frac{\pi}{6} \quad \text{sau} \quad 2x = \pi - \frac{\pi}{6} = \frac{5\pi}{6}

    Împărțim prin 22 pentru a afla valorile lui xx:

    x=π12saux=5π12x = \frac{\pi}{12} \quad \text{sau} \quad x = \frac{5\pi}{12}

    Ambele soluții aparțin intervalului (0,π2)\left(0, \frac{\pi}{2}\right), întrucât 0<π12<5π12<6π12=π20 < \frac{\pi}{12} < \frac{5\pi}{12} < \frac{6\pi}{12} = \frac{\pi}{2}. Prin urmare:

    x∈{π12,5π12}x \in \left\{\frac{\pi}{12}, \frac{5\pi}{12}\right\}

    (3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice Parametrizate și Sisteme Liniare cu Parametru Real (15p)

Se consideră matricea A=(a111a−211−1)A = \begin{pmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a & -2 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații liniare:

{ax+y+z=1x+ay−2z=1x+y−z=a\begin{cases} ax + y + z = 1 \\ x + ay - 2z = 1 \\ x + y - z = a \end{cases}

unde aa este un număr real.


a) Determinarea valorilor lui aa pentru care matricea AA este inversabilă (5p)

Determinați valorile reale ale lui aa pentru care matricea AA este inversabilă.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul determinantului matricei AA:

    O matrice pătratică A∈M3(R)A \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul (det⁡(A)≠0\det(A) \neq 0). Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus:

    det⁡(A)=∣a111a−211−1∣\det(A) = \begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a & -2 \\ 1 & 1 & -1 \end{vmatrix}

    Dezvoltăm produsele de pe diagonale:

    det⁡(A)=a⋅a⋅(−1)+1⋅(−2)⋅1+1⋅1⋅1−[1⋅a⋅1+(−2)⋅1⋅a+(−1)⋅1⋅1]\det(A) = a \cdot a \cdot (-1) + 1 \cdot (-2) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - \big[1 \cdot a \cdot 1 + (-2) \cdot 1 \cdot a + (-1) \cdot 1 \cdot 1\big] det⁡(A)=−a2−2+1−[a−2a−1]=−a2−1−(−a−1)=−a2+a\det(A) = -a^2 - 2 + 1 - [a - 2a - 1] = -a^2 - 1 - (-a - 1) = -a^2 + a

    (3 puncte)

  2. Impunerea condiției de inversabilitate:

    Matricea AA este inversabilă dacă și numai dacă:

    det⁡(A)≠0  ⟺  −a2+a≠0  ⟺  a(1−a)≠0\det(A) \neq 0 \iff -a^2 + a \neq 0 \iff a(1 - a) \neq 0

    Ecuația a(1−a)=0a(1 - a) = 0 are rădăcinile a=0a = 0 și a=1a = 1. Prin urmare, matricea AA este inversabilă pentru:

    a∈R∖{0,1}a \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}

    (2 puncte)


b) Determinarea parametrului aa pentru care ecuația matriceală nu are soluții reale (5p)

Determinați numărul real aa pentru care ecuația AX=(11a)AX = \begin{pmatrix} 1 \\ 1 \\ a \end{pmatrix} nu are soluții reale, unde X=(xyz)∈M3,1(R)X = \begin{pmatrix} x \\ y \\ z \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_{3,1}(\mathbb{R}).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Relația dintre determinant și compatibilitatea sistemului:

    Ecuația matriceală AX=BAX = B, unde B=(11a)B = \begin{pmatrix} 1 \\ 1 \\ a \end{pmatrix}, este echivalentă cu sistemul de ecuații din enunț:

    {ax+y+z=1x+ay−2z=1x+y−z=a\begin{cases} ax + y + z = 1 \\ x + ay - 2z = 1 \\ x + y - z = a \end{cases}

    Dacă det⁡(A)≠0\det(A) \neq 0 (adică a∈R∖{0,1}a \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}), sistemul este compatibil determinat conform regulii lui Cramer și admite o soluție unică în R3\mathbb{R}^3. Prin urmare, sistemul nu poate fi incompatibil atunci când det⁡(A)≠0\det(A) \neq 0. Rezultă că sistemul poate fi incompatibil (fără soluții reale) doar dacă det⁡(A)=0\det(A) = 0, adică pentru a∈{0,1}a \in \{0, 1\}.

    (2 puncte)

  2. Analiza cazurilor a=1a = 1 și a=0a = 0:

    • Cazul a=1a = 1: Sistemul de ecuații devine:

      {x+y+z=1x+y−2z=1x+y−z=1\begin{cases} x + y + z = 1 \\ x + y - 2z = 1 \\ x + y - z = 1 \end{cases}

      Scădem prima ecuație din celelalte două:

      • (x+y−2z)−(x+y+z)=1−1  ⟹  −3z=0  ⟹  z=0(x + y - 2z) - (x + y + z) = 1 - 1 \implies -3z = 0 \implies z = 0
      • (x+y−z)−(x+y+z)=1−1  ⟹  −2z=0  ⟹  z=0(x + y - z) - (x + y + z) = 1 - 1 \implies -2z = 0 \implies z = 0

      Pentru z=0z = 0, toate cele trei ecuații se reduc la ecuația x+y=1x + y = 1, care are o infinitate de soluții reale: (x,y,z)=(α,1−α,0)(x, y, z) = (\alpha, 1 - \alpha, 0) cu α∈R\alpha \in \mathbb{R}. Așadar, rang⁡(A)=rang⁡(A‾)=2<3\operatorname{rang}(A) = \operatorname{rang}(\overline{A}) = 2 < 3, sistemul este compatibil nedeterminat (admite soluții reale), deci a=1a = 1 nu convine.

    • Cazul a=0a = 0: Sistemul devine:

      {y+z=1x−2z=1x+y−z=0\begin{cases} y + z = 1 \\ x - 2z = 1 \\ x + y - z = 0 \end{cases}

      Matricea extinsă a sistemului este:

      A‾=(011∣110−2∣111−1∣0)\overline{A} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 1 & | & 1 \\ 1 & 0 & -2 & | & 1 \\ 1 & 1 & -1 & | & 0 \end{pmatrix}

      Alegem minorul principal de ordinul 2 format din primele două linii și primele două coloane:

      Δp=∣0110∣=0−1=−1≠0  ⟹  rang⁡(A)=2\Delta_p = \begin{vmatrix} 0 & 1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 0 - 1 = -1 \neq 0 \implies \operatorname{rang}(A) = 2

      Calculăm determinantul caracteristic obținut prin bordarea cu a treia linie și coloana termenilor liberi:

      dc=∣011101110∣=0+1+1−(0+0+0)=2≠0d_c = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{vmatrix} = 0 + 1 + 1 - (0 + 0 + 0) = 2 \neq 0

      Deoarece dc≠0d_c \neq 0, conform teoremei lui Rouché-Kronecker avem rang⁡(A‾)=3≠rang⁡(A)=2\operatorname{rang}(\overline{A}) = 3 \neq \operatorname{rang}(A) = 2, ceea ce demonstrează că sistemul este incompatibil (nu are soluții reale).

    (Observație directă: adunând primele două ecuații obținem (y+z)+(x−2z)=1+1  ⟹  x+y−z=2(y + z) + (x - 2z) = 1 + 1 \implies x + y - z = 2, ceea ce contrazice direct a treia ecuație x+y−z=0x + y - z = 0, conducând la 2=02 = 0).

    Concluzie: Valoarea căutată a numărului real este a=0a = 0.

    (3 puncte)


c) Determinarea valorii maxime a expresiei x0⋅y0x_0 \cdot y_0 pentru a=1a = 1 (5p)

Pentru a=1a = 1, fie (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) o soluție reală a sistemului. Să se determine valoarea maximă a expresiei x0⋅y0x_0 \cdot y_0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea soluției generale a sistemului:

    Pentru a=1a = 1, sistemul este:

    {x0+y0+z0=1x0+y0−2z0=1x0+y0−z0=1\begin{cases} x_0 + y_0 + z_0 = 1 \\ x_0 + y_0 - 2z_0 = 1 \\ x_0 + y_0 - z_0 = 1 \end{cases}

    Scăzând prima ecuație din a doua, obținem −3z0=0  ⟹  z0=0-3z_0 = 0 \implies z_0 = 0. Înlocuind z0=0z_0 = 0 în prima ecuație, găsim relația dintre x0x_0 și y0y_0:

    x0+y0=1  ⟹  y0=1−x0x_0 + y_0 = 1 \implies y_0 = 1 - x_0

    Alegem parametrul real α=x0∈R\alpha = x_0 \in \mathbb{R}. Atunci soluția generală este de forma:

    (x0,y0,z0)=(α,1−α,0),α∈R(x_0, y_0, z_0) = (\alpha, 1 - \alpha, 0), \quad \alpha \in \mathbb{R}

    (2 puncte)

  2. Maximizarea produsului x0⋅y0x_0 \cdot y_0:

    Înlocuim x0x_0 și y0y_0 în expresia algebrică:

    E(α)=x0⋅y0=α(1−α)=−α2+αE(\alpha) = x_0 \cdot y_0 = \alpha(1 - \alpha) = -\alpha^2 + \alpha

    Scriem funcția de gradul al doilea sub formă canonică prin completarea pătratului:

    E(α)=−(α2−α+14)+14=−(α−12)2+14E(\alpha) = -\left(\alpha^2 - \alpha + \frac{1}{4}\right) + \frac{1}{4} = -\left(\alpha - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{1}{4}

    Deoarece −(α−12)2≤0-\left(\alpha - \frac{1}{2}\right)^2 \le 0 pentru orice α∈R\alpha \in \mathbb{R}, rezultă că:

    x0⋅y0≤14,∀α∈Rx_0 \cdot y_0 \le \frac{1}{4}, \quad \forall \alpha \in \mathbb{R}

    Valoarea maximă este 14\frac{1}{4} și este atinsă atunci când α−12=0  ⟺  α=12\alpha - \frac{1}{2} = 0 \iff \alpha = \frac{1}{2}, adică pentru:

    x0=12,y0=1−12=12,z0=0x_0 = \frac{1}{2}, \quad y_0 = 1 - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}, \quad z_0 = 0

    Așadar, valoarea maximă a expresiei x0⋅y0x_0 \cdot y_0 este 14\frac{1}{4}.

    (3 puncte)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție Asociativă pe Interval (15p)

Pe mulțimea M=[1,∞)M = [1, \infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∘y=1+(x−1)2+(y−1)2.x \circ y = 1 + \sqrt{(x - 1)^2 + (y - 1)^2}.

a) Calculul direct al compunerii 4∘54 \circ 5 (5p)

Arătați că 4∘5=64 \circ 5 = 6.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea valorilor în legea de compoziție:

    Observăm că numerele 44 și 55 aparțin mulțimii M=[1,∞)M = [1, \infty). Aplicăm definiția legii pentru x=4x = 4 și y=5y = 5:

    4∘5=1+(4−1)2+(5−1)2=1+32+424 \circ 5 = 1 + \sqrt{(4 - 1)^2 + (5 - 1)^2} = 1 + \sqrt{3^2 + 4^2}

    (3 puncte)

  2. Finalizarea calculului:

    4∘5=1+9+16=1+25=1+5=64 \circ 5 = 1 + \sqrt{9 + 16} = 1 + \sqrt{25} = 1 + 5 = 6

    Egalitatea este verificată.

    (2 puncte)


b) Demonstrarea unicității elementului simetrizabil (5p)

Să se arate că x=1x = 1 este singurul element simetrizabil în raport cu legea „∘\circ”.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea elementului neutru e∈Me \in M:

    Un element e∈Me \in M este element neutru dacă x∘e=e∘x=xx \circ e = e \circ x = x pentru orice x∈Mx \in M. Deoarece (x−1)2+(y−1)2=(y−1)2+(x−1)2(x - 1)^2 + (y - 1)^2 = (y - 1)^2 + (x - 1)^2, legea de compoziție este evident comutativă (x∘y=y∘x,∀x,y∈Mx \circ y = y \circ x, \forall x, y \in M). Ecuația x∘e=xx \circ e = x devine:

    1+(x−1)2+(e−1)2=x  ⟺  (x−1)2+(e−1)2=x−11 + \sqrt{(x - 1)^2 + (e - 1)^2} = x \iff \sqrt{(x - 1)^2 + (e - 1)^2} = x - 1

    Pentru orice x∈[1,∞)x \in [1, \infty), avem x−1≥0x - 1 \ge 0. Ridicând ambii membri la pătrat:

    (x−1)2+(e−1)2=(x−1)2  ⟺  (e−1)2=0  ⟺  e=1(x - 1)^2 + (e - 1)^2 = (x - 1)^2 \iff (e - 1)^2 = 0 \iff e = 1

    Deoarece 1∈[1,∞)1 \in [1, \infty) și 1∘x=1+0+(x−1)2=1+∣x−1∣=1+(x−1)=x1 \circ x = 1 + \sqrt{0 + (x - 1)^2} = 1 + |x - 1| = 1 + (x - 1) = x, numărul e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție.

    (3 puncte)

  2. Determinarea elementelor simetrizabile din MM:

    Un element x∈Mx \in M este simetrizabil dacă există x′∈Mx' \in M astfel încât:

    x∘x′=e  ⟺  1+(x−1)2+(x′−1)2=1x \circ x' = e \iff 1 + \sqrt{(x - 1)^2 + (x' - 1)^2} = 1

    Scăzând 11 din ambii membri obținem:

    (x−1)2+(x′−1)2=0  ⟺  (x−1)2+(x′−1)2=0\sqrt{(x - 1)^2 + (x' - 1)^2} = 0 \iff (x - 1)^2 + (x' - 1)^2 = 0

    Pentru numerele reale x,x′x, x', termenii (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și (x′−1)2≥0(x' - 1)^2 \ge 0. O sumă de două pătrate este egală cu 00 dacă și numai dacă ambii termeni sunt simultan nuli:

    {x−1=0  ⟹  x=1x′−1=0  ⟹  x′=1\begin{cases} x - 1 = 0 \implies x = 1 \\ x' - 1 = 0 \implies x' = 1 \end{cases}

    Cum 1∈M1 \in M, singurul element simetrizabil în raport cu legea „∘\circ” este x=1x = 1 (având ca simetric tot pe x′=1x' = 1). Pentru orice x>1x > 1, nu există niciun element în MM care să verifice relația.

    (2 puncte)


c) Exemplu de numere naturale nenule cu proprietate dată (5p)

Dați exemplu de două numere naturale nenule a,ba, b pentru care a∘b=1+2026a \circ b = 1 + \sqrt{2026}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Echivalența algebrică a relației:

    Fie a,b∈N∗a, b \in \mathbb{N}^*. Deoarece a,b≥1a, b \ge 1, avem a,b∈M=[1,∞)a, b \in M = [1, \infty). Aplicând definiția legii:

    a∘b=1+(a−1)2+(b−1)2a \circ b = 1 + \sqrt{(a - 1)^2 + (b - 1)^2}

    Egalitatea a∘b=1+2026a \circ b = 1 + \sqrt{2026} este echivalentă cu:

    1+(a−1)2+(b−1)2=1+2026  ⟺  (a−1)2+(b−1)2=20261 + \sqrt{(a - 1)^2 + (b - 1)^2} = 1 + \sqrt{2026} \iff \sqrt{(a - 1)^2 + (b - 1)^2} = \sqrt{2026}

    Ridicând ambii membri la pătrat:

    (a−1)2+(b−1)2=2026(a - 1)^2 + (b - 1)^2 = 2026

    (2 puncte)

  2. Descompunerea lui 20262026 în sumă de două pătrate perfecte:

    Căutăm să exprimăm numărul 20262026 ca sumă de două pătrate perfecte de numere întregi pozitive. Observăm că cel mai apropiat pătrat perfect este:

    452=202545^2 = 2025

    Diferența este:

    2026−2025=1=122026 - 2025 = 1 = 1^2

    Prin urmare:

    2026=12+4522026 = 1^2 + 45^2

    Egalând termenii:

    {a−1=1  ⟹  a=2b−1=45  ⟹  b=46\begin{cases} a - 1 = 1 \implies a = 2 \\ b - 1 = 45 \implies b = 46 \end{cases}

    Numerele a=2a = 2 și b=46b = 46 sunt naturale nenule (a,b∈N∗a, b \in \mathbb{N}^*). Verificare directă:

    2∘46=1+(2−1)2+(46−1)2=1+12+452=1+1+2025=1+20262 \circ 46 = 1 + \sqrt{(2 - 1)^2 + (46 - 1)^2} = 1 + \sqrt{1^2 + 45^2} = 1 + \sqrt{1 + 2025} = 1 + \sqrt{2026}

    (O altă alegere la fel de validă este perechea simetrică a=46a = 46 și b=2b = 2).

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Studiul Funcției f(x)=(x2−x−1)e−xf(x) = (x^2 - x - 1)e^{-x} (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−x−1)e−xf(x) = (x^2 - x - 1)e^{-x}.


a) Calculul primei derivate f′(x)f'(x) (5p)

Arătați că f′(x)=(3x−x2)e−x,x∈Rf'(x) = (3x - x^2)e^{-x}, x \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea regulii de derivare a produsului:

    Funcția ff este definită ca produsul a două funcții derivabile pe R\mathbb{R}: polinomul u(x)=x2−x−1u(x) = x^2 - x - 1 și exponențiala v(x)=e−xv(x) = e^{-x}. Derivatele acestora sunt:

    u′(x)=(x2−x−1)′=2x−1u'(x) = (x^2 - x - 1)' = 2x - 1 v′(x)=(e−x)′=e−x⋅(−x)′=−e−xv'(x) = (e^{-x})' = e^{-x} \cdot (-x)' = -e^{-x}

    Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′(u \cdot v)' = u' \cdot v + u \cdot v':

    f′(x)=(2x−1)e−x+(x2−x−1)(−e−x)=(2x−1)e−x−(x2−x−1)e−xf'(x) = (2x - 1)e^{-x} + (x^2 - x - 1)(-e^{-x}) = (2x - 1)e^{-x} - (x^2 - x - 1)e^{-x}

    (3 puncte)

  2. Factorizarea termenului comun e−xe^{-x}:

    Dăm factor comun pe e−xe^{-x}:

    f′(x)=[(2x−1)−(x2−x−1)]e−x=(2x−1−x2+x+1)e−xf'(x) = \big[(2x - 1) - (x^2 - x - 1)\big]e^{-x} = (2x - 1 - x^2 + x + 1)e^{-x} f′(x)=(−x2+3x)e−x=(3x−x2)e−x,∀x∈Rf'(x) = (-x^2 + 3x)e^{-x} = (3x - x^2)e^{-x}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    (2 puncte)


b) Ecuația asimptotei orizontale către +∞+\infty (5p)

Să se scrie ecuația asimptotei orizontale către +∞+\infty la graficul funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul limitei funcției la +∞+\infty:

    Pentru a determina asimptota orizontală către +∞+\infty, calculăm limita:

    lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x→∞(x2−x−1)e−x=lim⁡x→∞x2−x−1ex\lim_{x \to \infty} f(x) = \lim_{x \to \infty} (x^2 - x - 1)e^{-x} = \lim_{x \to \infty} \frac{x^2 - x - 1}{e^x}

    Avem cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]. Funcțiile fiind derivabile pe R\mathbb{R}, aplicăm regula lui l’Hôpital:

    lim⁡x→∞x2−x−1ex=[∞∞],l’Hlim⁡x→∞(x2−x−1)′(ex)′=lim⁡x→∞2x−1ex\lim_{x \to \infty} \frac{x^2 - x - 1}{e^x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right], \text{l'H}}{=} \lim_{x \to \infty} \frac{(x^2 - x - 1)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to \infty} \frac{2x - 1}{e^x}

    Nedeterminarea se menține [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]. Aplicăm din nou regula lui l’Hôpital:

    lim⁡x→∞2x−1ex=[∞∞],l’Hlim⁡x→∞(2x−1)′(ex)′=lim⁡x→∞2ex=2∞=0\lim_{x \to \infty} \frac{2x - 1}{e^x} \overset{\left[\frac{\infty}{\infty}\right], \text{l'H}}{=} \lim_{x \to \infty} \frac{(2x - 1)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to \infty} \frac{2}{e^x} = \frac{2}{\infty} = 0

    (3 puncte)

  2. Scrierea ecuației asimptotei:

    Deoarece lim⁡x→∞f(x)=0∈R\lim_{x \to \infty} f(x) = 0 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație:

    y=0y = 0

    (axa OxOx) este asimptotă orizontală către +∞+\infty la graficul funcției ff.

    (2 puncte)


c) Determinarea valorilor x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) pentru care f(x)f(x) este număr întreg (5p)

Determinați numerele x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) pentru care f(x)f(x) este număr întreg.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul monotoniei și al imaginii funcției pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty):

    Conform punctului a), derivata este f′(x)=x(3−x)e−xf'(x) = x(3 - x)e^{-x}. Deoarece e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei f′(x)f'(x) depinde exclusiv de factorul x(3−x)x(3 - x):

    • f′(0)=0f'(0) = 0 și f′(3)=0f'(3) = 0
    • Pentru x∈(0,3)x \in (0, 3): x>0x > 0 și 3−x>0  ⟹  f′(x)>03 - x > 0 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [0,3][0, 3].
    • Pentru x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty): x>0x > 0 și 3−x<0  ⟹  f′(x)<03 - x < 0 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty).

    Calculăm valorile în punctele caracteristice:

    f(0)=(02−0−1)e0=−1f(0) = (0^2 - 0 - 1)e^0 = -1 f(3)=(32−3−1)e−3=5e−3=5e3f(3) = (3^2 - 3 - 1)e^{-3} = 5e^{-3} = \frac{5}{e^3}

    Cum e>2,7e > 2{,}7, avem e3>2,73=19,683>5e^3 > 2{,}7^3 = 19{,}683 > 5, deci:

    0<5e3<10 < \frac{5}{e^3} < 1

    De asemenea, din punctul b), lim⁡x→∞f(x)=0\lim_{x \to \infty} f(x) = 0.

    (3 puncte)

  2. Identificarea soluțiilor întregi pe intervale:

    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty): Deoarece ff este strict descrescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty) și lim⁡x→∞f(x)=0\lim_{x \to \infty} f(x) = 0, valorile funcției sunt cuprinse în intervalul:

      f([3,+∞))=(0,5e3]⊂(0,1)f\big([3, +\infty)\big) = \left(0, \frac{5}{e^3}\right] \subset (0, 1)

      Deoarece intervalul (0,1)(0, 1) nu conține niciun număr întreg, nu există soluții x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty) pentru care f(x)∈Zf(x) \in \mathbb{Z}.

    • Pentru x∈[0,3]x \in [0, 3]: Funcția ff este continuă și strict crescătoare pe [0,3][0, 3], având imaginea:

      f([0,3])=[f(0),f(3)]=[−1,5e3]f([0, 3]) = [f(0), f(3)] = \left[-1, \frac{5}{e^3}\right]

      Singurele numere întregi din acest interval sunt −1-1 și 00 (deoarece −1<0<5e3<1-1 < 0 < \frac{5}{e^3} < 1). Datorită strictei monotonii, fiecare dintre aceste două valori este atinsă într-un punct unic:

      1. f(x)=−1f(x) = -1: Deoarece f(0)=−1f(0) = -1 și funcția este strict crescătoare, unica soluție este:

        x=0x = 0
      2. f(x)=0f(x) = 0:

        (x2−x−1)e−x=0  ⟺  x2−x−1=0(x^2 - x - 1)e^{-x} = 0 \iff x^2 - x - 1 = 0

        Soluțiile ecuației de gradul al doilea sunt:

        x1,2=1±1−4(1)(−1)2=1±52x_{1,2} = \frac{1 \pm \sqrt{1 - 4(1)(-1)}}{2} = \frac{1 \pm \sqrt{5}}{2}
        • Rădăcina x1=1−52<0x_1 = \frac{1 - \sqrt{5}}{2} < 0, deci x1∉[0,3]x_1 \notin [0, 3].
        • Rădăcina x2=1+52≈1,618∈[0,3]x_2 = \frac{1 + \sqrt{5}}{2} \approx 1{,}618 \in [0, 3], soluție convenabilă.

    Concluzie: Numerele căutate din [0,+∞)[0, +\infty) pentru care f(x)∈Zf(x) \in \mathbb{Z} sunt:

    x∈{0,1+52}x \in \left\{0, \frac{1 + \sqrt{5}}{2}\right\}

    (2 puncte)


2. Calcul Integral — Primitive, Schimbare de Variabilă și Inegalități Integrale (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1.


a) Calculul integralei ∫01x⋅f(x) dx\int_0^1 x \cdot f(x) \, dx (5p)

Arătați că ∫01x⋅f(x) dx=56\int_0^1 x \cdot f(x) \, dx = \frac{5}{6}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea funcției și determinarea primitivei:

    Substituim expresia funcției f(x)=x+1f(x) = x + 1 în integrant:

    x⋅f(x)=x(x+1)=x2+xx \cdot f(x) = x(x + 1) = x^2 + x

    Integrala definită devine:

    ∫01x⋅f(x) dx=∫01(x2+x) dx=[x33+x22]01\int_0^1 x \cdot f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 + x) \, dx = \left[ \frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} \right]_0^1

    (3 puncte)

  2. Aplicarea formulei Leibniz-Newton:

    Calculăm valorile în capetele de integrare:

    [x33+x22]01=(133+122)−(033+022)=13+12=2+36=56\left[ \frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} \right]_0^1 = \left(\frac{1^3}{3} + \frac{1^2}{2}\right) - \left(\frac{0^3}{3} + \frac{0^2}{2}\right) = \frac{1}{3} + \frac{1}{2} = \frac{2 + 3}{6} = \frac{5}{6}

    Egalitatea este demonstrată.

    (2 puncte)


b) Determinarea parametrului a>2a > 2 dintr-o ecuație integrală (5p)

Determinați numărul real a>2a > 2 cu proprietatea că:

∫2af(x)−1x2−1 dx=ln⁡(5).\int_2^a \frac{f(x) - 1}{x^2 - 1} \, dx = \ln(\sqrt{5}).
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul integralei definite:

    Observăm că f(x)−1=(x+1)−1=xf(x) - 1 = (x + 1) - 1 = x. Integrala se rescrie:

    ∫2axx2−1 dx\int_2^a \frac{x}{x^2 - 1} \, dx

    Pentru x∈[2,a]x \in [2, a] cu a>2a > 2, avem x2−1>0x^2 - 1 > 0. Observând că (x2−1)′=2x(x^2 - 1)' = 2x, multiplicăm și împărțim cu 22:

    ∫2axx2−1 dx=12∫2a(x2−1)′x2−1 dx=12[ln⁡(x2−1)]2a\int_2^a \frac{x}{x^2 - 1} \, dx = \frac{1}{2} \int_2^a \frac{(x^2 - 1)'}{x^2 - 1} \, dx = \frac{1}{2} \left[ \ln(x^2 - 1) \right]_2^a

    Aplicăm formula Leibniz-Newton:

    12(ln⁡(a2−1)−ln⁡(22−1))=12ln⁡(a2−1)−12ln⁡3=12ln⁡(a2−13)=ln⁡a2−13\frac{1}{2} \big(\ln(a^2 - 1) - \ln(2^2 - 1)\big) = \frac{1}{2}\ln(a^2 - 1) - \frac{1}{2}\ln 3 = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{a^2 - 1}{3}\right) = \ln\sqrt{\frac{a^2 - 1}{3}}

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației logaritmice:

    Egalăm rezultatul integralei cu membrul drept din ipoteză:

    ln⁡a2−13=ln⁡(5)\ln\sqrt{\frac{a^2 - 1}{3}} = \ln(\sqrt{5})

    Datorită injectivității funcției logaritmice:

    a2−13=5  ⟺  a2−13=5  ⟺  a2−1=15  ⟺  a2=16\sqrt{\frac{a^2 - 1}{3}} = \sqrt{5} \iff \frac{a^2 - 1}{3} = 5 \iff a^2 - 1 = 15 \iff a^2 = 16

    Ecuația a2=16a^2 = 16 are soluțiile a∈{−4,4}a \in \{-4, 4\}. Deoarece condiția din ipoteză impune a>2a > 2, reținem unica soluție convenabilă:

    a=4a = 4

    (2 puncte)


c) Demonstrarea dublei inegalități integrale (5p)

Să se demonstreze că:

1≤∫01x⋅ef(x)−1 dx≤e−1.1 \le \int_0^1 \sqrt{x} \cdot e^{f(x) - 1} \, dx \le e - 1.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea inegalităților pentru integrant:

    Deoarece f(x)−1=xf(x) - 1 = x, integrala din enunț este:

    I=∫01xex dxI = \int_0^1 \sqrt{x} e^x \, dx

    Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem relația clasică de ordine:

    x≤x≤1x \le \sqrt{x} \le 1

    (Justificare: pentru x∈[0,1]x \in [0, 1] avem x≥0x \ge 0 și 1−x≥0  ⟹  x(1−x)≥0  ⟹  x2≤x  ⟹  x≤x1 - x \ge 0 \implies x(1 - x) \ge 0 \implies x^2 \le x \implies x \le \sqrt{x}; de asemenea, x≤1  ⟹  x≤1x \le 1 \implies \sqrt{x} \le 1).

    Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], înmulțim dubla inegalitate cu exe^x:

    xex≤xex≤ex,∀x∈[0,1]x e^x \le \sqrt{x} e^x \le e^x, \quad \forall x \in [0, 1]

    (2 puncte)

  2. Integrarea inegalităților și demonstrarea marginilor:

    Folosind proprietatea de monotonie a integralei definite, integrăm pe intervalul [0,1][0, 1]:

    ∫01xex dx≤∫01xex dx≤∫01ex dx\int_0^1 x e^x \, dx \le \int_0^1 \sqrt{x} e^x \, dx \le \int_0^1 e^x \, dx
    • Marginea superioară:

      ∫01ex dx=[ex]01=e1−e0=e−1\int_0^1 e^x \, dx = \left[ e^x \right]_0^1 = e^1 - e^0 = e - 1

      Așadar:

      ∫01xef(x)−1 dx≤e−1\int_0^1 \sqrt{x} e^{f(x) - 1} \, dx \le e - 1
    • Marginea inferioară: Calculăm integrala ∫01xex dx\int_0^1 x e^x \, dx prin metoda integrării prin părți, alegând u(x)=x  ⟹  u′(x)=1u(x) = x \implies u'(x) = 1 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:

      ∫01xex dx=[xex]01−∫01ex dx=(1⋅e1−0)−[ex]01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x \, dx = \left[ x e^x \right]_0^1 - \int_0^1 e^x \, dx = (1 \cdot e^1 - 0) - \left[ e^x \right]_0^1 = e - (e - 1) = 1

      Așadar:

      1≤∫01xef(x)−1 dx1 \le \int_0^1 \sqrt{x} e^{f(x) - 1} \, dx

    Din cele două inegalități rezultă concluzia cerută:

    1≤∫01x⋅ef(x)−1 dx≤e−11 \le \int_0^1 \sqrt{x} \cdot e^{f(x) - 1} \, dx \le e - 1

    (3 puncte)