Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Progresie Aritmetică — Relații între Termeni Consecutivi (5p)
Numerele reale 2,a,5,b sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. Să se calculeze b−a.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea valorii lui a folosind proprietatea mediei aritmetice:
Într-o progresie aritmetică, oricare termen (începând cu al doilea) este media aritmetică a vecinilor săi. Pentru tripletul de termeni consecutivi (2,a,5), avem:
a=22+5=27=3,5
(2 puncte)
Determinarea valorii lui b și calculul diferenței b−a:
Pentru tripletul de termeni consecutivi (a,5,b), termenul din mijloc este media aritmetică a celorlalți doi:
2a+b=5⟹a+b=10⟹b=10−a=10−27=213=6,5
Calculăm acum diferența cerută:
b−a=213−27=26=3
(3 puncte)
💡 Observație Didactică:
Alternativ, dacă notăm cu r rația progresiei aritmetice, știm că:
t1=2,t2=a=2+r,t3=5=2+2r,t4=b=2+3r
Din t3−t1=2r rezultă direct:
5−2=2r⟹2r=3⟹r=23
Diferența cerută este:
b−a=t4−t2=(2+3r)−(2+r)=2r=3
Metoda confirmă rezultatul fără a fi necesar calculul explicit al termenilor a și b.
Fie numerele complexe z1=a+i și z2=1+(a+1)i, unde a este număr real, iar i2=−1. Să se demonstreze că numărul z1⋅z2 nu este real pentru nicio valoare a numărului real a.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Efectuarea produsului numerelor complexe și scrierea în formă algebrică:
Înmulțim termen cu termen cele două numere complexe:
z1⋅z2=(a+i)(1+(a+1)i)=a⋅1+a(a+1)i+i⋅1+(a+1)i2
Deoarece i2=−1, relația devine:
z1⋅z2=a+(a2+a)i+i−(a+1)
Grupăm termenii după partea reală și partea imaginară:
z1⋅z2=[a−(a+1)]+(a2+a+1)i=−1+(a2+a+1)i
(3 puncte)
Analiza părții imaginare și finalizarea demonstrației:
Numărul complex z1⋅z2 este număr real dacă și numai dacă partea sa imaginară este nulă:
Im(z1⋅z2)=0⟺a2+a+1=0
Calculăm discriminantul trinomului de gradul al doilea:
Δ=12−4⋅1⋅1=1−4=−3<0
Deoarece Δ<0 și coeficientul lui a2 este 1>0, trinomul a2+a+1 este strict pozitiv pentru orice a∈R:
a2+a+1=(a+21)2+43≥43>0,∀a∈R
Prin urmare, a2+a+1=0 pentru orice număr real a, ceea ce înseamnă că Im(z1⋅z2)=0,∀a∈R. În consecință, numărul z1⋅z2 nu este real pentru nicio valoare a numărului real a.
(2 puncte)
3. Inecuație Exponențială cu Bază Subunitară (5p)
Determinați valorile reale ale lui x dacă:
(32)3x+1−49>0.📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Aducerea termenilor la aceeași bază exponențială:
Trecem termenul liber în membrul drept:
(32)3x+1>49
Observăm că 49=(23)2=((32)−1)2=(32)−2. Inecuația se rescrie:
(32)3x+1>(32)−2
(2 puncte)
Compararea exponenților ținând cont de baza subunitară:
Baza puterii este b=32∈(0,1). Deoarece baza este strict subunitară, funcția exponențială asociată t↦(32)t este strict descrescătoare pe R. Prin urmare, la trecerea la exponenți, sensul inegalității se inversează:
3x+1<−2⟺3x<−3⟺x<−1
Mulțimea soluțiilor reale este:
x∈(−∞,−1)
(3 puncte)
4. Combinatorică — Numere de Două Cifre cu Suma Cifrelor Impară (5p)
Determinați câte numere naturale de două cifre au suma cifrelor număr impar.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Modelarea cifrelor și analiza primului caz:
Fie ab un număr natural de două cifre, cu a∈{1,2,…,9} și b∈{0,1,…,9}. Suma a+b este impară dacă și numai dacă cifrele a și b au parități diferite.
Cazul 1: Cifra zecilor a este pară, iar cifra unităților b este impară.
Cifrele pare nenule pentru a: a∈{2,4,6,8}⟹4 opțiuni.
Cifrele impare pentru b: b∈{1,3,5,7,9}⟹5 opțiuni.
Conform regulii produsului, se formează:
4×5=20 numere
(2 puncte)
Analiza celui de-al doilea caz și însumarea rezultatelor:
Cazul 2: Cifra zecilor a este impară, iar cifra unităților b este pară.
Cifrele impare pentru a: a∈{1,3,5,7,9}⟹5 opțiuni.
Cifrele pare pentru b: b∈{0,2,4,6,8}⟹5 opțiuni.
Conform regulii produsului, se formează:
5×5=25 numere
Cele două cazuri fiind disjuncte, numărul total de numere care verifică proprietatea este:
20+25=45 numere
(3 puncte)
💡 Observație Didactică:
În total, există 99−10+1=90 de numere naturale de două cifre. Întrucât paritatea sumei a+b alternează secvențial pentru numere consecutive, exact jumătate dintre ele au suma cifrelor impară și cealaltă jumătate au suma pară:
290=45
5. Geometrie Vectorială — Modulul Sumei a Doi Vectori (5p)
Se consideră triunghiul ABC în care AB=2, AC=4 și A=3π. Să se calculeze lungimea vectorului AB+AC.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Construcția geometrică prin regula paralelogramului:
Fie punctul D astfel încât patrulaterul ABDC să fie paralelogram. Conform regulii paralelogramului pentru adunarea vectorilor:
AB+AC=AD
Lungimea vectorului sumă este chiar lungimea diagonalei AD:
∥AB+AC∥=∥AD∥=AD
(2 puncte)
Calculul lungimii diagonalei AD prin teorema cosinusului:
În paralelogramul ABDC, laturile opuse sunt egale: BD=AC=4 și AB=2. Unghiurile alăturate laturii AB sunt suplementare:
∢ABD=180∘−∢BAC=π−3π=32π=120∘
Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABD:
AD2=AB2+BD2−2⋅AB⋅BD⋅cos(∢ABD)
Înlocuind valorile numerice și cos(32π)=−21:
AD2=22+42−2⋅2⋅4⋅(−21)=4+16+8=28
Extragem lungimea vectorului:
AD=28=27
(3 puncte)
💡 Observație Didactică (Metoda Algebrică a Produsului Scalar):
Lungimea vectorului se poate calcula direct folosind pătratul normei:
6. Trigonometrie — Ecuație Trigonometrică cu Sinus de Unghi Dublu (5p)
Să se determine x∈(0,2π) dacă:
sinx⋅cosx=41.📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Transformarea produsului folosind formula unghiului dublu:
Folosim identitatea sin(2x)=2sinxcosx, de unde sinxcosx=2sin(2x). Ecuația devine:
2sin(2x)=41⟺sin(2x)=21
(2 puncte)
Rezolvarea ecuației pe intervalul precizat:
Deoarece x∈(0,2π), argumentul satisface:
0<x<2π⟹0<2x<π⟺2x∈(0,π)
În intervalul (0,π), funcția sinus este pozitivă și ecuația sin(2x)=21 are două soluții simetrice față de 2π:
2x=6πsau2x=π−6π=65π
Împărțim prin 2 pentru a afla valorile lui x:
x=12πsaux=125π
Ambele soluții aparțin intervalului (0,2π), întrucât 0<12π<125π<126π=2π.
Prin urmare:
x∈{12π,125π}
(3 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Matrice Parametrizate și Sisteme Liniare cu Parametru Real (15p)
Se consideră matricea A=a111a11−2−1 și sistemul de ecuații liniare:
⎩⎨⎧ax+y+z=1x+ay−2z=1x+y−z=a
unde a este un număr real.
a) Determinarea valorilor lui a pentru care matricea A este inversabilă (5p)
Determinați valorile reale ale lui a pentru care matricea A este inversabilă.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Calculul determinantului matricei A:
O matrice pătratică A∈M3(R) este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul (det(A)=0).
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus:
Ecuația a(1−a)=0 are rădăcinile a=0 și a=1. Prin urmare, matricea A este inversabilă pentru:
a∈R∖{0,1}
(2 puncte)
b) Determinarea parametrului a pentru care ecuația matriceală nu are soluții reale (5p)
Determinați numărul real a pentru care ecuația AX=11a nu are soluții reale, unde X=xyz∈M3,1(R).
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Relația dintre determinant și compatibilitatea sistemului:
Ecuația matriceală AX=B, unde B=11a, este echivalentă cu sistemul de ecuații din enunț:
⎩⎨⎧ax+y+z=1x+ay−2z=1x+y−z=a
Dacă det(A)=0 (adică a∈R∖{0,1}), sistemul este compatibil determinat conform regulii lui Cramer și admite o soluție unică în R3. Prin urmare, sistemul nu poate fi incompatibil atunci când det(A)=0.
Rezultă că sistemul poate fi incompatibil (fără soluții reale) doar dacă det(A)=0, adică pentru a∈{0,1}.
(2 puncte)
Analiza cazurilor a=1 și a=0:
Cazul a=1:
Sistemul de ecuații devine:
⎩⎨⎧x+y+z=1x+y−2z=1x+y−z=1
Scădem prima ecuație din celelalte două:
(x+y−2z)−(x+y+z)=1−1⟹−3z=0⟹z=0
(x+y−z)−(x+y+z)=1−1⟹−2z=0⟹z=0
Pentru z=0, toate cele trei ecuații se reduc la ecuația x+y=1, care are o infinitate de soluții reale: (x,y,z)=(α,1−α,0) cu α∈R.
Așadar, rang(A)=rang(A)=2<3, sistemul este compatibil nedeterminat (admite soluții reale), deci a=1 nu convine.
Cazul a=0:
Sistemul devine:
⎩⎨⎧y+z=1x−2z=1x+y−z=0
Matricea extinsă a sistemului este:
A=0111011−2−1∣∣∣110
Alegem minorul principal de ordinul 2 format din primele două linii și primele două coloane:
Δp=0110=0−1=−1=0⟹rang(A)=2
Calculăm determinantul caracteristic obținut prin bordarea cu a treia linie și coloana termenilor liberi:
dc=011101110=0+1+1−(0+0+0)=2=0
Deoarece dc=0, conform teoremei lui Rouché-Kronecker avem rang(A)=3=rang(A)=2, ceea ce demonstrează că sistemul este incompatibil (nu are soluții reale).
(Observație directă: adunând primele două ecuații obținem (y+z)+(x−2z)=1+1⟹x+y−z=2, ceea ce contrazice direct a treia ecuație x+y−z=0, conducând la 2=0).
Concluzie: Valoarea căutată a numărului real este a=0.
(3 puncte)
c) Determinarea valorii maxime a expresiei x0⋅y0 pentru a=1 (5p)
Pentru a=1, fie (x0,y0,z0) o soluție reală a sistemului. Să se determine valoarea maximă a expresiei x0⋅y0.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Exprimarea soluției generale a sistemului:
Pentru a=1, sistemul este:
⎩⎨⎧x0+y0+z0=1x0+y0−2z0=1x0+y0−z0=1
Scăzând prima ecuație din a doua, obținem −3z0=0⟹z0=0.
Înlocuind z0=0 în prima ecuație, găsim relația dintre x0 și y0:
x0+y0=1⟹y0=1−x0
Alegem parametrul real α=x0∈R. Atunci soluția generală este de forma:
(x0,y0,z0)=(α,1−α,0),α∈R
(2 puncte)
Maximizarea produsului x0⋅y0:
Înlocuim x0 și y0 în expresia algebrică:
E(α)=x0⋅y0=α(1−α)=−α2+α
Scriem funcția de gradul al doilea sub formă canonică prin completarea pătratului:
E(α)=−(α2−α+41)+41=−(α−21)2+41
Deoarece −(α−21)2≤0 pentru orice α∈R, rezultă că:
x0⋅y0≤41,∀α∈R
Valoarea maximă este 41 și este atinsă atunci când α−21=0⟺α=21, adică pentru:
x0=21,y0=1−21=21,z0=0
Așadar, valoarea maximă a expresiei x0⋅y0 este 41.
(3 puncte)
2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție Asociativă pe Interval (15p)
Pe mulțimea M=[1,∞) se definește legea de compoziție asociativă:
x∘y=1+(x−1)2+(y−1)2.
a) Calculul direct al compunerii 4∘5 (5p)
Arătați că 4∘5=6.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Substituirea valorilor în legea de compoziție:
Observăm că numerele 4 și 5 aparțin mulțimii M=[1,∞). Aplicăm definiția legii pentru x=4 și y=5:
4∘5=1+(4−1)2+(5−1)2=1+32+42
(3 puncte)
Finalizarea calculului:
4∘5=1+9+16=1+25=1+5=6
Egalitatea este verificată.
(2 puncte)
b) Demonstrarea unicității elementului simetrizabil (5p)
Să se arate că x=1 este singurul element simetrizabil în raport cu legea „∘”.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Determinarea elementului neutru e∈M:
Un element e∈M este element neutru dacă x∘e=e∘x=x pentru orice x∈M.
Deoarece (x−1)2+(y−1)2=(y−1)2+(x−1)2, legea de compoziție este evident comutativă (x∘y=y∘x,∀x,y∈M).
Ecuația x∘e=x devine:
1+(x−1)2+(e−1)2=x⟺(x−1)2+(e−1)2=x−1
Pentru orice x∈[1,∞), avem x−1≥0. Ridicând ambii membri la pătrat:
(x−1)2+(e−1)2=(x−1)2⟺(e−1)2=0⟺e=1
Deoarece 1∈[1,∞) și 1∘x=1+0+(x−1)2=1+∣x−1∣=1+(x−1)=x, numărul e=1 este elementul neutru al legii de compoziție.
(3 puncte)
Determinarea elementelor simetrizabile din M:
Un element x∈M este simetrizabil dacă există x′∈M astfel încât:
x∘x′=e⟺1+(x−1)2+(x′−1)2=1
Scăzând 1 din ambii membri obținem:
(x−1)2+(x′−1)2=0⟺(x−1)2+(x′−1)2=0
Pentru numerele reale x,x′, termenii (x−1)2≥0 și (x′−1)2≥0. O sumă de două pătrate este egală cu 0 dacă și numai dacă ambii termeni sunt simultan nuli:
{x−1=0⟹x=1x′−1=0⟹x′=1
Cum 1∈M, singurul element simetrizabil în raport cu legea „∘” este x=1 (având ca simetric tot pe x′=1). Pentru orice x>1, nu există niciun element în M care să verifice relația.
(2 puncte)
c) Exemplu de numere naturale nenule cu proprietate dată (5p)
Dați exemplu de două numere naturale nenule a,b pentru care a∘b=1+2026.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Echivalența algebrică a relației:
Fie a,b∈N∗. Deoarece a,b≥1, avem a,b∈M=[1,∞). Aplicând definiția legii:
a∘b=1+(a−1)2+(b−1)2
Egalitatea a∘b=1+2026 este echivalentă cu:
1+(a−1)2+(b−1)2=1+2026⟺(a−1)2+(b−1)2=2026
Ridicând ambii membri la pătrat:
(a−1)2+(b−1)2=2026
(2 puncte)
Descompunerea lui 2026 în sumă de două pătrate perfecte:
Căutăm să exprimăm numărul 2026 ca sumă de două pătrate perfecte de numere întregi pozitive.
Observăm că cel mai apropiat pătrat perfect este:
452=2025
Diferența este:
2026−2025=1=12
Prin urmare:
2026=12+452
Egalând termenii:
{a−1=1⟹a=2b−1=45⟹b=46
Numerele a=2 și b=46 sunt naturale nenule (a,b∈N∗).
Verificare directă:
(axa Ox) este asimptotă orizontală către +∞ la graficul funcției f.
(2 puncte)
c) Determinarea valorilor x∈[0,+∞) pentru care f(x) este număr întreg (5p)
Determinați numerele x∈[0,+∞) pentru care f(x) este număr întreg.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Barem și Etape de Calcul:
Studiul monotoniei și al imaginii funcției pe intervalul [0,+∞):
Conform punctului a), derivata este f′(x)=x(3−x)e−x.
Deoarece e−x>0 pentru orice x∈R, semnul derivatei f′(x) depinde exclusiv de factorul x(3−x):
f′(0)=0 și f′(3)=0
Pentru x∈(0,3): x>0 și 3−x>0⟹f′(x)>0, deci funcția f este strict crescătoare pe [0,3].
Pentru x∈(3,+∞): x>0 și 3−x<0⟹f′(x)<0, deci funcția f este strict descrescătoare pe [3,+∞).
Calculăm valorile în punctele caracteristice:
f(0)=(02−0−1)e0=−1f(3)=(32−3−1)e−3=5e−3=e35
Cum e>2,7, avem e3>2,73=19,683>5, deci:
0<e35<1
De asemenea, din punctul b), limx→∞f(x)=0.
(3 puncte)
Identificarea soluțiilor întregi pe intervale:
Pentru x∈[3,+∞):
Deoarece f este strict descrescătoare pe [3,+∞) și limx→∞f(x)=0, valorile funcției sunt cuprinse în intervalul:
f([3,+∞))=(0,e35]⊂(0,1)
Deoarece intervalul (0,1) nu conține niciun număr întreg, nu există soluții x∈[3,+∞) pentru care f(x)∈Z.
Pentru x∈[0,3]:
Funcția f este continuă și strict crescătoare pe [0,3], având imaginea:
f([0,3])=[f(0),f(3)]=[−1,e35]
Singurele numere întregi din acest interval sunt −1 și 0 (deoarece −1<0<e35<1).
Datorită strictei monotonii, fiecare dintre aceste două valori este atinsă într-un punct unic:
f(x)=−1:
Deoarece f(0)=−1 și funcția este strict crescătoare, unica soluție este: