BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Simulare Călărași

Bacalaureat 2026 — Matematică Mate-Info (M1) — Simulare Județeană Călărași

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană Călărași

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calcul Logaritmic și Descompunere în Factori Primi (5p)

Arătați că:

lg⁡(2⋅3⋅4⋅5⋅6)−1=3lg⁡2+2lg⁡3.\lg(2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6) - 1 = 3\lg 2 + 2\lg 3.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea numărului 11 ca logaritm zecimal și aplicarea proprietăților:

    Folosim faptul că 1=lg⁡101 = \lg 10. Membrul stâng devine o diferență de logaritmi în aceeași bază:

    lg⁡(2⋅3⋅4⋅5⋅6)−1=lg⁡(2⋅3⋅4⋅5⋅6)−lg⁡10=lg⁡(2⋅3⋅4⋅5⋅610)\lg(2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6) - 1 = \lg(2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6) - \lg 10 = \lg\left(\frac{2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6}{10}\right)

    (2 puncte)

  2. Simplificarea și descompunerea în factori primi:

    Observăm că 2⋅5=102 \cdot 5 = 10, așadar raportul se simplifică direct cu 1010:

    2⋅3⋅4⋅5⋅610=3⋅4⋅6\frac{2 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6}{10} = 3 \cdot 4 \cdot 6

    Descompunem numerele 44 și 66 în factori primi:

    4=22,6=2⋅34 = 2^2, \quad 6 = 2 \cdot 3

    Produsul devine:

    3⋅22⋅(2⋅3)=23⋅32=723 \cdot 2^2 \cdot (2 \cdot 3) = 2^3 \cdot 3^2 = 72

    Aplicăm proprietatea logaritmului produsului și al puterii:

    lg⁡(23⋅32)=lg⁡(23)+lg⁡(32)=3lg⁡2+2lg⁡3\lg(2^3 \cdot 3^2) = \lg(2^3) + \lg(3^2) = 3\lg 2 + 2\lg 3

    Egalitatea este astfel complet demonstrată.

    (3 puncte)


💡 Observație Didactică:

Alternativ, se putea descompune direct produsul din paranteză:

2⋅3⋅4⋅5⋅6=2⋅3⋅22⋅5⋅(2⋅3)=24⋅32⋅5=23⋅32⋅102 \cdot 3 \cdot 4 \cdot 5 \cdot 6 = 2 \cdot 3 \cdot 2^2 \cdot 5 \cdot (2 \cdot 3) = 2^4 \cdot 3^2 \cdot 5 = 2^3 \cdot 3^2 \cdot 10

Atunci lg⁡(23⋅32⋅10)−1=lg⁡(23)+lg⁡(32)+lg⁡10−1=3lg⁡2+2lg⁡3+1−1=3lg⁡2+2lg⁡3\lg(2^3 \cdot 3^2 \cdot 10) - 1 = \lg(2^3) + \lg(3^2) + \lg 10 - 1 = 3\lg 2 + 2\lg 3 + 1 - 1 = 3\lg 2 + 2\lg 3.


2. Intersecția Graficelor cu Axele de Coordonate (5p)

Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=mx2+2x−3f(x) = mx^2 + 2x - 3, unde mm este un număr real, și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x+3g(x) = x + 3. Dacă MM este punctul în care graficul funcției gg intersectează axa OxOx, determinați numărul real mm astfel încât punctul MM să aparțină și graficului funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea punctului de intersecție M=Gg∩OxM = G_g \cap Ox:

    Punctele de pe axa OxOx au ordonata y=0y = 0. Abscisa punctului MM este soluția ecuației g(x)=0g(x) = 0:

    x+3=0  ⟺  x=−3x + 3 = 0 \iff x = -3

    Astfel, coordonatele punctului de intersecție sunt M(−3,0)M(-3, 0).

    (2 puncte)

  2. Apartenența punctului MM la graficul funcției ff:

    Punctul M(−3,0)∈GfM(-3, 0) \in G_f dacă și numai dacă f(−3)=0f(-3) = 0:

    f(−3)=m(−3)2+2(−3)−3=9m−6−3=9m−9f(-3) = m(-3)^2 + 2(-3) - 3 = 9m - 6 - 3 = 9m - 9

    Egalăm expresia cu 00:

    9m−9=0  ⟺  9m=9  ⟺  m=19m - 9 = 0 \iff 9m = 9 \iff m = 1

    (3 puncte)


3. Ecuație Irațională cu Doi Radicali (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

x−x−3=1.\sqrt{x} - \sqrt{x-3} = 1.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și izolarea unui radical:

    Pentru ca radicalii de ordin par să fie definiți în R\mathbb{R}, cantitățile de sub radical trebuie să fie nenegative:

    {x≥0x−3≥0  ⟺  x≥3  ⟺  x∈[3,+∞)\begin{cases} x \ge 0 \\ x - 3 \ge 0 \end{cases} \iff x \ge 3 \iff x \in [3, +\infty)

    Izolăm un radical pentru a avea ambii membri pozitivi înainte de ridicarea la pătrat:

    x=x−3+1\sqrt{x} = \sqrt{x-3} + 1

    Ridicăm ambii membri la pătrat:

    (x)2=(x−3+1)2(\sqrt{x})^2 = (\sqrt{x-3} + 1)^2 x=(x−3)+2x−3+1x = (x - 3) + 2\sqrt{x-3} + 1 x=x−2+2x−3x = x - 2 + 2\sqrt{x-3}

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației reduse și verificarea soluției:

    Reducem termenul xx din ambii membri:

    0=−2+2x−3  ⟺  2x−3=2  ⟺  x−3=10 = -2 + 2\sqrt{x-3} \iff 2\sqrt{x-3} = 2 \iff \sqrt{x-3} = 1

    Ridicăm din nou la pătrat:

    x−3=12  ⟺  x=4x - 3 = 1^2 \iff x = 4

    Verificăm dacă x=4x = 4 aparține domeniului de existență [3,+∞)[3, +\infty) și verifică ecuația inițială:

    • 4≥34 \ge 3 (verificat);
    • 4−4−3=2−1=2−1=1\sqrt{4} - \sqrt{4-3} = 2 - \sqrt{1} = 2 - 1 = 1 (adevărat).

    Așadar, ecuația admite soluția unică x=4x = 4.

    (3 puncte)


4. Calculul Probabilității — Numere de Trei Cifre cu Suma Cifrelor 3 (5p)

Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 3.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile:

    Numerele naturale de trei cifre sunt elementele mulțimii {100,101,…,999}\{100, 101, \dots, 999\}.
    Numărul total de cazuri posibile este:

    Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile:

    Fie numărul de trei cifre abc‾\overline{abc}, unde prima cifră a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}, iar cifrele b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}.
    Condiția din enunț este:

    a+b+c=3,cu a≥1a + b + c = 3, \quad \text{cu } a \ge 1

    Descompunem numărul 33 în sumă de trei cifre cu prima nenulă:

    • Cazul cifrelor {3,0,0}\{3, 0, 0\}: Cum a≥1a \ge 1, singura posibilitate este a=3,b=0,c=0  ⟹  300a = 3, b = 0, c = 0 \implies 300 (11 număr).
    • Cazul cifrelor {2,1,0}\{2, 1, 0\}:
      • dacă a=2a = 2: 210,201210, 201 (22 numere);
      • dacă a=1a = 1: 120,102120, 102 (22 numere).
        Total: 44 numere.
    • Cazul cifrelor {1,1,1}\{1, 1, 1\}: a=1,b=1,c=1  ⟹  111a = 1, b = 1, c = 1 \implies 111 (11 număr).

    Numerele favorabile sunt în total 1+4+1=61 + 4 + 1 = 6 (anume: 102,111,120,201,210,300102, 111, 120, 201, 210, 300).

    (2 puncte)

  3. Calculul probabilității:

    P=NfavorabileNposibile=6900=1150P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{6}{900} = \frac{1}{150}

    (1 punct)


5. Relații Vectoriale în Triunghi (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, numărul real α∈(0,+∞)\alpha \in (0, +\infty) și punctele M,N,PM, N, P astfel încât AB→=αAM→\overrightarrow{AB} = \alpha \overrightarrow{AM}, BC→=αBN→\overrightarrow{BC} = \alpha \overrightarrow{BN} și CA→=αCP→\overrightarrow{CA} = \alpha \overrightarrow{CP}. Demonstrați că:

AN→+BP→+CM→=0⃗.\overrightarrow{AN} + \overrightarrow{BP} + \overrightarrow{CM} = \vec{0}.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea vectorilor din sumă prin regula triunghiului:

    Folosind regula adunării vectorilor (regula triunghiului / Chasles), descompunem fiecare vector prin inserarea vârfurilor triunghiului:

    AN→=AB→+BN→\overrightarrow{AN} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BN} BP→=BC→+CP→\overrightarrow{BP} = \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CP} CM→=CA→+AM→\overrightarrow{CM} = \overrightarrow{CA} + \overrightarrow{AM}

    Însumăm cele trei relații membru cu membru:

    AN→+BP→+CM→=(AB→+BC→+CA→)+(BN→+CP→+AM→)\overrightarrow{AN} + \overrightarrow{BP} + \overrightarrow{CM} = (\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA}) + (\overrightarrow{BN} + \overrightarrow{CP} + \overrightarrow{AM})

    (2 puncte)

  2. Utilizarea ipotezei și finalizarea demonstrației:

    Din relațiile date în ipoteză avem:

    AM→=1αAB→,BN→=1αBC→,CP→=1αCA→\overrightarrow{AM} = \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{AB}, \quad \overrightarrow{BN} = \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{BC}, \quad \overrightarrow{CP} = \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{CA}

    Înlocuind în a doua paranteză, obținem:

    BN→+CP→+AM→=1αBC→+1αCA→+1αAB→=1α(AB→+BC→+CA→)\overrightarrow{BN} + \overrightarrow{CP} + \overrightarrow{AM} = \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{BC} + \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{CA} + \frac{1}{\alpha}\overrightarrow{AB} = \frac{1}{\alpha}(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA})

    Suma inițială se rescrie:

    AN→+BP→+CM→=(1+1α)(AB→+BC→+CA→)=α+1α(AB→+BC→+CA→)\overrightarrow{AN} + \overrightarrow{BP} + \overrightarrow{CM} = \left(1 + \frac{1}{\alpha}\right)(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA}) = \frac{\alpha + 1}{\alpha}(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA})

    Deoarece conturul triunghiului ABCABC este închis, suma vectorilor laturilor parcurse în același sens este vectorul nul:

    AB→+BC→+CA→=AC→+CA→=0⃗\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA} = \overrightarrow{AC} + \overrightarrow{CA} = \vec{0}

    Prin urmare:

    AN→+BP→+CM→=α+1α⋅0⃗=0⃗\overrightarrow{AN} + \overrightarrow{BP} + \overrightarrow{CM} = \frac{\alpha + 1}{\alpha} \cdot \vec{0} = \vec{0}

    (3 puncte)


6. Trigonometrie — Reducerea la Primul Cadran (5p)

Arătați că:

sin⁡π6cos⁡π3−sin⁡5π6cos⁡5π3=0.\sin\frac{\pi}{6}\cos\frac{\pi}{3} - \sin\frac{5\pi}{6}\cos\frac{5\pi}{3} = 0.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Reducerea la primul cadran pentru argumentele 5π6\frac{5\pi}{6} și 5π3\frac{5\pi}{3}:

    Pentru unghiul din cadranul al II-lea 5π6=π−π6\frac{5\pi}{6} = \pi - \frac{\pi}{6}:

    sin⁡5π6=sin⁡(π−π6)=sin⁡π6=12\sin\frac{5\pi}{6} = \sin\left(\pi - \frac{\pi}{6}\right) = \sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}

    Pentru unghiul din cadranul al IV-lea 5π3=2π−π3\frac{5\pi}{3} = 2\pi - \frac{\pi}{3}:

    cos⁡5π3=cos⁡(2π−π3)=cos⁡(−π3)=cos⁡π3=12\cos\frac{5\pi}{3} = \cos\left(2\pi - \frac{\pi}{3}\right) = \cos\left(-\frac{\pi}{3}\right) = \cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}

    (3 puncte)

  2. Calculul valorii expresiei:

    Substituim valorile obținute în expresia din membrul stâng:

    sin⁡π6cos⁡π3−sin⁡5π6cos⁡5π3=sin⁡π6cos⁡π3−sin⁡π6cos⁡π3=0\sin\frac{\pi}{6}\cos\frac{\pi}{3} - \sin\frac{5\pi}{6}\cos\frac{5\pi}{3} = \sin\frac{\pi}{6}\cos\frac{\pi}{3} - \sin\frac{\pi}{6}\cos\frac{\pi}{3} = 0

    Numeric:

    12⋅12−12⋅12=14−14=0\frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} - \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} = \frac{1}{4} - \frac{1}{4} = 0

    Egalitatea este verificată.

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice Parametrizate și Sisteme Liniare (15p)

Se consideră matricea:

A(m)=(m+1−21−21m+11m+1−2)A(m) = \begin{pmatrix} m+1 & -2 & 1 \\ -2 & 1 & m+1 \\ 1 & m+1 & -2 \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{(m+1)x−2y+z=m−2x+y+(m+1)z=3m+3x+(m+1)y−2z=2m−3\begin{cases} (m+1)x - 2y + z = m \\ -2x + y + (m+1)z = 3m + 3 \\ x + (m+1)y - 2z = 2m - 3 \end{cases}

unde mm este un număr real.


a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0) (5p)

Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei A(0)A(0):

    Înlocuim m=0m = 0 în expresia matricei A(m)A(m):

    A(0)=(0+1−21−210+110+1−2)=(1−21−21111−2)A(0) = \begin{pmatrix} 0+1 & -2 & 1 \\ -2 & 1 & 0+1 \\ 1 & 0+1 & -2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 1 \\ -2 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -2 \end{pmatrix}

    Determinantul său este:

    det⁡(A(0))=∣1−21−21111−2∣\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & -2 & 1 \\ -2 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & -2 \end{vmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului prin regula lui Sarrus:

    Dezvoltăm conform regulii lui Sarrus:

    det⁡(A(0))=1⋅1⋅(−2)+(−2)⋅1⋅1+1⋅(−2)⋅1−1⋅1⋅1−1⋅1⋅1−(−2)⋅(−2)⋅(−2)\det(A(0)) = 1 \cdot 1 \cdot (-2) + (-2) \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot (-2) \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - (-2) \cdot (-2) \cdot (-2) det⁡(A(0))=−2−2−2−1−1−(−8)=−8+8=0\det(A(0)) = -2 - 2 - 2 - 1 - 1 - (-8) = -8 + 8 = 0

    (2 puncte)


b) Inversabilitatea matricei A(m)A(m) (5p)

Demonstrați că A(m)A(m) este inversabilă dacă și numai dacă m≠0m \neq 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul determinantului det⁡(A(m))\det(A(m)) prin transformări elementare:

    Scriem determinantul:

    det⁡(A(m))=∣m+1−21−21m+11m+1−2∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} m+1 & -2 & 1 \\ -2 & 1 & m+1 \\ 1 & m+1 & -2 \end{vmatrix}

    Adunăm elementele liniilor a doua și a treia la prima linie (L1←L1+L2+L3L_1 \leftarrow L_1 + L_2 + L_3):

    • coloana 1: (m+1)+(−2)+1=m(m+1) + (-2) + 1 = m
    • coloana 2: −2+1+(m+1)=m-2 + 1 + (m+1) = m
    • coloana 3: 1+(m+1)+(−2)=m1 + (m+1) + (-2) = m

    Determinantul devine:

    det⁡(A(m))=∣mmm−21m+11m+1−2∣=m∣111−21m+11m+1−2∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} m & m & m \\ -2 & 1 & m+1 \\ 1 & m+1 & -2 \end{vmatrix} = m \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ -2 & 1 & m+1 \\ 1 & m+1 & -2 \end{vmatrix}

    Efectuăm operațiile pe coloane C2←C2−C1C_2 \leftarrow C_2 - C_1 și C3←C3−C1C_3 \leftarrow C_3 - C_1:

    det⁡(A(m))=m∣100−21−(−2)(m+1)−(−2)1(m+1)−1−2−1∣=m∣100−23m+31m−3∣\det(A(m)) = m \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -2 & 1 - (-2) & (m+1) - (-2) \\ 1 & (m+1) - 1 & -2 - 1 \end{vmatrix} = m \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -2 & 3 & m+3 \\ 1 & m & -3 \end{vmatrix}

    Dezvoltăm după prima linie:

    det⁡(A(m))=m⋅1⋅∣3m+3m−3∣=m[3⋅(−3)−m(m+3)]\det(A(m)) = m \cdot 1 \cdot \begin{vmatrix} 3 & m+3 \\ m & -3 \end{vmatrix} = m \left[ 3 \cdot (-3) - m(m+3) \right] det⁡(A(m))=m(−9−m2−3m)=−m(m2+3m+9)\det(A(m)) = m (-9 - m^2 - 3m) = -m(m^2 + 3m + 9)

    (3 puncte)

  2. Analiza inversabilității:

    Matricea A(m)A(m) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0:

    −m(m2+3m+9)=0  ⟺  m=0saum2+3m+9=0-m(m^2 + 3m + 9) = 0 \iff m = 0 \quad \text{sau} \quad m^2 + 3m + 9 = 0

    Pentru ecuația de gradul al doilea m2+3m+9=0m^2 + 3m + 9 = 0, calculăm discriminantul:

    Δ=32−4⋅1⋅9=9−36=−27<0\Delta = 3^2 - 4 \cdot 1 \cdot 9 = 9 - 36 = -27 < 0

    Deoarece Δ<0\Delta < 0, trinomul m2+3m+9>0m^2 + 3m + 9 > 0 pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}, neavând rădăcini reale.

    Prin urmare, det⁡(A(m))=0  ⟺  m=0\det(A(m)) = 0 \iff m = 0, ceea ce este echivalent cu:

    A(m) este inversabila˘  ⟺  det⁡(A(m))≠0  ⟺  m≠0.A(m) \text{ este inversabilă} \iff \det(A(m)) \neq 0 \iff m \neq 0.

    (2 puncte)


c) Rezolvarea unică a sistemului pentru m≠0m \neq 0 (5p)

Pentru m≠0m \neq 0, demonstrați că singura soluție a sistemului de ecuații este x=1,y=2x = 1, y = 2 și z=3z = 3.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Verificarea faptului că tripletul (1,2,3)(1, 2, 3) este soluție a sistemului:

    Înlocuim x=1x = 1, y=2y = 2, z=3z = 3 în cele trei ecuații ale sistemului:

    • Ecuația 1: (m+1)⋅1−2⋅2+1⋅3=m+1−4+3=m(adeva˘rat)(m+1) \cdot 1 - 2 \cdot 2 + 1 \cdot 3 = m + 1 - 4 + 3 = m \quad \text{(adevărat)}
    • Ecuația 2: −2⋅1+1⋅2+(m+1)⋅3=−2+2+3m+3=3m+3(adeva˘rat)-2 \cdot 1 + 1 \cdot 2 + (m+1) \cdot 3 = -2 + 2 + 3m + 3 = 3m + 3 \quad \text{(adevărat)}
    • Ecuația 3: 1⋅1+(m+1)⋅2−2⋅3=1+2m+2−6=2m−3(adeva˘rat)1 \cdot 1 + (m+1) \cdot 2 - 2 \cdot 3 = 1 + 2m + 2 - 6 = 2m - 3 \quad \text{(adevărat)}

    Deoarece toate cele trei ecuații sunt verificate identic pentru orice număr real mm, tripletul (1,2,3)(1, 2, 3) reprezintă o soluție a sistemului de ecuații.

    (2 puncte)

  2. Demonstrarea unicității soluției:

    Conform subpunctului anterior, pentru orice m≠0m \neq 0, matricea coeficienților sistemului are determinantul det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0.
    Conform regulii lui Cramer (sistem liniar de 33 ecuații cu 33 necunoscute cu determinant nenul), sistemul este compatibil determinat, admițând o soluție unică în R3\mathbb{R}^3.

    Cum soluția unică trebuie să coincidă cu soluția găsită prin verificare, rezultă că singura soluție a sistemului de ecuații este:

    x=1,y=2,z=3.x = 1, \quad y = 2, \quad z = 3.

    (3 puncte)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție pe M=[−1,+∞)M = [-1, +\infty) (15p)

Pe mulțimea M=[−1,+∞)M = [-1, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy+x+y,pentru orice x,y∈M.x * y = xy + x + y, \quad \text{pentru orice } x, y \in M.

a) Forma canonică a legii de compoziție (5p)

Verificați dacă x∗y=(x+1)(y+1)−1x * y = (x+1)(y+1) - 1, pentru orice x,y∈Mx, y \in M.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Dezvoltarea membrului drept:

    Desfacem parantezele expresiei (x+1)(y+1)−1(x+1)(y+1) - 1:

    (x+1)(y+1)−1=x⋅y+x⋅1+1⋅y+1⋅1−1(x+1)(y+1) - 1 = x \cdot y + x \cdot 1 + 1 \cdot y + 1 \cdot 1 - 1 =xy+x+y+1−1=xy+x+y= xy + x + y + 1 - 1 = xy + x + y

    (3 puncte)

  2. Identificarea cu legea de compoziție:

    Cum xy+x+y=x∗yxy + x + y = x * y, rezultă că:

    x∗y=(x+1)(y+1)−1,pentru orice x,y∈M.x * y = (x+1)(y+1) - 1, \quad \text{pentru orice } x, y \in M.

    (2 puncte)


b) Existența unui element simetric relativ la 00 (5p)

Dacă x∈Mx \in M și x≠−1x \neq -1, demonstrați că există x′∈Mx' \in M și x′≠−1x' \neq -1 astfel încât x∗x′=0x * x' = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Rezolvarea ecuației x∗x′=0x * x' = 0:

    Utilizăm forma demonstrată la subpunctul a):

    x∗x′=0  ⟺  (x+1)(x′+1)−1=0  ⟺  (x+1)(x′+1)=1x * x' = 0 \iff (x+1)(x'+1) - 1 = 0 \iff (x+1)(x'+1) = 1

    Deoarece x∈M=[−1,+∞)x \in M = [-1, +\infty) și x≠−1x \neq -1, avem x>−1x > -1, deci x+1>0≠0x + 1 > 0 \neq 0. Putem împărți prin x+1x + 1:

    x′+1=1x+1  ⟺  x′=1x+1−1=1−(x+1)x+1=−xx+1x' + 1 = \frac{1}{x+1} \iff x' = \frac{1}{x+1} - 1 = \frac{1 - (x+1)}{x+1} = \frac{-x}{x+1}

    (2 puncte)

  2. Apartenența elementului x′x' la mulțimea MM și condiția x′≠−1x' \neq -1:

    Cum x+1>0x + 1 > 0, fracția 1x+1\frac{1}{x+1} este strict pozitivă:

    1x+1>0  ⟹  x′=1x+1−1>−1\frac{1}{x+1} > 0 \implies x' = \frac{1}{x+1} - 1 > -1

    Așadar, x′>−1x' > -1, ceea ce demonstrează simultan că:

    • x′≥−1x' \ge -1, deci x′∈M=[−1,+∞)x' \in M = [-1, +\infty);
    • x′≠−1x' \neq -1.

    În concluzie, există x′=−xx+1∈Mx' = \frac{-x}{x+1} \in M, x′≠−1x' \neq -1, astfel încât x∗x′=0x * x' = 0.

    (3 puncte)


c) Rezolvarea ecuației x∗x∗x∗x=xx * x * x * x = x în MM (5p)

Determinați numerele x∈Mx \in M pentru care:

x∗x∗x∗x=x.x * x * x * x = x.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea compunerii repetate:

    Folosind forma canonică x∗y=(x+1)(y+1)−1x * y = (x+1)(y+1) - 1, deducem prin asociativitate compunerea a 44 elemente identice:

    x∗x=(x+1)2−1x * x = (x+1)^2 - 1 x∗x∗x=(x+1)3−1x * x * x = (x+1)^3 - 1 x∗x∗x∗x=(x+1)4−1x * x * x * x = (x+1)^4 - 1

    Ecuația devine:

    (x+1)4−1=x  ⟺  (x+1)4−(x+1)=0(x+1)^4 - 1 = x \iff (x+1)^4 - (x+1) = 0

    (2 puncte)

  2. Factorizarea și aflarea soluțiilor:

    Dăm factor comun termenul (x+1)(x+1):

    (x+1)[(x+1)3−1]=0(x+1)\left[ (x+1)^3 - 1 \right] = 0

    Folosim formula diferenței de cuburi A3−B3=(A−B)(A2+AB+B2)A^3 - B^3 = (A-B)(A^2 + AB + B^2) pentru A=x+1A = x+1 și B=1B = 1:

    (x+1)3−1=((x+1)−1)((x+1)2+(x+1)⋅1+12)=x(x2+2x+1+x+1+1)=x(x2+3x+3)(x+1)^3 - 1 = ((x+1) - 1)\left( (x+1)^2 + (x+1) \cdot 1 + 1^2 \right) = x(x^2 + 2x + 1 + x + 1 + 1) = x(x^2 + 3x + 3)

    Ecuația este echivalentă cu:

    x(x+1)(x2+3x+3)=0x(x+1)(x^2 + 3x + 3) = 0

    Analizăm fiecare factor în raport cu mulțimea M=[−1,+∞)M = [-1, +\infty):

    • x+1=0  ⟺  x=−1∈Mx + 1 = 0 \iff x = -1 \in M (soluție validă);
    • x=0∈Mx = 0 \in M (soluție validă);
    • x2+3x+3=0x^2 + 3x + 3 = 0:
      Discriminantul este Δ=32−4⋅1⋅3=9−12=−3<0\Delta = 3^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 9 - 12 = -3 < 0.
      Rădăcinile sunt numere complexe nereale: x1,2=−3±i32∉R  ⟹  x1,2∉Mx_{1,2} = \frac{-3 \pm i\sqrt{3}}{2} \notin \mathbb{R} \implies x_{1,2} \notin M

    În concluzie, soluțiile din mulțimea MM sunt:

    x∈{−1,0}.x \in \{-1, 0\}.

    (3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Studiul unei Funcții cu Logaritmi (15p)

Se consideră funcția:

f:(0,1)→R,f(x)=−xln⁡x−(1−x)ln⁡(1−x).f: (0, 1) \to \mathbb{R}, \quad f(x) = -x\ln x - (1-x)\ln(1-x).

a) Calculul derivatei funcției ff (5p)

Verificați dacă f′(x)=ln⁡1−xxf'(x) = \ln\frac{1-x}{x}, oricare ar fi x∈(0,1)x \in (0, 1).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Derivarea termenilor folosind regula produsului:

    Funcția ff este derivabilă pe (0,1)(0, 1) fiind obținută prin operații algebrice cu funcții elementare derivabile.
    Derivăm primul termen u(x)=−xln⁡xu(x) = -x\ln x:

    (−xln⁡x)′=−(x)′⋅ln⁡x−x⋅(ln⁡x)′=−1⋅ln⁡x−x⋅1x=−ln⁡x−1(-x\ln x)' = -(x)' \cdot \ln x - x \cdot (\ln x)' = -1 \cdot \ln x - x \cdot \frac{1}{x} = -\ln x - 1

    Derivăm al doilea termen v(x)=−(1−x)ln⁡(1−x)v(x) = -(1-x)\ln(1-x):

    [−(1−x)ln⁡(1−x)]′=−[(1−x)′ln⁡(1−x)+(1−x)(ln⁡(1−x))′]\left[ -(1-x)\ln(1-x) \right]' = - \left[ (1-x)' \ln(1-x) + (1-x) (\ln(1-x))' \right]

    Cum (1−x)′=−1(1-x)' = -1 și (ln⁡(1−x))′=(1−x)′1−x=−11−x(\ln(1-x))' = \frac{(1-x)'}{1-x} = \frac{-1}{1-x}, avem:

    [−(1−x)ln⁡(1−x)]′=−[−1⋅ln⁡(1−x)+(1−x)⋅−11−x]=−[−ln⁡(1−x)−1]=ln⁡(1−x)+1\left[ -(1-x)\ln(1-x) \right]' = - \left[ -1 \cdot \ln(1-x) + (1-x) \cdot \frac{-1}{1-x} \right] = - [-\ln(1-x) - 1] = \ln(1-x) + 1

    (3 puncte)

  2. Însumarea și simplificarea derivatei:

    f′(x)=(−ln⁡x−1)+(ln⁡(1−x)+1)=−ln⁡x+ln⁡(1−x)f'(x) = (-\ln x - 1) + (\ln(1-x) + 1) = -\ln x + \ln(1-x)

    Aplicăm proprietatea diferenței de logaritmi:

    f′(x)=ln⁡(1−x)−ln⁡x=ln⁡(1−xx),pentru orice x∈(0,1).f'(x) = \ln(1-x) - \ln x = \ln\left(\frac{1-x}{x}\right), \quad \text{pentru orice } x \in (0, 1).

    Egalitatea este verificată.

    (2 puncte)


b) Calculul limitei la dreapta în 00 (5p)

Arătați că lim⁡x↘0f(x)=0\lim_{x \searrow 0} f(x) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul limitei lim⁡x↘0xln⁡x\lim_{x \searrow 0} x\ln x:

    Limita lim⁡x↘0xln⁡x\lim_{x \searrow 0} x\ln x prezintă o nedeterminare de tip 0⋅(−∞)0 \cdot (-\infty).
    Rescriem produsul sub formă de raport și aplicăm regula lui l’Hôpital (cazul −∞+∞\frac{-\infty}{+\infty}):

    lim⁡x↘0xln⁡x=lim⁡x↘0ln⁡x1x=lim⁡x↘0(ln⁡x)′(1x)′=lim⁡x↘01x−1x2=lim⁡x↘0(−x)=0\lim_{x \searrow 0} x\ln x = \lim_{x \searrow 0} \frac{\ln x}{\frac{1}{x}} = \lim_{x \searrow 0} \frac{(\ln x)'}{\left(\frac{1}{x}\right)'} = \lim_{x \searrow 0} \frac{\frac{1}{x}}{-\frac{1}{x^2}} = \lim_{x \searrow 0} (-x) = 0

    (3 puncte)

  2. Calculul limitei funcției f(x)f(x):

    Pentru al doilea termen, aplicăm continuitatea funcției logaritm în 11:

    lim⁡x↘0(1−x)ln⁡(1−x)=(1−0)ln⁡(1−0)=1⋅ln⁡1=1⋅0=0\lim_{x \searrow 0} (1-x)\ln(1-x) = (1 - 0)\ln(1 - 0) = 1 \cdot \ln 1 = 1 \cdot 0 = 0

    Prin urmare:

    lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x↘0[−xln⁡x−(1−x)ln⁡(1−x)]=−0−0=0.\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} \left[ -x\ln x - (1-x)\ln(1-x) \right] = -0 - 0 = 0.

    (2 puncte)


c) Demonstrarea inegalității pentru a,b∈(0,1)a, b \in (0, 1) cu a+b=1a + b = 1 (5p)

Dacă a,b∈(0,1)a, b \in (0, 1) și a+b=1a + b = 1, atunci demonstrați că:

aln⁡a+bln⁡b≥ln⁡12.a\ln a + b\ln b \ge \ln\frac{1}{2}.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea punctului critic și tabelul de variație al funcției ff:

    Deoarece b=1−ab = 1 - a, expresia din membrul stâng se rescrie:

    aln⁡a+bln⁡b=aln⁡a+(1−a)ln⁡(1−a)=−f(a)a\ln a + b\ln b = a\ln a + (1-a)\ln(1-a) = -f(a)

    Inegalitatea de demonstrat devine:

    −f(a)≥ln⁡12=−ln⁡2  ⟺  f(a)≤ln⁡2,pentru orice a∈(0,1).-f(a) \ge \ln\frac{1}{2} = -\ln 2 \iff f(a) \le \ln 2, \quad \text{pentru orice } a \in (0, 1).

    Aflăm punctele de extrem ale funcției ff pe intervalul (0,1)(0, 1):

    f′(x)=0  ⟺  ln⁡(1−xx)=0  ⟺  1−xx=1  ⟺  1−x=x  ⟺  2x=1  ⟺  x=12f'(x) = 0 \iff \ln\left(\frac{1-x}{x}\right) = 0 \iff \frac{1-x}{x} = 1 \iff 1 - x = x \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2}

    Analizăm semnul derivatei f′(x)=ln⁡(1−xx)f'(x) = \ln\left(\frac{1-x}{x}\right):

    • Pentru x∈(0,12)x \in \left(0, \frac{1}{2}\right), avem 1−x>x  ⟹  1−xx>1  ⟹  f′(x)>01 - x > x \implies \frac{1-x}{x} > 1 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe (0,12]\left(0, \frac{1}{2}\right];
    • Pentru x∈(12,1)x \in \left(\frac{1}{2}, 1\right), avem 1−x<x  ⟹  1−xx<1  ⟹  f′(x)<01 - x < x \implies \frac{1-x}{x} < 1 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [12,1)\left[\frac{1}{2}, 1\right).

    (3 puncte)

  2. Calculul maximului și finalizarea inegalității:

    Punctul x=12x = \frac{1}{2} este punct de maxim global absolut al funcției ff pe intervalul (0,1)(0, 1).
    Calculăm valoarea maximă:

    f(12)=−12ln⁡12−(1−12)ln⁡(1−12)=−12(−ln⁡2)−12(−ln⁡2)=12ln⁡2+12ln⁡2=ln⁡2f\left(\frac{1}{2}\right) = -\frac{1}{2}\ln\frac{1}{2} - \left(1 - \frac{1}{2}\right)\ln\left(1 - \frac{1}{2}\right) = -\frac{1}{2}(-\ln 2) - \frac{1}{2}(-\ln 2) = \frac{1}{2}\ln 2 + \frac{1}{2}\ln 2 = \ln 2

    Astfel, pentru orice a∈(0,1)a \in (0, 1):

    f(a)≤f(12)=ln⁡2f(a) \le f\left(\frac{1}{2}\right) = \ln 2

    Înmulțind inegalitatea cu −1-1 (se inversează sensul inegalității):

    −f(a)≥−ln⁡2-f(a) \ge -\ln 2 aln⁡a+(1−a)ln⁡(1−a)≥ln⁡(2−1)=ln⁡12a\ln a + (1-a)\ln(1-a) \ge \ln(2^{-1}) = \ln\frac{1}{2}

    Cum b=1−ab = 1 - a, rezultă:

    aln⁡a+bln⁡b≥ln⁡12.a\ln a + b\ln b \ge \ln\frac{1}{2}.

    (2 puncte)


💡 Observație Teoretică:

Funcția g(t)=tln⁡tg(t) = t\ln t este strict convexă pe (0,1)(0, 1) deoarece g′′(t)=1t>0g''(t) = \frac{1}{t} > 0. Conform inegalității lui Jensen pentru ponderi egale:

g(a)+g(b)2≥g(a+b2)=g(12)=12ln⁡12  ⟹  g(a)+g(b)≥ln⁡12.\frac{g(a) + g(b)}{2} \ge g\left(\frac{a+b}{2}\right) = g\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2}\ln\frac{1}{2} \implies g(a) + g(b) \ge \ln\frac{1}{2}.

2. Calcul Integral și Relații de Recurență (15p)

Pentru orice număr natural nenul nn, se consideră funcția:

fn:[0,1]→R,fn(x)=xnx+1,f_n: [0, 1] \to \mathbb{R}, \quad f_n(x) = x^n\sqrt{x+1},

iar șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este definit prin:

In=∫01fn(x) dx.I_n = \int_0^1 f_n(x)\,dx.

a) Calculul integralei asociate funcției f2f_2 (5p)

Arătați că ∫01f2(x)x+1 dx=13\int_0^1 \frac{f_2(x)}{\sqrt{x+1}}\,dx = \frac{1}{3}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Simplificarea integrantului:

    Pentru n=2n = 2, avem f2(x)=x2x+1f_2(x) = x^2\sqrt{x+1}.
    Înlocuim în expresia de integrat:

    f2(x)x+1=x2x+1x+1=x2\frac{f_2(x)}{\sqrt{x+1}} = \frac{x^2\sqrt{x+1}}{\sqrt{x+1}} = x^2

    (2 puncte)

  2. Calculul integralei definite:

    Aplicăm formula fundamentală a calculului integral:

    ∫01f2(x)x+1 dx=∫01x2 dx=x33∣01=133−033=13\int_0^1 \frac{f_2(x)}{\sqrt{x+1}}\,dx = \int_0^1 x^2\,dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1^3}{3} - \frac{0^3}{3} = \frac{1}{3}

    (3 puncte)


b) Calculul primului termen I1I_1 al șirului (5p)

Arătați că:

I1=4(2+1)15.I_1 = \frac{4(\sqrt{2}+1)}{15}.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Metoda 1 — Prin schimbare de variabilă:

    Termenul I1I_1 este:

    I1=∫01xx+1 dxI_1 = \int_0^1 x\sqrt{x+1}\,dx

    Efectuăm substituția t=x+1  ⟹  t2=x+1  ⟹  x=t2−1t = \sqrt{x+1} \implies t^2 = x + 1 \implies x = t^2 - 1.
    Diferențiem relația:

    dx=2t dtdx = 2t\,dt

    Schimbăm limitele de integrare:

    • pentru x=0  ⟹  t=0+1=1x = 0 \implies t = \sqrt{0 + 1} = 1;
    • pentru x=1  ⟹  t=1+1=2x = 1 \implies t = \sqrt{1 + 1} = \sqrt{2}.

    Integrala devine:

    I1=∫12(t2−1)⋅t⋅(2t dt)=2∫12(t4−t2) dtI_1 = \int_1^{\sqrt{2}} (t^2 - 1) \cdot t \cdot (2t\,dt) = 2 \int_1^{\sqrt{2}} (t^4 - t^2)\,dt

    (3 puncte)

  2. Calculul primitivei și evaluarea la capete:

    I1=2(t55−t33)∣12I_1 = 2 \left. \left( \frac{t^5}{5} - \frac{t^3}{3} \right) \right|_1^{\sqrt{2}}

    Calculăm valorile în capete:

    • În t=2t = \sqrt{2}: (2)5=42,(2)3=22(\sqrt{2})^5 = 4\sqrt{2}, \quad (\sqrt{2})^3 = 2\sqrt{2} 425−223=122−10215=2215\frac{4\sqrt{2}}{5} - \frac{2\sqrt{2}}{3} = \frac{12\sqrt{2} - 10\sqrt{2}}{15} = \frac{2\sqrt{2}}{15}
    • În t=1t = 1: 15−13=3−515=−215\frac{1}{5} - \frac{1}{3} = \frac{3 - 5}{15} = -\frac{2}{15}

    Scădem valorile:

    I1=2[2215−(−215)]=2⋅22+215=4(2+1)15I_1 = 2 \left[ \frac{2\sqrt{2}}{15} - \left(-\frac{2}{15}\right) \right] = 2 \cdot \frac{2\sqrt{2} + 2}{15} = \frac{4(\sqrt{2} + 1)}{15}

    (2 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Integrare prin Părți):

Scriem x=(x+1)−1x = (x+1) - 1:

∫01xx+1 dx=∫01((x+1)−1)(x+1)1/2 dx=∫01(x+1)3/2 dx−∫01(x+1)1/2 dx\int_0^1 x\sqrt{x+1}\,dx = \int_0^1 ((x+1) - 1)(x+1)^{1/2}\,dx = \int_0^1 (x+1)^{3/2}\,dx - \int_0^1 (x+1)^{1/2}\,dx =(25(x+1)5/2−23(x+1)3/2)∣01= \left. \left( \frac{2}{5}(x+1)^{5/2} - \frac{2}{3}(x+1)^{3/2} \right) \right|_0^1

La x=1x = 1: 25⋅42−23⋅22=825−423=4215\frac{2}{5} \cdot 4\sqrt{2} - \frac{2}{3} \cdot 2\sqrt{2} = \frac{8\sqrt{2}}{5} - \frac{4\sqrt{2}}{3} = \frac{4\sqrt{2}}{15}.
La x=0x = 0: 25−23=−415\frac{2}{5} - \frac{2}{3} = -\frac{4}{15}.
Diferența este 4215−(−415)=4(2+1)15\frac{4\sqrt{2}}{15} - \left(-\frac{4}{15}\right) = \frac{4(\sqrt{2}+1)}{15}.


c) Relația de recurență pentru șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} (5p)

Demonstrați că (2n+3)In+2nIn−1=42(2n+3)I_n + 2nI_{n-1} = 4\sqrt{2}, pentru orice număr natural nenul nn (unde pentru n=1n=1, I0=∫01x+1 dxI_0 = \int_0^1 \sqrt{x+1}\,dx).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Integrarea prin părți a integralei InI_n:

    Avem integrala:

    In=∫01xnx+1 dxI_n = \int_0^1 x^n \sqrt{x+1}\,dx

    Alegem funcțiile pentru formula de integrare prin părți ∫abu(x)v′(x) dx=u(x)v(x)∣ab−∫abu′(x)v(x) dx\int_a^b u(x)v'(x)\,dx = \left. u(x)v(x) \right|_a^b - \int_a^b u'(x)v(x)\,dx:

    {u(x)=xn  ⟹  u′(x)=nxn−1v′(x)=x+1=(x+1)1/2  ⟹  v(x)=23(x+1)3/2=23(x+1)x+1\begin{cases} u(x) = x^n \implies u'(x) = n x^{n-1} \\ v'(x) = \sqrt{x+1} = (x+1)^{1/2} \implies v(x) = \frac{2}{3}(x+1)^{3/2} = \frac{2}{3}(x+1)\sqrt{x+1} \end{cases}

    Aplicăm formula:

    In=(xn⋅23(x+1)x+1)∣01−∫01nxn−1⋅23(x+1)x+1 dxI_n = \left. \left( x^n \cdot \frac{2}{3}(x+1)\sqrt{x+1} \right) \right|_0^1 - \int_0^1 n x^{n-1} \cdot \frac{2}{3}(x+1)\sqrt{x+1}\,dx

    Calculăm termenul integrat la capete:

    • pentru x=1x = 1: 1n⋅23(1+1)2=4231^n \cdot \frac{2}{3}(1+1)\sqrt{2} = \frac{4\sqrt{2}}{3};
    • pentru x=0x = 0: 0n⋅23(1)1=00^n \cdot \frac{2}{3}(1)\sqrt{1} = 0 (deoarece n≥1n \ge 1).

    Așadar:

    In=423−2n3∫01xn−1(x+1)x+1 dxI_n = \frac{4\sqrt{2}}{3} - \frac{2n}{3} \int_0^1 x^{n-1}(x+1)\sqrt{x+1}\,dx

    (2 puncte)

  2. Descompunerea integralei rămase și deducerea relației finale:

    Distribuim termenul xn−1x^{n-1} în paranteză:

    xn−1(x+1)=xn+xn−1x^{n-1}(x+1) = x^n + x^{n-1}

    Integrala se desparte în două integrale:

    ∫01xn−1(x+1)x+1 dx=∫01xnx+1 dx+∫01xn−1x+1 dx=In+In−1\int_0^1 x^{n-1}(x+1)\sqrt{x+1}\,dx = \int_0^1 x^n\sqrt{x+1}\,dx + \int_0^1 x^{n-1}\sqrt{x+1}\,dx = I_n + I_{n-1}

    Înlocuim în relația obținută:

    In=423−2n3(In+In−1)I_n = \frac{4\sqrt{2}}{3} - \frac{2n}{3}(I_n + I_{n-1})

    Înmulțim întreaga ecuație cu 33 pentru a elimina numitorul:

    3In=42−2n(In+In−1)3I_n = 4\sqrt{2} - 2n(I_n + I_{n-1}) 3In=42−2nIn−2nIn−13I_n = 4\sqrt{2} - 2nI_n - 2nI_{n-1}

    Trecem toți termenii ce conțin InI_n și In−1I_{n-1} în membrul stâng:

    3In+2nIn+2nIn−1=423I_n + 2nI_n + 2nI_{n-1} = 4\sqrt{2} (2n+3)In+2nIn−1=42(2n + 3)I_n + 2nI_{n-1} = 4\sqrt{2}

    Relația este demonstrată pentru orice număr natural nenul nn.

    (3 puncte)