BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2026Simulare Județeană Bihor

Bacalaureat 2026 — Matematică Mate-Info (M1) — Simulare Județeană Bihor

Examenul Național de Bacalaureat 2026

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană Bihor — Varianta 2

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Complexe — Egalitatea a Două Numere Complexe (5p)

Determinați perechea (a,b)(a, b) de numere reale pentru care:

3+i3−i=a+bi,unde i2=−1.\frac{3 + i}{3 - i} = a + bi, \quad \text{unde } i^2 = -1.
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Amplificarea fracției cu conjugatul numitorului:

    Conjugatul numitorului 3−i3 - i este 3+i3 + i. Amplificăm raportul pentru a elimina unitatea imaginară de la numitor:

    z=3+i3−i=(3+i)(3+i)(3−i)(3+i)z = \frac{3 + i}{3 - i} = \frac{(3 + i)(3 + i)}{(3 - i)(3 + i)}

    Calculăm numărătorul dezvoltând binomul la pătrat:

    (3+i)2=32+2⋅3⋅i+i2=9+6i−1=8+6i(3 + i)^2 = 3^2 + 2 \cdot 3 \cdot i + i^2 = 9 + 6i - 1 = 8 + 6i

    Calculăm numitorul utilizând formula diferenței de pătrate:

    (3−i)(3+i)=32−i2=9−(−1)=10(3 - i)(3 + i) = 3^2 - i^2 = 9 - (-1) = 10

    Obținem forma algebrică a numărului complex:

    z=8+6i10=810+610i=45+35iz = \frac{8 + 6i}{10} = \frac{8}{10} + \frac{6}{10}i = \frac{4}{5} + \frac{3}{5}i

    (3 puncte)

  2. Identificarea componentelor reale aa și bb:

    Egalând cu forma a+bia + bi, unde a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}:

    a+bi=45+35i  ⟹  a=45,b=35a + bi = \frac{4}{5} + \frac{3}{5}i \implies a = \frac{4}{5}, \quad b = \frac{3}{5}

    Așadar, perechea de numere reale este:

    (a,b)=(45,35)(a, b) = \left(\frac{4}{5}, \frac{3}{5}\right)

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Împărțirea a două numere complexe se realizează întotdeauna prin amplificarea fracției cu conjugatul numitorului, transformând astfel numitorul într-un număr real strict pozitiv egal cu pătratul modulului: (x−yi)(x+yi)=x2+y2(x - yi)(x + yi) = x^2 + y^2. Identificarea coeficienților aa și bb este unică datorită independenței liniare a părții reale și a părții imaginare.


2. Mulțimi și Ecuații de Gradul al Doilea (5p)

Se consideră mulţimile A={x∈R∣x2+x+m=0}A = \{x \in \mathbb{R} \mid x^2 + x + m = 0\} şi B={x∈R∣x2+mx+1=0}B = \{x \in \mathbb{R} \mid x^2 + mx + 1 = 0\}.
Determinaţi m∈Rm \in \mathbb{R} ştiind că A∩B={1}A \cap B = \{1\}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiția de apartenență 1∈A∩B1 \in A \cap B:

    Deoarece A∩B={1}A \cap B = \{1\}, elementul 11 trebuie să aparțină ambelor mulțimi, deci x=1x = 1 este soluție comună a celor două ecuații:

    • Din 1∈A  ⟹  12+1+m=0  ⟺  2+m=0  ⟺  m=−21 \in A \implies 1^2 + 1 + m = 0 \iff 2 + m = 0 \iff m = -2.
    • Din 1∈B  ⟹  12+m⋅1+1=0  ⟺  2+m=0  ⟺  m=−21 \in B \implies 1^2 + m \cdot 1 + 1 = 0 \iff 2 + m = 0 \iff m = -2.

    Ambele condiții furnizează aceeași valoare: m=−2m = -2.

    (2 puncte)

  2. Verificarea unicității intersecției A∩B={1}A \cap B = \{1\}:

    Înlocuim m=−2m = -2 în ecuațiile celor două mulțimi:

    • Pentru mulțimea AA: ecuația este x2+x−2=0x^2 + x - 2 = 0.

      Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 x1,2=−1±32  ⟹  x1=1,  x2=−2x_{1,2} = \frac{-1 \pm 3}{2} \implies x_1 = 1, \; x_2 = -2

      Deci A={−2,1}A = \{-2, 1\}.

    • Pentru mulțimea BB: ecuația este x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0. Soluția unică reală este x=1x = 1. Deci B={1}B = \{1\}.

    Calculăm intersecția:

    A∩B={−2,1}∩{1}={1}A \cap B = \{-2, 1\} \cap \{1\} = \{1\}

    Condiția A∩B={1}A \cap B = \{1\} este respectată integral, deci valoarea căutată este m=−2m = -2.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

O greșeală frecventă este oprirea rezolvării după determinarea lui m=−2m = -2. Verificarea este obligatorie, deoarece ipoteza cere ca A∩BA \cap B să fie exact mulțimea {1}\{1\}. Dacă cele două ecuații ar fi avut ambele soluții comune, atunci A∩BA \cap B ar fi conținut două elemente, contrazicând ipoteza.


3. Ecuație Irațională (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

2+2−x=3x2 + \sqrt{2 - x} = 3x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Izolarea radicalului și condițiile de existență:

    Izolăm radicalul:

    2−x=3x−2\sqrt{2 - x} = 3x - 2

    Stabilim condițiile de existență și de semn:

    • Condiția de existență a radicalului: 2−x≥0  ⟺  x≤22 - x \ge 0 \iff x \le 2.
    • Condiția de compatibilitate (membrul drept nenegativ): 3x−2≥0  ⟺  x≥233x - 2 \ge 0 \iff x \ge \frac{2}{3}.

    Domeniul admisibil al soluțiilor este:

    x∈[23,2]x \in \left[\frac{2}{3}, 2\right]
  2. Ridicarea la pătrat și rezolvarea ecuației:

    Ridicăm ambii membri la pătrat:

    2−x=(3x−2)2  ⟺  2−x=9x2−12x+42 - x = (3x - 2)^2 \iff 2 - x = 9x^2 - 12x + 4

    Rearanjăm ecuația în formă standard:

    9x2−11x+2=09x^2 - 11x + 2 = 0

    (2 puncte)

    Calculăm discriminantul:

    Δ=(−11)2−4⋅9⋅2=121−72=49=72\Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 9 \cdot 2 = 121 - 72 = 49 = 7^2

    Obținem rădăcinile:

    x1=11−718=418=29x_1 = \frac{11 - 7}{18} = \frac{4}{18} = \frac{2}{9} x2=11+718=1818=1x_2 = \frac{11 + 7}{18} = \frac{18}{18} = 1
  3. Verificarea soluțiilor:

    • Pentru x=29x = \frac{2}{9}: observăm că 29<23\frac{2}{9} < \frac{2}{3}, deci x1x_1 nu aparține intervalului admisibil (verificare directă: 2+2−29=2+43=103≠3⋅29=232 + \sqrt{2 - \frac{2}{9}} = 2 + \frac{4}{3} = \frac{10}{3} \neq 3 \cdot \frac{2}{9} = \frac{2}{3}). Nu convine.
    • Pentru x=1x = 1: 1∈[23,2]1 \in \left[\frac{2}{3}, 2\right] (verificare directă: 2+2−1=3=3⋅12 + \sqrt{2 - 1} = 3 = 3 \cdot 1). Convine.

    Soluția unică a ecuației este x=1x = 1.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Ridicarea la pătrat este o operație care poate introduce soluții străine atunci când membrii ecuației au semne contrare. Impunerea condiției 3x−2≥03x - 2 \ge 0 înainte de ridicarea la pătrat sau verificarea obligatorie în ecuația inițială elimină imediat soluțiile parazite.


4. Probabilități — Submulțimi ale unei Mulțimi Finite (5p)

Care este probabilitatea ca, alegând o submulțime din mulțimea submulțimilor mulțimii A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}, aceasta să conțină elementul 22.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Numărul cazurilor posibile:

    Mulțimea AA are 55 elemente. Numărul tuturor submulțimilor mulțimii AA (cardinalul mulțimii părților P(A)\mathcal{P}(A)) este:

    Nposibile=25=32N_{\text{posibile}} = 2^5 = 32

    (2 puncte)

  2. Numărul cazurilor favorabile și calculul probabilității:

    O submulțime a lui AA conține elementul 22 dacă este de forma:

    X={2}∪Y,unde Y⊆A∖{2}X = \{2\} \cup Y, \quad \text{unde } Y \subseteq A \setminus \{2\}

    Deoarece mulțimea A∖{2}={1,3,4,5}A \setminus \{2\} = \{1, 3, 4, 5\} are 44 elemente, numărul de posibilități de a alege submulțimea YY este:

    Nfavorabile=24=16N_{\text{favorabile}} = 2^4 = 16

    Probabilitatea cerută este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:

    p=NfavorabileNposibile=2425=1632=12p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{2^4}{2^5} = \frac{16}{32} = \frac{1}{2}

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Prin simetrie binară, orice element fixat al unei mulțimi finite se regăsește în exact jumătate dintre toate submulțimile posibile, în timp ce în cealaltă jumătate lipsește. Astfel, probabilitatea ca o submulțime aleasă la întâmplare să conțină un element dat este întotdeauna 12\frac{1}{2}.


5. Vectori în Geometrie Plană — Produs Scalar (5p)

Fie ABCABC un triunghi cu AB=3AB = 3 şi AC=5AC = 5. Dacă MM este mijlocul laturii BCBC, calculaţi AM⃗⋅BC⃗\vec{AM} \cdot \vec{BC}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea vectorilor în raport cu originea AA:

    Deoarece MM este mijlocul segmentului [BC][BC], vectorul medianei AM⃗\vec{AM} este semisuma vectorilor laturilor ce pleacă din vârful AA:

    AM⃗=12(AB⃗+AC⃗)\vec{AM} = \frac{1}{2}(\vec{AB} + \vec{AC})

    Vectorul laturii BC⃗\vec{BC} se exprimă prin relația lui Chasles ca diferență de vectori de poziție:

    BC⃗=AC⃗−AB⃗\vec{BC} = \vec{AC} - \vec{AB}

    (2 puncte)

  2. Calculul produsului scalar:

    Efectuăm produsul scalar al celor doi vectori:

    AM⃗⋅BC⃗=(12(AC⃗+AB⃗))⋅(AC⃗−AB⃗)\vec{AM} \cdot \vec{BC} = \left(\frac{1}{2}(\vec{AC} + \vec{AB})\right) \cdot (\vec{AC} - \vec{AB})

    Folosind distributivitatea și comutativitatea produsului scalar, obținem formula diferenței de pătrate a normelor vectoriale:

    AM⃗⋅BC⃗=12(∥AC⃗∥2−∥AB⃗∥2)=12(AC2−AB2)\vec{AM} \cdot \vec{BC} = \frac{1}{2}\left(\|\vec{AC}\|^2 - \|\vec{AB}\|^2\right) = \frac{1}{2}\left(AC^2 - AB^2\right)

    Înlocuim valorile numerice AC=5AC = 5 și AB=3AB = 3:

    AM⃗⋅BC⃗=12(52−32)=12(25−9)=12⋅16=8\vec{AM} \cdot \vec{BC} = \frac{1}{2}(5^2 - 3^2) = \frac{1}{2}(25 - 9) = \frac{1}{2} \cdot 16 = 8

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Observați că produsul scalar AM⃗⋅BC⃗\vec{AM} \cdot \vec{BC} depinde exclusiv de lungimile laturilor ABAB și ACAC, fiind complet independent de lungimea laturii BCBC sau de măsura unghiului dintre ele. Dacă triunghiul ar fi isoscel cu AB=ACAB = AC, produsul scalar ar fi 00, confirmând proprietatea clasică că mediana corespunzătoare bazei este și înălțime (AM⃗⊥BC⃗\vec{AM} \perp \vec{BC}).


6. Trigonometrie — Formule de Unghi Dublu (5p)

Știind că x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right) și tg⁡x=−3\operatorname{tg} x = -3, calculați sin⁡2x+cos⁡4x\sin 2x + \cos 4x.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul lui sin⁡2x\sin 2x în funcție de tg⁡x\operatorname{tg} x:

    Folosim formula universală de exprimare a sinusului unghiului dublu în funcție de tangentă:

    sin⁡2x=2tg⁡x1+tg⁡2x\sin 2x = \frac{2 \operatorname{tg} x}{1 + \operatorname{tg}^2 x}

    Înlocuind tg⁡x=−3\operatorname{tg} x = -3:

    sin⁡2x=2⋅(−3)1+(−3)2=−61+9=−610=−35\sin 2x = \frac{2 \cdot (-3)}{1 + (-3)^2} = \frac{-6}{1 + 9} = \frac{-6}{10} = -\frac{3}{5}

    (2 puncte)

  2. Calculul lui cos⁡4x\cos 4x și a sumei cerute:

    Aplicăm formula cosinusului unghiului dublu pentru unghiul 2x2x:

    cos⁡4x=cos⁡(2⋅2x)=1−2sin⁡22x\cos 4x = \cos(2 \cdot 2x) = 1 - 2\sin^2 2x

    Înlocuim valoarea calculată anterior sin⁡2x=−35\sin 2x = -\frac{3}{5}:

    cos⁡4x=1−2⋅(−35)2=1−2⋅925=1−1825=725\cos 4x = 1 - 2 \cdot \left(-\frac{3}{5}\right)^2 = 1 - 2 \cdot \frac{9}{25} = 1 - \frac{18}{25} = \frac{7}{25}

    Calculăm suma:

    sin⁡2x+cos⁡4x=−35+725=−1525+725=−825\sin 2x + \cos 4x = -\frac{3}{5} + \frac{7}{25} = -\frac{15}{25} + \frac{7}{25} = -\frac{8}{25}

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Deși x∈(π2,π)x \in \left(\frac{\pi}{2}, \pi\right) (cadranul al II-lea, unde sinusul este pozitiv și cosinusul negativ), unghiul 2x2x aparține intervalului (π,2π)(\pi, 2\pi), motiv pentru care sin⁡2x=−35<0\sin 2x = -\frac{3}{5} < 0. Formulele în funcție de tg⁡x\operatorname{tg} x sunt extrem de rapide și elimină riscul de greșeală la semnele funcțiilor trigonometrice.


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice Diagonale Parametrizate (15p)

Se consideră matricea:

A(x)=(1−x000(1−x)20001),unde x∈R.A(x) = \begin{pmatrix} 1 - x & 0 & 0 \\ 0 & (1 - x)^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad \text{unde } x \in \mathbb{R}.

a) Calculul determinantului det⁡(A(4))\det(A(4)) (5p)

Arătați că det⁡(A(4))=−27\det(A(4)) = -27.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea explicită a matricei A(4)A(4):

    Pentru x=4x = 4, calculăm elementele de pe diagonala principală:

    • 1−x=1−4=−31 - x = 1 - 4 = -3
    • (1−x)2=(−3)2=9(1 - x)^2 = (-3)^2 = 9
    • al treilea element este constant 11

    Matricea devine:

    A(4)=(−300090001)A(4) = \begin{pmatrix} -3 & 0 & 0 \\ 0 & 9 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Calculul determinantului:

    Fiind o matrice diagonală (toate elementele din afara diagonalei principale sunt nule), determinantul este egal cu produsul elementelor diagonale:

    det⁡(A(4))=∣−300090001∣=(−3)⋅9⋅1=−27\det(A(4)) = \begin{vmatrix} -3 & 0 & 0 \\ 0 & 9 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = (-3) \cdot 9 \cdot 1 = -27

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Pentru orice matrice diagonală sau triunghiulară, valoarea determinantului este direct produsul elementelor de pe diagonala principală, nefiind necesară aplicarea regulii lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană.


b) Proprietatea de multiplicare a familiei de matrice (5p)

Demonstrați că A(x)⋅A(y)=A(x+y−xy)A(x) \cdot A(y) = A(x + y - xy) pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Înmulțirea matricelor diagonale:

    Efectuăm produsul matricelor A(x)A(x) și A(y)A(y):

    A(x)⋅A(y)=(1−x000(1−x)20001)(1−y000(1−y)20001)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 - x & 0 & 0 \\ 0 & (1 - x)^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - y & 0 & 0 \\ 0 & (1 - y)^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

    Înmulțirea matricelor diagonale de același ordin se efectuează prin înmulțirea elementelor diagonale corespondente:

    A(x)⋅A(y)=((1−x)(1−y)000(1−x)2(1−y)20001⋅1)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} (1 - x)(1 - y) & 0 & 0 \\ 0 & (1 - x)^2(1 - y)^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \cdot 1 \end{pmatrix}

    (3 puncte)

  2. Identificarea parametrului compus:

    Dezvoltăm factorul comun (1−x)(1−y)(1 - x)(1 - y):

    (1−x)(1−y)=1−x−y+xy=1−(x+y−xy)(1 - x)(1 - y) = 1 - x - y + xy = 1 - (x + y - xy)

    Pentru al doilea element diagonal:

    (1−x)2(1−y)2=[(1−x)(1−y)]2=[1−(x+y−xy)]2(1 - x)^2 (1 - y)^2 = \left[(1 - x)(1 - y)\right]^2 = \left[1 - (x + y - xy)\right]^2

    Notând z=x+y−xyz = x + y - xy, matricea rezultată este exact:

    (1−z000(1−z)20001)=A(z)=A(x+y−xy)\begin{pmatrix} 1 - z & 0 & 0 \\ 0 & (1 - z)^2 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = A(z) = A(x + y - xy)

    Relația este demonstrată pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Relația arată că mulțimea {A(x)∣x∈R}\{A(x) \mid x \in \mathbb{R}\} este o submulțime stabilă a inelului de matrice M3(R)\mathcal{M}_3(\mathbb{R}), izomorfă structural cu legea de compoziție x∗y=x+y−xy=1−(1−x)(1−y)x * y = x + y - xy = 1 - (1 - x)(1 - y).


c) Produs succesiv de matrice (5p)

Calculați A(2)⋅A(3)⋅A(4)⋅⋯⋅A(2026)A(2) \cdot A(3) \cdot A(4) \cdot \dots \cdot A(2026).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Generalizarea compunerii prin inducție:

    Definind legea de compoziție asociativă x∗y=1−(1−x)(1−y)x * y = 1 - (1 - x)(1 - y), avem conform punctului b):

    A(x)⋅A(y)=A(x∗y)A(x) \cdot A(y) = A(x * y)

    Prin inducție matematică, produsul a nn factori este:

    A(x1)⋅A(x2)⋅⋯⋅A(xn)=A(X)A(x_1) \cdot A(x_2) \cdot \dots \cdot A(x_n) = A(X)

    unde parametrul XX verifică:

    1−X=(1−x1)(1−x2)…(1−xn)  ⟹  X=1−∏k=1n(1−xk)1 - X = (1 - x_1)(1 - x_2) \dots (1 - x_n) \implies X = 1 - \prod_{k=1}^n (1 - x_k)

    (3 puncte)

  2. Calculul produsului factorilor pentru valorile date:

    Pentru valorile xk∈{2,3,4,…,2026}x_k \in \{2, 3, 4, \dots, 2026\}, calculăm factorii 1−xk1 - x_k:

    • 1−2=−11 - 2 = -1
    • 1−3=−21 - 3 = -2
    • 1−4=−31 - 4 = -3
    • …\dots
    • 1−2026=−20251 - 2026 = -2025

    Numărul total de factori este:

    n=2026−2+1=2025(numa˘r impar)n = 2026 - 2 + 1 = 2025 \quad (\text{număr impar})

    Produsul acestor termeni este:

    P=(−1)⋅(−2)⋅(−3)⋅⋯⋅(−2025)=(−1)2025⋅(1⋅2⋅3⋅⋯⋅2025)=−(2025!)P = (-1) \cdot (-2) \cdot (-3) \cdot \dots \cdot (-2025) = (-1)^{2025} \cdot (1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot \dots \cdot 2025) = - (2025!)

    Determinăm parametrul XX:

    X=1−P=1−(−2025!)=1+2025!X = 1 - P = 1 - (-2025!) = 1 + 2025!

    Rezultatul produsului matricial este:

    A(2)⋅A(3)⋅A(4)⋅⋯⋅A(2026)=A(1+2025!)A(2) \cdot A(3) \cdot A(4) \cdot \dots \cdot A(2026) = A(1 + 2025!)

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Exprimarea parametrului sub forma 1−x1 - x evidențiază o omotetie algebrică: trecerea de la variabila xx la u=1−xu = 1 - x transformă legea complicată într-o simplă înmulțire clasică u1⋅u2…unu_1 \cdot u_2 \dots u_n. Deoarece numărul factorilor este impar (20252025), semnul minus se conservă: (−1)2025=−1(-1)^{2025} = -1, iar 1−(−2025!)=1+2025!1 - (-2025!) = 1 + 2025!.


2. Lege de Compoziție pe Mulțimea Numerelor Reale (15p)

Pe R\mathbb{R} se defineşte legea de compoziţie:

x∘y=2xy+3x−yx \circ y = 2xy + 3x - y

a) Rezolvarea ecuației (x+1)∘x=9(x + 1) \circ x = 9 (5p)

Rezolvaţi în R\mathbb{R} ecuaţia (x+1)∘x=9(x + 1) \circ x = 9.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea algebrică a compunerii (x+1)∘x(x + 1) \circ x:

    Înlocuim în definiția legii primul argument cu x+1x + 1 și al doilea cu xx:

    (x+1)∘x=2(x+1)x+3(x+1)−x(x + 1) \circ x = 2(x + 1)x + 3(x + 1) - x

    Efectuăm calculele algebrice:

    2(x2+x)+3x+3−x=2x2+2x+2x+3=2x2+4x+32(x^2 + x) + 3x + 3 - x = 2x^2 + 2x + 2x + 3 = 2x^2 + 4x + 3

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul al doilea:

    Ecuația devine:

    2x2+4x+3=9  ⟺  2x2+4x−6=02x^2 + 4x + 3 = 9 \iff 2x^2 + 4x - 6 = 0

    Împărțim prin 22:

    x2+2x−3=0x^2 + 2x - 3 = 0

    Calculăm rădăcinile folosind formula discriminantului sau descompunerea în factori:

    (x+3)(x−1)=0(x + 3)(x - 1) = 0 x1=−3,x2=1x_1 = -3, \quad x_2 = 1

    Ambele soluții sunt numere reale, deci mulțimea soluțiilor este S={−3,1}S = \{-3, 1\}.

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

După identificarea formulei algebrice, problema se reduce la o ecuație elementară de gradul al doilea. O verificare rapidă în lege:

  • Pentru x=1x = 1: (1+1)∘1=2∘1=2⋅2⋅1+3⋅2−1=4+6−1=9(1 + 1) \circ 1 = 2 \circ 1 = 2 \cdot 2 \cdot 1 + 3 \cdot 2 - 1 = 4 + 6 - 1 = 9 (corect).
  • Pentru x=−3x = -3: (−2)∘(−3)=2(−2)(−3)+3(−2)−(−3)=12−6+3=9(-2) \circ (-3) = 2(-2)(-3) + 3(-2) - (-3) = 12 - 6 + 3 = 9 (corect).

b) Studiul asociativității legii (5p)

Arătaţi că legea ∘\circ nu este asociativă.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Alegerea unui triplet de valori și calculul primului membru:

    O lege de compoziție este asociativă dacă (x∘y)∘z=x∘(y∘z)(x \circ y) \circ z = x \circ (y \circ z) pentru orice x,y,z∈Rx, y, z \in \mathbb{R}. Pentru a demonstra că nu este asociativă, este suficient să oferim un contraexemplu concret.

    Alegem x=1x = 1, y=2y = 2, z=3z = 3.

    Calculăm mai întâi (1∘2)∘3(1 \circ 2) \circ 3:

    1∘2=2⋅1⋅2+3⋅1−2=4+3−2=51 \circ 2 = 2 \cdot 1 \cdot 2 + 3 \cdot 1 - 2 = 4 + 3 - 2 = 5

    Apoi compunem rezultatul cu 33:

    (1∘2)∘3=5∘3=2⋅5⋅3+3⋅5−3=30+15−3=42(1 \circ 2) \circ 3 = 5 \circ 3 = 2 \cdot 5 \cdot 3 + 3 \cdot 5 - 3 = 30 + 15 - 3 = 42

    (3 puncte)

  2. Calculul celui de-al doilea membru și concluzia:

    Calculăm 1∘(2∘3)1 \circ (2 \circ 3):

    2∘3=2⋅2⋅3+3⋅2−3=12+6−3=152 \circ 3 = 2 \cdot 2 \cdot 3 + 3 \cdot 2 - 3 = 12 + 6 - 3 = 15

    Apoi compunem 11 cu rezultatul:

    1∘(2∘3)=1∘15=2⋅1⋅15+3⋅1−15=30+3−15=181 \circ (2 \circ 3) = 1 \circ 15 = 2 \cdot 1 \cdot 15 + 3 \cdot 1 - 15 = 30 + 3 - 15 = 18

    Deoarece:

    (1∘2)∘3=42≠18=1∘(2∘3)(1 \circ 2) \circ 3 = 42 \neq 18 = 1 \circ (2 \circ 3)

    conchidem că legea de compoziție ∘\circ nu este asociativă pe R\mathbb{R}.

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Asimetria evidentă a termenilor liniari (+3x+3x versus −y-y) împiedică legea să fie comutativă și, în consecință, afectează și asociativitatea. Întotdeauna cea mai elegantă și riguroasă metodă de a infirma o proprietate universală la bacalaureat este furnizarea unui contraexemplu numeric simplu.


c) Exemplu de compunere între numere iraționale cu rezultat întreg (5p)

Daţi exemplu de două numere a,b∈R∖Qa, b \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} astfel încât a∘b∈Za \circ b \in \mathbb{Z}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Descompunerea canonică a legii:

    Grupăm termenii expresiei legii pentru a izola un produs de factori liniari:

    x∘y=2xy+3x−y=2x(y+32)−(y+32)+32=(2x−1)(y+32)+32x \circ y = 2xy + 3x - y = 2x\left(y + \frac{3}{2}\right) - \left(y + \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} = (2x - 1)\left(y + \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2}

    (2 puncte)

  2. Construcția numerelor a,b∈R∖Qa, b \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}:

    Pentru ca a∘b∈Za \circ b \in \mathbb{Z}, este suficient ca produsul (2a−1)(b+32)(2a - 1)\left(b + \frac{3}{2}\right) să fie o fracție de forma k2\frac{k}{2} cu kk număr întreg impar.

    Alegem, de exemplu:

    2a−1=22  ⟹  2a=1+22  ⟹  a=2+242a - 1 = \frac{\sqrt{2}}{2} \implies 2a = 1 + \frac{\sqrt{2}}{2} \implies a = \frac{2 + \sqrt{2}}{4}

    Cum 2\sqrt{2} este irațional, rezultă imediat că a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}.

    Alegem:

    b+32=22  ⟹  b=22−32=2−32b + \frac{3}{2} = \frac{\sqrt{2}}{2} \implies b = \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{3}{2} = \frac{\sqrt{2} - 3}{2}

    Similar, b∈R∖Qb \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}.

  3. Verificarea rezultatului:

    Calculăm valoarea compunerii:

    a∘b=(2a−1)(b+32)+32=(22)⋅(22)+32=24+32=12+32=2a \circ b = (2a - 1)\left(b + \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} = \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right) \cdot \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right) + \frac{3}{2} = \frac{2}{4} + \frac{3}{2} = \frac{1}{2} + \frac{3}{2} = 2

    Deoarece 2∈Z2 \in \mathbb{Z}, valorile:

    a=2+24∈R∖Qșib=2−32∈R∖Qa = \frac{2 + \sqrt{2}}{4} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} \quad \text{și} \quad b = \frac{\sqrt{2} - 3}{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}

    constituie un exemplu valid.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Forma restrânsă (2x−1)(y+32)+32(2x - 1)\left(y + \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} permite alegerea a nenumărate perechi de numere iraționale prin simpla egalare a celor doi factori cu radicali adecvați al căror produs este rațional (de pildă (2)(2)=2(\sqrt{2})(\sqrt{2}) = 2 sau (3)(3)=3(\sqrt{3})(\sqrt{3}) = 3).


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Studiul Funcției cu Radical (15p)

Se consideră funcția:

f:R→R,f(x)=x−1x2+1f: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = \frac{x - 1}{\sqrt{x^2 + 1}}

a) Calculul primei derivate (5p)

Arătați că f′(x)=x+1(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{x + 1}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea formulei de derivare a câtului:

    Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind un cât de funcții derivabile cu numitorul strict pozitiv (x2+1≥1>0\sqrt{x^2 + 1} \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}). Folosim formula (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:

    f′(x)=(x−1)′⋅x2+1−(x−1)⋅(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = \frac{(x - 1)' \cdot \sqrt{x^2 + 1} - (x - 1) \cdot \left(\sqrt{x^2 + 1}\right)'}{\left(\sqrt{x^2 + 1}\right)^2}

    Calculăm derivatele componentelor:

    • (x−1)′=1(x - 1)' = 1
    • (x2+1)′=(x2+1)′2x2+1=2x2x2+1=xx2+1\left(\sqrt{x^2 + 1}\right)' = \frac{(x^2 + 1)'}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}

    (2 puncte)

  2. Aducerea la forma cerută:

    Substituim în formula derivatei:

    f′(x)=1⋅x2+1−(x−1)⋅xx2+1x2+1f'(x) = \frac{1 \cdot \sqrt{x^2 + 1} - (x - 1) \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x^2 + 1}

    Aducem la numitor comun la numărător:

    x2+1−x(x−1)x2+1=(x2+1)2−(x2−x)x2+1=x2+1−x2+xx2+1=x+1x2+1\sqrt{x^2 + 1} - \frac{x(x - 1)}{\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{\left(\sqrt{x^2 + 1}\right)^2 - (x^2 - x)}{\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x^2 + 1 - x^2 + x}{\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x + 1}{\sqrt{x^2 + 1}}

    Împărțim la numitorul principal x2+1x^2 + 1:

    f′(x)=x+1x2+1x2+1=x+1(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{\frac{x + 1}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x^2 + 1} = \frac{x + 1}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}

    pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Numitorul derivatei (x2+1)x2+1=(x2+1)3/2(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1} = (x^2 + 1)^{3/2} este strict pozitiv pe întreg domeniul de definiție R\mathbb{R}, ceea ce înseamnă că semnul derivatei este dictat exclusiv de factorul liniar simplu x+1x + 1 de la numărător.


b) Calculul limitei remarcabile lim⁡x→∞(f(x))x\lim_{x \to \infty} (f(x))^x (5p)

Să se calculeze:

lim⁡x→∞(f(x))x\lim_{x \to \infty} (f(x))^x
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Analiza tipului de nedeterminare:

    Calculăm limita bazei când x→∞x \to \infty:

    lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x→∞x−1x2+1=lim⁡x→∞x(1−1x)x1+1x2=1−01+0=1\lim_{x \to \infty} f(x) = \lim_{x \to \infty} \frac{x - 1}{\sqrt{x^2 + 1}} = \lim_{x \to \infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{x\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}} = \frac{1 - 0}{\sqrt{1 + 0}} = 1

    Deoarece baza tinde la 11 și exponentul tinde la ∞\infty, avem nedeterminarea de tipul 1∞1^\infty.
    Aplicăm formula limitei fundamentale lim⁡x→∞(1+u(x))1u(x)=e\lim_{x \to \infty} (1 + u(x))^{\frac{1}{u(x)}} = e:

    lim⁡x→∞(f(x))x=elim⁡x→∞x(f(x)−1)\lim_{x \to \infty} (f(x))^x = e^{\lim_{x \to \infty} x(f(x) - 1)}

    (2 puncte)

  2. Calculul limitei exponentului:

    Calculăm diferența f(x)−1f(x) - 1:

    f(x)−1=x−1−x2+1x2+1f(x) - 1 = \frac{x - 1 - \sqrt{x^2 + 1}}{\sqrt{x^2 + 1}}

    Amplificăm numărătorul cu expresia conjugată (x−1)+x2+1(x - 1) + \sqrt{x^2 + 1}:

    (x−1)−x2+1=(x−1)2−(x2+1)(x−1)+x2+1=x2−2x+1−x2−1(x−1)+x2+1=−2xx−1+x2+1(x - 1) - \sqrt{x^2 + 1} = \frac{(x - 1)^2 - (x^2 + 1)}{(x - 1) + \sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x^2 - 2x + 1 - x^2 - 1}{(x - 1) + \sqrt{x^2 + 1}} = \frac{-2x}{x - 1 + \sqrt{x^2 + 1}}

    Astfel, produsul x(f(x)−1)x(f(x) - 1) devine:

    x(f(x)−1)=−2x2x2+1(x−1+x2+1)x(f(x) - 1) = \frac{-2x^2}{\sqrt{x^2 + 1}\left(x - 1 + \sqrt{x^2 + 1}\right)}

    Pentru x>0x > 0, scoatem factor comun forțat pe xx:

    x2+1=x1+1x2,x−1+x2+1=x(1−1x+1+1x2)\sqrt{x^2 + 1} = x\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}, \quad x - 1 + \sqrt{x^2 + 1} = x\left(1 - \frac{1}{x} + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)

    Numitorul este x21+1x2(1−1x+1+1x2)x^2 \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\left(1 - \frac{1}{x} + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right).
    Simplificând prin x2x^2, trecem la limită:

    lim⁡x→∞x(f(x)−1)=lim⁡x→∞−21+1x2(1−1x+1+1x2)=−21⋅(1−0+1)=−22=−1\lim_{x \to \infty} x(f(x) - 1) = \lim_{x \to \infty} \frac{-2}{\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\left(1 - \frac{1}{x} + \sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}\right)} = \frac{-2}{1 \cdot (1 - 0 + 1)} = \frac{-2}{2} = -1

    Prin urmare:

    lim⁡x→∞(f(x))x=e−1=1e\lim_{x \to \infty} (f(x))^x = e^{-1} = \frac{1}{e}

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

O abordare alternativă constă în ridicarea la pătrat a bazei:

(f(x))x=[(f(x))2]x/2=((x−1)2x2+1)x/2=(1−2xx2+1)x2(f(x))^x = \left[(f(x))^2\right]^{x/2} = \left(\frac{(x-1)^2}{x^2+1}\right)^{x/2} = \left(1 - \frac{2x}{x^2+1}\right)^{\frac{x}{2}}

Exponentul limită devine lim⁡x→∞(−2xx2+1)⋅x2=lim⁡x→∞−x2x2+1=−1\lim_{x \to \infty} \left(-\frac{2x}{x^2+1}\right) \cdot \frac{x}{2} = \lim_{x \to \infty} \frac{-x^2}{x^2+1} = -1, conducând direct la e−1=1ee^{-1} = \frac{1}{e}.


c) Discuția numărului de soluții reale ale ecuației f(x)=af(x) = a (5p)

Să se determine valorile parametrului real aa pentru care ecuația f(x)=af(x) = a are exact două soluții reale.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Tabelul de variație al funcției ff:

    Folosind derivata calculată la punctul a):

    f′(x)=x+1(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{x + 1}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}
    • f′(x)=0  ⟺  x=−1f'(x) = 0 \iff x = -1;
    • Pentru x∈(−∞,−1)x \in (-\infty, -1), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare;
    • Pentru x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare.

    Calculăm valorile la capetele intervalelor de monotonie:

    • Valoarea în punctul de minim x=−1x = -1: f(−1)=−1−1(−1)2+1=−22=−2f(-1) = \frac{-1 - 1}{\sqrt{(-1)^2 + 1}} = \frac{-2}{\sqrt{2}} = -\sqrt{2}
    • Limita către −∞-\infty: lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x−1x2+1=lim⁡x→−∞x(1−1x)∣x∣1+1x2=lim⁡x→−∞x(1−1x)−x1+1x2=−1\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x - 1}{\sqrt{x^2 + 1}} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{|x|\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x\left(1 - \frac{1}{x}\right)}{-x\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}} = -1
    • Limita către +∞+\infty: lim⁡x→+∞f(x)=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de soluții prin continuitate și monotonie:

    Sintetizăm variația funcției continue ff:

    xx−∞-\infty−1-1+∞+\infty
    f′(x)f'(x)−-00++
    f(x)f(x)−1-1↘\searrow−2-\sqrt{2}↗\nearrow11

    Analizăm imaginea funcției pe cele două ramuri:

    • Pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1], funcția este continuă și strict descrescătoare de la −1-1 la −2-\sqrt{2}, deci are imaginea: Im(f∣(−∞,−1])=[−2,−1)\text{Im}(f|_{(-\infty, -1]}) = [-\sqrt{2}, -1)
    • Pe intervalul [−1,∞)[-1, \infty), funcția este continuă și strict crescătoare de la −2-\sqrt{2} la 11, deci are imaginea: Im(f∣[−1,∞))=[−2,1)\text{Im}(f|_{[-1, \infty)}) = [-\sqrt{2}, 1)

    Pentru ca ecuația f(x)=af(x) = a să aibă exact două soluții reale distincte, valoarea aa trebuie să aparțină simultan ambelor imagini, excluzând punctul de minim comun (unde se atinge o singură soluție):

    • Dacă a<−2a < -\sqrt{2}: 00 soluții.
    • Dacă a=−2a = -\sqrt{2}: 11 soluție unică (x=−1x = -1).
    • Dacă a∈(−2,−1)a \in (-\sqrt{2}, -1): ecuația are exact o soluție pe (−∞,−1)(-\infty, -1) și exact o soluție pe (−1,∞)(-1, \infty), deci exact două soluții reale.
    • Dacă a∈[−1,1)a \in [-1, 1): ecuația are 00 soluții pe (−∞,−1](-\infty, -1] și o singură soluție pe (−1,∞)(-1, \infty), deci 11 soluție.
    • Dacă a≥1a \ge 1: 00 soluții.

    În concluzie, ecuația are exact două soluții reale dacă și numai dacă:

    a∈(−2,−1)a \in (-\sqrt{2}, -1)

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Intersecția dreptei orizontale y=ay = a cu graficul funcției y=f(x)y = f(x) reflectă geometric numărul de rădăcini. Pentru a∈(−2,−1)a \in (-\sqrt{2}, -1), dreapta orizontală taie atât ramura descrescătoare, cât și ramura crescătoare a graficului. La a=−1a = -1, ramura din stânga se apropie asimptotic de dreapta y=−1y = -1 fără a o atinge vreodată, rămânând o singură rădăcină pe ramura din dreapta.


2. Analiză Matematică — Primitive și Integrale (15p)

Se consideră funcțiile:

f:(0,∞)→R,f(x)=ex+x−2xf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, \quad f(x) = e^x + \frac{x - 2}{x} F:(0,∞)→R,F(x)=ex+x−ln⁡(x2)F: (0, \infty) \to \mathbb{R}, \quad F(x) = e^x + x - \ln(x^2)

a) Demonstrația că FF este o primitivă a lui ff (5p)

Arătați că funcția FF este o primitivă a funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Derivarea funcției FF:

    Funcția FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty), fiind obținută prin operații algebrice elementare cu funcții derivabile.
    Pentru orice x>0x > 0, avem ln⁡(x2)=2ln⁡x\ln(x^2) = 2\ln x.
    Calculăm derivata funcției FF:

    F′(x)=(ex+x−2ln⁡x)′=(ex)′+(x)′−2(ln⁡x)′=ex+1−2xF'(x) = \left(e^x + x - 2\ln x\right)' = (e^x)' + (x)' - 2(\ln x)' = e^x + 1 - \frac{2}{x}

    (3 puncte)

  2. Identificarea cu funcția ff:

    Aducem termenii 1−2x1 - \frac{2}{x} la același numitor:

    1−2x=x−2x1 - \frac{2}{x} = \frac{x - 2}{x}

    Astfel obținem:

    F′(x)=ex+x−2x=f(x),pentru orice x∈(0,∞)F'(x) = e^x + \frac{x - 2}{x} = f(x), \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

    Deoarece FF este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x>0x > 0, funcția FF este o primitivă a funcției ff.

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Pentru a demonstra că o funcție dată FF este primitivă pentru ff, nu este necesar să calculăm integrala lui ff, ci este suficient și mult mai simplu să verificăm condițiile: FF este derivabilă pe interval și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).


b) Convexitatea primitivelor funcției ff (5p)

Arătați că orice primitivă a funcției ff este convexă.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul derivatei a doua a unei primitive oarecare:

    Fie G:(0,∞)→RG: (0, \infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.
    Prin definiția primitivei, GG este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) și:

    G′(x)=f(x)=ex+1−2xG'(x) = f(x) = e^x + 1 - \frac{2}{x}

    Funcția G′G' este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty), deci GG este de două ori derivabilă. Calculăm G′′(x)G''(x):

    G′′(x)=f′(x)=(ex+1−2x−1)′=ex+0−2(−x−2)=ex+2x2G''(x) = f'(x) = \left(e^x + 1 - 2x^{-1}\right)' = e^x + 0 - 2(-x^{-2}) = e^x + \frac{2}{x^2}

    (3 puncte)

  2. Studiul semnului celei de-a doua derivate:

    Pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty):

    • Funcția exponențială satisface ex>0e^x > 0;
    • Termenul fracționar satisface 2x2>0\frac{2}{x^2} > 0.

    Fiind suma a două cantități strict pozitive:

    G′′(x)=ex+2x2>0,pentru orice x∈(0,∞)G''(x) = e^x + \frac{2}{x^2} > 0, \quad \text{pentru orice } x \in (0, \infty)

    Deoarece G′′(x)>0G''(x) > 0 pe tot intervalul (0,∞)(0, \infty), funcția GG este convexă (chiar strict convexă). Cum GG a fost aleasă arbitrar, orice primitivă a funcției ff este convexă pe (0,∞)(0, \infty).

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

O funcție de două ori derivabilă pe un interval este convexă dacă și numai dacă derivata a doua este mai mare sau egală cu zero pe tot acel interval. Deoarece două primitive ale aceleiași funcții diferă printr-o constantă aditivă (G(x)=F(x)+cG(x) = F(x) + c), derivata a doua este aceeași pentru toate primitivele (G′′(x)=F′′(x)=f′(x)G''(x) = F''(x) = f'(x)), ceea ce garantează că toate au exact aceeași convexitate.


c) Calculul integralei nedefinite (5p)

Să se calculeze:

∫(xf(x)+F(x)) dx\int (x f(x) + F(x)) \, dx
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Recunoașterea formulei de derivare a produsului:

    De la punctul a), știm că F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).
    Înlocuind în expresia integrandului:

    xf(x)+F(x)=xF′(x)+1⋅F(x)=xF′(x)+(x)′F(x)x f(x) + F(x) = x F'(x) + 1 \cdot F(x) = x F'(x) + (x)' F(x)

    Conform regulii de derivare a produsului de funcții (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv', observăm că:

    xf(x)+F(x)=(x⋅F(x))′x f(x) + F(x) = (x \cdot F(x))'

    (3 puncte)

  2. Integrarea directă:

    Integrala nedefinită devine:

    ∫(xf(x)+F(x)) dx=∫(x⋅F(x))′ dx=x⋅F(x)+C\int (x f(x) + F(x)) \, dx = \int (x \cdot F(x))' \, dx = x \cdot F(x) + \mathcal{C}

    Înlocuim expresia explicită a primitivei F(x)=ex+x−ln⁡(x2)F(x) = e^x + x - \ln(x^2):

    ∫(xf(x)+F(x)) dx=x(ex+x−ln⁡(x2))+C=xex+x2−xln⁡(x2)+C\int (x f(x) + F(x)) \, dx = x\left(e^x + x - \ln(x^2)\right) + \mathcal{C} = x e^x + x^2 - x \ln(x^2) + \mathcal{C}

    unde C\mathcal{C} este familia constantelor reale de integrare.

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Problema ilustrează o tehnică clasică la examenul de Bacalaureat: recunoașterea derivatei produsului (xF(x))′=F(x)+xF′(x)=F(x)+xf(x)(x F(x))' = F(x) + x F'(x) = F(x) + x f(x). Această metodă compactă economisește timp considerabil față de integrarea prin părți separată a fiecărui termen.