BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2025Sesiunea August

Bacalaureat 2025 - Matematică Mate-Info (M1) - Sesiunea August (Toamnă)

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 9

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Complexe (5p)

Arătați că 3(4−5i)+5i(3+2i)=23(4 - 5i) + 5i(3 + 2i) = 2, unde i2=−1i^2 = -1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Desfacerea parantezelor și aplicarea identității i2=−1i^2 = -1

    Distribuim coeficienții în fiecare paranteză:

    3(4−5i)=12−15i3(4 - 5i) = 12 - 15i 5i(3+2i)=15i+10i25i(3 + 2i) = 15i + 10i^2

    Expresia devine:

    3(4−5i)+5i(3+2i)=12−15i+15i+10i23(4 - 5i) + 5i(3 + 2i) = 12 - 15i + 15i + 10i^2

    (3 puncte)

  2. Reducerea termenilor asemenea și calculul rezultatului

    Termenii imaginari −15i-15i și +15i+15i se reduc:

    12+10i2=12+10(−1)=12−10=212 + 10i^2 = 12 + 10(-1) = 12 - 10 = 2

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

La operațiile cu numere complexe, distribuția se face conform regulilor uzuale ale algebrei, înlocuind de fiecare dată i2i^2 cu −1-1. Termenii conținând unitatea imaginară la puterea întâi (ii) se reduc dacă au coeficienți opuși.


2. Compunerea Funcțiilor (5p)

Se consideră funcțiile f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+4f(x) = x + 4 și g:R→Rg : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+ag(x) = 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care (g∘f)(1)=1(g \circ f)(1) = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorii funcției compuse în punctul x=1x = 1

    Calculăm mai întâi valoarea funcției interioare f(1)f(1):

    f(1)=1+4=5f(1) = 1 + 4 = 5

    Aplicăm apoi funcția gg:

    (g∘f)(1)=g(f(1))=g(5)=2⋅5+a=10+a(g \circ f)(1) = g(f(1)) = g(5) = 2 \cdot 5 + a = 10 + a

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul I în necunoscuta aa

    Egalăm cu 11:

    10+a=1  ⟹  a=1−10=−910 + a = 1 \implies a = 1 - 10 = -9

    (2 puncte)


3. Ecuație Logaritmică (5p)

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡2(6x−x2)=log⁡2(4+x)\log_2(6x - x^2) = \log_2(4 + x)
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Condiții de existență și egalarea argumentelor

    Condițiile de existență ale logaritmilor sunt:

    • 6x−x2>0  ⟺  x(6−x)>0  ⟹  x∈(0,6)6x - x^2 > 0 \iff x(6 - x) > 0 \implies x \in (0, 6)
    • 4+x>0  ⟹  x>−44 + x > 0 \implies x > -4

    Domeniul de existență este x∈(0,6)∩(−4,+∞)=(0,6)x \in (0, 6) \cap (-4, +\infty) = (0, 6).

    Datorită injectivității funcției logaritmice log⁡2\log_2, egalăm argumentele:

    6x−x2=4+x  ⟺  x2−5x+4=06x - x^2 = 4 + x \iff x^2 - 5x + 4 = 0

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației de gradul II și validarea soluțiilor

    Rezolvăm ecuația x2−5x+4=0x^2 - 5x + 4 = 0:

    Δ=(−5)2−4⋅1⋅4=25−16=9\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 4 = 25 - 16 = 9 x1=5−32=1,x2=5+32=4x_1 = \frac{5 - 3}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{5 + 3}{2} = 4

    Verificăm apartenența la domeniul de existență (0,6)(0, 6):

    • x=1∈(0,6)x = 1 \in (0, 6), soluție validă.
    • x=4∈(0,6)x = 4 \in (0, 6), soluție validă.

    Mulțimea soluțiilor este S={1,4}S = \{1, 4\}.

    (3 puncte)


4. Combinatorică - Numere Impare cu Cifre Distincte (5p)

Se consideră mulțimea A={3,4,5,7,9}A = \{3, 4, 5, 7, 9\}. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea AA.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Alegerea cifrei unităților

    Fie numărul de două cifre ab‾\overline{ab}, cu a,b∈Aa, b \in A și a≠ba \neq b.
    Pentru ca numărul să fie impar, cifra unităților bb trebuie să fie impară.
    Cifrele impare din mulțimea A={3,4,5,7,9}A = \{3, 4, 5, 7, 9\} sunt:

    b∈{3,5,7,9}  ⟹  4 variante de alegereb \in \{3, 5, 7, 9\} \implies 4 \text{ variante de alegere}

    (2 puncte)

  2. Alegerea cifrei zecilor și determinarea numărului total

    Cifrele trebuie să fie distincte (a≠ba \neq b).
    Mulțimea AA conține 55 elemente, toate fiind cifre nenule (nu conține 00, deci orice element din A∖{b}A \setminus \{b\} poate fi cifră a zecilor).
    Pentru fiecare alegere a cifrei unităților bb, cifra zecilor aa se poate alege din A∖{b}A \setminus \{b\}, adică în:

    5−1=4 moduri5 - 1 = 4 \text{ moduri}

    Conform regulii produsului, numărul total de numere naturale impare de două cifre distincte este:

    4⋅4=164 \cdot 4 = 16

    (3 puncte)


5. Geometrie Analitică - Egalitate Vectorială (5p)

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,2)A(0, 2) și B(6,4)B(6, 4). Determinați coordonatele punctului CC pentru care 2AC⃗=OB⃗2\vec{AC} = \vec{OB}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea vectorilor OB⃗\vec{OB} și AC⃗\vec{AC} în baza ortonormată (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j})

    Punctele date sunt O(0,0)O(0, 0), A(0,2)A(0, 2) și B(6,4)B(6, 4). Fie C(xC,yC)C(x_C, y_C).
    Vectorii de poziție și de legătură sunt:

    OB⃗=(xB−xO)i⃗+(yB−yO)j⃗=6i⃗+4j⃗\vec{OB} = (x_B - x_O)\vec{i} + (y_B - y_O)\vec{j} = 6\vec{i} + 4\vec{j} AC⃗=(xC−xA)i⃗+(yC−yA)j⃗=xCi⃗+(yC−2)j⃗\vec{AC} = (x_C - x_A)\vec{i} + (y_C - y_A)\vec{j} = x_C \vec{i} + (y_C - 2)\vec{j}

    (2 puncte)

  2. Identificarea coordonatelor și calculul punctului CC

    Multiplicăm vectorul AC⃗\vec{AC} cu 22:

    2AC⃗=2xCi⃗+2(yC−2)j⃗2\vec{AC} = 2x_C \vec{i} + 2(y_C - 2)\vec{j}

    Egalitatea 2AC⃗=OB⃗2\vec{AC} = \vec{OB} conduce la sistemul pe componente:

    {2xC=6  ⟹  xC=32(yC−2)=4  ⟹  yC−2=2  ⟹  yC=4\begin{cases} 2x_C = 6 \implies x_C = 3 \\ 2(y_C - 2) = 4 \implies y_C - 2 = 2 \implies y_C = 4 \end{cases}

    Așadar, coordonatele punctului căutat sunt C(3,4)C(3, 4).

    (3 puncte)


6. Trigonometrie și Geometrie - Triunghi Dreptunghic (5p)

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4AB = 4 și raza cercului circumscris egală cu 44. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 838\sqrt{3}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea ipotenuzei și a celeilalte catete

    Într-un triunghi dreptunghic, centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei, deci ipotenuza este diametrul cercului circumscris:

    BC=2R=2⋅4=8BC = 2R = 2 \cdot 4 = 8

    Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

    AB2+AC2=BC2  ⟹  42+AC2=82  ⟹  16+AC2=64AB^2 + AC^2 = BC^2 \implies 4^2 + AC^2 = 8^2 \implies 16 + AC^2 = 64 AC2=48  ⟹  AC=48=43AC^2 = 48 \implies AC = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}

    (3 puncte)

  2. Calculul ariei triunghiului dreptunghic

    Aria este semiprodusul catetelor:

    A△ABC=AB⋅AC2=4⋅432=83\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{4 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 8\sqrt{3}

    (2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Sisteme Liniare (15p)

Se consideră matricea A(a)=(a12aa1011−a)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & 2a \\ a & 1 & 0 \\ 1 & 1 & -a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{ax+y+2az=a+1ax+y=0x+y−az=−1\begin{cases} ax + y + 2az = a + 1 \\ ax + y = 0 \\ x + y - az = -1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) (5p)

Arătați că det⁡(A(2))=4\det(A(2)) = 4.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea matricei A(2)A(2) și a determinantului asociat

    Înlocuim a=2a = 2 în expresia matricei:

    A(2)=(21421011−2)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 4 \\ 2 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & -2 \end{pmatrix}

    Determinantul este:

    det⁡(A(2))=∣21421011−2∣\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 & 4 \\ 2 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & -2 \end{vmatrix}

    (2 puncte)

  2. Calculul valorii determinantului

    Aplicăm regula lui Sarrus:

    det⁡(A(2))=2⋅1⋅(−2)+2⋅1⋅4+1⋅1⋅0−1⋅1⋅4−1⋅0⋅2−(−2)⋅2⋅1\det(A(2)) = 2 \cdot 1 \cdot (-2) + 2 \cdot 1 \cdot 4 + 1 \cdot 1 \cdot 0 - 1 \cdot 1 \cdot 4 - 1 \cdot 0 \cdot 2 - (-2) \cdot 2 \cdot 1 det⁡(A(2))=−4+8+0−4−0+4=4\det(A(2)) = -4 + 8 + 0 - 4 - 0 + 4 = 4

    (3 puncte)


b) (5p)

Pentru a=1a = 1, arătați că sistemul de ecuații are o infinitate de soluții.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea sistemului pentru a=1a = 1 și calculul determinantului matricei sistemului

    Pentru a=1a = 1, sistemul devine:

    {x+y+2z=2x+y=0x+y−z=−1\begin{cases} x + y + 2z = 2 \\ x + y = 0 \\ x + y - z = -1 \end{cases}

    Matricea sistemului este A(1)=(11211011−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 2 \\ 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & -1 \end{pmatrix}.
    Primele două coloane sunt identice, deci det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0.

    (2 puncte)

  2. Aplicarea Teoremei lui Rouché (sau a eliminării gaussiene)

    Alegem un minor principal de ordinul 2:

    Δp=∣101−1∣=−1≠0  ⟹  rang(A(1))=2\Delta_p = \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 1 & -1 \end{vmatrix} = -1 \neq 0 \implies \text{rang}(A(1)) = 2

    Bordăm minorul principal cu termenii liberi pentru a calcula minorul caracteristic:

    Δc=∣1221001−1−1∣\Delta_c = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 1 & 0 & 0 \\ 1 & -1 & -1 \end{vmatrix}

    Dezvoltăm după linia a doua:

    Δc=−1⋅∣22−1−1∣=−1(2⋅(−1)−(−1)⋅2)=−1(−2+2)=0\Delta_c = -1 \cdot \begin{vmatrix} 2 & 2 \\ -1 & -1 \end{vmatrix} = -1 \big(2 \cdot (-1) - (-1) \cdot 2\big) = -1(-2 + 2) = 0

    Cum Δc=0\Delta_c = 0, rangul matricei extinse este egal cu rangul matricei sistemului (rang(Aˉ)=rang(A)=2<3\text{rang}(\bar{A}) = \text{rang}(A) = 2 < 3).
    Conform Teoremei lui Rouché (Kronecker-Capelli), sistemul este compatibil nedeterminat, având o infinitate de soluții depinzând de un parametru (y=−xy = -x, z=1z = 1, x∈Rx \in \mathbb{R}).

    (3 puncte)


c) (5p)

Determinați numărul real aa pentru care sistemul de ecuații are soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x0=ax_0 = a.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul determinantului det⁡(A(a))\det(A(a)) și condiția de soluție unică

    Calculăm det⁡(A(a))\det(A(a)) prin dezvoltare după linia a doua:

    det⁡(A(a))=∣a12aa1011−a∣=−a∣12a1−a∣+1⋅∣a2a1−a∣−0\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 2a \\ a & 1 & 0 \\ 1 & 1 & -a \end{vmatrix} = -a \begin{vmatrix} 1 & 2a \\ 1 & -a \end{vmatrix} + 1 \cdot \begin{vmatrix} a & 2a \\ 1 & -a \end{vmatrix} - 0 det⁡(A(a))=−a(−a−2a)+(−a2−2a)=3a2−a2−2a=2a2−2a=2a(a−1)\det(A(a)) = -a(-a - 2a) + (-a^2 - 2a) = 3a^2 - a^2 - 2a = 2a^2 - 2a = 2a(a - 1)

    Sistemul are soluție unică (este sistem Cramer) dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:

    2a(a−1)≠0  ⟺  a∈R∖{0,1}2a(a - 1) \neq 0 \iff a \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}

    (2 puncte)

  2. Determinarea componentei x0x_0 și rezolvarea ecuației x0=ax_0 = a

    Aplicăm Regula lui Cramer pentru determinarea lui x0x_0:

    det⁡(Ax)=∣a+112a010−11−a∣\det(A_x) = \begin{vmatrix} a + 1 & 1 & 2a \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 1 & -a \end{vmatrix}

    Dezvoltăm după linia a doua:

    det⁡(Ax)=1⋅∣a+12a−1−a∣=(a+1)(−a)−(−1)(2a)=−a2−a+2a=−a2+a=−a(a−1)\det(A_x) = 1 \cdot \begin{vmatrix} a + 1 & 2a \\ -1 & -a \end{vmatrix} = (a + 1)(-a) - (-1)(2a) = -a^2 - a + 2a = -a^2 + a = -a(a - 1)

    Componenta x0x_0 a soluției unice este:

    x0=det⁡(Ax)det⁡(A(a))=−a(a−1)2a(a−1)=−12x_0 = \frac{\det(A_x)}{\det(A(a))} = \frac{-a(a - 1)}{2a(a - 1)} = -\frac{1}{2}

    Condiția din enunț este x0=ax_0 = a:

    a=−12a = -\frac{1}{2}

    Deoarece −12∈R∖{0,1}-\frac{1}{2} \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}, valoarea obținută este compatibilă și convine.

    (3 puncte)


2. Polinoame (15p)

Se consideră polinomul f=X4−3X3+X2−2X+mf = X^4 - 3X^3 + X^2 - 2X + m, unde mm este număr real.

a) (5p)

Pentru m=3m = 3, arătați că f(1)=0f(1) = 0.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea valorii polinomului în 11

    Pentru m=3m = 3, polinomul este f=X4−3X3+X2−2X+3f = X^4 - 3X^3 + X^2 - 2X + 3. Înlocuim X=1X = 1:

    f(1)=14−3⋅13+12−2⋅1+3f(1) = 1^4 - 3 \cdot 1^3 + 1^2 - 2 \cdot 1 + 3

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric

    f(1)=1−3+1−2+3=0f(1) = 1 - 3 + 1 - 2 + 3 = 0

    (2 puncte)


b) (5p)

Determinați numerele reale mm pentru care (x1x2x3x4)2−x1−x2−x3−x4=1(x_1 x_2 x_3 x_4)^2 - x_1 - x_2 - x_3 - x_4 = 1, unde x1,x2,x3,x4x_1, x_2, x_3, x_4 sunt rădăcinile polinomului ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea relațiilor lui Viète

    Pentru polinomul f=X4−3X3+X2−2X+mf = X^4 - 3X^3 + X^2 - 2X + m, relațiile lui Viète dau:

    • Suma rădăcinilor: x1+x2+x3+x4=−−31=3x_1 + x_2 + x_3 + x_4 = -\frac{-3}{1} = 3
    • Produsul rădăcinilor: x1x2x3x4=m1=mx_1 x_2 x_3 x_4 = \frac{m}{1} = m

    Expresia din enunț se grupează astfel:

    (x1x2x3x4)2−(x1+x2+x3+x4)=m2−3(x_1 x_2 x_3 x_4)^2 - (x_1 + x_2 + x_3 + x_4) = m^2 - 3

    (3 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației în necunoscuta mm

    Egalăm expresia cu 11:

    m2−3=1  ⟺  m2−4=0m^2 - 3 = 1 \iff m^2 - 4 = 0 m=−2saum=2m = -2 \quad \text{sau} \quad m = 2

    Ambele soluții sunt numere reale, deci m∈{−2,2}m \in \{-2, 2\}.

    (2 puncte)


c) (5p)

Pentru m=0m = 0, determinați numerele reale aa pentru care restul împărțirii polinomului ff la polinomul X−aX - a este egal cu aa.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea Teoremei Restului și formularea ecuației

    Pentru m=0m = 0, polinomul este:

    f=X4−3X3+X2−2Xf = X^4 - 3X^3 + X^2 - 2X

    Conform Teoremei Restului (Bézout), restul împărțirii polinomului ff la binomul X−aX - a este R=f(a)R = f(a).
    Condiția ca restul să fie egal cu aa devine:

    f(a)=a  ⟺  a4−3a3+a2−2a=a  ⟺  a4−3a3+a2−3a=0f(a) = a \iff a^4 - 3a^3 + a^2 - 2a = a \iff a^4 - 3a^3 + a^2 - 3a = 0

    (3 puncte)

  2. Factorizarea ecuației și determinarea soluțiilor reale

    Grupăm termenii doi câte doi:

    a4−3a3+a2−3a=a(a3−3a2+a−3)=a[a2(a−3)+(a−3)]=a(a−3)(a2+1)=0a^4 - 3a^3 + a^2 - 3a = a(a^3 - 3a^2 + a - 3) = a\big[a^2(a - 3) + (a - 3)\big] = a(a - 3)(a^2 + 1) = 0

    Deoarece a∈Ra \in \mathbb{R}, factorul a2+1≥1>0a^2 + 1 \geq 1 > 0 nu are rădăcini reale.
    Rămân soluțiile:

    a=0saua=3a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 3

    Așadar, numerele reale căutate sunt a∈{0,3}a \in \{0, 3\}.

    (2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică - Funcții Raționale cu Radicali (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+6x2+1f(x) = \frac{x^2 + 6}{\sqrt{x^2 + 1}}.

a) (5p)

Arătați că f′(x)=x(x2−4)(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{x(x^2 - 4)}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Derivarea funcției raport

    Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile cu numitorul strict pozitiv (x2+1≥1>0\sqrt{x^2 + 1} \geq 1 > 0).
    Aplicăm formula (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}, unde u(x)=x2+6u(x) = x^2 + 6 și v(x)=x2+1v(x) = \sqrt{x^2 + 1}:

    • u′(x)=2xu'(x) = 2x
    • v′(x)=(x2+1)′2x2+1=2x2x2+1=xx2+1v'(x) = \frac{(x^2 + 1)'}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}
    f′(x)=2xx2+1−(x2+6)⋅xx2+1(x2+1)2f'(x) = \frac{2x\sqrt{x^2 + 1} - (x^2 + 6) \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{\left(\sqrt{x^2 + 1}\right)^2}

    (3 puncte)

  2. Aducerea la numitor comun și simplificarea expresiei

    Aducem la numitor comun în numărător:

    f′(x)=2x(x2+1)−x(x2+6)x2+1x2+1=2x3+2x−x3−6x(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{\frac{2x(x^2 + 1) - x(x^2 + 6)}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x^2 + 1} = \frac{2x^3 + 2x - x^3 - 6x}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}

    Efectuăm calculele la numărător:

    f′(x)=x3−4x(x2+1)x2+1=x(x2−4)(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{x^3 - 4x}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x(x^2 - 4)}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}

    pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

    (2 puncte)


b) (5p)

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul valorilor f(0)f(0) și f′(0)f'(0)

    • Valoarea funcției în punctul de tangență:

      f(0)=02+602+1=61=6f(0) = \frac{0^2 + 6}{\sqrt{0^2 + 1}} = \frac{6}{1} = 6
    • Valoarea derivatei (panta tangentei):

      f′(0)=0⋅(0−4)(0+1)0+1=0f'(0) = \frac{0 \cdot (0 - 4)}{(0 + 1)\sqrt{0 + 1}} = 0

    (2 puncte)

  2. Scrierea ecuației tangentei

    Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:

    y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)

    Pentru x0=0x_0 = 0:

    y−6=0⋅(x−0)  ⟹  y=6y - 6 = 0 \cdot (x - 0) \implies y = 6

    Tangenta este o dreaptă orizontală paralelă cu axa OxOx.

    (3 puncte)


c) (5p)

Arătați că f(7−x)≤22f(x)f(7 - x) \leq 2\sqrt{2} f(x), pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul monotoniei pe [0,+∞)[0, +\infty)

    Analizăm semnul derivatei f′(x)=x(x2−4)(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{x(x^2 - 4)}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}:

    • Numitorul (x2+1)x2+1(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1} este strict pozitiv pe R\mathbb{R}.
    • Pentru x∈[0,2]x \in [0, 2], x≥0x \geq 0 și x2−4≤0  ⟹  f′(x)≤0x^2 - 4 \leq 0 \implies f'(x) \leq 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [0,2][0, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), x>0x > 0 și x2−4≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 - 4 \geq 0 \implies f'(x) \geq 0, deci funcția ff este crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

    (2 puncte)

  2. Încadrarea valorilor și demonstrarea inegalității

    • Pentru x∈[0,1]⊂[0,2]x \in [0, 1] \subset [0, 2], cum ff este descrescătoare pe [0,2][0, 2], avem:

      f(x)≥f(1)=12+612+1=72=722f(x) \geq f(1) = \frac{1^2 + 6}{\sqrt{1^2 + 1}} = \frac{7}{\sqrt{2}} = \frac{7\sqrt{2}}{2}

      Înmulțind cu 22>02\sqrt{2} > 0, obținem:

      22f(x)≥22⋅722=142\sqrt{2} f(x) \geq 2\sqrt{2} \cdot \frac{7\sqrt{2}}{2} = 14
    • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], argumentul 7−x7 - x satisface:

      0≤x≤1  ⟹  6≤7−x≤70 \leq x \leq 1 \implies 6 \leq 7 - x \leq 7

      Deoarece [6,7]⊂[2,+∞)[6, 7] \subset [2, +\infty) și funcția ff este crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty), valoarea maximă a lui f(7−x)f(7 - x) se atinge în capătul superior 77:

      f(7−x)≤f(7)=72+672+1=49+650=5552=112=1122f(7 - x) \leq f(7) = \frac{7^2 + 6}{\sqrt{7^2 + 1}} = \frac{49 + 6}{\sqrt{50}} = \frac{55}{5\sqrt{2}} = \frac{11}{\sqrt{2}} = \frac{11\sqrt{2}}{2}
    • Comparăm cele două margini:

      1122≤14  ⟺  112≤28  ⟺  (112)2≤282  ⟺  242≤784(adeva˘rat)\frac{11\sqrt{2}}{2} \leq 14 \iff 11\sqrt{2} \leq 28 \iff (11\sqrt{2})^2 \leq 28^2 \iff 242 \leq 784 \quad (\text{adevărat})

    Prin urmare:

    f(7−x)≤1122≤14≤22f(x)f(7 - x) \leq \frac{11\sqrt{2}}{2} \leq 14 \leq 2\sqrt{2} f(x)

    deci f(7−x)≤22f(x)f(7 - x) \leq 2\sqrt{2} f(x) pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].

    (3 puncte)


2. Analiză Matematică - Integrale și Limite (15p)

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x2−1+e2xf(x) = 3x^2 - 1 + e^{2x}.

a) (5p)

Arătați că ∫03(f(x)−e2x) dx=24\int_0^3 (f(x) - e^{2x}) \, dx = 24.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea expresiei funcției și determinarea primitivei

    Expresia integrată este:

    f(x)−e2x=(3x2−1+e2x)−e2x=3x2−1f(x) - e^{2x} = (3x^2 - 1 + e^{2x}) - e^{2x} = 3x^2 - 1

    Integrala devine:

    ∫03(f(x)−e2x) dx=∫03(3x2−1) dx=(x3−x)∣03\int_0^3 (f(x) - e^{2x}) \, dx = \int_0^3 (3x^2 - 1) \, dx = (x^3 - x) \Bigg|_0^3

    (3 puncte)

  2. Calculul numeric prin formula Leibniz-Newton

    (33−3)−(03−0)=(27−3)−0=24(3^3 - 3) - (0^3 - 0) = (27 - 3) - 0 = 24

    (2 puncte)


b) (5p)

Arătați că ∫014x(f(x)−3x2+1) dx=e2+1\int_0^1 4x\big(f(x) - 3x^2 + 1\big) \, dx = e^2 + 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Identificarea factorului exponențial și aplicarea integrării prin părți

    Observăm că:

    f(x)−3x2+1=(3x2−1+e2x)−3x2+1=e2xf(x) - 3x^2 + 1 = (3x^2 - 1 + e^{2x}) - 3x^2 + 1 = e^{2x}

    Integrala devine:

    I=∫014xe2x dxI = \int_0^1 4x e^{2x} \, dx

    Observăm că (e2x)′=2e2x(e^{2x})' = 2e^{2x}, deci 4xe2x=2x⋅(e2x)′4x e^{2x} = 2x \cdot (e^{2x})'. Integrăm prin părți:

    ∫012x(e2x)′ dx=[2xe2x]01−∫01(2x)′e2x dx=[2xe2x]01−∫012e2x dx\int_0^1 2x (e^{2x})' \, dx = \Big[ 2x e^{2x} \Big]_0^1 - \int_0^1 (2x)' e^{2x} \, dx = \Big[ 2x e^{2x} \Big]_0^1 - \int_0^1 2 e^{2x} \, dx

    (3 puncte)

  2. Finalizarea integrării și calculul numeric

    I=[2xe2x−e2x]01I = \Big[ 2x e^{2x} - e^{2x} \Big]_0^1

    Evaluăm la capetele de integrare:

    • În x=1x = 1: 2(1)e2⋅1−e2⋅1=2e2−e2=e22(1)e^{2 \cdot 1} - e^{2 \cdot 1} = 2e^2 - e^2 = e^2
    • În x=0x = 0: 2(0)e0−e0=0−1=−12(0)e^0 - e^0 = 0 - 1 = -1
    I=e2−(−1)=e2+1I = e^2 - (-1) = e^2 + 1

    (2 puncte)


c) (5p)

Demonstrați că:

lim⁡x→01x2∫0xf(t)t+1 dt=1\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^2} \int_0^x \frac{f(t)}{t + 1} \, dt = 1
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Încadrarea în cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right] și aplicarea primei reguli a lui l’Hôpital

    Scriem limita sub formă de raport:

    L=lim⁡x→0∫0xf(t)t+1 dtx2L = \lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x \frac{f(t)}{t + 1} \, dt}{x^2}

    Pentru x→0x \to 0, numitorul tinde la 00, iar integrala ∫00f(t)t+1 dt=0\int_0^0 \frac{f(t)}{t + 1} \, dt = 0. Avem o nedeterminare de tip [00]\left[\frac{0}{0}\right].
    Funcția integrată este continuă, deci conform teoremei de derivare a unei integrale în raport cu limita superioară:

    (∫0xf(t)t+1 dt)′=f(x)x+1\left( \int_0^x \frac{f(t)}{t + 1} \, dt \right)' = \frac{f(x)}{x + 1}

    Aplicăm regula lui l’Hôpital:

    L=lim⁡x→0f(x)x+12x=lim⁡x→0f(x)2x(x+1)=lim⁡x→0f(x)2x2+2xL = \lim_{x \to 0} \frac{\frac{f(x)}{x + 1}}{2x} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{2x(x + 1)} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{2x^2 + 2x}

    (3 puncte)

  2. Aplicarea celei de-a doua reguli a lui l’Hôpital și obținerea limitei

    Calculăm f(0)=3(0)2−1+e0=−1+1=0f(0) = 3(0)^2 - 1 + e^0 = -1 + 1 = 0, iar numitorul 2(0)2+2(0)=02(0)^2 + 2(0) = 0. Avem din nou cazul [00]\left[\frac{0}{0}\right].
    Derivăm numărătorul și numitorul în raport cu xx:

    • f′(x)=(3x2−1+e2x)′=6x+2e2xf'(x) = (3x^2 - 1 + e^{2x})' = 6x + 2e^{2x}
    • (2x2+2x)′=4x+2(2x^2 + 2x)' = 4x + 2

    Aplicăm din nou regula lui l’Hôpital:

    L=lim⁡x→0f′(x)4x+2=lim⁡x→06x+2e2x4x+2L = \lim_{x \to 0} \frac{f'(x)}{4x + 2} = \lim_{x \to 0} \frac{6x + 2e^{2x}}{4x + 2}

    Trecem la limită pentru x→0x \to 0:

    L=6⋅0+2e04⋅0+2=0+2⋅10+2=22=1L = \frac{6 \cdot 0 + 2e^0}{4 \cdot 0 + 2} = \frac{0 + 2 \cdot 1}{0 + 2} = \frac{2}{2} = 1

    (2 puncte)