BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2025Simulare Iași

Bacalaureat 2025 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Iași

Examenul Național de Bacalaureat 2025

Proba E. c) Matematică M_mate-info

Simulare Județeană — Inspectoratul Școlar Județean Iași (Decembrie 2024)

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică


Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Numere Reale — Ordonarea Radicalilor (5p)

Ordonați crescător numerele a=6a = \sqrt{6}, b=153b = \sqrt[3]{15} și c=2206c = \sqrt[6]{220}.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aducerea numerelor la radicali de același ordin

    Cel mai mic multiplu comun al ordinelor radicalilor (22, 33 și 66) este 66.
    Scriem numerele aa și bb sub formă de radicali de ordin 66:

    a=6=636=2166a = \sqrt{6} = \sqrt[6]{6^3} = \sqrt[6]{216}

    (2 puncte)

    b=153=1526=2256b = \sqrt[3]{15} = \sqrt[6]{15^2} = \sqrt[6]{225}

    (2 puncte)

  2. Compararea numerelor și ordonarea crescătoare

    Numărul cc este deja dat ca radical de ordin 66: c=2206c = \sqrt[6]{220}.
    Deoarece funcția f(t)=t6f(t) = \sqrt[6]{t} este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty) și:

    216<220<225216 < 220 < 225

    rezultă:

    2166<2206<2256  ⟺  a<c<b\sqrt[6]{216} < \sqrt[6]{220} < \sqrt[6]{225} \iff a < c < b

    (1 punct)


💡 Explicație Didactică:

Pentru a compara radicali cu indici diferiți, cea mai eficientă metodă este aducerea la același indice prin amplificarea ordinului radicalului și a exponentului cantității de sub radical: xn=xkn⋅k\sqrt[n]{x} = \sqrt[n \cdot k]{x^k}. Alternativ, se pot ridica toate cele trei numere la puterea a 66-a: a6=63=216a^6 = 6^3 = 216, b6=152=225b^6 = 15^2 = 225 și c6=220c^6 = 220, obținându-se aceeași relație a<c<ba < c < b.


2. Funcții — Demonstrarea Nesurjectivității (5p)

Demonstrați că funcția f:N→Nf : \mathbb{N} \to \mathbb{N}, f(x)=x2+xf(x) = x^2 + x nu este surjectivă.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Analiza parității valorilor funcției

    Factorizăm expresia funcției ff:

    f(x)=x(x+1)f(x) = x(x + 1)

    Pentru orice număr natural x∈Nx \in \mathbb{N}, numerele xx și x+1x + 1 sunt două numere naturale consecutive. Unul dintre ele este în mod necesar par, astfel că produsul lor este întotdeauna un număr par:

    f(x)∈{2k∣k∈N},∀x∈Nf(x) \in \{2k \mid k \in \mathbb{N}\}, \quad \forall x \in \mathbb{N}

    (2 puncte)

  2. Identificarea unui element din codomeniu fără preimagine

    Codomeniul funcției este mulțimea tuturor numerelor naturale N\mathbb{N}.
    Elementul 1∈N1 \in \mathbb{N} este număr impar, deci:

    1∉Im⁡f1 \notin \operatorname{Im} f

    Într-adevăr, ecuația f(x)=1  ⟺  x2+x−1=0f(x) = 1 \iff x^2 + x - 1 = 0 are discriminantul Δ=12−4⋅1⋅(−1)=5\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-1) = 5, iar soluțiile x1,2=−1±52∉Nx_{1,2} = \frac{-1 \pm \sqrt{5}}{2} \notin \mathbb{N}.
    Prin urmare, Im⁡f≠N\operatorname{Im} f \neq \mathbb{N}, ceea ce demonstrează că funcția ff nu este surjectivă.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

O funcție f:A→Bf : A \to B este surjectivă dacă orice element y∈By \in B din codomeniu admite cel puțin o preimagine x∈Ax \in A astfel încât f(x)=yf(x) = y. Pentru a infirma surjectivitatea, este suficient să arătăm un singur contraexemplu y0∈By_0 \in B pentru care ecuația f(x)=y0f(x) = y_0 nu are soluții în AA. În cazul nostru, niciun număr impar (cum ar fi 1,3,5,…1, 3, 5, \dots) nu se află în imaginea funcției.


3. Ecuația de Gradul al Doilea — Soluții Reale Distincte (5p)

Determinați valorile lui m∈Rm \in \mathbb{R} pentru care ecuația x2−mx+1=0x^2 - mx + 1 = 0 are două soluții reale distincte.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul discriminantului Δ\Delta

    Ecuația este de gradul al doilea în xx, cu coeficienții a=1a = 1, b=−mb = -m, c=1c = 1.
    Discriminantul ecuației este:

    Δ=b2−4ac=(−m)2−4⋅1⋅1=m2−4\Delta = b^2 - 4ac = (-m)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = m^2 - 4

    (2 puncte)

  2. Impunerea condiției de existență a două soluții reale distincte

    Ecuația are două soluții reale distincte dacă și numai dacă Δ>0\Delta > 0:

    m2−4>0  ⟺  (m−2)(m+2)>0m^2 - 4 > 0 \iff (m - 2)(m + 2) > 0

    Rădăcinile ecuației atașate m2−4=0m^2 - 4 = 0 sunt m1=−2m_1 = -2 și m2=2m_2 = 2.
    Semnul trinomului de gradul al doilea este pozitiv în exteriorul rădăcinilor, așadar:

    m∈(−∞,−2)∪(2,+∞)m \in (-\infty, -2) \cup (2, +\infty)

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Reamintim clasificarea soluțiilor ecuației de gradul II în funcție de semnul discriminantului Δ\Delta:

  • Δ>0  ⟺  \Delta > 0 \iff două soluții reale distincte (x1≠x2x_1 \neq x_2);
  • Δ=0  ⟺  \Delta = 0 \iff o soluție reală dublă (x1=x2x_1 = x_2);
  • Δ<0  ⟺  \Delta < 0 \iff nicio soluție reală (două soluții complexe conjugate distincte).

4. Probabilități — Submulțimi cu Două Elemente (5p)

Mulțimea AA are patru elemente. Determinați probabilitatea ca, atunci când alegem la întâmplare o submulțime nevidă a mulțimii AA, submulțimea aleasă să aibă exact două elemente.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea numărului de cazuri posibile

    O mulțime cu n=4n = 4 elemente are în total 24=162^4 = 16 submulțimi.
    Deoarece problema specifică alegerea unei submulțimi nevide, excludem mulțimea vidă ∅\emptyset:

    Nposibile=24−1=16−1=15N_{\text{posibile}} = 2^4 - 1 = 16 - 1 = 15

    (2 puncte)

  2. Determinarea numărului de cazuri favorabile

    Submulțimile cu exact două elemente ale unei mulțimi cu 4 elemente sunt date de numărul de combinări:

    Nfavorabile=C42=4⋅32=6N_{\text{favorabile}} = C_4^2 = \frac{4 \cdot 3}{2} = 6

    (2 puncte)

  3. Calculul probabilității

    Probabilitatea cerută este raportul dintre numărul de cazuri favorabile și numărul de cazuri posibile:

    P=NfavorabileNposibile=615=25P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{6}{15} = \frac{2}{5}

    (1 punct)


💡 Explicație Didactică:

Capcana clasică la această problemă este ignorarea cuvântului „nevidă”. Dacă s-ar fi ales la întâmplare o submulțime oarecare (inclusiv ∅\emptyset), numărul cazurilor posibile ar fi fost 1616, iar probabilitatea ar fi fost 616=38\frac{6}{16} = \frac{3}{8}. Deoarece se cere submulțime nevidă, numărul cazurilor posibile este strict 1515.


5. Geometrie Analitică — Vârfurile Paralelogramului și Diagonala BD (5p)

În raport cu un reper cartezian xOyxOy, trei dintre vârfurile paralelogramului ABCDABCD au coordonatele A(−2,3)A(-2, 3), B(−1,1)B(-1, 1) și C(4,2)C(4, 2). Calculați lungimea diagonalei BDBD.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Determinarea coordonatelor punctului DD

    Într-un paralelogram ABCDABCD, diagonalele [AC][AC] și [BD][BD] au același mijloc, notat cu MM.
    Coordonatele mijlocului segmentului [AC][AC] sunt:

    xM=xA+xC2=−2+42=1x_M = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{-2 + 4}{2} = 1 yM=yA+yC2=3+22=52y_M = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{3 + 2}{2} = \frac{5}{2}

    Deoarece MM este și mijlocul segmentului [BD][BD], avem:

    xM=xB+xD2  ⟹  1=−1+xD2  ⟹  −1+xD=2  ⟹  xD=3x_M = \frac{x_B + x_D}{2} \implies 1 = \frac{-1 + x_D}{2} \implies -1 + x_D = 2 \implies x_D = 3 yM=yB+yD2  ⟹  52=1+yD2  ⟹  1+yD=5  ⟹  yD=4y_M = \frac{y_B + y_D}{2} \implies \frac{5}{2} = \frac{1 + y_D}{2} \implies 1 + y_D = 5 \implies y_D = 4

    Așadar, coordonatele celui de-al patrulea vârf sunt D(3,4)D(3, 4).

    (3 puncte)

  2. Calculul lungimii diagonalei BDBD

    Folosim formula distanței dintre două puncte B(−1,1)B(-1, 1) și D(3,4)D(3, 4):

    BD=(xD−xB)2+(yD−yB)2=(3−(−1))2+(4−1)2=42+32=16+9=25=5BD = \sqrt{(x_D - x_B)^2 + (y_D - y_B)^2} = \sqrt{(3 - (-1))^2 + (4 - 1)^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

    (2 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Relația Vectorială):

În paralelogramul ABCDABCD, avem AD→=BC→\overrightarrow{AD} = \overrightarrow{BC}.
Vectorul BC→=(xC−xB)i⃗+(yC−yB)j⃗=(4−(−1))i⃗+(2−1)j⃗=5i⃗+j⃗\overrightarrow{BC} = (x_C - x_B)\vec{i} + (y_C - y_B)\vec{j} = (4 - (-1))\vec{i} + (2 - 1)\vec{j} = 5\vec{i} + \vec{j}.
Atunci OD→=OA→+BC→=(−2i⃗+3j⃗)+(5i⃗+j⃗)=3i⃗+4j⃗\overrightarrow{OD} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{BC} = (-2\vec{i} + 3\vec{j}) + (5\vec{i} + \vec{j}) = 3\vec{i} + 4\vec{j}, deci D(3,4)D(3, 4).
Vectorul diagonalei este BD→=(3−(−1))i⃗+(4−1)j⃗=4i⃗+3j⃗\overrightarrow{BD} = (3 - (-1))\vec{i} + (4 - 1)\vec{j} = 4\vec{i} + 3\vec{j}, de unde BD=∥BD→∥=42+32=5BD = \|\overrightarrow{BD}\| = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5.


6. Trigonometrie — Calculul Unghiului A în Triunghi (5p)

Laturile triunghiului ABCABC au lungimile AB=8AB = 8, AC=5AC = 5 și BC=7BC = 7. Determinați măsura unghiului AA.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea teoremei cosinusului

    În triunghiul ABCABC, conform teoremei cosinusului pentru unghiul AA:

    BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A

    Exprimăm cos⁡A\cos A:

    cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}

    Înlocuim valorile numerice AB=8AB = 8, AC=5AC = 5, BC=7BC = 7:

    cos⁡A=82+52−722⋅8⋅5=64+25−4980=89−4980=4080=12\cos A = \frac{8^2 + 5^2 - 7^2}{2 \cdot 8 \cdot 5} = \frac{64 + 25 - 49}{80} = \frac{89 - 49}{80} = \frac{40}{80} = \frac{1}{2}

    (3 puncte)

  2. Aflarea măsurii unghiului AA

    Deoarece unghiul AA este unghi al unui triunghi, avem A∈(0,π)A \in (0, \pi) (respectiv m(∠A)∈(0∘,180∘)m(\angle A) \in (0^\circ, 180^\circ)).
    Cum cos⁡A=12\cos A = \frac{1}{2}, rezultă:

    A=π3(sau m(∠A)=60∘)A = \frac{\pi}{3} \quad (\text{sau } m(\angle A) = 60^\circ)

    (2 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Teorema cosinusului este generalizarea teoremei lui Pitagora pentru orice triunghi. Când cos⁡A>0\cos A > 0, unghiul este ascuțit; când cos⁡A=0\cos A = 0, unghiul este drept; când cos⁡A<0\cos A < 0, unghiul este obtuz. Aici cos⁡A=12>0\cos A = \frac{1}{2} > 0, obținându-se unghiul remarcabil de 60∘60^\circ.


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Matrice și Numere Complexe (15p)

Pentru fiecare număr complex z=a+biz = a + bi, unde a,b∈Ra, b \in \mathbb{R} și i2=−1i^2 = -1, se consideră matricea:

A(z)=aI3+bB,undeB=(20−10i050−2)A(z) = a I_3 + b B, \quad \text{unde} \quad B = \begin{pmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 0 & i & 0 \\ 5 & 0 & -2 \end{pmatrix}

a) (5p)

Arătați că B2+I3=O3B^2 + I_3 = O_3.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul matricei B2B^2

    Efectuăm înmulțirea B2=B⋅BB^2 = B \cdot B:

    B2=(20−10i050−2)(20−10i050−2)B^2 = \begin{pmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 0 & i & 0 \\ 5 & 0 & -2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 0 & i & 0 \\ 5 & 0 & -2 \end{pmatrix}

    Calculăm fiecare element prin regula „linie pe coloană”:

    • Linia 1: c11=2⋅2+0⋅0+(−1)⋅5=4−5=−1c_{11} = 2 \cdot 2 + 0 \cdot 0 + (-1) \cdot 5 = 4 - 5 = -1 c12=2⋅0+0⋅i+(−1)⋅0=0c_{12} = 2 \cdot 0 + 0 \cdot i + (-1) \cdot 0 = 0 c13=2⋅(−1)+0⋅0+(−1)⋅(−2)=−2+2=0c_{13} = 2 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 + (-1) \cdot (-2) = -2 + 2 = 0
    • Linia 2: c21=0⋅2+i⋅0+0⋅5=0c_{21} = 0 \cdot 2 + i \cdot 0 + 0 \cdot 5 = 0 c22=0⋅0+i⋅i+0⋅0=i2=−1c_{22} = 0 \cdot 0 + i \cdot i + 0 \cdot 0 = i^2 = -1 c23=0⋅(−1)+i⋅0+0⋅(−2)=0c_{23} = 0 \cdot (-1) + i \cdot 0 + 0 \cdot (-2) = 0
    • Linia 3: c31=5⋅2+0⋅0+(−2)⋅5=10−10=0c_{31} = 5 \cdot 2 + 0 \cdot 0 + (-2) \cdot 5 = 10 - 10 = 0 c32=5⋅0+0⋅i+(−2)⋅0=0c_{32} = 5 \cdot 0 + 0 \cdot i + (-2) \cdot 0 = 0 c33=5⋅(−1)+0⋅0+(−2)⋅(−2)=−5+4=−1c_{33} = 5 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 + (-2) \cdot (-2) = -5 + 4 = -1

    Rezultă:

    B2=(−1000−1000−1)=−I3B^2 = \begin{pmatrix} -1 & 0 & 0 \\ 0 & -1 & 0 \\ 0 & 0 & -1 \end{pmatrix} = -I_3

    (3 puncte)

  2. Verificarea identității B2+I3=O3B^2 + I_3 = O_3

    B2+I3=−I3+I3=O3B^2 + I_3 = -I_3 + I_3 = O_3

    (2 puncte)


b) (5p)

Demonstrați că A(z1)A(z2)=A(z1z2)A(z_1) A(z_2) = A(z_1 z_2), oricare ar fi numerele complexe z1z_1 și z2z_2.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea produsului z1z2z_1 z_2 și a matricei A(z1z2)A(z_1 z_2)

    Fie z1=a1+b1iz_1 = a_1 + b_1 i și z2=a2+b2iz_2 = a_2 + b_2 i, cu a1,b1,a2,b2∈Ra_1, b_1, a_2, b_2 \in \mathbb{R}.
    Produsul celor două numere complexe este:

    z1z2=(a1+b1i)(a2+b2i)=(a1a2−b1b2)+(a1b2+a2b1)iz_1 z_2 = (a_1 + b_1 i)(a_2 + b_2 i) = (a_1 a_2 - b_1 b_2) + (a_1 b_2 + a_2 b_1) i

    Conform definiției matricei A(z)A(z), avem:

    A(z1z2)=(a1a2−b1b2)I3+(a1b2+a2b1)BA(z_1 z_2) = (a_1 a_2 - b_1 b_2) I_3 + (a_1 b_2 + a_2 b_1) B

    (2 puncte)

  2. Calculul produsului A(z1)A(z2)A(z_1) A(z_2) și finalizarea demonstrației

    Scriem produsul matricelor A(z1)A(z_1) și A(z2)A(z_2):

    A(z1)A(z2)=(a1I3+b1B)(a2I3+b2B)A(z_1) A(z_2) = (a_1 I_3 + b_1 B)(a_2 I_3 + b_2 B)

    Dezvoltăm produsul folosind proprietățile matricei unitate I3I_3 (I32=I3I_3^2 = I_3 și I3B=BI3=BI_3 B = B I_3 = B):

    A(z1)A(z2)=a1a2I32+a1b2I3B+b1a2BI3+b1b2B2=a1a2I3+(a1b2+a2b1)B+b1b2B2A(z_1) A(z_2) = a_1 a_2 I_3^2 + a_1 b_2 I_3 B + b_1 a_2 B I_3 + b_1 b_2 B^2 = a_1 a_2 I_3 + (a_1 b_2 + a_2 b_1) B + b_1 b_2 B^2

    Conform subpunctului a), B2=−I3B^2 = -I_3. Înlocuind B2B^2:

    A(z1)A(z2)=a1a2I3+(a1b2+a2b1)B+b1b2(−I3)=(a1a2−b1b2)I3+(a1b2+a2b1)BA(z_1) A(z_2) = a_1 a_2 I_3 + (a_1 b_2 + a_2 b_1) B + b_1 b_2 (-I_3) = (a_1 a_2 - b_1 b_2) I_3 + (a_1 b_2 + a_2 b_1) B

    Comparând cele două relații, obținem:

    A(z1)A(z2)=A(z1z2)A(z_1) A(z_2) = A(z_1 z_2)

    oricare ar fi z1,z2∈Cz_1, z_2 \in \mathbb{C}.

    (3 puncte)


💡 Explicație Didactică:

Această proprietate arată că funcția ϕ:(C,⋅)→(M3(C),⋅)\phi : (\mathbb{C}, \cdot) \to (\mathcal{M}_3(\mathbb{C}), \cdot), ϕ(z)=A(z)\phi(z) = A(z) este un morfism de monoizi multiplicativi (o reprezentare matricială a corpului numerelor complexe). Înmulțirea matricelor din această familie se reduce pur și simplu la înmulțirea numerelor complexe corespunzătoare.


c) (5p)

Determinați numărul natural nn pentru care:

A(5−i)⋅A(3−i)⋅A(3+i)⋅A(5+i)=nI3A(\sqrt{5}-i) \cdot A(\sqrt{3}-i) \cdot A(\sqrt{3}+i) \cdot A(\sqrt{5}+i) = n I_3
📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Reducerea produsului matricial la un produs de numere complexe

    Aplicăm proprietatea demonstrată la subpunctul b) pentru cele 4 matrice:

    A(5−i)⋅A(3−i)⋅A(3+i)⋅A(5+i)=A((5−i)(3−i)(3+i)(5+i))A(\sqrt{5}-i) \cdot A(\sqrt{3}-i) \cdot A(\sqrt{3}+i) \cdot A(\sqrt{5}+i) = A\big((\sqrt{5}-i)(\sqrt{3}-i)(\sqrt{3}+i)(\sqrt{5}+i)\big)

    Grupăm factorii conjugați două câte două folosind identitatea (u−i)(u+i)=u2−i2=u2+1(u - i)(u + i) = u^2 - i^2 = u^2 + 1:

    (5−i)(5+i)=(5)2−i2=5−(−1)=6(\sqrt{5}-i)(\sqrt{5}+i) = (\sqrt{5})^2 - i^2 = 5 - (-1) = 6 (3−i)(3+i)=(3)2−i2=3−(−1)=4(\sqrt{3}-i)(\sqrt{3}+i) = (\sqrt{3})^2 - i^2 = 3 - (-1) = 4

    Produsul complet al numerelor complexe este:

    (5−i)(3−i)(3+i)(5+i)=6⋅4=24(\sqrt{5}-i)(\sqrt{3}-i)(\sqrt{3}+i)(\sqrt{5}+i) = 6 \cdot 4 = 24

    Așadar, membrul stâng este A(24)A(24).

    (3 puncte)

  2. Identificarea numărului natural nn

    Numărul complex z=24z = 24 are partea reală a=24a = 24 și partea imaginară b=0b = 0.
    Prin definiție:

    A(24)=24I3+0⋅B=24I3A(24) = 24 I_3 + 0 \cdot B = 24 I_3

    Egalitatea din enunț devine:

    24I3=nI3  ⟺  n=24∈N24 I_3 = n I_3 \iff n = 24 \in \mathbb{N}

    (2 puncte)


2. Structuri Algebrice — Lege de Compoziție (15p)

Pe mulțimea M=[1,+∞)M = [1, +\infty) se consideră legea de compoziție asociativă:

x∗y=log⁡3(3x+y−3x+1−3y+1+12)x * y = \log_3(3^{x+y} - 3^{x+1} - 3^{y+1} + 12)

a) (5p)

Arătați că 2024∗1=12024 * 1 = 1.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Substituirea valorilor în formula legii

    Pentru x=2024x = 2024 și y=1y = 1, calculăm termenii din argumentul logaritmului:

    2024∗1=log⁡3(32024+1−32024+1−31+1+12)2024 * 1 = \log_3(3^{2024 + 1} - 3^{2024 + 1} - 3^{1 + 1} + 12)

    (2 puncte)

  2. Efectuarea calculelor și simplificarea

    Observăm că primii doi termeni se reduc: 32025−32025=03^{2025} - 3^{2025} = 0.
    Rămâne:

    2024∗1=log⁡3(0−32+12)=log⁡3(−9+12)=log⁡33=12024 * 1 = \log_3(0 - 3^2 + 12) = \log_3(-9 + 12) = \log_3 3 = 1

    (3 puncte)


💡 Formă Restrânsă Utilitară:

Argumentul logaritmului se poate factoriza astfel:

3x+y−3x+1−3y+1+12=3x⋅3y−3⋅3x−3⋅3y+9+3=(3x−3)(3y−3)+33^{x+y} - 3^{x+1} - 3^{y+1} + 12 = 3^x \cdot 3^y - 3 \cdot 3^x - 3 \cdot 3^y + 9 + 3 = (3^x - 3)(3^y - 3) + 3

Așadar, legea de compoziție se rescrie compact:

x∗y=log⁡3((3x−3)(3y−3)+3)x * y = \log_3\big((3^x - 3)(3^y - 3) + 3\big)

Pentru y=1y = 1, paranteza devine 31−3=03^1 - 3 = 0, deci x∗1=log⁡3(0+3)=log⁡33=1x * 1 = \log_3(0 + 3) = \log_3 3 = 1 pentru orice x∈Mx \in M. În particular, 2024∗1=12024 * 1 = 1.


b) (5p)

Determinați elementul neutru al legii de compoziție.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Scrierea ecuației elementului neutru

    Căutăm e∈Me \in M astfel încât:

    x∗e=e∗x=x,∀x∈Mx * e = e * x = x, \quad \forall x \in M

    Deoarece legea este comutativă, este suficient să rezolvăm x∗e=xx * e = x:

    log⁡3((3x−3)(3e−3)+3)=x\log_3\big((3^x - 3)(3^e - 3) + 3\big) = x

    Ridicăm la puterea bazei 33:

    (3x−3)(3e−3)+3=3x  ⟺  (3x−3)(3e−3)=3x−3(3^x - 3)(3^e - 3) + 3 = 3^x \iff (3^x - 3)(3^e - 3) = 3^x - 3

    Trecem toți termenii în membrul stâng:

    (3x−3)(3e−3−1)=0  ⟺  (3x−3)(3e−4)=0,∀x∈M(3^x - 3)(3^e - 3 - 1) = 0 \iff (3^x - 3)(3^e - 4) = 0, \quad \forall x \in M

    (2 puncte)

  2. Aflarea valorii lui ee și verificarea apartenenței la mulțimea MM

    Egalitatea trebuie să fie adevărată pentru orice x∈M=[1,+∞)x \in M = [1, +\infty).
    Prin urmare:

    3e−4=0  ⟹  3e=4  ⟹  e=log⁡343^e - 4 = 0 \implies 3^e = 4 \implies e = \log_3 4

    Verificăm apartenența la M=[1,+∞)M = [1, +\infty): Deoarece 4≥34 \ge 3, rezultă log⁡34≥log⁡33=1\log_3 4 \ge \log_3 3 = 1, deci e=log⁡34∈Me = \log_3 4 \in M.
    Așadar, elementul neutru al legii este:

    e=log⁡34e = \log_3 4

    (3 puncte)


c) (5p)

Aflați x∈Mx \in M cu proprietatea că x∗x∗x=xx * x * x = x.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul expresiei x∗x∗xx * x * x

    Folosind forma restrânsă a legii x∗y=log⁡3((3x−3)(3y−3)+3)x * y = \log_3\big((3^x - 3)(3^y - 3) + 3\big), calculăm succesiv:

    x∗x=log⁡3((3x−3)2+3)  ⟹  3x∗x−3=(3x−3)2x * x = \log_3\big((3^x - 3)^2 + 3\big) \implies 3^{x * x} - 3 = (3^x - 3)^2

    Datorită asociativității legii de compoziție:

    x∗x∗x=(x∗x)∗x=log⁡3((3x∗x−3)(3x−3)+3)=log⁡3((3x−3)2(3x−3)+3)=log⁡3((3x−3)3+3)x * x * x = (x * x) * x = \log_3\big((3^{x * x} - 3)(3^x - 3) + 3\big) = \log_3\big((3^x - 3)^2 (3^x - 3) + 3\big) = \log_3\big((3^x - 3)^3 + 3\big)

    (2 puncte)

  2. Rezolvarea ecuației x∗x∗x=xx * x * x = x

    Ecuația devine:

    log⁡3((3x−3)3+3)=x  ⟺  (3x−3)3+3=3x  ⟺  (3x−3)3−(3x−3)=0\log_3\big((3^x - 3)^3 + 3\big) = x \iff (3^x - 3)^3 + 3 = 3^x \iff (3^x - 3)^3 - (3^x - 3) = 0

    Notăm u=3x−3u = 3^x - 3. Ecuația se reduce la:

    u3−u=0  ⟺  u(u2−1)=0  ⟺  u(u−1)(u+1)=0u^3 - u = 0 \iff u(u^2 - 1) = 0 \iff u(u - 1)(u + 1) = 0

    Soluțiile pentru uu sunt:

    u∈{−1,0,1}u \in \{-1, 0, 1\}

    Revenim la necunoscuta xx:

    • Cazul 1: u=0  ⟹  3x−3=0  ⟹  3x=3  ⟹  x=1u = 0 \implies 3^x - 3 = 0 \implies 3^x = 3 \implies x = 1.
      Verificare: 1∈[1,+∞)=M1 \in [1, +\infty) = M (soluție validă).
    • Cazul 2: u=1  ⟹  3x−3=1  ⟹  3x=4  ⟹  x=log⁡34u = 1 \implies 3^x - 3 = 1 \implies 3^x = 4 \implies x = \log_3 4.
      Cum 4>34 > 3, avem log⁡34>1\log_3 4 > 1, deci log⁡34∈M\log_3 4 \in M (soluție validă).
    • Cazul 3: u=−1  ⟹  3x−3=−1  ⟹  3x=2  ⟹  x=log⁡32u = -1 \implies 3^x - 3 = -1 \implies 3^x = 2 \implies x = \log_3 2.
      Cum 2<32 < 3, avem log⁡32<1\log_3 2 < 1, deci log⁡32∉M\log_3 2 \notin M (se respinge).

    (2 puncte)

  3. Concluzia

    Elementele x∈Mx \in M care verifică ecuația sunt:

    x∈{1,log⁡34}x \in \{1, \log_3 4\}

    (1 punct)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Analiză Matematică — Calcul Diferențial (15p)

Se consideră funcția f:(−∞,1)→Rf : (-\infty, 1) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=x2−x+1x−1f(x) = \frac{x^2 - x + 1}{x - 1}

a) (5p)

Arătați că f′(x)=x(x−2)(x−1)2f'(x) = \frac{x(x - 2)}{(x - 1)^2}, oricare ar fi x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Aplicarea formulei de derivare a raportului

    Funcția ff este derivabilă pe (−∞,1)(-\infty, 1) ca raport de funcții derivabile.
    Aplicăm regula (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u' v - u v'}{v^2}, unde u(x)=x2−x+1u(x) = x^2 - x + 1 și v(x)=x−1v(x) = x - 1:

    f′(x)=(x2−x+1)′(x−1)−(x2−x+1)(x−1)′(x−1)2f'(x) = \frac{(x^2 - x + 1)'(x - 1) - (x^2 - x + 1)(x - 1)'}{(x - 1)^2}

    Calculăm derivatele factorilor: (x2−x+1)′=2x−1(x^2 - x + 1)' = 2x - 1 și (x−1)′=1(x - 1)' = 1.
    Obținem:

    f′(x)=(2x−1)(x−1)−(x2−x+1)⋅1(x−1)2f'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1) - (x^2 - x + 1) \cdot 1}{(x - 1)^2}

    (3 puncte)

  2. Desfacerea parantezelor și factorizarea numărătorului

    Dezvoltăm produsele de la numărător:

    (2x−1)(x−1)=2x2−2x−x+1=2x2−3x+1(2x - 1)(x - 1) = 2x^2 - 2x - x + 1 = 2x^2 - 3x + 1

    Scădem x2−x+1x^2 - x + 1:

    f′(x)=2x2−3x+1−x2+x−1(x−1)2=x2−2x(x−1)2f'(x) = \frac{2x^2 - 3x + 1 - x^2 + x - 1}{(x - 1)^2} = \frac{x^2 - 2x}{(x - 1)^2}

    Factorizăm prin xx:

    f′(x)=x(x−2)(x−1)2f'(x) = \frac{x(x - 2)}{(x - 1)^2}

    pentru orice x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1).

    (2 puncte)


b) (5p)

Scrieți ecuația asimptotei verticale la graficul funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Calculul limitei la stânga în punctul x=1x = 1

    Domeniul de definiție al funcției este (−∞,1)(-\infty, 1). Singurul punct de acumulare finit al domeniului în care se poate pune problema unei asimptote verticale este x=1x = 1.
    Calculăm limita laterală la stânga:

    lim⁡x→1,x<1f(x)=lim⁡x→1,x<1x2−x+1x−1\lim_{x \to 1, x < 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x < 1} \frac{x^2 - x + 1}{x - 1}

    Analizăm limitele numărătorului și numitorului:

    • Numărătorul tinde la 12−1+1=1>01^2 - 1 + 1 = 1 > 0;
    • Numitorul tinde la 00, cu valori strict negative (x<1  ⟹  x−1<0x < 1 \implies x - 1 < 0).
      Prin urmare:
    lim⁡x→1,x<1f(x)=10−=−∞\lim_{x \to 1, x < 1} f(x) = \frac{1}{0^-} = -\infty

    (3 puncte)

  2. Scrierea ecuației asimptotei

    Deoarece limita la stânga în x=1x = 1 este −∞-\infty, dreapta de ecuație:

    x=1x = 1

    este asimptotă verticală (la stânga) la graficul funcției ff.

    (2 puncte)


c) (5p)

Determinați numerele reale mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are două soluții în intervalul (−∞,1)(-\infty, 1).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Studiul monotoniei și al punctelor de extrem

    Folosim derivata de la subpunctul a):

    f′(x)=x(x−2)(x−1)2,x∈(−∞,1)f'(x) = \frac{x(x - 2)}{(x - 1)^2}, \quad x \in (-\infty, 1)

    Numitorul (x−1)2(x - 1)^2 este strict pozitiv pe (−∞,1)(-\infty, 1).
    Semnul derivatei este dat de semnul numărătorului x(x−2)x(x - 2):

    • Pentru orice x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1), factorul x−2<1−2=−1<0x - 2 < 1 - 2 = -1 < 0 este strict negativ;
    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), x<0x < 0, deci x(x−2)>0  ⟹  f′(x)>0x(x - 2) > 0 \implies f'(x) > 0, funcția ff fiind strict crescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0];
    • Pentru x=0x = 0, f′(0)=0f'(0) = 0, iar f(0)=02−0+10−1=−1f(0) = \frac{0^2 - 0 + 1}{0 - 1} = -1;
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), x>0x > 0, deci x(x−2)<0  ⟹  f′(x)<0x(x - 2) < 0 \implies f'(x) < 0, funcția ff fiind strict descrescătoare pe [0,1)[0, 1).
      Punctul x=0x = 0 este punct de maxim local și absolut pe (−∞,1)(-\infty, 1), iar valoarea maximă este f(0)=−1f(0) = -1.

    (2 puncte)

  2. Calculul limitelor la capetele domeniului și variația funcției

    • La −∞-\infty: lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x2−x+1x−1=lim⁡x→−∞x2x=lim⁡x→−∞x=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 - x + 1}{x - 1} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2}{x} = \lim_{x \to -\infty} x = -\infty
    • La 11 (la stânga): lim⁡x→1,x<1f(x)=−∞\lim_{x \to 1, x < 1} f(x) = -\infty

    Construim tabelul de variație al funcției ff:

    xx−∞-\infty0011
    f′(x)f'(x)++00−-
    f(x)f(x)−∞-\infty↗\nearrow−1-1↘\searrow−∞-\infty

    Funcția ff este continuă pe (−∞,1)(-\infty, 1).

    • Pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], ff este strict crescătoare, deci aplică bijectiv (−∞,0](-\infty, 0] pe (−∞,−1](-\infty, -1];
    • Pe intervalul [0,1)[0, 1), ff este strict descrescătoare, deci aplică bijectiv [0,1)[0, 1) pe (−∞,−1](-\infty, -1].

    (2 puncte)

  3. Concluzia asupra numărului de soluții

    Ecuația f(x)=mf(x) = m are două soluții distincte în intervalul (−∞,1)(-\infty, 1) dacă și numai dacă dreapta orizontală y=my = m intersectează graficul funcției în două puncte distincte.
    Conform tabelului de variație:

    • Dacă m>−1m > -1, ecuația are 00 soluții;
    • Dacă m=−1m = -1, ecuația are 11 soluție (x=0x = 0);
    • Dacă m<−1m < -1, ecuația are exact două soluții (o soluție în (−∞,0)(-\infty, 0) și o a doua soluție în (0,1)(0, 1)).
      Așadar, valorile căutate ale parametrului mm sunt:
    m∈(−∞,−1)m \in (-\infty, -1)

    (1 punct)


💡 Metodă Alternativă (Algebrică):

Ecuația f(x)=m  ⟺  x2−x+1x−1=mf(x) = m \iff \frac{x^2 - x + 1}{x - 1} = m este echivalentă, pentru x<1x < 1, cu:

x2−x+1=m(x−1)  ⟺  x2−(m+1)x+(m+1)=0x^2 - x + 1 = m(x - 1) \iff x^2 - (m + 1)x + (m + 1) = 0

Această ecuație de gradul doi are două rădăcini reale distincte dacă Δ>0\Delta > 0:

Δ=(m+1)2−4(m+1)=(m+1)(m+1−4)=(m+1)(m−3)>0  ⟺  m∈(−∞,−1)∪(3,+∞)\Delta = (m + 1)^2 - 4(m + 1) = (m + 1)(m + 1 - 4) = (m + 1)(m - 3) > 0 \iff m \in (-\infty, -1) \cup (3, +\infty)

Pentru a ne asigura că ambele rădăcini sunt strict mai mici decât 11, punem condițiile: x1−1<0x_1 - 1 < 0 și x2−1<0  ⟺  (x1−1)+(x2−1)<0x_2 - 1 < 0 \iff (x_1 - 1) + (x_2 - 1) < 0 și (x1−1)(x2−1)>0(x_1 - 1)(x_2 - 1) > 0. Avem S=x1+x2=m+1S = x_1 + x_2 = m + 1 și P=x1x2=m+1P = x_1 x_2 = m + 1:

  1. S−2<0  ⟺  m+1−2<0  ⟺  m<1S - 2 < 0 \iff m + 1 - 2 < 0 \iff m < 1;
  2. P−S+1>0  ⟺  (m+1)−(m+1)+1=1>0P - S + 1 > 0 \iff (m + 1) - (m + 1) + 1 = 1 > 0 (adevărat întotdeauna). Intersectând m∈(−∞,−1)∪(3,+∞)m \in (-\infty, -1) \cup (3, +\infty) cu m<1m < 1, obținem m∈(−∞,−1)m \in (-\infty, -1).

2. Analiză Matematică — Calcul Integral (15p)

Se consideră funcțiile f,g:(0,+∞)→Rf, g : (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definite prin:

f(x)=arctg⁡x,g(x)=arctg⁡(1x)f(x) = \operatorname{arctg} x, \quad g(x) = \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{x}\right)

a) (5p)

Arătați că funcția F:(0,+∞)→RF : (0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

F(x)=xarctg⁡x−12ln⁡(x2+1)F(x) = x \operatorname{arctg} x - \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1)

este o primitivă a funcției ff.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Verificarea derivabilității și calculul derivatei F′(x)F'(x)

    Funcția FF este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă și compunere de funcții elementare derivabile.
    Calculăm derivata termen cu termen:

    F′(x)=(xarctg⁡x−12ln⁡(x2+1))′=(xarctg⁡x)′−12(ln⁡(x2+1))′F'(x) = \left(x \operatorname{arctg} x - \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1)\right)' = (x \operatorname{arctg} x)' - \frac{1}{2} \big(\ln(x^2 + 1)\big)'

    Aplicăm regula de derivare a produsului (uv)′=u′v+uv′(u v)' = u' v + u v':

    (xarctg⁡x)′=(x)′⋅arctg⁡x+x⋅(arctg⁡x)′=1⋅arctg⁡x+x⋅1x2+1=arctg⁡x+xx2+1(x \operatorname{arctg} x)' = (x)' \cdot \operatorname{arctg} x + x \cdot (\operatorname{arctg} x)' = 1 \cdot \operatorname{arctg} x + x \cdot \frac{1}{x^2 + 1} = \operatorname{arctg} x + \frac{x}{x^2 + 1}

    Aplicăm regula de derivare a funcției compuse (ln⁡u)′=u′u(\ln u)' = \frac{u'}{u}:

    12(ln⁡(x2+1))′=12⋅(x2+1)′x2+1=12⋅2xx2+1=xx2+1\frac{1}{2} \big(\ln(x^2 + 1)\big)' = \frac{1}{2} \cdot \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = \frac{1}{2} \cdot \frac{2x}{x^2 + 1} = \frac{x}{x^2 + 1}

    (3 puncte)

  2. Identificarea cu funcția f(x)f(x)

    Reunind termenii:

    F′(x)=arctg⁡x+xx2+1−xx2+1=arctg⁡x=f(x)F'(x) = \operatorname{arctg} x + \frac{x}{x^2 + 1} - \frac{x}{x^2 + 1} = \operatorname{arctg} x = f(x)

    pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
    Cum F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că FF este o primitivă a funcției ff.

    (2 puncte)


b) (5p)

Calculați lim⁡x→+∞1x∫1xf(t) dt\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \int_1^x f(t) \, dt.

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Exprimarea integralei folosind primitiva FF

    Deoarece FF este o primitivă a funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty), conform formulei Leibniz-Newton avem:

    ∫1xf(t) dt=F(x)−F(1)\int_1^x f(t) \, dt = F(x) - F(1)

    Limita devine:

    L=lim⁡x→+∞1x∫1xf(t) dt=lim⁡x→+∞F(x)−F(1)xL = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \int_1^x f(t) \, dt = \lim_{x \to +\infty} \frac{F(x) - F(1)}{x}

    (2 puncte)

  2. Calculul limitei (Regula lui l’Hôpital)

    Deoarece lim⁡x→+∞x=+∞\lim_{x \to +\infty} x = +\infty și lim⁡x→+∞(F(x)−F(1))=+∞\lim_{x \to +\infty} (F(x) - F(1)) = +\infty, suntem în cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right].
    Funcțiile F(x)−F(1)F(x) - F(1) și xx sunt derivabile pe (1,+∞)(1, +\infty), iar derivata numitorului este (x)′=1≠0(x)' = 1 \neq 0.
    Aplicăm regula lui l’Hôpital:

    L=lim⁡x→+∞(F(x)−F(1))′(x)′=lim⁡x→+∞F′(x)1=lim⁡x→+∞f(x)L = \lim_{x \to +\infty} \frac{(F(x) - F(1))'}{(x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{F'(x)}{1} = \lim_{x \to +\infty} f(x)

    Înlocuind f(x)=arctg⁡xf(x) = \operatorname{arctg} x:

    L=lim⁡x→+∞arctg⁡x=π2L = \lim_{x \to +\infty} \operatorname{arctg} x = \frac{\pi}{2}

    (3 puncte)


💡 Metodă Alternativă (Calcul Direct):

Folosind expresia explicită a primitivei F(x)=xarctg⁡x−12ln⁡(x2+1)F(x) = x \operatorname{arctg} x - \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1):

F(x)−F(1)x=arctg⁡x−ln⁡(x2+1)2x−F(1)x\frac{F(x) - F(1)}{x} = \operatorname{arctg} x - \frac{\ln(x^2 + 1)}{2x} - \frac{F(1)}{x}

Când x→+∞x \to +\infty:

  • lim⁡x→+∞arctg⁡x=π2\lim_{x \to +\infty} \operatorname{arctg} x = \frac{\pi}{2};
  • lim⁡x→+∞ln⁡(x2+1)2x=l′Hlim⁡x→+∞2xx2+12=lim⁡x→+∞xx2+1=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x^2 + 1)}{2x} \stackrel{l'H}{=} \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{2x}{x^2+1}}{2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{x^2 + 1} = 0;
  • lim⁡x→+∞F(1)x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{F(1)}{x} = 0.
    Astfel, limita este π2−0−0=π2\frac{\pi}{2} - 0 - 0 = \frac{\pi}{2}.

c) (5p)

Determinați acea primitivă GG a funcției gg al cărei grafic conține punctul A(3,ln⁡2)A(\sqrt{3}, \ln 2).

📐 Rezolvare Pas cu Pas & Barem Oficial Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Barem și Etape de Calcul:

  1. Stabilirea relației dintre funcțiile ff și gg

    Calculăm derivata sumei (f(x)+g(x))(f(x) + g(x)) pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):

    (f(x)+g(x))′=(arctg⁡x)′+(arctg⁡1x)′=1x2+1+11+(1x)2⋅(−1x2)(f(x) + g(x))' = (\operatorname{arctg} x)' + \left(\operatorname{arctg}\frac{1}{x}\right)' = \frac{1}{x^2 + 1} + \frac{1}{1 + \left(\frac{1}{x}\right)^2} \cdot \left(-\frac{1}{x^2}\right) =1x2+1+x2x2+1⋅(−1x2)=1x2+1−1x2+1=0,∀x∈(0,+∞)= \frac{1}{x^2 + 1} + \frac{x^2}{x^2 + 1} \cdot \left(-\frac{1}{x^2}\right) = \frac{1}{x^2 + 1} - \frac{1}{x^2 + 1} = 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)

    Deoarece derivata este identic nulă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), suma este o constantă:

    f(x)+g(x)=k,∀x∈(0,+∞)f(x) + g(x) = k, \quad \forall x \in (0, +\infty)

    Pentru x=1x = 1, avem:

    k=f(1)+g(1)=arctg⁡1+arctg⁡1=π4+π4=π2k = f(1) + g(1) = \operatorname{arctg} 1 + \operatorname{arctg} 1 = \frac{\pi}{4} + \frac{\pi}{4} = \frac{\pi}{2}

    Prin urmare:

    g(x)=π2−f(x),∀x∈(0,+∞)g(x) = \frac{\pi}{2} - f(x), \quad \forall x \in (0, +\infty)

    (2 puncte)

  2. Forma generală a primitivelor funcției gg

    Integrând relația g(x)=π2−f(x)g(x) = \frac{\pi}{2} - f(x), obținem:

    G(x)=∫g(x) dx=∫(π2−f(x))dx=π2x−F(x)+CG(x) = \int g(x) \, dx = \int \left(\frac{\pi}{2} - f(x)\right) dx = \frac{\pi}{2} x - F(x) + C

    unde C∈RC \in \mathbb{R} este o constantă reală arbitrară, iar F(x)=xarctg⁡x−12ln⁡(x2+1)F(x) = x \operatorname{arctg} x - \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1).

    (1 punct)

  3. Determinarea constantei CC prin condiția A(3,ln⁡2)∈GGA(\sqrt{3}, \ln 2) \in G_G

    Punctul A(3,ln⁡2)A(\sqrt{3}, \ln 2) aparține graficului primitivei GG, deci:

    G(3)=ln⁡2G(\sqrt{3}) = \ln 2

    Calculăm mai întâi valoarea primitivei FF în x=3x = \sqrt{3}:

    F(3)=3arctg⁡(3)−12ln⁡((3)2+1)=3⋅π3−12ln⁡4=π33−12(2ln⁡2)=π33−ln⁡2F(\sqrt{3}) = \sqrt{3} \operatorname{arctg}(\sqrt{3}) - \frac{1}{2} \ln((\sqrt{3})^2 + 1) = \sqrt{3} \cdot \frac{\pi}{3} - \frac{1}{2} \ln 4 = \frac{\pi \sqrt{3}}{3} - \frac{1}{2} (2 \ln 2) = \frac{\pi \sqrt{3}}{3} - \ln 2

    Substituim în expresia lui G(3)G(\sqrt{3}):

    G(3)=π2⋅3−F(3)+C=π32−(π33−ln⁡2)+CG(\sqrt{3}) = \frac{\pi}{2} \cdot \sqrt{3} - F(\sqrt{3}) + C = \frac{\pi \sqrt{3}}{2} - \left(\frac{\pi \sqrt{3}}{3} - \ln 2\right) + C

    Aducem la numitor comun:

    G(3)=π3(12−13)+ln⁡2+C=π36+ln⁡2+CG(\sqrt{3}) = \pi \sqrt{3} \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3}\right) + \ln 2 + C = \frac{\pi \sqrt{3}}{6} + \ln 2 + C

    Impunem condiția G(3)=ln⁡2G(\sqrt{3}) = \ln 2:

    π36+ln⁡2+C=ln⁡2  ⟹  C=−π36\frac{\pi \sqrt{3}}{6} + \ln 2 + C = \ln 2 \implies C = -\frac{\pi \sqrt{3}}{6}

    Așadar, primitiva cerută este:

    G(x)=π2x−xarctg⁡x+12ln⁡(x2+1)−π36G(x) = \frac{\pi}{2} x - x \operatorname{arctg} x + \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1) - \frac{\pi \sqrt{3}}{6}

    sau scrisă prin gruparea termenului x(π2−arctg⁡x)=xarctg⁡(1x)x\left(\frac{\pi}{2} - \operatorname{arctg} x\right) = x \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{x}\right):

    G(x)=xarctg⁡(1x)+12ln⁡(x2+1)−π36,x∈(0,+∞)G(x) = x \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{x}\right) + \frac{1}{2} \ln(x^2 + 1) - \frac{\pi \sqrt{3}}{6}, \quad x \in (0, +\infty)

    (2 puncte)