BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2lg⁡100+lg⁡2+lg⁡5=52\lg 100 + \lg 2 + \lg 5 = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind proprietățile logaritmilor zecimali (lg⁡100=lg⁡(102)=2\lg 100 = \lg(10^2) = 2 și lg⁡a+lg⁡b=lg⁡(ab)\lg a + \lg b = \lg(ab)):
2lg⁡100+lg⁡2+lg⁡5=2⋅2+lg⁡(2⋅5)=4+lg⁡102\lg 100 + \lg 2 + \lg 5 = 2 \cdot 2 + \lg(2 \cdot 5) = 4 + \lg 10

(3p)

  • Cum lg⁡10=1\lg 10 = 1:
4+1=54 + 1 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−6f(x) = x - 6. Determinați numărul real aa pentru care f(a)+f(3a)=0f(a) + f(3a) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele aa și 3a3a:
f(a)=a−6,f(3a)=3a−6f(a) = a - 6, \quad f(3a) = 3a - 6

(3p)

  • Înlocuim în ecuația dată:
(a−6)+(3a−6)=0  ⟺  4a−12=0  ⟹  4a=12  ⟹  a=3(a - 6) + (3a - 6) = 0 \iff 4a - 12 = 0 \implies 4a = 12 \implies a = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 53x⋅52=5x5^{3x} \cdot 5^2 = 5^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea puterilor cu aceeași bază în membrul stâng (am⋅an=am+na^m \cdot a^n = a^{m+n}):
53x+2=5x5^{3x + 2} = 5^x
  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 5>15 > 1, egalăm exponenții:
3x+2=x3x + 2 = x

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x=−2  ⟹  x=−12x = -2 \implies x = -1

(2p)


4. Determinați câte submulțimi cu două elemente, ambele numere pare, are mulțimea A={1,2,4,6,8,9}A = \{1, 2, 4, 6, 8, 9\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm elementele pare ale mulțimii AA: acestea sunt {2,4,6,8}\{2, 4, 6, 8\}, deci sunt 44 numere pare în mulțimea AA.

(2p)

  • Numărul submulțimilor cu două elemente formate exclusiv din aceste numere pare este dat de combinări de 44 luate câte 22:
C42=4!2!(4−2)!=4⋅32=6 submulțimiC_4^2 = \frac{4!}{2!(4 - 2)!} = \frac{4 \cdot 3}{2} = 6 \text{ submulțimi}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1) și B(3,0)B(3, 0). Determinați coordonatele punctului CC pentru care AC→=OB→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{OB}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vectorul AC→\overrightarrow{AC}, raportat la coordonatele punctului C(xC,yC)C(x_C, y_C), este:
AC→=(xC−xA)i⃗+(yC−yA)j⃗=(xC−3)i⃗+(yC−1)j⃗\overrightarrow{AC} = (x_C - x_A)\vec{i} + (y_C - y_A)\vec{j} = (x_C - 3)\vec{i} + (y_C - 1)\vec{j}
  • Vectorul de poziție al punctului B(3,0)B(3, 0) este:
OB→=3i⃗+0j⃗=3i⃗\overrightarrow{OB} = 3\vec{i} + 0\vec{j} = 3\vec{i}

(3p)

  • Din egalitatea vectorială AC→=OB→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{OB}, obținem:
(xC−3)i⃗+(yC−1)j⃗=3i⃗(x_C - 3)\vec{i} + (y_C - 1)\vec{j} = 3\vec{i}
  • Egalând componentele scalare:
{xC−3=3  ⟹  xC=6yC−1=0  ⟹  yC=1\begin{cases} x_C - 3 = 3 \implies x_C = 6 \\ y_C - 1 = 0 \implies y_C = 1 \end{cases}

Deci coordonatele punctului căutat sunt C(6,1)C(6, 1).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu aria egală cu 1818 și ∢B=π4\sphericalangle B = \dfrac{\pi}{4}. Arătați că AB=6AB = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic în AA cu un unghi ascuțit ∢B=π4=45∘\sphericalangle B = \frac{\pi}{4} = 45^\circ, celălalt unghi ascuțit este ∢C=90∘−45∘=45∘\sphericalangle C = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ.
  • Prin urmare, triunghiul este dreptunghic isoscel, cu catetele congruente:
AB=ACAB = AC

(2p)

  • Aria triunghiului dreptunghic se calculează ca semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=AB22\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{AB^2}{2}
  • Cum aria este egală cu 1818:
AB22=18  ⟹  AB2=36  ⟹  AB=6\frac{AB^2}{2} = 18 \implies AB^2 = 36 \implies AB = 6

(deoarece lungimea AB>0AB > 0).

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea M(x)=(x000x+2x02xx+2)M(x) = \begin{pmatrix} x & 0 & 0 \\ 0 & x+2 & x \\ 0 & 2x & x+2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(M(1))=7\det(M(1)) = 7. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care M(x)M(2)=M(x−1)M(x)M(2) = M(x - 1). (5p)

c) Determinați numerele naturale nn pentru care 2det⁡(M(n))≤det⁡(M(2n))2\det(M(n)) \le \det(M(2n)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului det⁡(M(1))\det(M(1))
  • Înlocuind x=1x = 1 în formula matricei M(x)M(x):
M(1)=(10001+2102(1)1+2)=(100031023)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1+2 & 1 \\ 0 & 2(1) & 1+2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 3 & 1 \\ 0 & 2 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei dezvoltând după prima linie sau folosind regula triunghiului:
det⁡(M(1))=∣100031023∣=1⋅∣3123∣−0+0=3⋅3−1⋅2=9−2=7\det(M(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 3 & 1 \\ 0 & 2 & 3 \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} 3 & 1 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} - 0 + 0 = 3 \cdot 3 - 1 \cdot 2 = 9 - 2 = 7

(3p)

b) Rezolvarea ecuației matriceale M(x)M(2)=M(x−1)M(x)M(2) = M(x - 1)
  • Matricea M(2)M(2) este:
M(2)=(200042044)M(2) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 4 & 2 \\ 0 & 4 & 4 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul M(x)M(2)M(x)M(2):
M(x)M(2)=(x000x+2x02xx+2)(200042044)M(x)M(2) = \begin{pmatrix} x & 0 & 0 \\ 0 & x+2 & x \\ 0 & 2x & x+2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 4 & 2 \\ 0 & 4 & 4 \end{pmatrix}
  • Efectuând produsele pe linii și coloane:
    • Linia 1: (2x00)\begin{pmatrix} 2x & 0 & 0 \end{pmatrix}
    • Linia 2: (04(x+2)+4x2(x+2)+4x)=(08x+86x+4)\begin{pmatrix} 0 & 4(x+2) + 4x & 2(x+2) + 4x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 8x + 8 & 6x + 4 \end{pmatrix}
    • Linia 3: (04(2x)+4(x+2)2(2x)+4(x+2))=(012x+88x+8)\begin{pmatrix} 0 & 4(2x) + 4(x+2) & 2(2x) + 4(x+2) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 12x + 8 & 8x + 8 \end{pmatrix}

Deci:

M(x)M(2)=(2x0008x+86x+4012x+88x+8)M(x)M(2) = \begin{pmatrix} 2x & 0 & 0 \\ 0 & 8x + 8 & 6x + 4 \\ 0 & 12x + 8 & 8x + 8 \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea M(x−1)M(x - 1) este:
M(x−1)=(x−1000(x−1)+2x−102(x−1)(x−1)+2)=(x−1000x+1x−102x−2x+1)M(x - 1) = \begin{pmatrix} x - 1 & 0 & 0 \\ 0 & (x-1)+2 & x-1 \\ 0 & 2(x-1) & (x-1)+2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & 0 & 0 \\ 0 & x + 1 & x - 1 \\ 0 & 2x - 2 & x + 1 \end{pmatrix}
  • Egalând cele două matrice, obținem pentru elementul de pe poziția (1,1)(1,1):
2x=x−1  ⟹  x=−12x = x - 1 \implies x = -1
  • Verificăm și celelalte poziții pentru x=−1x = -1:
    • Poziția (2,2)(2,2): 8(−1)+8=08(-1) + 8 = 0 și (−1)+1=0(-1) + 1 = 0 (verificat)
    • Poziția (2,3)(2,3): 6(−1)+4=−26(-1) + 4 = -2 și (−1)−1=−2(-1) - 1 = -2 (verificat)
    • Poziția (3,2)(3,2): 12(−1)+8=−412(-1) + 8 = -4 și 2(−1)−2=−42(-1) - 2 = -4 (verificat)
    • Poziția (3,3)(3,3): 8(−1)+8=08(-1) + 8 = 0 și (−1)+1=0(-1) + 1 = 0 (verificat)

Deci soluția unică este x=−1x = -1.

(2p)

c) Determinarea numerelor naturale nn
  • Calculăm determinantul matricei M(x)M(x) în cazul general, dezvoltând după prima linie:
det⁡(M(x))=x⋅((x+2)2−2x2)=x(x2+4x+4−2x2)=x(−x2+4x+4)=−x3+4x2+4x\det(M(x)) = x \cdot \left( (x+2)^2 - 2x^2 \right) = x \left( x^2 + 4x + 4 - 2x^2 \right) = x(-x^2 + 4x + 4) = -x^3 + 4x^2 + 4x
  • Pentru x=nx = n, respectiv x=2nx = 2n:
det⁡(M(n))=−n3+4n2+4n\det(M(n)) = -n^3 + 4n^2 + 4n det⁡(M(2n))=−(2n)3+4(2n)2+4(2n)=−8n3+16n2+8n\det(M(2n)) = -(2n)^3 + 4(2n)^2 + 4(2n) = -8n^3 + 16n^2 + 8n

(2p)

  • Inecuația din enunț devine:
2(−n3+4n2+4n)≤−8n3+16n2+8n2(-n^3 + 4n^2 + 4n) \le -8n^3 + 16n^2 + 8n −2n3+8n2+8n≤−8n3+16n2+8n-2n^3 + 8n^2 + 8n \le -8n^3 + 16n^2 + 8n
  • Reducem termenul 8n8n și trecem toți termenii în membrul stâng:
6n3−8n2≤0  ⟺  2n2(3n−4)≤06n^3 - 8n^2 \le 0 \iff 2n^2(3n - 4) \le 0
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}:
    • Dacă n=0n = 0, inegalitatea este verificată: 0≤00 \le 0 (adevărat).
    • Dacă n≥1n \ge 1, atunci 2n2>02n^2 > 0, deci trebuie ca 3n−4≤0  ⟹  n≤433n - 4 \le 0 \implies n \le \frac{4}{3}.
    • Singurul număr natural nenul care satisface n≤43n \le \frac{4}{3} este n=1n = 1.

Deci numerele naturale cerute sunt n=0n = 0 și n=1n = 1.

(3p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3−2X2−aX+2af = X^3 - 2X^2 - aX + 2a, unde aa este număr real.

a) Arătați că f(2)=0f(2) = 0, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Pentru a=1a = 1, arătați că polinomul ff este divizibil cu polinomul g=X+1g = X + 1. (5p)

c) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care ∣x1∣+∣x2∣+∣x3∣=8|x_1| + |x_2| + |x_3| = 8, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea relației f(2)=0f(2) = 0
  • Înlocuim X=2X = 2 în expresia polinomului:
f(2)=23−2⋅22−a⋅2+2af(2) = 2^3 - 2 \cdot 2^2 - a \cdot 2 + 2a

(3p)

  • Calculăm termenii:
f(2)=8−8−2a+2a=0f(2) = 8 - 8 - 2a + 2a = 0

pentru orice număr real aa.

(2p)

b) Divizibilitatea cu polinomul g=X+1g = X + 1 pentru a=1a = 1
  • Pentru a=1a = 1, polinomul devine:
f=X3−2X2−X+2f = X^3 - 2X^2 - X + 2
  • Rădăcina polinomului împărțitor g=X+1g = X + 1 este −1-1. Calculăm valoarea lui f(−1)f(-1):
f(−1)=(−1)3−2(−1)2−(−1)+2=−1−2+1+2f(-1) = (-1)^3 - 2(-1)^2 - (-1) + 2 = -1 - 2 + 1 + 2

(3p)

  • Reducând termenii:
f(−1)=0f(-1) = 0

Conform teoremei lui Bézout, deoarece f(−1)=0f(-1) = 0, polinomul ff este divizibil cu polinomul g=X+1g = X + 1.

(2p)

c) Determinarea valorii lui a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty)
  • Descompunem polinomul ff în factori prin grupare de termeni:
f=X2(X−2)−a(X−2)=(X−2)(X2−a)f = X^2(X - 2) - a(X - 2) = (X - 2)(X^2 - a)
  • Rădăcinile polinomului sunt soluțiile ecuației (x−2)(x2−a)=0(x - 2)(x^2 - a) = 0.
  • Din x−2=0  ⟹  x1=2x - 2 = 0 \implies x_1 = 2.
  • Din x2−a=0x^2 - a = 0, cum a>0a > 0, obținem x2=ax_2 = \sqrt{a} și x3=−ax_3 = -\sqrt{a}.
  • Deoarece a>0a > 0, avem:
∣x1∣=∣2∣=2,∣x2∣=∣a∣=a,∣x3∣=∣−a∣=a|x_1| = |2| = 2, \quad |x_2| = |\sqrt{a}| = \sqrt{a}, \quad |x_3| = |-\sqrt{a}| = \sqrt{a}

Deci suma modulelor rădăcinilor este:

∣x1∣+∣x2∣+∣x3∣=2+a+a=2+2a|x_1| + |x_2| + |x_3| = 2 + \sqrt{a} + \sqrt{a} = 2 + 2\sqrt{a}

(3p)

  • Egalăm cu 88:
2+2a=8  ⟺  2a=6  ⟺  a=3  ⟹  a=32=92 + 2\sqrt{a} = 8 \iff 2\sqrt{a} = 6 \iff \sqrt{a} = 3 \implies a = 3^2 = 9
  • Deoarece 9∈(0,+∞)9 \in (0, +\infty), valoarea căutată este a=9a = 9.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(2x−4)ex+x2−2x+4f(x) = (2x - 4)e^x + x^2 - 2x + 4.

a) Arătați că f′(x)=2(x−1)(ex+1)f'(x) = 2(x - 1)(e^x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→0f(x)ex−1=−4\displaystyle\lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{e^x - 1} = -4. (5p)

c) Arătați că ecuația f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Derivăm termen cu termen funcția ff:
f′(x)=((2x−4)ex)′+(x2−2x+4)′f'(x) = \left( (2x - 4)e^x \right)' + \left( x^2 - 2x + 4 \right)'
  • Aplicând regula produsului pentru primul termen:
f′(x)=2ex+(2x−4)ex+2x−2=(2x−2)ex+2x−2f'(x) = 2e^x + (2x - 4)e^x + 2x - 2 = (2x - 2)e^x + 2x - 2

(3p)

  • Dând factor comun pe 2x−2=2(x−1)2x - 2 = 2(x - 1):
f′(x)=(2x−2)(ex+1)=2(x−1)(ex+1),x∈Rf'(x) = (2x - 2)(e^x + 1) = 2(x - 1)(e^x + 1), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Calculul limitei lim⁡x→0f(x)ex−1\displaystyle\lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{e^x - 1}
  • Observăm că:
f(0)=(0−4)e0+02−0+4=−4⋅1+4=0f(0) = (0 - 4)e^0 + 0^2 - 0 + 4 = -4 \cdot 1 + 4 = 0 lim⁡x→0(ex−1)=e0−1=0\lim_{x \to 0} (e^x - 1) = e^0 - 1 = 0

Limita prezintă nedeterminarea [00]\left[ \frac{0}{0} \right].

  • Aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim⁡x→0f(x)ex−1=lim⁡x→0f′(x)(ex−1)′\lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{e^x - 1} = \lim_{x \to 0} \frac{f'(x)}{(e^x - 1)'}

(3p)

  • Înlocuim derivatele:
=lim⁡x→02(x−1)(ex+1)ex=2(0−1)(e0+1)e0=2(−1)(1+1)1=−4= \lim_{x \to 0} \frac{2(x - 1)(e^x + 1)}{e^x} = \frac{2(0 - 1)(e^0 + 1)}{e^0} = \frac{2(-1)(1 + 1)}{1} = -4

(2p)

c) Numărul de soluții al ecuației f(x)=0f(x) = 0
  • Determinăm punctele de extrem rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2(x−1)(ex+1)=02(x - 1)(e^x + 1) = 0

Deoarece ex>0  ⟹  ex+1>1>0e^x > 0 \implies e^x + 1 > 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem:

x−1=0  ⟺  x=1x - 1 = 0 \iff x = 1
  • Studiind semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Pentru x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1), f′(x)<0f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1].
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Calculăm limitele la capetele domeniului și valoarea minimă f(1)f(1):
    • La −∞-\infty: lim⁡x→−∞(2x−4)ex=0\lim_{x \to -\infty} (2x - 4)e^x = 0, iar lim⁡x→−∞(x2−2x+4)=+∞\lim_{x \to -\infty} (x^2 - 2x + 4) = +\infty, deci:
lim⁡x→−∞f(x)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty
  • În punctul de minim absolut x=1x = 1:
f(1)=(2−4)e1+12−2+4=−2e+3f(1) = (2 - 4)e^1 + 1^2 - 2 + 4 = -2e + 3

Cum e≈2,718e \approx 2{,}718, avem −2e+3≈−5,436+3=−2,436<0-2e + 3 \approx -5{,}436 + 3 = -2{,}436 < 0.

  • La +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}:
    • Pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1], ff este continuă și strict descrescătoare de la +∞+\infty la f(1)<0f(1) < 0, deci ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o unică soluție pe (−∞,1)(-\infty, 1).
    • Pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty), ff este continuă și strict crescătoare de la f(1)<0f(1) < 0 la +∞+\infty, deci ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o unică soluție pe (1,+∞)(1, +\infty).

În concluzie, ecuația f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții reale.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x3x2+1f(x) = \dfrac{4x}{3x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫34f(x)(3x2+1) dx=14\displaystyle\int_3^4 f(x)(3x^2 + 1) \, dx = 14. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=4ln⁡23\displaystyle\int_0^1 f(x) \, dx = \frac{4\ln 2}{3}. (5p)

c) Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=4ln⁡xf(x)g(x) = \dfrac{4\ln x}{f(x)}, axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = 1 și x=ex = e este egală cu 3e2+54\dfrac{3e^2 + 5}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫34f(x)(3x2+1) dx\displaystyle\int_3^4 f(x)(3x^2 + 1) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)(3x2+1)=4x3x2+1⋅(3x2+1)=4xf(x)(3x^2 + 1) = \frac{4x}{3x^2 + 1} \cdot (3x^2 + 1) = 4x
  • Integrala devine:
∫344x dx=[2x2]34\int_3^4 4x \, dx = \left[ 2x^2 \right]_3^4

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=2⋅42−2⋅32=32−18=14= 2 \cdot 4^2 - 2 \cdot 3^2 = 32 - 18 = 14

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\displaystyle\int_0^1 f(x) \, dx
  • Observăm că (3x2+1)′=6x(3x^2 + 1)' = 6x, deci rescriem numărătorul:
∫014x3x2+1 dx=46∫01(3x2+1)′3x2+1 dx=23[ln⁡(3x2+1)]01\int_0^1 \frac{4x}{3x^2 + 1} \, dx = \frac{4}{6} \int_0^1 \frac{(3x^2 + 1)'}{3x^2 + 1} \, dx = \frac{2}{3} \left[ \ln(3x^2 + 1) \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea la capete:
=23(ln⁡(3⋅12+1)−ln⁡(3⋅02+1))=23(ln⁡4−ln⁡1)=23ln⁡(22)=4ln⁡23= \frac{2}{3} \left( \ln(3 \cdot 1^2 + 1) - \ln(3 \cdot 0^2 + 1) \right) = \frac{2}{3} (\ln 4 - \ln 1) = \frac{2}{3} \ln(2^2) = \frac{4\ln 2}{3}

(2p)

c) Calculul ariei suprafeței plane asociate funcției gg
  • Determinăm expresia funcției g(x)g(x) pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
g(x)=4ln⁡xf(x)=4ln⁡x4x3x2+1=3x2+1xln⁡x=(3x+1x)ln⁡xg(x) = \frac{4\ln x}{f(x)} = \frac{4\ln x}{\frac{4x}{3x^2 + 1}} = \frac{3x^2 + 1}{x} \ln x = \left( 3x + \frac{1}{x} \right) \ln x
  • Deoarece pentru x∈[1,e]x \in [1, e] avem ln⁡x≥0\ln x \ge 0 și 3x+1x>03x + \frac{1}{x} > 0, rezultă g(x)≥0g(x) \ge 0. Aria căutată este:
A=∫1eg(x) dx=∫1e(3x+1x)ln⁡x dx\mathcal{A} = \int_1^e g(x) \, dx = \int_1^e \left( 3x + \frac{1}{x} \right) \ln x \, dx
  • Folosim metoda integrării prin părți:
    • Alegem u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x}
    • Alegem v′=3x+1x  ⟹  v=3x22+ln⁡xv' = 3x + \frac{1}{x} \implies v = \frac{3x^2}{2} + \ln x
A=[(3x22+ln⁡x)ln⁡x]1e−∫1e(3x22+ln⁡x)1x dx\mathcal{A} = \left[ \left( \frac{3x^2}{2} + \ln x \right) \ln x \right]_1^e - \int_1^e \left( \frac{3x^2}{2} + \ln x \right) \frac{1}{x} \, dx

(3p)

  • Evaluăm termenul integrat:
    • Pentru x=ex = e: (3e22+ln⁡e)ln⁡e=(3e22+1)⋅1=3e2+22\left( \frac{3e^2}{2} + \ln e \right) \ln e = \left( \frac{3e^2}{2} + 1 \right) \cdot 1 = \frac{3e^2 + 2}{2}
    • Pentru x=1x = 1: ln⁡1=0\ln 1 = 0, deci valoarea este 00.
  • Calculăm integrala rămasă:
∫1e(3x2+ln⁡xx)dx=[3x24+ln⁡2x2]1e\int_1^e \left( \frac{3x}{2} + \frac{\ln x}{x} \right) dx = \left[ \frac{3x^2}{4} + \frac{\ln^2 x}{2} \right]_1^e =(3e24+12)−(34+0)=3e24+24−34=3e2−14= \left( \frac{3e^2}{4} + \frac{1}{2} \right) - \left( \frac{3}{4} + 0 \right) = \frac{3e^2}{4} + \frac{2}{4} - \frac{3}{4} = \frac{3e^2 - 1}{4}
  • Scăzând rezultatele:
A=3e2+22−3e2−14=6e2+4−(3e2−1)4=3e2+54\mathcal{A} = \frac{3e^2 + 2}{2} - \frac{3e^2 - 1}{4} = \frac{6e^2 + 4 - (3e^2 - 1)}{4} = \frac{3e^2 + 5}{4}

(2p)