Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați termenul a3 al progresiei aritmetice (an)n≥1, în care a1=2 și a2=12. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o progresie aritmetică (an)n≥1, fiecare termen începând cu al doilea este media aritmetică a vecinilor săi:
a2=2a1+a3⟹12=22+a3
Înmulțind cu 2, obținem:
a1+a3=24⟹2+a3=24
(Alternativ, rația progresiei este r=a2−a1=12−2=10, deci a3=a2+r=12+10.)
(3p)
Deducem valoarea termenului a3:
a3=24−2=22
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−8. Determinați numărul real m pentru care f(m+1)=1−m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției f în punctul x=m+1:
f(m+1)=(m+1)−8=m−7
pentru orice număr real m.
(2p)
Ecuația dată devine:
m−7=1−m
Separăm termenii cu necunoscuta m:
m+m=1+7⟺2m=8⟹m=4
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(x2−3x+5)=lg5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm condiția de existență a logaritmului: expresia x2−3x+5>0. Deoarece discriminantul este Δ=(−3)2−4⋅1⋅5=9−20=−11<0 și coeficientul lui x2 este pozitiv (1>0), inegalitatea are loc pentru orice x∈R.
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de două cifre, numărul n+1 să fie natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}.
Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=90
(2p)
Pentru ca n+1 să fie număr natural, n+1 trebuie să fie pătrat perfect.
Deoarece 10≤n≤99, adunând 1 obținem:
11≤n+1≤100
Pătratele perfecte k2 din intervalul [11,100] sunt:
42=16⟹n=15
52=25⟹n=24
62=36⟹n=35
72=49⟹n=48
82=64⟹n=63
92=81⟹n=80
102=100⟹n=99
Sunt 7 numere convenabile: n∈{15,24,35,48,63,80,99}, deci sunt 7 cazuri favorabile.
Probabilitatea căutată este:
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=907
(3p)
5. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(1,2), B(3,0) și C(5,a), unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că dreptele OA și BC sunt paralele. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm panta dreptei OA, unde originea este O(0,0):
mOA=xA−xOyA−yO=1−02−0=2
(2p)
Calculăm panta dreptei BC:
mBC=xC−xByC−yB=5−3a−0=2a
Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale:
OA∥BC⟺mOA=mBC2=2a⟹a=4
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC=9 și B=3π. Arătați că AB=33. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul ABC dreptunghic în A, tangenta unghiului B este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tgB=ABAC
Înlocuind B=3π și AC=9:
tg3π=AB9⟹3=AB9
(3p)
Deducem lungimea catetei AB și raționalizăm numitorul:
AB=39=393=33
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A(x)=10xx01xx−11, unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(2))=3. (5p)
b) Determinați numărul real x pentru care A(x)A(1)=2A(x). (5p)
c) Arătați că, dacă matricea A(x) este inversabilă, atunci și matricea A(−x) este inversabilă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(2)
Înlocuind x=2 în formula matricei A(x):
A(2)=10220122−11=102201211
Scriem determinantul matricei:
det(A(2))=102201211
(2p)
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau prin dezvoltare după linia a doua:
det(A(2))=0+0+4−0−1−0=3
(Alternativ, dezvoltând după linia a doua: det(A(2))=−1⋅1221=−1⋅(1−4)=−1⋅(−3)=3.)
(3p)
b) Determinarea numărului real x cu A(x)A(1)=2A(x)
Calculăm matricea A(1) punând x=1:
A(1)=101101101
Efectuăm produsul A(x)A(1):
A(x)A(1)=10xx01xx−11101101101
Calculăm fiecare linie:
Linia 1: 1⋅1+x⋅0+x⋅1=1+x pe fiecare dintre cele trei coloane.
Linia 2: 0⋅1+0⋅0+(x−1)⋅1=x−1 pe fiecare dintre cele trei coloane.
Linia 3: x⋅1+1⋅0+1⋅1=x+1 pe fiecare dintre cele trei coloane.
Deci:
A(x)A(1)=1+xx−1x+11+xx−1x+11+xx−1x+1
pentru orice număr real x.
(3p)
Pe de altă parte, înmulțind matricea A(x) cu scalarul 2:
Pe (1,3], f este strict descrescătoare și continuă, deci f((1,3])=[27,+∞). Pentru orice m∈(27,+∞), există o unică soluție x1∈(1,3) astfel încât f(x1)=m.
Pe [3,+∞), f este strict crescătoare și continuă, deci f([3,+∞))=[27,+∞). Pentru orice m∈(27,+∞), există o unică soluție x2∈(3,+∞) astfel încât f(x2)=m.
Deoarece intervalele (1,3) și (3,+∞) sunt disjuncte, ecuația f(x)=m are exact două soluții reale, pentru orice m∈(27,+∞).
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x+1+xlnx.
a) Arătați că ∫13(f(x)−xlnx)dx=6. (5p)
b) Arătați că ∫1e(f(x)−x−1)dx=4e2+1. (5p)
c) Determinați numărul real nenul a pentru care volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției g:[1,3]→R, g(x)=(f(x)−xlnx)21, este egal cu 24a7π. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫13(f(x)−xlnx)dx
Din definiția funcției, f(x)−xlnx=x+1.
Integrala devine:
∫13(f(x)−xlnx)dx=∫13(x+1)dx=(2x2+x)13
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(232+3)−(212+1)=(29+3)−(21+1)=215−23=212=6
(2p)
b) Calculul integralei ∫1e(f(x)−x−1)dx
Din expresia funcției, avem f(x)−x−1=xlnx.
Integrala devine ∫1exlnxdx. Integrăm prin părți observând că x=(2x2)′: