BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Sesiune Specială

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a3a_3 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, în care a1=2a_1 = 2 și a2=12a_2 = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, fiecare termen începând cu al doilea este media aritmetică a vecinilor săi:
a2=a1+a32  ⟹  12=2+a32a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \implies 12 = \frac{2 + a_3}{2}
  • Înmulțind cu 22, obținem:
a1+a3=24  ⟹  2+a3=24a_1 + a_3 = 24 \implies 2 + a_3 = 24

(Alternativ, rația progresiei este r=a2−a1=12−2=10r = a_2 - a_1 = 12 - 2 = 10, deci a3=a2+r=12+10a_3 = a_2 + r = 12 + 10.)

(3p)

  • Deducem valoarea termenului a3a_3:
a3=24−2=22a_3 = 24 - 2 = 22

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−8f(x) = x - 8. Determinați numărul real mm pentru care f(m+1)=1−mf(m + 1) = 1 - m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=m+1x = m + 1:
f(m+1)=(m+1)−8=m−7f(m + 1) = (m + 1) - 8 = m - 7

pentru orice număr real mm.

(2p)

  • Ecuația dată devine:
m−7=1−mm - 7 = 1 - m
  • Separăm termenii cu necunoscuta mm:
m+m=1+7  ⟺  2m=8  ⟹  m=4m + m = 1 + 7 \iff 2m = 8 \implies m = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg⁡(x2−3x+5)=lg⁡5\lg(x^2 - 3x + 5) = \lg 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm condiția de existență a logaritmului: expresia x2−3x+5>0x^2 - 3x + 5 > 0. Deoarece discriminantul este Δ=(−3)2−4⋅1⋅5=9−20=−11<0\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 5 = 9 - 20 = -11 < 0 și coeficientul lui x2x^2 este pozitiv (1>01 > 0), inegalitatea are loc pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Folosind injectivitatea funcției logaritm zecimal, egalăm argumentele:
x2−3x+5=5x^2 - 3x + 5 = 5
  • Scăzând 55 din ambii membri:
x2−3x=0x^2 - 3x = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x−3)=0  ⟹  x=0saux=3x(x - 3) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 3

Ambele valori verifică ecuația inițială.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de două cifre, numărul n+1\sqrt{n + 1} să fie natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Pentru ca n+1\sqrt{n + 1} să fie număr natural, n+1n + 1 trebuie să fie pătrat perfect.
  • Deoarece 10≤n≤9910 \le n \le 99, adunând 11 obținem:
11≤n+1≤10011 \le n + 1 \le 100
  • Pătratele perfecte k2k^2 din intervalul [11,100][11, 100] sunt:
    • 42=16  ⟹  n=154^2 = 16 \implies n = 15
    • 52=25  ⟹  n=245^2 = 25 \implies n = 24
    • 62=36  ⟹  n=356^2 = 36 \implies n = 35
    • 72=49  ⟹  n=487^2 = 49 \implies n = 48
    • 82=64  ⟹  n=638^2 = 64 \implies n = 63
    • 92=81  ⟹  n=809^2 = 81 \implies n = 80
    • 102=100  ⟹  n=9910^2 = 100 \implies n = 99
  • Sunt 77 numere convenabile: n∈{15,24,35,48,63,80,99}n \in \{15, 24, 35, 48, 63, 80, 99\}, deci sunt 77 cazuri favorabile.
  • Probabilitatea căutată este:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=790p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{7}{90}

(3p)


5. În sistemul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,2)A(1, 2), B(3,0)B(3, 0) și C(5,a)C(5, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că dreptele OAOA și BCBC sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei OAOA, unde originea este O(0,0)O(0, 0):
mOA=yA−yOxA−xO=2−01−0=2m_{OA} = \frac{y_A - y_O}{x_A - x_O} = \frac{2 - 0}{1 - 0} = 2

(2p)

  • Calculăm panta dreptei BCBC:
mBC=yC−yBxC−xB=a−05−3=a2m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{a - 0}{5 - 3} = \frac{a}{2}
  • Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale:
OA∥BC  ⟺  mOA=mBCOA \parallel BC \iff m_{OA} = m_{BC} 2=a2  ⟹  a=42 = \frac{a}{2} \implies a = 4

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=9AC = 9 și B=π3B = \dfrac{\pi}{3}. Arătați că AB=33AB = 3\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, tangenta unghiului BB este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg B=ACAB\text{tg}\, B = \frac{AC}{AB}
  • Înlocuind B=π3B = \dfrac{\pi}{3} și AC=9AC = 9:
tgπ3=9AB  ⟹  3=9AB\text{tg}\frac{\pi}{3} = \frac{9}{AB} \implies \sqrt{3} = \frac{9}{AB}

(3p)

  • Deducem lungimea catetei ABAB și raționalizăm numitorul:
AB=93=933=33AB = \frac{9}{\sqrt{3}} = \frac{9\sqrt{3}}{3} = 3\sqrt{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(x)=(1xx00x−1x11)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x & x \\ 0 & 0 & x-1 \\ x & 1 & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=3\det(A(2)) = 3. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care A(x)A(1)=2A(x)A(x)A(1) = 2A(x). (5p)

c) Arătați că, dacă matricea A(x)A(x) este inversabilă, atunci și matricea A(−x)A(-x) este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(2)A(2)
  • Înlocuind x=2x = 2 în formula matricei A(x)A(x):
A(2)=(122002−1211)=(122001211)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 0 & 2-1 \\ 2 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \\ 2 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Scriem determinantul matricei:
det⁡(A(2))=∣122001211∣\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \\ 2 & 1 & 1 \end{vmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau prin dezvoltare după linia a doua:
det⁡(A(2))=0+0+4−0−1−0=3\det(A(2)) = 0 + 0 + 4 - 0 - 1 - 0 = 3

(Alternativ, dezvoltând după linia a doua: det⁡(A(2))=−1⋅∣1221∣=−1⋅(1−4)=−1⋅(−3)=3\det(A(2)) = -1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = -1 \cdot (1 - 4) = -1 \cdot (-3) = 3.)

(3p)

b) Determinarea numărului real xx cu A(x)A(1)=2A(x)A(x)A(1) = 2A(x)
  • Calculăm matricea A(1)A(1) punând x=1x = 1:
A(1)=(111000111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul A(x)A(1)A(x)A(1):
A(x)A(1)=(1xx00x−1x11)(111000111)A(x)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & x & x \\ 0 & 0 & x-1 \\ x & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm fiecare linie:
    • Linia 1: 1⋅1+x⋅0+x⋅1=1+x1 \cdot 1 + x \cdot 0 + x \cdot 1 = 1 + x pe fiecare dintre cele trei coloane.
    • Linia 2: 0⋅1+0⋅0+(x−1)⋅1=x−10 \cdot 1 + 0 \cdot 0 + (x-1) \cdot 1 = x - 1 pe fiecare dintre cele trei coloane.
    • Linia 3: x⋅1+1⋅0+1⋅1=x+1x \cdot 1 + 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = x + 1 pe fiecare dintre cele trei coloane.

Deci:

A(x)A(1)=(1+x1+x1+xx−1x−1x−1x+1x+1x+1)A(x)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + x & 1 + x & 1 + x \\ x - 1 & x - 1 & x - 1 \\ x + 1 & x + 1 & x + 1 \end{pmatrix}

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Pe de altă parte, înmulțind matricea A(x)A(x) cu scalarul 22:
2A(x)=(22x2x002(x−1)2x22)2A(x) = \begin{pmatrix} 2 & 2x & 2x \\ 0 & 0 & 2(x-1) \\ 2x & 2 & 2 \end{pmatrix}
  • Egalând cele două matrice:
(1+x1+x1+xx−1x−1x−1x+1x+1x+1)=(22x2x002(x−1)2x22)\begin{pmatrix} 1 + x & 1 + x & 1 + x \\ x - 1 & x - 1 & x - 1 \\ x + 1 & x + 1 & x + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 2x & 2x \\ 0 & 0 & 2(x-1) \\ 2x & 2 & 2 \end{pmatrix}
  • Egalând elementele corespunzătoare:
    • De pe linia 1, coloana 1: 1+x=2  ⟹  x=11 + x = 2 \implies x = 1
    • De pe linia 2, coloana 1: x−1=0  ⟹  x=1x - 1 = 0 \implies x = 1
    • De pe linia 3, coloana 2: x+1=2  ⟹  x=1x + 1 = 2 \implies x = 1
  • Toate celelalte componente sunt verificate simultan pentru x=1x = 1.
  • Deci valoarea unică este x=1x = 1.

(2p)

c) Demonstrarea inversabilității matricei A(−x)A(-x)
  • Calculăm determinantul matricei A(x)A(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, dezvoltând după linia a doua:
det⁡(A(x))=(x−1)⋅(−1)2+3∣1xx1∣=−(x−1)(1−x2)=(x−1)(x2−1)\det(A(x)) = (x - 1) \cdot (-1)^{2+3} \begin{vmatrix} 1 & x \\ x & 1 \end{vmatrix} = -(x - 1)(1 - x^2) = (x - 1)(x^2 - 1) det⁡(A(x))=(x−1)(x−1)(x+1)=(x−1)2(x+1)\det(A(x)) = (x - 1)(x - 1)(x + 1) = (x - 1)^2(x + 1)
  • Matricea A(x)A(x) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(x))≠0\det(A(x)) \neq 0:
(x−1)2(x+1)≠0  ⟺  x≠1șix≠−1  ⟺  x∈R∖{−1,1}(x - 1)^2(x + 1) \neq 0 \iff x \neq 1 \quad \text{și} \quad x \neq -1 \iff x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}

(3p)

  • Dacă x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}, atunci și −x∈R∖{−1,1}-x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\} (deoarece dacă −x=1  ⟹  x=−1-x = 1 \implies x = -1, iar dacă −x=−1  ⟹  x=1-x = -1 \implies x = 1).
  • Calculând determinantul matricei A(−x)A(-x):
det⁡(A(−x))=(−x−1)2(−x+1)=(x+1)2(1−x)=−(x−1)(x+1)2≠0\det(A(-x)) = (-x - 1)^2(-x + 1) = (x + 1)^2(1 - x) = -(x - 1)(x + 1)^2 \neq 0
  • Deoarece det⁡(A(−x))≠0\det(A(-x)) \neq 0, rezultă că matricea A(−x)A(-x) este inversabilă.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy+2x+2y−14x * y = xy + \dfrac{2x + 2y - 1}{4}.

a) Arătați că 1∗1=741 * 1 = \dfrac{7}{4}. (5p)

b) Arătați că e=12e = \dfrac{1}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care (12−x)∗(12+x)∗(12+x2)=12−x2\left(\dfrac{1}{2} - x\right) * \left(\dfrac{1}{2} + x\right) * \left(\dfrac{1}{2} + x^2\right) = \dfrac{1}{2} - x^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 1∗11 * 1
  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=1y = 1:
1∗1=1⋅1+2⋅1+2⋅1−141 * 1 = 1 \cdot 1 + \frac{2 \cdot 1 + 2 \cdot 1 - 1}{4}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗1=1+4−14=1+34=741 * 1 = 1 + \frac{4 - 1}{4} = 1 + \frac{3}{4} = \frac{7}{4}

(2p)

b) Demonstrarea elementului neutru e=12e = \frac{1}{2}
  • Calculăm x∗12x * \dfrac{1}{2} pentru orice număr real xx:
x∗12=x⋅12+2x+2⋅12−14=x2+2x+1−14=x2+2x4=x2+x2=xx * \frac{1}{2} = x \cdot \frac{1}{2} + \frac{2x + 2 \cdot \frac{1}{2} - 1}{4} = \frac{x}{2} + \frac{2x + 1 - 1}{4} = \frac{x}{2} + \frac{2x}{4} = \frac{x}{2} + \frac{x}{2} = x

(2p)

  • Calculăm 12∗x\dfrac{1}{2} * x pentru orice număr real xx:
12∗x=12⋅x+2⋅12+2x−14=x2+1+2x−14=x2+2x4=x2+x2=x\frac{1}{2} * x = \frac{1}{2} \cdot x + \frac{2 \cdot \frac{1}{2} + 2x - 1}{4} = \frac{x}{2} + \frac{1 + 2x - 1}{4} = \frac{x}{2} + \frac{2x}{4} = \frac{x}{2} + \frac{x}{2} = x
  • Deoarece x∗12=12∗x=xx * \dfrac{1}{2} = \dfrac{1}{2} * x = x, pentru orice număr real xx, rezultă că e=12e = \dfrac{1}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)

c) Rezolvarea ecuației
  • Rescriem mai întâi legea de compoziție grupând termenii:
x∗y=xy+x2+y2−14x * y = xy + \frac{x}{2} + \frac{y}{2} - \frac{1}{4}
  • Calculăm primul produs (12−x)∗(12+x)\left(\dfrac{1}{2} - x\right) * \left(\dfrac{1}{2} + x\right):
(12−x)(12+x)=14−x2\left(\frac{1}{2} - x\right)\left(\frac{1}{2} + x\right) = \frac{1}{4} - x^2 2(12−x)+2(12+x)−14=1−2x+1+2x−14=14\frac{2\left(\frac{1}{2} - x\right) + 2\left(\frac{1}{2} + x\right) - 1}{4} = \frac{1 - 2x + 1 + 2x - 1}{4} = \frac{1}{4}

Adunând cele două părți:

(12−x)∗(12+x)=(14−x2)+14=12−x2\left(\frac{1}{2} - x\right) * \left(\frac{1}{2} + x\right) = \left(\frac{1}{4} - x^2\right) + \frac{1}{4} = \frac{1}{2} - x^2
  • Folosind asociativitatea legii, compunem rezultatul cu (12+x2)\left(\dfrac{1}{2} + x^2\right):
(12−x2)∗(12+x2)=(14−(x2)2)+14=12−x4\left(\frac{1}{2} - x^2\right) * \left(\frac{1}{2} + x^2\right) = \left(\frac{1}{4} - (x^2)^2\right) + \frac{1}{4} = \frac{1}{2} - x^4

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Ecuația devine:
12−x4=12−x2\frac{1}{2} - x^4 = \frac{1}{2} - x^2
  • Reducem termenul 12\dfrac{1}{2}:
−x4=−x2  ⟺  x4−x2=0  ⟺  x2(x2−1)=0-x^4 = -x^2 \iff x^4 - x^2 = 0 \iff x^2(x^2 - 1) = 0
  • Obținem ecuațiile:
    • x2=0  ⟹  x=0x^2 = 0 \implies x = 0
    • x2−1=0  ⟹  x=−1x^2 - 1 = 0 \implies x = -1 sau x=1x = 1
  • Deci soluțiile reale sunt:
x=−1,x=0saux=1x = -1, \quad x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4x3(x−1)2f(x) = \dfrac{4x^3}{(x - 1)^2}.

a) Arătați că f′(x)=4x2(x−3)(x−1)3f'(x) = \dfrac{4x^2(x - 3)}{(x - 1)^3}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că ecuația f(x)=mf(x) = m are exact două soluții, pentru orice m∈(27,+∞)m \in (27, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(4x3)′⋅(x−1)2−4x3⋅((x−1)2)′((x−1)2)2f'(x) = \frac{(4x^3)' \cdot (x - 1)^2 - 4x^3 \cdot ((x - 1)^2)'}{((x - 1)^2)^2} f′(x)=12x2(x−1)2−4x3⋅2(x−1)(x−1)4f'(x) = \frac{12x^2(x - 1)^2 - 4x^3 \cdot 2(x - 1)}{(x - 1)^4}

(3p)

  • Dăm factor comun pe (x−1)(x - 1) la numărător și simplificăm cu numitorul:
f′(x)=(x−1)[12x2(x−1)−8x3](x−1)4=12x3−12x2−8x3(x−1)3f'(x) = \frac{(x - 1)[12x^2(x - 1) - 8x^3]}{(x - 1)^4} = \frac{12x^3 - 12x^2 - 8x^3}{(x - 1)^3} f′(x)=4x3−12x2(x−1)3=4x2(x−3)(x−1)3,x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{4x^3 - 12x^2}{(x - 1)^3} = \frac{4x^2(x - 3)}{(x - 1)^3}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Determinarea ecuației asimptotei oblice spre +∞+\infty
  • Ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty este y=mx+ny = mx + n.
  • Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞4x3x(x−1)2=lim⁡x→+∞4x2x2−2x+1=4m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x^3}{x(x - 1)^2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x^2}{x^2 - 2x + 1} = 4

(2p)

  • Calculăm termenul liber nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(4x3(x−1)2−4x)n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{4x^3}{(x - 1)^2} - 4x\right) n=lim⁡x→+∞4x3−4x(x2−2x+1)(x−1)2=lim⁡x→+∞4x3−4x3+8x2−4x(x−1)2n = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x^3 - 4x(x^2 - 2x + 1)}{(x - 1)^2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x^3 - 4x^3 + 8x^2 - 4x}{(x - 1)^2} n=lim⁡x→+∞8x2−4xx2−2x+1=8n = \lim_{x \to +\infty} \frac{8x^2 - 4x}{x^2 - 2x + 1} = 8
  • Rezultă că dreapta de ecuație y=4x+8y = 4x + 8 este asimptota oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)

c) Numărul de soluții ale ecuației f(x)=mf(x) = m
  • Punctele critice ale funcției ff pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty) se determină din f′(x)=0f'(x) = 0:
4x2(x−3)(x−1)3=0  ⟹  x=3(deoarece x=0∉(1,+∞))\frac{4x^2(x - 3)}{(x - 1)^3} = 0 \implies x = 3 \quad (\text{deoarece } x = 0 \notin (1, +\infty))
  • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), factorii 4x2>04x^2 > 0 și (x−1)3>0(x - 1)^3 > 0, deci semnul derivatei este dat de (x−3)(x - 3):
    • Pentru orice x∈(1,3)x \in (1, 3), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (1,3](1, 3].
    • Pentru orice x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [3,+∞)[3, +\infty).

(2p)

  • Calculăm limitele și valoarea în punctul de minim:
lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x↘14x3(x−1)2=40+=+∞\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} \frac{4x^3}{(x - 1)^2} = \frac{4}{0^+} = +\infty f(3)=4⋅33(3−1)2=4⋅274=27f(3) = \frac{4 \cdot 3^3}{(3 - 1)^2} = \frac{4 \cdot 27}{4} = 27 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞4x3(x−1)2=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x^3}{(x - 1)^2} = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe (1,+∞)(1, +\infty):
    • Pe (1,3](1, 3], ff este strict descrescătoare și continuă, deci f((1,3])=[27,+∞)f((1, 3]) = [27, +\infty). Pentru orice m∈(27,+∞)m \in (27, +\infty), există o unică soluție x1∈(1,3)x_1 \in (1, 3) astfel încât f(x1)=mf(x_1) = m.
    • Pe [3,+∞)[3, +\infty), ff este strict crescătoare și continuă, deci f([3,+∞))=[27,+∞)f([3, +\infty)) = [27, +\infty). Pentru orice m∈(27,+∞)m \in (27, +\infty), există o unică soluție x2∈(3,+∞)x_2 \in (3, +\infty) astfel încât f(x2)=mf(x_2) = m.
  • Deoarece intervalele (1,3)(1, 3) și (3,+∞)(3, +\infty) sunt disjuncte, ecuația f(x)=mf(x) = m are exact două soluții reale, pentru orice m∈(27,+∞)m \in (27, +\infty).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+1+xln⁡xf(x) = x + 1 + x\ln x.

a) Arătați că ∫13(f(x)−xln⁡x) dx=6\displaystyle\int_1^3 (f(x) - x\ln x) \, dx = 6. (5p)

b) Arătați că ∫1e(f(x)−x−1) dx=e2+14\displaystyle\int_1^e (f(x) - x - 1) \, dx = \dfrac{e^2 + 1}{4}. (5p)

c) Determinați numărul real nenul aa pentru care volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei OxOx a graficului funcției g:[1,3]→Rg: [1, 3] \to \mathbb{R}, g(x)=1(f(x)−xln⁡x)2g(x) = \dfrac{1}{(f(x) - x\ln x)^2}, este egal cu 7π24a\dfrac{7\pi}{24a}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫13(f(x)−xln⁡x) dx\int_1^3 (f(x) - x\ln x) \, dx
  • Din definiția funcției, f(x)−xln⁡x=x+1f(x) - x\ln x = x + 1.
  • Integrala devine:
∫13(f(x)−xln⁡x) dx=∫13(x+1) dx=(x22+x)∣13\int_1^3 (f(x) - x\ln x) \, dx = \int_1^3 (x + 1) \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} + x\right)\right|_1^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(322+3)−(122+1)=(92+3)−(12+1)=152−32=122=6\left(\frac{3^2}{2} + 3\right) - \left(\frac{1^2}{2} + 1\right) = \left(\frac{9}{2} + 3\right) - \left(\frac{1}{2} + 1\right) = \frac{15}{2} - \frac{3}{2} = \frac{12}{2} = 6

(2p)

b) Calculul integralei ∫1e(f(x)−x−1) dx\int_1^e (f(x) - x - 1) \, dx
  • Din expresia funcției, avem f(x)−x−1=xln⁡xf(x) - x - 1 = x\ln x.
  • Integrala devine ∫1exln⁡x dx\displaystyle\int_1^e x\ln x \, dx. Integrăm prin părți observând că x=(x22)′x = \left(\dfrac{x^2}{2}\right)':
∫1exln⁡x dx=∫1e(x22)′ln⁡x dx=(x22ln⁡x)∣1e−∫1ex22⋅(ln⁡x)′ dx\int_1^e x\ln x \, dx = \int_1^e \left(\frac{x^2}{2}\right)' \ln x \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2}\ln x\right)\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot (\ln x)' \, dx ∫1exln⁡x dx=(x22ln⁡x)∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(x22ln⁡x)∣1e−x24∣1e\int_1^e x\ln x \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2}\ln x\right)\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2}\ln x\right)\right|_1^e - \left.\frac{x^2}{4}\right|_1^e

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(e22ln⁡e−122ln⁡1)−(e24−124)=e22−e24+14=2e2−e2+14=e2+14\left(\frac{e^2}{2}\ln e - \frac{1^2}{2}\ln 1\right) - \left(\frac{e^2}{4} - \frac{1^2}{4}\right) = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2}{4} + \frac{1}{4} = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}

(2p)

c) Determinarea parametrului aa
  • Determinăm mai întâi expresia funcției g(x)g(x):
g(x)=1(f(x)−xln⁡x)2=1(x+1)2,x∈[1,3]g(x) = \frac{1}{(f(x) - x\ln x)^2} = \frac{1}{(x + 1)^2}, \quad x \in [1, 3]
  • Formula volumului corpului de rotație generat de graficul funcției gg în jurul axei OxOx este:
V=π∫13g2(x) dx=π∫13(1(x+1)2)2 dx=π∫131(x+1)4 dxV = \pi \int_1^3 g^2(x) \, dx = \pi \int_1^3 \left(\frac{1}{(x + 1)^2}\right)^2 \, dx = \pi \int_1^3 \frac{1}{(x + 1)^4} \, dx
  • O primitivă pentru (x+1)−4(x + 1)^{-4} este −13(x+1)3-\dfrac{1}{3(x + 1)^3}:
V=π(−13(x+1)3)∣13=π(−13(3+1)3−(−13(1+1)3))V = \pi \left.\left(-\frac{1}{3(x + 1)^3}\right)\right|_1^3 = \pi \left(-\frac{1}{3(3 + 1)^3} - \left(-\frac{1}{3(1 + 1)^3}\right)\right) V=π(−13⋅64+13⋅8)=π(−1192+124)=π(−1192+8192)=7π192V = \pi \left(-\frac{1}{3 \cdot 64} + \frac{1}{3 \cdot 8}\right) = \pi \left(-\frac{1}{192} + \frac{1}{24}\right) = \pi \left(-\frac{1}{192} + \frac{8}{192}\right) = \frac{7\pi}{192}

(3p)

  • Din ipoteză, volumul este egal cu 7π24a\dfrac{7\pi}{24a}:
7π192=7π24a  ⟹  24a=192  ⟹  a=19224=8\frac{7\pi}{192} = \frac{7\pi}{24a} \implies 24a = 192 \implies a = \frac{192}{24} = 8

Valoarea obținută a=8a = 8 este număr real nenul, deci convine.

(2p)