BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Sesiunea August

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a1a_1 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, cu a2=14a_2 = 14 și a3=18a_3 = 18. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică, fiecare termen începând cu al doilea este media aritmetică a vecinilor săi:
a2=a1+a32  ⟹  14=a1+182a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \implies 14 = \frac{a_1 + 18}{2}

(3p)

  • Înmulțind egalitatea cu 22, obținem a1+18=28a_1 + 18 = 28, de unde:
a1=28−18=10a_1 = 28 - 18 = 10

(Alternativ, rația este r=a3−a2=18−14=4r = a_3 - a_2 = 18 - 14 = 4, deci a1=a2−r=14−4=10a_1 = a_2 - r = 14 - 4 = 10.)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2. Arătați că (f∘f)(5)=9(f \circ f)(5) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției în punctul x=5x = 5:
f(5)=5+2=7f(5) = 5 + 2 = 7

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii funcțiilor (f∘f)(5)=f(f(5))(f \circ f)(5) = f(f(5)):
(f∘f)(5)=f(7)=7+2=9(f \circ f)(5) = f(7) = 7 + 2 = 9

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+2x+13=1−x3\sqrt[3]{x^2 + 2x + 1} = \sqrt[3]{1 - x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicând ambele părți ale ecuației la puterea a treia (operație bijectivă pe R\mathbb{R} pentru radicali de ordin impar):
x2+2x+1=1−xx^2 + 2x + 1 = 1 - x
  • Trecând toți termenii în membrul stâng:
x2+3x=0x^2 + 3x = 0

(3p)

  • Factorizăm prin scoaterea lui xx ca factor comun:
x(x+3)=0  ⟹  x=0saux=−3x(x + 3) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -3

Ambele valori sunt numere reale și verifică ecuația inițială.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu elementele mulțimii A={1,2,3,7,9}A = \{1, 2, 3, 7, 9\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul căutat de forma ab‾\overline{ab}, unde a,b∈Aa, b \in A și a≠ba \neq b. Pentru ca numărul să fie impar, cifra unităților bb trebuie să fie impară.
  • Cifrele impare din mulțimea AA sunt {1,3,7,9}\{1, 3, 7, 9\}, deci cifra unităților se poate alege în 44 moduri.

(2p)

  • Mulțimea AA are 55 elemente în total. Deoarece cifrele sunt distincte (a≠ba \neq b), pentru fiecare cifră a unităților aleasă, cifra zecilor a∈A∖{b}a \in A \setminus \{b\} poate fi aleasă în 5−1=45 - 1 = 4 moduri.
  • Conform regulii produsului, se pot forma:
4⋅4=16 numere4 \cdot 4 = 16 \text{ numere}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul A(2,1)A(2, 1). Determinați coordonatele punctului BB pentru care AB→=2OA→\overrightarrow{AB} = 2\overrightarrow{OA}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vectorul de poziție al punctului AA este OA→=2i⃗+j⃗\overrightarrow{OA} = 2\vec{i} + \vec{j}.
  • Vectorul AB→\overrightarrow{AB}, în funcție de coordonatele punctului B(xB,yB)B(x_B, y_B), este:
AB→=(xB−xA)i⃗+(yB−yA)j⃗=(xB−2)i⃗+(yB−1)j⃗\overrightarrow{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (x_B - 2)\vec{i} + (y_B - 1)\vec{j}

(3p)

  • Relația AB→=2OA→\overrightarrow{AB} = 2\overrightarrow{OA} devine:
(xB−2)i⃗+(yB−1)j⃗=2(2i⃗+j⃗)=4i⃗+2j⃗(x_B - 2)\vec{i} + (y_B - 1)\vec{j} = 2(2\vec{i} + \vec{j}) = 4\vec{i} + 2\vec{j}
  • Egalând componentele corespunzătoare:
{xB−2=4  ⟹  xB=6yB−1=2  ⟹  yB=3\begin{cases} x_B - 2 = 4 \implies x_B = 6 \\ y_B - 1 = 2 \implies y_B = 3 \end{cases}

Deci punctul căutat are coordonatele B(6,3)B(6, 3).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=12BC = 12 și AB=BC2AB = \dfrac{BC}{2}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 18318\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea catetei ABAB:
AB=122=6AB = \frac{12}{2} = 6
  • Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (BC2=AB2+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2):
AC=BC2−AB2=122−62=144−36=108=63AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{144 - 36} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}

(2p)

  • Aria triunghiului dreptunghic ABCABC este semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=6⋅632=183\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 18\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele A=(000010001)A = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și B(x)=(2x0001x0x1)B(x) = \begin{pmatrix} 2^x & 0 & 0 \\ 0 & 1 & x \\ 0 & x & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(B(1))=0\det(B(1)) = 0. (5p)

b) Arătați că B(x)B(y)−B(x+y)=xyAB(x)B(y) - B(x+y) = xyA, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care B(x)B(x+1)−B(2x)B(1)=xAB(x)B(x+1) - B(2x)B(1) = xA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei B(1)B(1)
  • Înlocuind x=1x = 1 în expresia matricei B(x)B(x):
B(1)=(2100011011)=(200011011)B(1) = \begin{pmatrix} 2^1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei B(1)B(1) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(B(1))=∣200011011∣=2⋅(1⋅1−1⋅1)=2⋅0=0\det(B(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 2 \cdot (1 \cdot 1 - 1 \cdot 1) = 2 \cdot 0 = 0

(3p)

b) Demonstrarea relației B(x)B(y)−B(x+y)=xyAB(x)B(y) - B(x+y) = xyA
  • Calculăm produsul B(x)B(y)B(x)B(y):
B(x)B(y)=(2x0001x0x1)(2y0001y0y1)B(x)B(y) = \begin{pmatrix} 2^x & 0 & 0 \\ 0 & 1 & x \\ 0 & x & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2^y & 0 & 0 \\ 0 & 1 & y \\ 0 & y & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuând înmulțirea liniilor cu coloanele:
    • Linia 1: (2x⋅2y00)=(2x+y00)\begin{pmatrix} 2^x \cdot 2^y & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2^{x+y} & 0 & 0 \end{pmatrix}
    • Linia 2: (01+xyy+x)=(01+xyx+y)\begin{pmatrix} 0 & 1 + xy & y + x \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 + xy & x + y \end{pmatrix}
    • Linia 3: (0x+yxy+1)=(0x+y1+xy)\begin{pmatrix} 0 & x + y & xy + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & x + y & 1 + xy \end{pmatrix}

Deci:

B(x)B(y)=(2x+y0001+xyx+y0x+y1+xy)B(x)B(y) = \begin{pmatrix} 2^{x+y} & 0 & 0 \\ 0 & 1 + xy & x + y \\ 0 & x + y & 1 + xy \end{pmatrix}
  • Matricea B(x+y)B(x+y) este:
B(x+y)=(2x+y0001x+y0x+y1)B(x+y) = \begin{pmatrix} 2^{x+y} & 0 & 0 \\ 0 & 1 & x + y \\ 0 & x + y & 1 \end{pmatrix}
  • Scăzând cele două matrice:
B(x)B(y)−B(x+y)=(0000xy000xy)B(x)B(y) - B(x+y) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & xy & 0 \\ 0 & 0 & xy \end{pmatrix}

(3p)

  • Dând factor scalar pe xyxy:
(0000xy000xy)=xy(000010001)=xyA\begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & xy & 0 \\ 0 & 0 & xy \end{pmatrix} = xy \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = xyA

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

c) Rezolvarea ecuației B(x)B(x+1)−B(2x)B(1)=xAB(x)B(x+1) - B(2x)B(1) = xA
  • Din relația demonstrată la punctul b), avem B(u)B(v)=B(u+v)+uvAB(u)B(v) = B(u+v) + uvA, pentru orice numere reale uu și vv.
  • Aplicăm identitatea pentru perechile (x,x+1)(x, x+1) și (2x,1)(2x, 1):
B(x)B(x+1)=B(2x+1)+x(x+1)A=B(2x+1)+(x2+x)AB(x)B(x+1) = B(2x+1) + x(x+1)A = B(2x+1) + (x^2 + x)A B(2x)B(1)=B(2x+1)+2x⋅1⋅A=B(2x+1)+2xAB(2x)B(1) = B(2x+1) + 2x \cdot 1 \cdot A = B(2x+1) + 2xA
  • Scăzând cele două expresii:
B(x)B(x+1)−B(2x)B(1)=[B(2x+1)+(x2+x)A]−[B(2x+1)+2xA]=(x2−x)AB(x)B(x+1) - B(2x)B(1) = \left[ B(2x+1) + (x^2 + x)A \right] - \left[ B(2x+1) + 2xA \right] = (x^2 - x)A

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
(x2−x)A=xA  ⟺  (x2−x−x)A=O3  ⟺  (x2−2x)A=O3(x^2 - x)A = xA \iff (x^2 - x - x)A = O_3 \iff (x^2 - 2x)A = O_3
  • Deoarece matricea AA este nenulă (A≠O3A \neq O_3, având elemente egale cu 11 pe pozițiile (2,2)(2,2) și (3,3)(3,3)), egalitatea scalară are loc dacă și numai dacă:
x2−2x=0  ⟺  x(x−2)=0  ⟹  x=0saux=2x^2 - 2x = 0 \iff x(x - 2) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 2

(2p)


Problema 2

Se consideră polinomul f=X3+aX2+X+2−af = X^3 + aX^2 + X + 2 - a, unde aa este număr real.

a) Arătați că f(1)=4f(1) = 4, pentru orice număr real aa. (5p)

b) Pentru a=2a = 2, determinați rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care (x1−x12)(x2−x22)(x3−x32)=4(x_1 - x_1^2)(x_2 - x_2^2)(x_3 - x_3^2) = 4, unde x1,x2,x3x_1, x_2, x_3 sunt rădăcinile polinomului ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(1)f(1)
  • Înlocuind nedeterminata XX cu valoarea 11:
f(1)=13+a⋅12+1+2−a=1+a+1+2−af(1) = 1^3 + a \cdot 1^2 + 1 + 2 - a = 1 + a + 1 + 2 - a

(3p)

  • Reducând termenii asemenea:
f(1)=(a−a)+(1+1+2)=4f(1) = (a - a) + (1 + 1 + 2) = 4

pentru orice număr real aa.

(2p)

b) Rădăcinile polinomului pentru a=2a = 2
  • Pentru a=2a = 2, polinomul devine:
f=X3+2X2+X+2−2=X3+2X2+Xf = X^3 + 2X^2 + X + 2 - 2 = X^3 + 2X^2 + X
  • Scoatem factor comun pe XX:
f=X(X2+2X+1)=X(X+1)2f = X(X^2 + 2X + 1) = X(X + 1)^2

(2p)

  • Rădăcinile polinomului sunt soluțiile ecuației f(x)=0f(x) = 0:
x(x+1)2=0  ⟹  x1=0,x2=−1,x3=−1x(x + 1)^2 = 0 \implies x_1 = 0, \quad x_2 = -1, \quad x_3 = -1

(3p)

c) Determinarea parametrului real aa
  • Factorizăm fiecare factor din produsul din enunț scoțând xkx_k factor comun:
xk−xk2=xk(1−xk),pentru k∈{1,2,3}x_k - x_k^2 = x_k(1 - x_k), \quad \text{pentru } k \in \{1, 2, 3\}
  • Expresia din enunț se rescrie:
(x1−x12)(x2−x22)(x3−x32)=x1x2x3(1−x1)(1−x2)(1−x3)(x_1 - x_1^2)(x_2 - x_2^2)(x_3 - x_3^2) = x_1 x_2 x_3 (1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3)
  • Din relațiile lui Viète pentru polinomul f=X3+aX2+X+(2−a)f = X^3 + aX^2 + X + (2 - a), produsul rădăcinilor este:
x1x2x3=−2−a1=a−2x_1 x_2 x_3 = -\frac{2 - a}{1} = a - 2
  • Pe de altă parte, descompunerea polinomului monic ff în factori liniari este f(X)=(X−x1)(X−x2)(X−x3)f(X) = (X - x_1)(X - x_2)(X - x_3), deci:
(1−x1)(1−x2)(1−x3)=f(1)=4(1 - x_1)(1 - x_2)(1 - x_3) = f(1) = 4

(3p)

  • Relația devine:
(a−2)⋅4=4  ⟹  a−2=1  ⟹  a=3(a - 2) \cdot 4 = 4 \implies a - 2 = 1 \implies a = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−2)e2xf(x) = (x^2 - 2)e^{2x}.

a) Arătați că f′(x)=2(x2+x−2)e2xf'(x) = 2(x^2 + x - 2)e^{2x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞f(x)f′(x)\lim_{x \to +\infty} \dfrac{f(x)}{f'(x)}. (5p)

c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2−2)′⋅e2x+(x2−2)⋅(e2x)′f'(x) = (x^2 - 2)' \cdot e^{2x} + (x^2 - 2) \cdot (e^{2x})' f′(x)=2xe2x+(x2−2)⋅2e2xf'(x) = 2x e^{2x} + (x^2 - 2) \cdot 2e^{2x}

(2p)

  • Dăm factor comun pe 2e2x2e^{2x}:
f′(x)=2e2x(x+x2−2)=2(x2+x−2)e2x,x∈Rf'(x) = 2e^{2x} \left( x + x^2 - 2 \right) = 2(x^2 + x - 2)e^{2x}, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

b) Calculul limitei lim⁡x→+∞f(x)f′(x)\lim_{x \to +\infty} \dfrac{f(x)}{f'(x)}
  • Înlocuim expresiile funcției ff și ale derivatei f′f':
lim⁡x→+∞f(x)f′(x)=lim⁡x→+∞(x2−2)e2x2(x2+x−2)e2x\lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{f'(x)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 - 2)e^{2x}}{2(x^2 + x - 2)e^{2x}}
  • Simplificând cu e2x≠0e^{2x} \neq 0:
=lim⁡x→+∞x2−22(x2+x−2)=lim⁡x→+∞x2(1−2x2)2x2(1+1x−2x2)= \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 2}{2(x^2 + x - 2)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 \left( 1 - \frac{2}{x^2} \right)}{2x^2 \left( 1 + \frac{1}{x} - \frac{2}{x^2} \right)}

(3p)

  • Trecând la limită când x→+∞x \to +\infty:
=1−02(1+0−0)=12= \frac{1 - 0}{2(1 + 0 - 0)} = \frac{1}{2}

(2p)

c) Determinarea imaginii funcției ff
  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2(x2+x−2)e2x=0  ⟺  x2+x−2=0  ⟹  x1=−2saux2=12(x^2 + x - 2)e^{2x} = 0 \iff x^2 + x - 2 = 0 \implies x_1 = -2 \quad \text{sau} \quad x_2 = 1
  • Deoarece e2x>0e^{2x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei este dat de trinomul de gradul al doilea x2+x−2x^2 + x - 2:
    • Pentru x∈(−∞,−2]x \in (-\infty, -2], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe (−∞,−2](-\infty, -2].
    • Pentru x∈[−2,1]x \in [-2, 1], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare pe [−2,1][-2, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Calculăm limitele la capetele domeniului și valorile în punctele critice:
    • La −∞-\infty, folosim limita fundamentală:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x2−2)e2x=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x^2 - 2)e^{2x} = 0
  • În punctul de maxim local x=−2x = -2:
f(−2)=((−2)2−2)e2(−2)=2e−4=2e4>0f(-2) = ((-2)^2 - 2)e^{2(-2)} = 2e^{-4} = \frac{2}{e^4} > 0
  • În punctul de minim absolut x=1x = 1:
f(1)=(12−2)e2⋅1=−e2f(1) = (1^2 - 2)e^{2 \cdot 1} = -e^2
  • La +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x2−2)e2x=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (x^2 - 2)e^{2x} = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, având valoarea minimă absolută −e2-e^2 și tinzând la +∞+\infty. În consecință, mulțimea valorilor funcției (imaginea) este:
Im⁡f=[−e2,+∞)\operatorname{Im} f = [-e^2, +\infty)

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x4+6x2+1f(x) = x^4 + 6x^2 + 1.

a) Arătați că ∫−11(f(x)−6x2) dx=125\displaystyle\int_{-1}^1 (f(x) - 6x^2) \, dx = \frac{12}{5}. (5p)

b) Arătați că ∫16x3f(x)−1 dx=ln⁡62\displaystyle\int_1^6 \frac{x^3}{f(x) - 1} \, dx = \frac{\ln 6}{2}. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→01x3(∫0x(f(2t)−f(t)) dt)=6\displaystyle\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^3} \left( \int_0^x (f(2t) - f(t)) \, dt \right) = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫−11(f(x)−6x2) dx\displaystyle\int_{-1}^1 (f(x) - 6x^2) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)−6x2=(x4+6x2+1)−6x2=x4+1f(x) - 6x^2 = (x^4 + 6x^2 + 1) - 6x^2 = x^4 + 1
  • Integrala devine:
∫−11(x4+1) dx=[x55+x]−11\int_{-1}^1 (x^4 + 1) \, dx = \left[ \frac{x^5}{5} + x \right]_{-1}^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(155+1)−((−1)55+(−1))=(15+1)−(−15−1)=65−(−65)=125= \left( \frac{1^5}{5} + 1 \right) - \left( \frac{(-1)^5}{5} + (-1) \right) = \left( \frac{1}{5} + 1 \right) - \left( -\frac{1}{5} - 1 \right) = \frac{6}{5} - \left(-\frac{6}{5}\right) = \frac{12}{5}

(2p)

b) Calculul integralei ∫16x3f(x)−1 dx\displaystyle\int_1^6 \frac{x^3}{f(x) - 1} \, dx
  • Expresia de la numitor este:
f(x)−1=x4+6x2=x2(x2+6)f(x) - 1 = x^4 + 6x^2 = x^2(x^2 + 6)
  • Fracția din integrală se simplifică prin x2≠0x^2 \neq 0:
x3f(x)−1=x3x4+6x2=xx2+6\frac{x^3}{f(x) - 1} = \frac{x^3}{x^4 + 6x^2} = \frac{x}{x^2 + 6}

(3p)

  • Deoarece (x2+6)′=2x(x^2 + 6)' = 2x, integrala devine:
∫16xx2+6 dx=12∫16(x2+6)′x2+6 dx=12[ln⁡(x2+6)]16\int_1^6 \frac{x}{x^2 + 6} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^6 \frac{(x^2 + 6)'}{x^2 + 6} \, dx = \frac{1}{2} \left[ \ln(x^2 + 6) \right]_1^6 =12(ln⁡(62+6)−ln⁡(12+6))=12(ln⁡42−ln⁡7)=12ln⁡(427)=ln⁡62= \frac{1}{2} \left( \ln(6^2 + 6) - \ln(1^2 + 6) \right) = \frac{1}{2} (\ln 42 - \ln 7) = \frac{1}{2} \ln \left( \frac{42}{7} \right) = \frac{\ln 6}{2}

(2p)

c) Calculul limitei lim⁡x→01x3(∫0x(f(2t)−f(t)) dt)\displaystyle\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^3} \left( \int_0^x (f(2t) - f(t)) \, dt \right)
  • Determinăm diferența f(2t)−f(t)f(2t) - f(t):
f(2t)=(2t)4+6(2t)2+1=16t4+24t2+1f(2t) = (2t)^4 + 6(2t)^2 + 1 = 16t^4 + 24t^2 + 1 f(2t)−f(t)=(16t4+24t2+1)−(t4+6t2+1)=15t4+18t2f(2t) - f(t) = (16t^4 + 24t^2 + 1) - (t^4 + 6t^2 + 1) = 15t^4 + 18t^2
  • Calculăm integrala definită:
∫0x(f(2t)−f(t)) dt=∫0x(15t4+18t2) dt=[3t5+6t3]0x=3x5+6x3\int_0^x (f(2t) - f(t)) \, dt = \int_0^x (15t^4 + 18t^2) \, dt = \left[ 3t^5 + 6t^3 \right]_0^x = 3x^5 + 6x^3

(3p)

  • Calculăm limita expresiei când x→0x \to 0:
lim⁡x→01x3(3x5+6x3)=lim⁡x→0(3x2+6)=0+6=6\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^3} \left( 3x^5 + 6x^3 \right) = \lim_{x \to 0} (3x^2 + 6) = 0 + 6 = 6

(Alternativ, aplicând regula lui l’Hôpital pentru cazul [00]\left[\frac{0}{0}\right], derivata numărătorului este f(2x)−f(x)=15x4+18x2f(2x) - f(x) = 15x^4 + 18x^2, iar a numitorului este 3x23x^2, deci lim⁡x→015x4+18x23x2=lim⁡x→0(5x2+6)=6\lim_{x \to 0} \frac{15x^4 + 18x^2}{3x^2} = \lim_{x \to 0} (5x^2 + 6) = 6.)

(2p)