BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Simulare Ilfov

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Ilfov

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați termenul b4b_4 al progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=3b_1 = \sqrt{3} și b2=9b_2 = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rația progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} este raportul a doi termeni consecutivi:
q=b2b1=93=933=33q = \frac{b_2}{b_1} = \frac{9}{\sqrt{3}} = \frac{9\sqrt{3}}{3} = 3\sqrt{3}

(3p)

  • Termenul b4b_4 se poate exprima în funcție de b2b_2 și rația qq:
b4=b2⋅q2b_4 = b_2 \cdot q^2
  • Înlocuind valorile cunoscute:
b4=9⋅(33)2=9⋅(9⋅3)=9⋅27=243b_4 = 9 \cdot (3\sqrt{3})^2 = 9 \cdot (9 \cdot 3) = 9 \cdot 27 = 243

(Alternativ, folosind formula termenului general b4=b1⋅q3=3⋅(33)3=3⋅27⋅33=27⋅3⋅3=243b_4 = b_1 \cdot q^3 = \sqrt{3} \cdot (3\sqrt{3})^3 = \sqrt{3} \cdot 27 \cdot 3\sqrt{3} = 27 \cdot 3 \cdot 3 = 243).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+mf(x) = x^2 - 2x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care vârful parabolei asociate funcției ff este situat pe dreapta y=xy = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele vârfului V(xV,yV)V(x_V, y_V) al parabolei asociate unei funcții de gradul al doilea f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c sunt:
xV=−b2a,yV=−Δ4a=f(xV)x_V = -\frac{b}{2a}, \quad y_V = -\frac{\Delta}{4a} = f(x_V)
  • Pentru funcția dată, a=1a = 1, b=−2b = -2, c=mc = m:
xV=−−22⋅1=1x_V = -\frac{-2}{2 \cdot 1} = 1 yV=f(1)=12−2⋅1+m=m−1y_V = f(1) = 1^2 - 2 \cdot 1 + m = m - 1

(Sau Δ=b2−4ac=4−4m  ⟹  yV=−4−4m4=−(1−m)=m−1\Delta = b^2 - 4ac = 4 - 4m \implies y_V = -\frac{4 - 4m}{4} = -(1 - m) = m - 1).

(3p)

  • Vârful V(xV,yV)V(x_V, y_V) aparține dreptei y=xy = x dacă și numai dacă yV=xVy_V = x_V:
m−1=1  ⟺  m=2m - 1 = 1 \iff m = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2=4⋅2x2^{x^2} = 4 \cdot 2^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca putere a bazei 22, utilizând 4=224 = 2^2:
4⋅2x=22⋅2x=2x+24 \cdot 2^x = 2^2 \cdot 2^x = 2^{x + 2}
  • Ecuația devine:
2x2=2x+22^{x^2} = 2^{x + 2}

(2p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale f(t)=2tf(t) = 2^t, egalăm exponenții:
x2=x+2  ⟺  x2−x−2=0x^2 = x + 2 \iff x^2 - x - 2 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 x1=1+32=2,x2=1−32=−1x_1 = \frac{1 + 3}{2} = 2, \quad x_2 = \frac{1 - 3}{2} = -1
  • Mulțimea soluțiilor este S={−1,2}S = \{-1, 2\}.

(3p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi AA, știind că mulțimea AA are exact 1616 submulțimi cu cel mult două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie nn numărul de elemente ale mulțimii AA, unde n∈N,n≥2n \in \mathbb{N}, n \ge 2.
  • Numărul submulțimilor cu cel mult două elemente este suma dintre numărul submulțimilor cu 00 elemente, numărul submulțimilor cu 11 element și numărul submulțimilor cu 22 elemente:
Cn0+Cn1+Cn2=16C_n^0 + C_n^1 + C_n^2 = 16

(2p)

  • Înlocuind formulele combinărilor:
Cn0=1,Cn1=n,Cn2=n(n−1)2C_n^0 = 1, \quad C_n^1 = n, \quad C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2} 1+n+n(n−1)2=16  ⟺  n+n2−n2=151 + n + \frac{n(n - 1)}{2} = 16 \iff n + \frac{n^2 - n}{2} = 15
  • Înmulțind ecuația cu 22:
2n+n2−n=30  ⟺  n2+n−30=02n + n^2 - n = 30 \iff n^2 + n - 30 = 0
  • Rădăcinile ecuației sunt:
Δ=12−4⋅1⋅(−30)=1+120=121\Delta = 1^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-30) = 1 + 120 = 121 n1=−1+112=5,n2=−1−112=−6n_1 = \frac{-1 + 11}{2} = 5, \quad n_2 = \frac{-1 - 11}{2} = -6
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, soluția convenabilă este n=5n = 5. Deci mulțimea AA are 55 elemente.

(3p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=12AB = 12, AC=16AC = 16 și m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ. Calculați lungimea vectorului u⃗=AB⃗+AC⃗\vec{u} = \vec{AB} + \vec{AC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie DD al patrulea vârf al paralelogramului ABDCABDC, construit pe laturile ABAB și ACAC.
  • Conform regulii paralelogramului pentru adunarea vectorilor:
u⃗=AB⃗+AC⃗=AD⃗\vec{u} = \vec{AB} + \vec{AC} = \vec{AD}
  • Deoarece m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ, paralelogramul ABDCABDC este dreptunghi.
  • Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente: AD=BCAD = BC.

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BCBC:
BC2=AB2+AC2=122+162=144+256=400BC^2 = AB^2 + AC^2 = 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400 BC=400=20BC = \sqrt{400} = 20
  • Prin urmare:
∣u⃗∣=∣AD⃗∣=AD=BC=20|\vec{u}| = |\vec{AD}| = AD = BC = 20

(Alternativ, calculând direct modulul vectorului: ∣u⃗∣2=∣AB⃗+AC⃗∣2=∣AB⃗∣2+∣AC⃗∣2+2AB⃗⋅AC⃗|\vec{u}|^2 = |\vec{AB} + \vec{AC}|^2 = |\vec{AB}|^2 + |\vec{AC}|^2 + 2\vec{AB} \cdot \vec{AC}. Cum AB⃗⊥AC⃗\vec{AB} \perp \vec{AC}, produsul scalar este AB⃗⋅AC⃗=0\vec{AB} \cdot \vec{AC} = 0, deci ∣u⃗∣2=122+162=400  ⟹  ∣u⃗∣=20|\vec{u}|^2 = 12^2 + 16^2 = 400 \implies |\vec{u}| = 20).

(3p)


6. Aflați numerele reale x∈[0,π]x \in [0, \pi] pentru care sin⁡(2x)=sin⁡x\sin(2x) = \sin x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula pentru sinusul unghiului dublu: sin⁡(2x)=2sin⁡xcos⁡x\sin(2x) = 2\sin x \cos x.
  • Ecuația devine:
2sin⁡xcos⁡x=sin⁡x  ⟺  2sin⁡xcos⁡x−sin⁡x=02\sin x \cos x = \sin x \iff 2\sin x \cos x - \sin x = 0
  • Dând factor comun pe sin⁡x\sin x:
sin⁡x(2cos⁡x−1)=0\sin x (2\cos x - 1) = 0

(3p)

  • Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
  1. sin⁡x=0\sin x = 0:
    • Pe intervalul [0,π][0, \pi], ecuația are soluțiile:
x1=0,x2=πx_1 = 0, \quad x_2 = \pi
  1. 2cos⁡x−1=0  ⟺  cos⁡x=122\cos x - 1 = 0 \iff \cos x = \frac{1}{2}:
    • Pe intervalul [0,π][0, \pi], ecuația are soluția unică:
x3=π3x_3 = \frac{\pi}{3}
  • Așadar, valorile căutate sunt:
x∈{0,π3,π}x \in \left\{0, \frac{\pi}{3}, \pi\right\}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(aa+2a+313411a)A(a) = \begin{pmatrix} a & a + 2 & a + 3 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix}, unde a∈Ra \in \mathbb{R}.

a) Arătați că det⁡(A(3))=8\det(A(3)) = 8. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care A(a)⋅A(1)=A(1)⋅A(a)A(a) \cdot A(1) = A(1) \cdot A(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Înlocuim a=3a = 3 în expresia matricei A(a)A(a):
A(3)=(33+23+3134113)=(356134113)A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 3 + 2 & 3 + 3 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 5 & 6 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 3 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(3)A(3) prin regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(3))=∣356134113∣\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 3 & 5 & 6 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 3 \end{vmatrix} det⁡(A(3))=3⋅3⋅3+1⋅1⋅6+1⋅5⋅4−6⋅3⋅1−4⋅1⋅3−3⋅5⋅1\det(A(3)) = 3 \cdot 3 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot 6 + 1 \cdot 5 \cdot 4 - 6 \cdot 3 \cdot 1 - 4 \cdot 1 \cdot 3 - 3 \cdot 5 \cdot 1 det⁡(A(3))=27+6+20−18−12−15=53−45=8\det(A(3)) = 27 + 6 + 20 - 18 - 12 - 15 = 53 - 45 = 8

(3p)


Subpunctul b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real oarecare aa:
det⁡(A(a))=∣aa+2a+313411a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & a + 2 & a + 3 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & a \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după prima linie sau folosind operații cu linii/coloane:
det⁡(A(a))=a∣341a∣−(a+2)∣141a∣+(a+3)∣1311∣\det(A(a)) = a \begin{vmatrix} 3 & 4 \\ 1 & a \end{vmatrix} - (a + 2)\begin{vmatrix} 1 & 4 \\ 1 & a \end{vmatrix} + (a + 3)\begin{vmatrix} 1 & 3 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} =a(3a−4)−(a+2)(a−4)+(a+3)(1−3)= a(3a - 4) - (a + 2)(a - 4) + (a + 3)(1 - 3) =3a2−4a−(a2−4a+2a−8)−2(a+3)= 3a^2 - 4a - (a^2 - 4a + 2a - 8) - 2(a + 3) =3a2−4a−a2+2a+8−2a−6= 3a^2 - 4a - a^2 + 2a + 8 - 2a - 6 =2a2−4a+2=2(a2−2a+1)=2(a−1)2= 2a^2 - 4a + 2 = 2(a^2 - 2a + 1) = 2(a - 1)^2

(2p)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
A(a) este inversabila˘  ⟺  det⁡(A(a))≠0A(a) \text{ este inversabilă} \iff \det(A(a)) \neq 0 2(a−1)2≠0  ⟺  a−1≠0  ⟺  a≠12(a - 1)^2 \neq 0 \iff a - 1 \neq 0 \iff a \neq 1
  • Așadar, matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice a∈R∖{1}a \in \mathbb{R} \setminus \{1\}.

(3p)


Subpunctul c)

  • Pentru a=1a = 1, matricea devine:
A(1)=(134134111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 4 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(a)⋅A(1)A(a) \cdot A(1):
A(a)⋅A(1)=(aa+2a+313411a)(134134111)A(a) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} a & a + 2 & a + 3 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 3 & 4 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} =(a⋅1+(a+2)⋅1+(a+3)⋅1a⋅3+(a+2)⋅3+(a+3)⋅1a⋅4+(a+2)⋅4+(a+3)⋅11⋅1+3⋅1+4⋅11⋅3+3⋅3+4⋅11⋅4+3⋅4+4⋅11⋅1+1⋅1+a⋅11⋅3+1⋅3+a⋅11⋅4+1⋅4+a⋅1)= \begin{pmatrix} a \cdot 1 + (a + 2) \cdot 1 + (a + 3) \cdot 1 & a \cdot 3 + (a + 2) \cdot 3 + (a + 3) \cdot 1 & a \cdot 4 + (a + 2) \cdot 4 + (a + 3) \cdot 1 \\ 1 \cdot 1 + 3 \cdot 1 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 3 \cdot 3 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot 4 + 3 \cdot 4 + 4 \cdot 1 \\ 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 + a \cdot 1 & 1 \cdot 3 + 1 \cdot 3 + a \cdot 1 & 1 \cdot 4 + 1 \cdot 4 + a \cdot 1 \end{pmatrix} =(3a+57a+99a+1181620a+2a+6a+8)= \begin{pmatrix} 3a + 5 & 7a + 9 & 9a + 11 \\ 8 & 16 & 20 \\ a + 2 & a + 6 & a + 8 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(1)⋅A(a)A(1) \cdot A(a):
A(1)⋅A(a)=(134134111)(aa+2a+313411a)A(1) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 4 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & a + 2 & a + 3 \\ 1 & 3 & 4 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix} =(1⋅a+3⋅1+4⋅11⋅(a+2)+3⋅3+4⋅11⋅(a+3)+3⋅4+4⋅a1⋅a+3⋅1+4⋅11⋅(a+2)+3⋅3+4⋅11⋅(a+3)+3⋅4+4⋅a1⋅a+1⋅1+1⋅11⋅(a+2)+1⋅3+1⋅11⋅(a+3)+1⋅4+1⋅a)= \begin{pmatrix} 1 \cdot a + 3 \cdot 1 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 2) + 3 \cdot 3 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 3) + 3 \cdot 4 + 4 \cdot a \\ 1 \cdot a + 3 \cdot 1 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 2) + 3 \cdot 3 + 4 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 3) + 3 \cdot 4 + 4 \cdot a \\ 1 \cdot a + 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 2) + 1 \cdot 3 + 1 \cdot 1 & 1 \cdot (a + 3) + 1 \cdot 4 + 1 \cdot a \end{pmatrix} =(a+7a+155a+15a+7a+155a+15a+2a+62a+7)= \begin{pmatrix} a + 7 & a + 15 & 5a + 15 \\ a + 7 & a + 15 & 5a + 15 \\ a + 2 & a + 6 & 2a + 7 \end{pmatrix}

(2p)

  • Egalăm cele două matrice A(a)⋅A(1)=A(1)⋅A(a)A(a) \cdot A(1) = A(1) \cdot A(a):
(3a+57a+99a+1181620a+2a+6a+8)=(a+7a+155a+15a+7a+155a+15a+2a+62a+7)\begin{pmatrix} 3a + 5 & 7a + 9 & 9a + 11 \\ 8 & 16 & 20 \\ a + 2 & a + 6 & a + 8 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a + 7 & a + 15 & 5a + 15 \\ a + 7 & a + 15 & 5a + 15 \\ a + 2 & a + 6 & 2a + 7 \end{pmatrix}
  • Identificând elementele corespunzătoare:

    • Linia 1, Coloana 1: 3a+5=a+7  ⟺  2a=2  ⟺  a=13a + 5 = a + 7 \iff 2a = 2 \iff a = 1
    • Linia 2, Coloana 1: 8=a+7  ⟺  a=18 = a + 7 \iff a = 1
    • Linia 2, Coloana 2: 16=a+15  ⟺  a=116 = a + 15 \iff a = 1
    • Linia 2, Coloana 3: 20=5a+15  ⟺  5a=5  ⟺  a=120 = 5a + 15 \iff 5a = 5 \iff a = 1
    • Linia 3, Coloana 3: a+8=2a+7  ⟺  a=1a + 8 = 2a + 7 \iff a = 1
  • Toate ecuațiile sunt simultan verificate pentru a=1a = 1. Deci numărul real căutat este a=1a = 1.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x2y2−3x2−3y2+12x \circ y = x^2 y^2 - 3x^2 - 3y^2 + 12.

a) Arătați că 3∘5=3\sqrt{3} \circ \sqrt{5} = 3. (5p)

b) Arătați că x∘y=(x2−3)(y2−3)+3x \circ y = (x^2 - 3)(y^2 - 3) + 3, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∘n=4m \circ n = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Aplicăm definiția legii pentru x=3x = \sqrt{3} și y=5y = \sqrt{5}:
3∘5=(3)2(5)2−3(3)2−3(5)2+12\sqrt{3} \circ \sqrt{5} = (\sqrt{3})^2 (\sqrt{5})^2 - 3(\sqrt{3})^2 - 3(\sqrt{5})^2 + 12

(2p)

  • Efectuăm calculele:
=3⋅5−3⋅3−3⋅5+12= 3 \cdot 5 - 3 \cdot 3 - 3 \cdot 5 + 12 =15−9−15+12=3= 15 - 9 - 15 + 12 = 3

(3p)


Subpunctul b)

  • Plecăm de la forma din membrul drept și desfacem parantezele:
(x2−3)(y2−3)+3=x2y2−3x2−3y2+9+3(x^2 - 3)(y^2 - 3) + 3 = x^2 y^2 - 3x^2 - 3y^2 + 9 + 3

(2p)

  • Reducem termenii liberi:
=x2y2−3x2−3y2+12=x∘y= x^2 y^2 - 3x^2 - 3y^2 + 12 = x \circ y
  • Egalitatea este adevărată pentru orice numere reale x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(3p)


Subpunctul c)

  • Folosind forma restrânsă demonstrată la punctul b), ecuația m∘n=4m \circ n = 4 devine:
(m2−3)(n2−3)+3=4  ⟺  (m2−3)(n2−3)=1(m^2 - 3)(n^2 - 3) + 3 = 4 \iff (m^2 - 3)(n^2 - 3) = 1

(2p)

  • Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, rezultă că factorii m2−3m^2 - 3 și n2−3n^2 - 3 sunt numere întregi.
  • Singurele descompuneri ale numărului 11 ca produs de doi factori întregi sunt 1⋅1=11 \cdot 1 = 1 și (−1)⋅(−1)=1(-1) \cdot (-1) = 1. Distingem două cazuri:
  1. Cazul 1: m2−3=1m^2 - 3 = 1 și n2−3=1n^2 - 3 = 1:
m2=4  ⟹  m∈{−2,2}m^2 = 4 \implies m \in \{-2, 2\} n2=4  ⟹  n∈{−2,2}n^2 = 4 \implies n \in \{-2, 2\}

Obținem 44 perechi de soluții: (−2,−2)(-2, -2), (−2,2)(-2, 2), (2,−2)(2, -2), (2,2)(2, 2).

  1. Cazul 2: m2−3=−1m^2 - 3 = -1 și n2−3=−1n^2 - 3 = -1:
m2=2  ⟹  m=±2∉Zm^2 = 2 \implies m = \pm\sqrt{2} \notin \mathbb{Z}

Acest caz nu furnizează soluții întregi.

  • Prin urmare, perechile de numere întregi căutate sunt:
(m,n)∈{(−2,−2),(−2,2),(2,−2),(2,2)}(m, n) \in \{(-2, -2), (-2, 2), (2, -2), (2, 2)\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R∖{2}→Rf: \mathbb{R} \setminus \{2\} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+xx−2f(x) = \frac{x^2 + x}{x - 2}.

a) Arătați că f′(x)=x2−4x−2(x−2)2f'(x) = \frac{x^2 - 4x - 2}{(x - 2)^2}, pentru orice x∈R∖{2}x \in \mathbb{R} \setminus \{2\}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei spre −∞-\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că graficul funcției ff admite două puncte de extrem (x1,f(x1))(x_1, f(x_1)), (x2,f(x2))(x_2, f(x_2)) și calculați f(x1)+f(x2)f(x_1) + f(x_2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R∖{2}\mathbb{R} \setminus \{2\} ca raport de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2+x)′(x−2)−(x2+x)(x−2)′(x−2)2f'(x) = \frac{(x^2 + x)'(x - 2) - (x^2 + x)(x - 2)'}{(x - 2)^2}

(3p)

  • Calculăm derivatele numărătorului și numitorului: (x2+x)′=2x+1(x^2 + x)' = 2x + 1 și (x−2)′=1(x - 2)' = 1:
f′(x)=(2x+1)(x−2)−(x2+x)⋅1(x−2)2f'(x) = \frac{(2x + 1)(x - 2) - (x^2 + x) \cdot 1}{(x - 2)^2} =2x2−4x+x−2−x2−x(x−2)2=x2−4x−2(x−2)2= \frac{2x^2 - 4x + x - 2 - x^2 - x}{(x - 2)^2} = \frac{x^2 - 4x - 2}{(x - 2)^2}

pentru orice x∈R∖{2}x \in \mathbb{R} \setminus \{2\}.

(2p)


Subpunctul b)

  • Deoarece lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞x2+xx−2=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x}{x - 2} = -\infty, graficul nu admite asimptotă orizontală spre −∞-\infty. Căutăm ecuația asimptotei oblice sub forma y=mx+ny = mx + n:

  • Panta asimptotei este:

m=lim⁡x→−∞f(x)x=lim⁡x→−∞x2+xx(x−2)=lim⁡x→−∞x2+xx2−2x=1m = \lim_{x \to -\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x}{x(x - 2)} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x}{x^2 - 2x} = 1

(2p)

  • Termenul liber este:
n=lim⁡x→−∞(f(x)−mx)=lim⁡x→−∞(x2+xx−2−x)n = \lim_{x \to -\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to -\infty} \left(\frac{x^2 + x}{x - 2} - x\right) =lim⁡x→−∞x2+x−x(x−2)x−2=lim⁡x→−∞x2+x−x2+2xx−2=lim⁡x→−∞3xx−2=3= \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x - x(x - 2)}{x - 2} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 + x - x^2 + 2x}{x - 2} = \lim_{x \to -\infty} \frac{3x}{x - 2} = 3

(2p)

  • Dreapta de ecuație y=x+3y = x + 3 este asimptotă oblică spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

(1p)


Subpunctul c)

  • Punctele de extrem se determină din ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x2−4x−2(x−2)2=0  ⟺  x2−4x−2=0\frac{x^2 - 4x - 2}{(x - 2)^2} = 0 \iff x^2 - 4x - 2 = 0
  • Discriminantul ecuației este:
Δ=(−4)2−4⋅1⋅(−2)=16+8=24>0\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 16 + 8 = 24 > 0
  • Ecuația admite două soluții reale distincte:
x1,2=4±242=4±262=2±6x_{1,2} = \frac{4 \pm \sqrt{24}}{2} = \frac{4 \pm 2\sqrt{6}}{2} = 2 \pm \sqrt{6}
  • Deoarece numitorul (x−2)2>0(x - 2)^2 > 0 pentru orice x≠2x \neq 2, semnul derivatei f′(x)f'(x) coincide cu semnul trinomului x2−4x−2x^2 - 4x - 2. Trinomul este pozitiv în afara rădăcinilor și negativ între rădăcini. Prin urmare, derivata își schimbă semnul în ambele puncte x1=2−6x_1 = 2 - \sqrt{6} și x2=2+6x_2 = 2 + \sqrt{6}, deci funcția admite două puncte de extrem local: x1x_1 punct de maxim local și x2x_2 punct de minim local.

(2p)

  • Pentru calculul sumei f(x1)+f(x2)f(x_1) + f(x_2), rescriem forma funcției f(x)f(x) prin împărțire:
x2+x=(x−2)(x+3)+6  ⟹  f(x)=(x−2)(x+3)+6x−2=x+3+6x−2x^2 + x = (x - 2)(x + 3) + 6 \implies f(x) = \frac{(x - 2)(x + 3) + 6}{x - 2} = x + 3 + \frac{6}{x - 2}
  • Atunci:
f(x1)+f(x2)=(x1+3+6x1−2)+(x2+3+6x2−2)f(x_1) + f(x_2) = \left(x_1 + 3 + \frac{6}{x_1 - 2}\right) + \left(x_2 + 3 + \frac{6}{x_2 - 2}\right) =(x1+x2)+6+6(1x1−2+1x2−2)= (x_1 + x_2) + 6 + 6 \left(\frac{1}{x_1 - 2} + \frac{1}{x_2 - 2}\right)
  • Conform relațiilor lui Viète pentru ecuația x2−4x−2=0x^2 - 4x - 2 = 0, suma rădăcinilor este x1+x2=4x_1 + x_2 = 4.
  • De asemenea, x1−2=−6x_1 - 2 = -\sqrt{6} și x2−2=6x_2 - 2 = \sqrt{6}, de unde:
1x1−2+1x2−2=−16+16=0\frac{1}{x_1 - 2} + \frac{1}{x_2 - 2} = -\frac{1}{\sqrt{6}} + \frac{1}{\sqrt{6}} = 0
  • Obținem:
f(x1)+f(x2)=4+6+0=10f(x_1) + f(x_2) = 4 + 6 + 0 = 10

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R},

f(x)={x2−2x,daca˘ x<12ln⁡x−1,daca˘ x≥1f(x) = \begin{cases} \frac{x^2 - 2}{x}, & \text{dacă } x < 1 \\ 2\ln x - 1, & \text{dacă } x \ge 1 \end{cases}

a) Calculați ∫x2−2x dx\int \frac{x^2 - 2}{x} \, dx, pentru x∈(0,1)x \in (0, 1). (5p)

b) Demonstrați că funcția ff admite primitive. (5p)

c) Determinați o primitivă FF a funcției ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a)

  • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), descompunem fracția în diferență de fracții simple:
∫x2−2x dx=∫(x2x−2x)dx=∫(x−2x)dx\int \frac{x^2 - 2}{x} \, dx = \int \left(\frac{x^2}{x} - \frac{2}{x}\right) dx = \int \left(x - \frac{2}{x}\right) dx

(2p)

  • Aplicăm liniaritatea integralei:
∫x dx−2∫1x dx=x22−2ln⁡∣x∣+C\int x \, dx - 2 \int \frac{1}{x} \, dx = \frac{x^2}{2} - 2\ln |x| + \mathcal{C}
  • Deoarece x∈(0,1)x \in (0, 1), avem ∣x∣=x|x| = x, deci:
∫x2−2x dx=x22−2ln⁡x+C\int \frac{x^2 - 2}{x} \, dx = \frac{x^2}{2} - 2\ln x + \mathcal{C}

(3p)


Subpunctul b)

  • Pe intervalul (0,1)(0, 1), funcția f(x)=x2−2xf(x) = \frac{x^2 - 2}{x} este continuă ca funcție rațională.
  • Pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), funcția f(x)=2ln⁡x−1f(x) = 2\ln x - 1 este continuă ca sumă de funcții elementare continue.
  • Studiem continuitatea funcției ff în punctul de legătură x=1x = 1:
ls(1)=lim⁡x→1x<1f(x)=lim⁡x→1x<1x2−2x=12−21=−1l_s(1) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} \frac{x^2 - 2}{x} = \frac{1^2 - 2}{1} = -1 ld(1)=lim⁡x→1x>1f(x)=lim⁡x→1x>1(2ln⁡x−1)=2ln⁡1−1=0−1=−1l_d(1) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} (2\ln x - 1) = 2\ln 1 - 1 = 0 - 1 = -1 f(1)=2ln⁡1−1=−1f(1) = 2\ln 1 - 1 = -1

(2p)

  • Deoarece ls(1)=ld(1)=f(1)=−1l_s(1) = l_d(1) = f(1) = -1, funcția ff este continuă în punctul x=1x = 1.
  • Prin urmare, funcția ff este continuă pe întreg intervalul (0,+∞)(0, +\infty), deci ff admite primitive pe (0,+∞)(0, +\infty).

(3p)


Subpunctul c)

  • Deoarece ff admite primitive pe (0,+∞)(0, +\infty), orice primitivă FF a sa este continuă și derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) cu F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).
  • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), conform punctului a):
F(x)=x22−2ln⁡x+C1F(x) = \frac{x^2}{2} - 2\ln x + C_1
  • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), calculăm ∫(2ln⁡x−1) dx\int (2\ln x - 1) \, dx:
∫(2ln⁡x−1) dx=2∫ln⁡x dx−∫1 dx\int (2\ln x - 1) \, dx = 2\int \ln x \, dx - \int 1 \, dx
  • Integrăm ∫ln⁡x dx\int \ln x \, dx prin părți cu u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x:
∫ln⁡x dx=xln⁡x−∫x⋅1x dx=xln⁡x−x\int \ln x \, dx = x\ln x - \int x \cdot \frac{1}{x} \, dx = x\ln x - x
  • Așadar:
∫(2ln⁡x−1) dx=2(xln⁡x−x)−x+C2=2xln⁡x−3x+C2=x(2ln⁡x−3)+C2\int (2\ln x - 1) \, dx = 2(x\ln x - x) - x + C_2 = 2x\ln x - 3x + C_2 = x(2\ln x - 3) + C_2

(2p)

  • Funcția FF trebuie să fie continuă în x=1x = 1, ceea ce impune:
lim⁡x→1x<1F(x)=F(1)=lim⁡x→1x>1F(x)\lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} F(x) = F(1) = \lim_{\substack{x \to 1 \\ x > 1}} F(x) lim⁡x→1x<1(x22−2ln⁡x+C1)=12+C1\lim_{\substack{x \to 1 \\ x < 1}} \left(\frac{x^2}{2} - 2\ln x + C_1\right) = \frac{1}{2} + C_1 F(1)=1⋅(2ln⁡1−3)+C2=−3+C2F(1) = 1 \cdot (2\ln 1 - 3) + C_2 = -3 + C_2
  • Din egalitatea limitelor laterale:
12+C1=−3+C2  ⟺  C2=C1+72\frac{1}{2} + C_1 = -3 + C_2 \iff C_2 = C_1 + \frac{7}{2}
  • Pentru a determina o primitivă particulară FF, putem alege C1=0C_1 = 0, de unde C2=72C_2 = \frac{7}{2}:
F(x)={x22−2ln⁡x,daca˘ x∈(0,1)2xln⁡x−3x+72,daca˘ x∈[1,+∞)F(x) = \begin{cases} \frac{x^2}{2} - 2\ln x, & \text{dacă } x \in (0, 1) \\ 2x\ln x - 3x + \frac{7}{2}, & \text{dacă } x \in [1, +\infty) \end{cases}

(3p)