BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Simulare Brăila

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Brăila

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele log⁡35\log_3 5, 2\sqrt{2} și log⁡59\log_5 9 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale pozitive a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă termenul din mijloc la pătrat este egal cu produsul extremilor săi:
b2=a⋅cb^2 = a \cdot c
  • În cazul nostru, identificăm termenii a=log⁡35a = \log_3 5, b=2b = \sqrt{2} și c=log⁡59c = \log_5 9.
  • Calculăm produsul extremilor a⋅ca \cdot c, utilizând proprietățile logaritmilor și formula de schimbare a bazei:
c=log⁡59=log⁡5(32)=2log⁡53c = \log_5 9 = \log_5(3^2) = 2\log_5 3
  • Deoarece log⁡ab⋅log⁡ba=1\log_a b \cdot \log_b a = 1, avem log⁡35⋅log⁡53=1\log_3 5 \cdot \log_5 3 = 1. Astfel:
a⋅c=log⁡35⋅log⁡59=log⁡35⋅(2log⁡53)=2⋅(log⁡35⋅log⁡53)=2⋅1=2a \cdot c = \log_3 5 \cdot \log_5 9 = \log_3 5 \cdot (2\log_5 3) = 2 \cdot (\log_3 5 \cdot \log_5 3) = 2 \cdot 1 = 2

(3p)

  • Calculăm pătratul termenului din mijloc:
b2=(2)2=2b^2 = (\sqrt{2})^2 = 2
  • Cum b2=a⋅c=2b^2 = a \cdot c = 2 și toți termenii sunt strict pozitivi, deducem că numerele log⁡35\log_3 5, 2\sqrt{2} și log⁡59\log_5 9 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(2p)


2. Determinați cel mai mare număr întreg mm pentru care soluțiile ecuației x2−11x+m=0x^2 - 11x + m = 0 sunt numere reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ecuația de gradul al doilea ax2+bx+c=0ax^2 + bx + c = 0 cu coeficienți reali are soluții reale dacă și numai dacă discriminantul este mai mare sau egal cu zero:
Δ≥0\Delta \ge 0
  • Pentru ecuația x2−11x+m=0x^2 - 11x + m = 0, identificăm coeficienții a=1a = 1, b=−11b = -11, c=mc = m. Calculăm discriminantul:
Δ=b2−4ac=(−11)2−4⋅1⋅m=121−4m\Delta = b^2 - 4ac = (-11)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 121 - 4m

(2p)

  • Impunem condiția de existență a soluțiilor reale:
Δ≥0  ⟺  121−4m≥0  ⟺  4m≤121  ⟺  m≤1214\Delta \ge 0 \iff 121 - 4m \ge 0 \iff 4m \le 121 \iff m \le \frac{121}{4}
  • Deoarece 1214=30,25\frac{121}{4} = 30,25, obținem m∈(−∞;30,25]m \in (-\infty; 30,25].
  • Cel mai mare număr întreg mm care aparține acestui interval este:
m=30m = 30

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 23−x−22−x+25−x=92^{3-x} - 2^{2-x} + 2^{5-x} = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem termenii exponențiali evidențiind factorul comun 22−x2^{2-x} (sau folosind proprietatea 2a−x=2a⋅2−x2^{a-x} = 2^a \cdot 2^{-x}):
23−x=21⋅22−x=2⋅22−x2^{3-x} = 2^1 \cdot 2^{2-x} = 2 \cdot 2^{2-x} 22−x=1⋅22−x2^{2-x} = 1 \cdot 2^{2-x} 25−x=23⋅22−x=8⋅22−x2^{5-x} = 2^3 \cdot 2^{2-x} = 8 \cdot 2^{2-x}
  • Dăm factor comun pe 22−x2^{2-x} în membrul stâng:
22−x(2−1+8)=92^{2-x}(2 - 1 + 8) = 9 22−x⋅9=92^{2-x} \cdot 9 = 9

(3p)

  • Împărțind ambii membri la 99, ecuația devine:
22−x=1  ⟺  22−x=202^{2-x} = 1 \iff 2^{2-x} = 2^0
  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 2>12 > 1, egalăm exponenții:
2−x=0  ⟺  x=22 - x = 0 \iff x = 2
  • Mulțimea soluțiilor ecuației este S={2}S = \{2\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor un număr impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula clasică a probabilității este:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Cazuri posibile: Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,…,999}\{100, 101, \dots, 999\}. Numărul total de cazuri posibile este:
nposibile=999−100+1=900n_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

(2p)

  • Cazuri favorabile: Fie un număr de trei cifre de forma abc‾\overline{abc}, unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}. Produsul cifrelor a⋅b⋅ca \cdot b \cdot c este un număr impar dacă și numai dacă toate cele trei cifre sunt impare:
a,b,c∈{1,3,5,7,9}a, b, c \in \{1, 3, 5, 7, 9\}
  • Cifra aa poate lua oricare dintre cele 55 valori impare (a≠0a \neq 0 este garantat).
  • Cifra bb poate lua oricare dintre cele 55 valori impare.
  • Cifra cc poate lua oricare dintre cele 55 valori impare. Conform regulii produsului, numărul numerelor de trei cifre cu produsul cifrelor impar este:
nfavorabile=5⋅5⋅5=125n_{\text{favorabile}} = 5 \cdot 5 \cdot 5 = 125

(2p)

  • Calculul probabilității:
P=125900=25⋅525⋅36=536P = \frac{125}{900} = \frac{25 \cdot 5}{25 \cdot 36} = \frac{5}{36}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,1)A(-1,1), B(1,3)B(1,3) și C(3,2)C(3,2). Determinați ecuația dreptei OGOG, știind că GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele centrului de greutate G(xG,yG)G(x_G, y_G) al triunghiului ABCABC sunt mediile aritmetice ale coordonatelor vârfurilor:
xG=xA+xB+xC3=−1+1+33=33=1x_G = \frac{x_A + x_B + x_C}{3} = \frac{-1 + 1 + 3}{3} = \frac{3}{3} = 1 yG=yA+yB+yC3=1+3+23=63=2y_G = \frac{y_A + y_B + y_C}{3} = \frac{1 + 3 + 2}{3} = \frac{6}{3} = 2
  • Așadar, centrul de greutate este punctul G(1,2)G(1, 2).

(3p)

  • Dreapta OGOG trece prin originea reperului O(0,0)O(0, 0) și prin punctul G(1,2)G(1, 2).
  • Panta dreptei OGOG este:
m=yG−yOxG−xO=2−01−0=2m = \frac{y_G - y_O}{x_G - x_O} = \frac{2 - 0}{1 - 0} = 2
  • Ecuația dreptei este dată de:
y−yO=m(x−xO)  ⟺  y−0=2(x−0)  ⟺  y=2xy - y_O = m(x - x_O) \iff y - 0 = 2(x - 0) \iff y = 2x

sau, scrisă sub formă generală:

2x−y=02x - y = 0

(2p)


6. Calculați măsura unghiului AA al triunghiului ascuțitunghic ABCABC, știind că 4A△ABC=AB⋅AC4\mathcal{A}_{\triangle ABC} = AB \cdot AC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui triunghi în funcție de două laturi și de sinusul unghiului cuprins între ele este:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}
  • Înlocuim această formulă în relația dată în ipoteză:
4⋅AB⋅AC⋅sin⁡A2=AB⋅AC4 \cdot \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2} = AB \cdot AC 2⋅AB⋅AC⋅sin⁡A=AB⋅AC2 \cdot AB \cdot AC \cdot \sin A = AB \cdot AC

(3p)

  • Deoarece AB>0AB > 0 și AC>0AC > 0 reprezintă lungimile laturilor triunghiului, împărțim ambii membri prin AB⋅ACAB \cdot AC:
2sin⁡A=1  ⟺  sin⁡A=122 \sin A = 1 \iff \sin A = \frac{1}{2}
  • Triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, ceea ce înseamnă că măsura unghiului AA se află în intervalul (0∘,90∘)(0^\circ, 90^\circ).
  • Singura soluție din acest interval este:
m(∢A)=30∘(sau A=π6 rad)m(\sphericalangle A) = 30^\circ \quad \left(\text{sau } A = \frac{\pi}{6} \text{ rad}\right)

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(11112a2a4)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & a \\ 2 & a & 4 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {x+y+z=1x+2y+az=22x+ay+4z=3\begin{cases} x + y + z = 1 \\ x + 2y + az = 2 \\ 2x + ay + 4z = 3 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=a(3−a)\det(A(a)) = a(3-a), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣11112a2a4∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & a \\ 2 & a & 4 \end{vmatrix}
  • Aplicăm regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(a))=1⋅2⋅4+1⋅a⋅2+1⋅1⋅a−2⋅2⋅1−a⋅a⋅1−4⋅1⋅1\det(A(a)) = 1 \cdot 2 \cdot 4 + 1 \cdot a \cdot 2 + 1 \cdot 1 \cdot a - 2 \cdot 2 \cdot 1 - a \cdot a \cdot 1 - 4 \cdot 1 \cdot 1 det⁡(A(a))=8+2a+a−4−a2−4\det(A(a)) = 8 + 2a + a - 4 - a^2 - 4

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
det⁡(A(a))=−a2+3a=a(3−a)\det(A(a)) = -a^2 + 3a = a(3 - a)

pentru orice număr real aa.

(2p)


b) Pentru a=0a = 0 demonstrați că sistemul de ecuații este incompatibil. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=0a = 0, matricea sistemului devine:
A(0)=(111120204)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 0 \\ 2 & 0 & 4 \end{pmatrix}
  • Determinantul matricei sistemului este:
det⁡(A(0))=0⋅(3−0)=0\det(A(0)) = 0 \cdot (3 - 0) = 0
  • Căutăm rangul matricei A(0)A(0). Alegem minorul de ordinul 22 format din primele două linii și primele două coloane:
Δp=∣1112∣=1⋅2−1⋅1=1≠0\Delta_p = \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 1 \cdot 2 - 1 \cdot 1 = 1 \neq 0
  • Deoarece determinantul de ordinul 33 este nul, iar Δp≠0\Delta_p \neq 0, rezultă că Δp\Delta_p este un minor principal, iar rang(A(0))=2\text{rang}(A(0)) = 2.

(3p)

  • Matricea extinsă a sistemului pentru a=0a = 0 este:
A‾=(111112022043)\overline{A} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 0 & 2 \\ 2 & 0 & 4 & 3 \end{pmatrix}
  • Bordăm minorul principal cu linia a 3-a și coloana termenilor liberi pentru a calcula minorul caracteristic:
Δcar=∣111122203∣\Delta_{\text{car}} = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 2 \\ 2 & 0 & 3 \end{vmatrix}
  • Calculăm Δcar\Delta_{\text{car}} prin regula lui Sarrus:
Δcar=1⋅2⋅3+1⋅2⋅2+1⋅1⋅0−2⋅2⋅1−0⋅2⋅1−3⋅1⋅1\Delta_{\text{car}} = 1 \cdot 2 \cdot 3 + 1 \cdot 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \cdot 0 - 2 \cdot 2 \cdot 1 - 0 \cdot 2 \cdot 1 - 3 \cdot 1 \cdot 1 Δcar=6+4+0−4−0−3=3\Delta_{\text{car}} = 6 + 4 + 0 - 4 - 0 - 3 = 3
  • Deoarece Δcar=3≠0\Delta_{\text{car}} = 3 \neq 0, rangul matricei extinse este rang(A‾)=3\text{rang}(\overline{A}) = 3.
  • Cum rang(A(0))=2≠3=rang(A‾)\text{rang}(A(0)) = 2 \neq 3 = \text{rang}(\overline{A}), conform teoremei lui Rouché-Kronecker, sistemul de ecuații este incompatibil.

(2p)


c) Determinați numerele întregi aa pentru care sistemul de ecuații are soluție unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Sistemul de trei ecuații cu trei necunoscute este compatibil determinat (are soluție unică) dacă și numai dacă determinantul matricei sale este nenul:
det⁡(A(a))≠0  ⟺  a(3−a)≠0  ⟺  a∈R∖{0,3}\det(A(a)) \neq 0 \iff a(3 - a) \neq 0 \iff a \in \mathbb{R} \setminus \{0, 3\}
  • Aplicăm regula lui Cramer pentru determinarea soluției unice:
Δ=a(3−a)\Delta = a(3 - a)
  • Calculăm determinanții Δx,Δy,Δz\Delta_x, \Delta_y, \Delta_z:
Δx=∣11122a3a4∣\Delta_x = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 2 & 2 & a \\ 3 & a & 4 \end{vmatrix}

Scăzând linia 1 înmulțită cu 22 din linia a doua (L2←L2−2L1L_2 \leftarrow L_2 - 2L_1):

Δx=∣11100a−23a4∣=−(a−2)∣113a∣=−(a−2)(a−3)=(a−2)(3−a)\Delta_x = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & a - 2 \\ 3 & a & 4 \end{vmatrix} = -(a - 2) \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ 3 & a \end{vmatrix} = -(a - 2)(a - 3) = (a - 2)(3 - a) x0=ΔxΔ=(a−2)(3−a)a(3−a)=a−2a=1−2ax_0 = \frac{\Delta_x}{\Delta} = \frac{(a - 2)(3 - a)}{a(3 - a)} = \frac{a - 2}{a} = 1 - \frac{2}{a} Δy=∣11112a234∣\Delta_y = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & a \\ 2 & 3 & 4 \end{vmatrix}

Calculăm prin regula lui Sarrus:

Δy=8+2a+3−4−3a−4=3−a\Delta_y = 8 + 2a + 3 - 4 - 3a - 4 = 3 - a y0=ΔyΔ=3−aa(3−a)=1ay_0 = \frac{\Delta_y}{\Delta} = \frac{3 - a}{a(3 - a)} = \frac{1}{a} Δz=∣1111222a3∣\Delta_z = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 2 \\ 2 & a & 3 \end{vmatrix}

Calculăm prin regula lui Sarrus:

Δz=6+4+a−4−2a−3=3−a\Delta_z = 6 + 4 + a - 4 - 2a - 3 = 3 - a z0=ΔzΔ=3−aa(3−a)=1az_0 = \frac{\Delta_z}{\Delta} = \frac{3 - a}{a(3 - a)} = \frac{1}{a}
  • Astfel, soluția unică a sistemului este:
(x0,y0,z0)=(1−2a,1a,1a)(x_0, y_0, z_0) = \left(1 - \frac{2}{a}, \frac{1}{a}, \frac{1}{a}\right)

(3p)

  • Condiția ca x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 să fie numere întregi impune:
1a∈Zși1−2a∈Z\frac{1}{a} \in \mathbb{Z} \quad \text{și} \quad 1 - \frac{2}{a} \in \mathbb{Z}
  • Cum a∈Za \in \mathbb{Z}, fracția 1a\frac{1}{a} este număr întreg dacă și numai dacă aa este divizor întreg al lui 11:
a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}
  • Verificăm valorile găsite:
    • Pentru a=−1∈Z∖{0,3}a = -1 \in \mathbb{Z} \setminus \{0, 3\}: x0=1−2−1=3∈Zx_0 = 1 - \frac{2}{-1} = 3 \in \mathbb{Z}, y0=1−1=−1∈Zy_0 = \frac{1}{-1} = -1 \in \mathbb{Z}, z0=−1∈Zz_0 = -1 \in \mathbb{Z}. Convine.
    • Pentru a=1∈Z∖{0,3}a = 1 \in \mathbb{Z} \setminus \{0, 3\}: x0=1−21=−1∈Zx_0 = 1 - \frac{2}{1} = -1 \in \mathbb{Z}, y0=11=1∈Zy_0 = \frac{1}{1} = 1 \in \mathbb{Z}, z0=1∈Zz_0 = 1 \in \mathbb{Z}. Convine.
  • Prin urmare, numerele întregi căutate sunt a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}.

(2p)


2. Se consideră polinomul f=X3−4X2+5X+af = X^3 - 4X^2 + 5X + a, unde aa este număr real.

a) Arătați că f(1)−f(−1)=12f(1) - f(-1) = 12. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea polinomului ff în X=1X = 1:
f(1)=13−4⋅12+5⋅1+a=1−4+5+a=a+2f(1) = 1^3 - 4 \cdot 1^2 + 5 \cdot 1 + a = 1 - 4 + 5 + a = a + 2

(2p)

  • Calculăm valoarea polinomului ff în X=−1X = -1:
f(−1)=(−1)3−4⋅(−1)2+5⋅(−1)+a=−1−4−5+a=a−10f(-1) = (-1)^3 - 4 \cdot (-1)^2 + 5 \cdot (-1) + a = -1 - 4 - 5 + a = a - 10
  • Efectuăm diferența cerută:
f(1)−f(−1)=(a+2)−(a−10)=a+2−a+10=12f(1) - f(-1) = (a + 2) - (a - 10) = a + 2 - a + 10 = 12

(3p)


b) Determinați numărul real aa, știind că polinomul ff este divizibil cu X−2X - 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei lui Bézout, un polinom ff este divizibil cu polinomul de gradul întâi X−αX - \alpha dacă și numai dacă α\alpha este rădăcină a lui ff, adică f(α)=0f(\alpha) = 0.
  • Pentru divizibilitatea cu X−2X - 2, condiția necesară și suficientă este:
f(2)=0f(2) = 0

(2p)

  • Calculăm f(2)f(2):
f(2)=23−4⋅22+5⋅2+a=8−16+10+a=2+af(2) = 2^3 - 4 \cdot 2^2 + 5 \cdot 2 + a = 8 - 16 + 10 + a = 2 + a
  • Rezolvăm ecuația:
2+a=0  ⟺  a=−22 + a = 0 \iff a = -2

(3p)


c) Determinați numărul real aa, știind că toate rădăcinile polinomului ff sunt numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie x1,x2,x3∈Zx_1, x_2, x_3 \in \mathbb{Z} rădăcinile polinomului f=X3−4X2+5X+af = X^3 - 4X^2 + 5X + a.
  • Scriem relațiile lui Viète pentru polinomul ff:
{x1+x2+x3=4x1x2+x1x3+x2x3=5x1x2x3=−a\begin{cases} x_1 + x_2 + x_3 = 4 \\ x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = 5 \\ x_1 x_2 x_3 = -a \end{cases}

(2p)

  • Calculăm suma pătratelor rădăcinilor folosind identitatea clasică:
x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2(x1x2+x1x3+x2x3)x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2(x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3) x12+x22+x32=42−2⋅5=16−10=6x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 4^2 - 2 \cdot 5 = 16 - 10 = 6
  • Deoarece x1,x2,x3∈Zx_1, x_2, x_3 \in \mathbb{Z}, numerele x12,x22,x32x_1^2, x_2^2, x_3^2 sunt pătrate perfecte de numere întregi din mulțimea {0,1,4,9,… }\{0, 1, 4, 9, \dots\}.
  • Singura modalitate de a descompune numărul 66 ca sumă de trei pătrate perfecte este:
6=1+1+46 = 1 + 1 + 4
  • Rezultă că pătratele rădăcinilor sunt, într-o anumită ordine:
x12=1,x22=1,x32=4x_1^2 = 1, \quad x_2^2 = 1, \quad x_3^2 = 4
  • Prin urmare, rădăcinile pot lua doar valorile x1,x2∈{−1,1}x_1, x_2 \in \{-1, 1\} și x3∈{−2,2}x_3 \in \{-2, 2\}.
  • Pentru ca suma lor să fie x1+x2+x3=4x_1 + x_2 + x_3 = 4, toate cele trei numere trebuie să fie pozitive:
x1=1,x2=1,x3=2x_1 = 1, \quad x_2 = 1, \quad x_3 = 2

(într-adevăr, 1+1+2=41 + 1 + 2 = 4, iar dacă cel puțin unul ar fi negativ, suma ar fi cel mult 1+1−2=01 + 1 - 2 = 0 sau 2+1−1=2<42 + 1 - 1 = 2 < 4).

  • Verificăm și a doua relație a lui Viète:
x1x2+x1x3+x2x3=1⋅1+1⋅2+1⋅2=1+2+2=5x_1 x_2 + x_1 x_3 + x_2 x_3 = 1 \cdot 1 + 1 \cdot 2 + 1 \cdot 2 = 1 + 2 + 2 = 5
  • Determinăm numărul real aa din a treia relație a lui Viète:
x1x2x3=−a  ⟺  1⋅1⋅2=−a  ⟺  2=−a  ⟺  a=−2x_1 x_2 x_3 = -a \iff 1 \cdot 1 \cdot 2 = -a \iff 2 = -a \iff a = -2
  • Pentru a=−2a = -2, polinomul este f=X3−4X2+5X−2=(X−1)2(X−2)f = X^3 - 4X^2 + 5X - 2 = (X - 1)^2(X - 2), ale cărui rădăcini sunt într-adevăr toate numere întregi (1,1,2∈Z1, 1, 2 \in \mathbb{Z}).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−ln⁡(x2+1)f(x) = 4x - \ln(x^2 + 1).

a) Arătați că f′(x)=2(2x2−x+2)x2+1f'(x) = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, argumentul logaritmului este strict pozitiv, deci funcția ff este derivabilă pe tot domeniul R\mathbb{R}.
  • Aplicăm regulile de derivare pentru sumă și funcție compusă:
f′(x)=(4x)′−(ln⁡(x2+1))′=4−(x2+1)′x2+1=4−2xx2+1f'(x) = (4x)' - (\ln(x^2 + 1))' = 4 - \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = 4 - \frac{2x}{x^2 + 1}

(2p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=4(x2+1)−2xx2+1=4x2−2x+4x2+1f'(x) = \frac{4(x^2 + 1) - 2x}{x^2 + 1} = \frac{4x^2 - 2x + 4}{x^2 + 1}
  • Dăm factor comun 22 la numărător:
f′(x)=2(2x2−x+2)x2+1,∀x∈Rf'(x) = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)


b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))\lim_{x \to +\infty} (f(x+1) - f(x)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm diferența f(x+1)−f(x)f(x+1) - f(x):
f(x+1)=4(x+1)−ln⁡((x+1)2+1)=4x+4−ln⁡(x2+2x+2)f(x+1) = 4(x+1) - \ln((x+1)^2 + 1) = 4x + 4 - \ln(x^2 + 2x + 2) f(x)=4x−ln⁡(x2+1)f(x) = 4x - \ln(x^2 + 1)
  • Scăzând cele două expresii:
f(x+1)−f(x)=4x+4−ln⁡(x2+2x+2)−(4x−ln⁡(x2+1))f(x+1) - f(x) = 4x + 4 - \ln(x^2 + 2x + 2) - \left( 4x - \ln(x^2 + 1) \right) =4−(ln⁡(x2+2x+2)−ln⁡(x2+1))=4−ln⁡(x2+2x+2x2+1)= 4 - \left( \ln(x^2 + 2x + 2) - \ln(x^2 + 1) \right) = 4 - \ln\left( \frac{x^2 + 2x + 2}{x^2 + 1} \right)

(3p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty: Studiem limita argumentului logaritmului când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞x2+2x+2x2+1=lim⁡x→+∞x2(1+2x+2x2)x2(1+1x2)=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 2x + 2}{x^2 + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{2}{x} + \frac{2}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = 1
  • Deoarece funcția logaritm natural ln⁡\ln este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty), putem introduce limita sub semnul logaritmului:
lim⁡x→+∞ln⁡(x2+2x+2x2+1)=ln⁡(1)=0\lim_{x \to +\infty} \ln\left( \frac{x^2 + 2x + 2}{x^2 + 1} \right) = \ln(1) = 0
  • Rezultă valoarea limitei căutate:
lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))=4−0=4\lim_{x \to +\infty} (f(x+1) - f(x)) = 4 - 0 = 4

(2p)


c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este bijectivă dacă și numai dacă este injectivă și surjectivă.

  • Injectivitatea: Studiem semnul derivatei f′(x)=2(2x2−x+2)x2+1f'(x) = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1} pentru x∈Rx \in \mathbb{R}. Numitorul x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Pentru trinomul de gradul al doilea 2x2−x+22x^2 - x + 2:

Δ=(−1)2−4⋅2⋅2=1−16=−15<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = 1 - 16 = -15 < 0

Deoarece coeficientul lui x2x^2 este a=2>0a = 2 > 0 și Δ<0\Delta < 0, trinomul păstrează semnul lui aa, adică:

2x2−x+2>0,∀x∈R2x^2 - x + 2 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Rezultă că:

f′(x)>0,∀x∈Rf'(x) > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Așadar, funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, ceea ce garantează că ff este injectivă.

(2p)

  • Surjectivitatea: Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, fiind formată prin operații cu funcții elementare continue. Calculăm limitele funcției la ±∞\pm\infty:
    • Pentru x→+∞x \to +\infty:
f(x)=4x−ln⁡(x2+1)=x(4−ln⁡(x2+1)x)f(x) = 4x - \ln(x^2 + 1) = x \left( 4 - \frac{\ln(x^2 + 1)}{x} \right)
Aplicând regula lui l'Hôpital pentru cazul de nedeterminare $\left[\frac{\infty}{\infty}\right]$:
lim⁡x→+∞ln⁡(x2+1)x=lim⁡x→+∞2xx2+11=lim⁡x→+∞2xx2+1=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x^2 + 1)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\frac{2x}{x^2 + 1}}{1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{x^2 + 1} = 0
Prin urmare:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x(4−0)=(+∞)⋅4=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x (4 - 0) = (+\infty) \cdot 4 = +\infty
  • Pentru x→−∞x \to -\infty: Avem 4x→−∞4x \to -\infty și ln⁡(x2+1)→+∞  ⟹  −ln⁡(x2+1)→−∞\ln(x^2 + 1) \to +\infty \implies -\ln(x^2 + 1) \to -\infty, deci direct:
lim⁡x→−∞f(x)=−∞−∞=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = -\infty - \infty = -\infty

Deoarece ff este continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, imaginea funcției ff este intervalul delimitat de limitele la capete:

Im(f)=f(R)=(lim⁡x→−∞f(x),lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,+∞)=R\text{Im}(f) = f(\mathbb{R}) = \left(\lim_{x \to -\infty} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

Codomeniul funcției fiind R\mathbb{R}, rezultă că Im(f)=R\text{Im}(f) = \mathbb{R}, deci funcția ff este surjectivă.

  • Fiind injectivă și surjectivă, rezultă că ff este bijectivă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = \sqrt{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01f2(x) dx=43\int_0^1 f^2(x)\,dx = \frac{4}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm pătratul funcției:
f2(x)=(x2+1)2=x2+1f^2(x) = \left(\sqrt{x^2 + 1}\right)^2 = x^2 + 1
  • Înlocuim în integrala definită:
∫01f2(x) dx=∫01(x2+1) dx\int_0^1 f^2(x)\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)\,dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton folosind primitivele uzuale:
∫01(x2+1) dx=[x33+x]01=(133+1)−(033+0)=13+1=43\int_0^1 (x^2 + 1)\,dx = \left[ \frac{x^3}{3} + x \right]_0^1 = \left( \frac{1^3}{3} + 1 \right) - \left( \frac{0^3}{3} + 0 \right) = \frac{1}{3} + 1 = \frac{4}{3}

(2p)


b) Calculați aria suprafeței plane delimitată de graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=xf(x)g(x) = x f(x), axa OxOx și dreptele de ecuații x=−1x = -1 și x=1x = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei suprafeței plane delimitate de graficul unei funcții continue gg, axa OxOx și dreptele x=ax = a, x=bx = b este:
Aria=∫−11∣g(x)∣ dx=∫−11∣xf(x)∣ dx=∫−11∣x∣x2+1 dx\text{Aria} = \int_{-1}^1 |g(x)|\,dx = \int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx = \int_{-1}^1 |x| \sqrt{x^2 + 1}\,dx
  • Deoarece x2+1>0\sqrt{x^2 + 1} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul funcției g(x)=xx2+1g(x) = x\sqrt{x^2 + 1} coincide cu semnul lui xx:
    • Pentru x∈[−1,0]x \in [-1, 0], x≤0  ⟹  ∣g(x)∣=−xx2+1x \le 0 \implies |g(x)| = -x\sqrt{x^2 + 1}.
    • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], x≥0  ⟹  ∣g(x)∣=xx2+1x \ge 0 \implies |g(x)| = x\sqrt{x^2 + 1}.
  • Descompunem integrala pe cele două intervale:
Aria=∫−10(−xx2+1) dx+∫01xx2+1 dx\text{Aria} = \int_{-1}^0 \left(-x\sqrt{x^2 + 1}\right)\,dx + \int_0^1 x\sqrt{x^2 + 1}\,dx

(2p)

  • Determinăm o primitivă a funcției xx2+1x\sqrt{x^2 + 1} utilizând formula integrării prin schimbare de variabilă:
∫xx2+1 dx=12∫(x2+1)′(x2+1)1/2 dx=12⋅(x2+1)3/232=13(x2+1)x2+1\int x\sqrt{x^2 + 1}\,dx = \frac{1}{2} \int (x^2 + 1)' (x^2 + 1)^{1/2}\,dx = \frac{1}{2} \cdot \frac{(x^2 + 1)^{3/2}}{\frac{3}{2}} = \frac{1}{3} (x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}
  • Calculăm cele două integrale definite:
∫−10(−xx2+1) dx=−[13(x2+1)3/2]−10=−13(13/2−(1+1)3/2)=−13(1−22)=22−13\int_{-1}^0 \left(-x\sqrt{x^2 + 1}\right)\,dx = -\left[ \frac{1}{3} (x^2 + 1)^{3/2} \right]_{-1}^0 = -\frac{1}{3} \left( 1^{3/2} - (1+1)^{3/2} \right) = -\frac{1}{3}(1 - 2\sqrt{2}) = \frac{2\sqrt{2} - 1}{3} ∫01xx2+1 dx=[13(x2+1)3/2]01=13((1+1)3/2−13/2)=22−13\int_0^1 x\sqrt{x^2 + 1}\,dx = \left[ \frac{1}{3} (x^2 + 1)^{3/2} \right]_0^1 = \frac{1}{3} \left( (1+1)^{3/2} - 1^{3/2} \right) = \frac{2\sqrt{2} - 1}{3}
  • Însumând cele două arii:
Aria=22−13+22−13=42−23\text{Aria} = \frac{2\sqrt{2} - 1}{3} + \frac{2\sqrt{2} - 1}{3} = \frac{4\sqrt{2} - 2}{3}

(3p)


c) Calculați lim⁡x→01x2∫0xt⋅f(t) dt\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^2} \int_0^x t \cdot f(t)\,dt. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem limita sub forma unei fracții:
L=lim⁡x→0∫0xt⋅f(t) dtx2=lim⁡x→0∫0xtt2+1 dtx2L = \lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x t \cdot f(t)\,dt}{x^2} = \lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x t\sqrt{t^2 + 1}\,dt}{x^2}
  • Analizăm limita: Când x→0x \to 0, numărătorul tinde la ∫00tt2+1 dt=0\int_0^0 t\sqrt{t^2 + 1}\,dt = 0, iar numitorul x2→0x^2 \to 0, fiind vorba de o nedeterminare de tipul [00]\left[\frac{0}{0}\right].
  • Funcția integrată h(t)=tt2+1h(t) = t\sqrt{t^2 + 1} este continuă pe R\mathbb{R}. Conform teoremei fundamentale a calculului integral, funcția F(x)=∫0xtt2+1 dtF(x) = \int_0^x t\sqrt{t^2 + 1}\,dt este derivabilă pe R\mathbb{R}, iar derivata sa este:
F′(x)=xx2+1F'(x) = x\sqrt{x^2 + 1}
  • Numitorul g(x)=x2g(x) = x^2 este derivabil, cu g′(x)=2x≠0g'(x) = 2x \neq 0 pentru orice x≠0x \neq 0.

(3p)

  • Aplicăm regula lui l’Hôpital:
L=lim⁡x→0(∫0xtt2+1 dt)′(x2)′=lim⁡x→0xx2+12xL = \lim_{x \to 0} \frac{\left( \int_0^x t\sqrt{t^2 + 1}\,dt \right)'}{(x^2)'} = \lim_{x \to 0} \frac{x\sqrt{x^2 + 1}}{2x}
  • Simplificând prin x≠0x \neq 0:
L=lim⁡x→0x2+12=02+12=12L = \lim_{x \to 0} \frac{\sqrt{x^2 + 1}}{2} = \frac{\sqrt{0^2 + 1}}{2} = \frac{1}{2}

(2p)