BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Simulare Bacău

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Bacău

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul real xx astfel încât numerele x−1x-1, 2x+12x+1, 5x−75x-7 să fie în progresie aritmetică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale a,b,ca, b, c sunt în progresie aritmetică dacă și numai dacă termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi:
b=a+c2  ⟺  2b=a+cb = \frac{a + c}{2} \iff 2b = a + c
  • Înlocuind termenii a=x−1a = x - 1, b=2x+1b = 2x + 1 și c=5x−7c = 5x - 7, obținem:
2(2x+1)=(x−1)+(5x−7)2(2x + 1) = (x - 1) + (5x - 7) 2x+1=(x−1)+(5x−7)22x + 1 = \frac{(x - 1) + (5x - 7)}{2}

(3p)

  • Desfăcând parantezele și reducând termenii asemenea:
4x+2=6x−84x + 2 = 6x - 8 6x−4x=2+8  ⟺  2x=10  ⟺  x=56x - 4x = 2 + 8 \iff 2x = 10 \iff x = 5
  • Verificare: pentru x=5x = 5, termenii sunt 4,11,184, 11, 18, care formează o progresie aritmetică cu rația r=7r = 7.

(2p)


2. Determinați m∈Rm \in \mathbb{R}, știind că graficul funcției f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+mx+1f(x) = x^2 + mx + 1, intersectează axa OxOx în două puncte distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Graficul funcției ff intersectează axa OxOx în două puncte distincte dacă și numai dacă ecuația atașată f(x)=0f(x) = 0, adică x2+mx+1=0x^2 + mx + 1 = 0, are două soluții reale distincte:
Gf∩Ox ıˆn doua˘ puncte distincte  ⟺  Δ>0G_f \cap Ox \text{ în două puncte distincte} \iff \Delta > 0

(2p)

  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=b2−4ac=m2−4⋅1⋅1=m2−4\Delta = b^2 - 4ac = m^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = m^2 - 4
  • Condiția Δ>0\Delta > 0 devine:
m2−4>0  ⟺  (m−2)(m+2)>0m^2 - 4 > 0 \iff (m - 2)(m + 2) > 0
  • Semnul trinomului este strict pozitiv în exteriorul rădăcinilor m1=−2m_1 = -2 și m2=2m_2 = 2:
m∈(−∞,−2)∪(2,+∞)m \in (-\infty, -2) \cup (2, +\infty)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3x−log⁡3(2x+3)+1=0\log_3 x - \log_3(2x+3) + 1 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru logaritmi:
{x>02x+3>0  ⟺  x>−32  ⟹  x∈(0,+∞)\begin{cases} x > 0 \\ 2x + 3 > 0 \iff x > -\frac{3}{2} \end{cases} \implies x \in (0, +\infty)
  • Folosind proprietatea diferenței logaritmilor, log⁡au−log⁡av=log⁡a(uv)\log_a u - \log_a v = \log_a\left(\frac{u}{v}\right), ecuația se rescrie:
log⁡3(x2x+3)=−1\log_3\left(\frac{x}{2x + 3}\right) = -1

(3p)

  • Aplicând definiția logaritmului:
x2x+3=3−1  ⟺  x2x+3=13\frac{x}{2x + 3} = 3^{-1} \iff \frac{x}{2x + 3} = \frac{1}{3}
  • Egalând produsul mezilor cu produsul extremilor:
3x=2x+3  ⟺  x=33x = 2x + 3 \iff x = 3
  • Deoarece x=3∈(0,+∞)x = 3 \in (0, +\infty), soluția este convenabilă.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând o submulțime din mulțimea submulțimilor mulțimii A={1,2,3,4,5,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}, aceasta să aibă cel mult două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula probabilității este:
P=numa˘r cazuri favorabile (cf)numa˘r cazuri posibile (cp)P = \frac{\text{număr cazuri favorabile }(c_f)}{\text{număr cazuri posibile }(c_p)}
  • Mulțimea AA are n=6n = 6 elemente. Numărul total al submulțimilor lui AA (cazurile posibile) este:
cp=26=64c_p = 2^6 = 64
  • O submulțime are cel mult două elemente dacă are 0 elemente, 1 element sau 2 elemente. Numărul cazurilor favorabile este:
cf=C60+C61+C62=1+6+6⋅52=1+6+15=22c_f = C_6^0 + C_6^1 + C_6^2 = 1 + 6 + \frac{6 \cdot 5}{2} = 1 + 6 + 15 = 22

(3p)

  • Calculăm probabilitatea simplificând fracția prin 2:
P=cfcp=2264=1132P = \frac{c_f}{c_p} = \frac{22}{64} = \frac{11}{32}

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1,2), B(1,0)B(1,0) și C(1,8)C(1,8). Scrieți ecuația medianei din AA a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul laturii BCBC. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xB+xC2=1+12=1,yM=yB+yC2=0+82=4  ⟹  M(1,4)x_M = \frac{x_B + x_C}{2} = \frac{1 + 1}{2} = 1, \quad y_M = \frac{y_B + y_C}{2} = \frac{0 + 8}{2} = 4 \implies M(1, 4)

(2p)

  • Mediana din AA este dreapta AMAM. Panta dreptei AMAM este:
mAM=yM−yAxM−xA=4−21−(−1)=22=1m_{AM} = \frac{y_M - y_A}{x_M - x_A} = \frac{4 - 2}{1 - (-1)} = \frac{2}{2} = 1
  • Ecuația dreptei AMAM este dată de formula:
y−yA=mAM(x−xA)  ⟺  y−2=1⋅(x−(−1))y - y_A = m_{AM}(x - x_A) \iff y - 2 = 1 \cdot (x - (-1)) y−2=x+1  ⟺  y=x+3(sau x−y+3=0)y - 2 = x + 1 \iff y = x + 3 \quad (\text{sau } x - y + 3 = 0)

(3p)


6. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABCABC, știind că B=3π4B = \frac{3\pi}{4} și AC=2AC = \sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC, avem relația:
ACsin⁡B=2R  ⟹  R=AC2sin⁡B\frac{AC}{\sin B} = 2R \implies R = \frac{AC}{2\sin B}
  • Înlocuind datele problemei:
R=22sin⁡3π4R = \frac{\sqrt{2}}{2\sin\frac{3\pi}{4}}

(2p)

  • Calculăm sin⁡3π4\sin\frac{3\pi}{4} folosind formula unghiurilor suplementare:
sin⁡3π4=sin⁡(π−π4)=sin⁡π4=22\sin\frac{3\pi}{4} = \sin\left(\pi - \frac{\pi}{4}\right) = \sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}
  • Astfel, raza cercului circumscris este:
R=22⋅22=22=1R = \frac{\sqrt{2}}{2 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Fie matricea A(x)=(1+3x06x010−x01−2x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 + 3x & 0 & 6x \\ 0 & 1 & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{pmatrix}, unde x∈Rx \in \mathbb{R}.

a) Calculați det⁡(A(1))\det(A(1)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei:
A(1)=(1+3(1)06(1)010−101−2(1))=(406010−10−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 3(1) & 0 & 6(1) \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & 1 - 2(1) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 & 6 \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin dezvoltare după linia a doua (sau coloana a doua):
det⁡(A(1))=∣406010−10−1∣=1⋅(−1)2+2∣46−1−1∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 4 & 0 & 6 \\ 0 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{vmatrix} = 1 \cdot (-1)^{2+2} \begin{vmatrix} 4 & 6 \\ -1 & -1 \end{vmatrix} det⁡(A(1))=4⋅(−1)−6⋅(−1)=−4+6=2\det(A(1)) = 4 \cdot (-1) - 6 \cdot (-1) = -4 + 6 = 2

(3p)


b) Determinați valorile reale ale lui xx pentru care rang A(x)=3\text{rang}\,A(x) = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Matricea A(x)∈M3(R)A(x) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) are rangul 3 dacă și numai dacă determinantul său de ordin 3 este nenul:
rang A(x)=3  ⟺  det⁡(A(x))≠0\text{rang}\,A(x) = 3 \iff \det(A(x)) \neq 0
  • Dezvoltăm determinantul matricei A(x)A(x) după linia a doua:
det⁡(A(x))=∣1+3x06x010−x01−2x∣=1⋅∣1+3x6x−x1−2x∣\det(A(x)) = \begin{vmatrix} 1 + 3x & 0 & 6x \\ 0 & 1 & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 + 3x & 6x \\ -x & 1 - 2x \end{vmatrix} det⁡(A(x))=(1+3x)(1−2x)−(6x)(−x)=1−2x+3x−6x2+6x2=1+x\det(A(x)) = (1 + 3x)(1 - 2x) - (6x)(-x) = 1 - 2x + 3x - 6x^2 + 6x^2 = 1 + x

(3p)

  • Impunem condiția ca determinantul să fie nenul:
1+x≠0  ⟺  x≠−11 + x \neq 0 \iff x \neq -1
  • Prin urmare, valorile căutate sunt:
x∈R∖{−1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1\}

(2p)


c) Determinați perechile de numere întregi (x,a)(x, a) pentru care A(x)⋅A(a)=A(a)⋅A(x)=A(−4)A(x) \cdot A(a) = A(a) \cdot A(x) = A(-4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul matricelor A(x)A(x) și A(a)A(a):
A(x)⋅A(a)=(1+3x06x010−x01−2x)(1+3a06a010−a01−2a)A(x) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 + 3x & 0 & 6x \\ 0 & 1 & 0 \\ -x & 0 & 1 - 2x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 + 3a & 0 & 6a \\ 0 & 1 & 0 \\ -a & 0 & 1 - 2a \end{pmatrix}
  • Înmulțind elementele linie cu coloană:

    • Pe poziția (1,1)(1,1): (1+3x)(1+3a)+0−6xa=1+3a+3x+9xa−6xa=1+3(x+a+xa)(1+3x)(1+3a) + 0 - 6xa = 1 + 3a + 3x + 9xa - 6xa = 1 + 3(x + a + xa)
    • Pe poziția (1,2)(1,2): 00
    • Pe poziția (1,3)(1,3): (1+3x)(6a)+0+6x(1−2a)=6a+18xa+6x−12xa=6(x+a+xa)(1+3x)(6a) + 0 + 6x(1-2a) = 6a + 18xa + 6x - 12xa = 6(x + a + xa)
    • Pe linia 2: (010)\begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \end{pmatrix}
    • Pe poziția (3,1)(3,1): −x(1+3a)+0−a(1−2x)=−x−3xa−a+2xa=−(x+a+xa)-x(1+3a) + 0 - a(1-2x) = -x - 3xa - a + 2xa = -(x + a + xa)
    • Pe poziția (3,2)(3,2): 00
    • Pe poziția (3,3)(3,3): −6xa+0+(1−2x)(1−2a)=−6xa+1−2a−2x+4xa=1−2(x+a+xa)-6xa + 0 + (1-2x)(1-2a) = -6xa + 1 - 2a - 2x + 4xa = 1 - 2(x + a + xa)
  • Rezultă că:

A(x)⋅A(a)=A(a)⋅A(x)=A(x+a+xa)A(x) \cdot A(a) = A(a) \cdot A(x) = A(x + a + xa)
  • Ecuația A(x+a+xa)=A(−4)A(x + a + xa) = A(-4) este echivalentă cu:
x+a+xa=−4x + a + xa = -4
  • Adunând 11 în ambii membri, obținem forma factorizată:
xa+x+a+1=−3  ⟺  (x+1)(a+1)=−3xa + x + a + 1 = -3 \iff (x + 1)(a + 1) = -3

(3p)

  • Deoarece x,a∈Zx, a \in \mathbb{Z}, factorii x+1x + 1 și a+1a + 1 sunt divizori întregi ai lui −3∈{±1,±3}-3 \in \{\pm 1, \pm 3\}:

    1. {x+1=−1  ⟹  x=−2a+1=3  ⟹  a=2  ⟹  (x,a)=(−2,2)\begin{cases} x + 1 = -1 \implies x = -2 \\ a + 1 = 3 \implies a = 2 \end{cases} \implies (x, a) = (-2, 2)
    2. {x+1=1  ⟹  x=0a+1=−3  ⟹  a=−4  ⟹  (x,a)=(0,−4)\begin{cases} x + 1 = 1 \implies x = 0 \\ a + 1 = -3 \implies a = -4 \end{cases} \implies (x, a) = (0, -4)
    3. {x+1=3  ⟹  x=2a+1=−1  ⟹  a=−2  ⟹  (x,a)=(2,−2)\begin{cases} x + 1 = 3 \implies x = 2 \\ a + 1 = -1 \implies a = -2 \end{cases} \implies (x, a) = (2, -2)
    4. {x+1=−3  ⟹  x=−4a+1=1  ⟹  a=0  ⟹  (x,a)=(−4,0)\begin{cases} x + 1 = -3 \implies x = -4 \\ a + 1 = 1 \implies a = 0 \end{cases} \implies (x, a) = (-4, 0)
  • Perechile căutate sunt:

(x,a)∈{(−2,2),(2,−2),(0,−4),(−4,0)}(x, a) \in \{(-2, 2), (2, -2), (0, -4), (-4, 0)\}

(2p)


2. Pe mulțimea G=(−2,2)G = (-2, 2) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=4(x+y)xy+4x * y = \dfrac{4(x+y)}{xy+4}.

a) Arătați că 12∗13=45\dfrac{1}{2} * \dfrac{1}{3} = \dfrac{4}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=12x = \frac{1}{2} și y=13y = \frac{1}{3}:
12∗13=4(12+13)12⋅13+4\frac{1}{2} * \frac{1}{3} = \frac{4\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right)}{\frac{1}{2} \cdot \frac{1}{3} + 4}

(3p)

  • Calculăm numărătorul și numitorul:
12+13=3+26=56  ⟹  4(12+13)=4⋅56=206\frac{1}{2} + \frac{1}{3} = \frac{3 + 2}{6} = \frac{5}{6} \implies 4\left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3}\right) = 4 \cdot \frac{5}{6} = \frac{20}{6} 12⋅13+4=16+4=256\frac{1}{2} \cdot \frac{1}{3} + 4 = \frac{1}{6} + 4 = \frac{25}{6}
  • Efectuăm împărțirea:
12∗13=206256=2025=45\frac{1}{2} * \frac{1}{3} = \frac{\frac{20}{6}}{\frac{25}{6}} = \frac{20}{25} = \frac{4}{5}

(2p)


b) Se consideră funcția injectivă f:G→(0,∞)f: G \to (0, \infty), f(x)=2+x2−xf(x) = \dfrac{2+x}{2-x}. Demonstrați că f(x∗y)=f(x)⋅f(y)f(x * y) = f(x) \cdot f(y), pentru orice x,y∈Gx, y \in G. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia lui x∗yx * y în funcția ff:
f(x∗y)=2+(x∗y)2−(x∗y)=2+4(x+y)xy+42−4(x+y)xy+4f(x * y) = \frac{2 + (x * y)}{2 - (x * y)} = \frac{2 + \frac{4(x + y)}{xy + 4}}{2 - \frac{4(x + y)}{xy + 4}}
  • Aducem la numitor comun la numărător și la numitor:
f(x∗y)=2(xy+4)+4(x+y)xy+42(xy+4)−4(x+y)xy+4=2xy+8+4x+4y2xy+8−4x−4y=2xy+4x+4y+82xy−4x−4y+8f(x * y) = \frac{\frac{2(xy + 4) + 4(x + y)}{xy + 4}}{\frac{2(xy + 4) - 4(x + y)}{xy + 4}} = \frac{2xy + 8 + 4x + 4y}{2xy + 8 - 4x - 4y} = \frac{2xy + 4x + 4y + 8}{2xy - 4x - 4y + 8}

(3p)

  • Simplificăm raportul prin 2 și factorizăm numărătorul și numitorul prin grupare de termeni:
f(x∗y)=xy+2x+2y+4xy−2x−2y+4=x(y+2)+2(y+2)x(y−2)−2(y−2)f(x * y) = \frac{xy + 2x + 2y + 4}{xy - 2x - 2y + 4} = \frac{x(y + 2) + 2(y + 2)}{x(y - 2) - 2(y - 2)} =(x+2)(y+2)(x−2)(y−2)=(2+x)(2+y)(2−x)(2−y)= \frac{(x + 2)(y + 2)}{(x - 2)(y - 2)} = \frac{(2 + x)(2 + y)}{(2 - x)(2 - y)} =2+x2−x⋅2+y2−y=f(x)⋅f(y)= \frac{2 + x}{2 - x} \cdot \frac{2 + y}{2 - y} = f(x) \cdot f(y)

pentru orice x,y∈Gx, y \in G.

(2p)


c) Arătați că 1∗12∗13∗⋯∗130=60311 * \dfrac{1}{2} * \dfrac{1}{3} * \dots * \dfrac{1}{30} = \dfrac{60}{31}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece legea ∗* este asociativă și f(x∗y)=f(x)⋅f(y)f(x * y) = f(x) \cdot f(y), proprietatea se extinde pentru nn termeni prin inducție:
f(x1∗x2∗⋯∗xn)=f(x1)⋅f(x2)⋅⋯⋅f(xn)f(x_1 * x_2 * \dots * x_n) = f(x_1) \cdot f(x_2) \cdot \dots \cdot f(x_n)
  • Funcția ff fiind injectivă, egalitatea cerută este echivalentă cu:
f(1∗12∗⋯∗130)=f(6031)f\left(1 * \frac{1}{2} * \dots * \frac{1}{30}\right) = f\left(\frac{60}{31}\right)

(2p)

  • Calculăm f(1k)f\left(\frac{1}{k}\right) pentru un termen generic k∈{1,2,…,30}k \in \{1, 2, \dots, 30\}:
f(1k)=2+1k2−1k=2k+1k2k−1k=2k+12k−1f\left(\frac{1}{k}\right) = \frac{2 + \frac{1}{k}}{2 - \frac{1}{k}} = \frac{\frac{2k + 1}{k}}{\frac{2k - 1}{k}} = \frac{2k + 1}{2k - 1}
  • Astfel, produsul imaginilor devine un produs telescopic:
f(1)⋅f(12)⋅f(13)⋅⋯⋅f(130)=31⋅53⋅75⋅⋯⋅6159=611=61f(1) \cdot f\left(\frac{1}{2}\right) \cdot f\left(\frac{1}{3}\right) \cdot \dots \cdot f\left(\frac{1}{30}\right) = \frac{3}{1} \cdot \frac{5}{3} \cdot \frac{7}{5} \cdot \dots \cdot \frac{61}{59} = \frac{61}{1} = 61
  • Calculăm separat valoarea funcției în membrul drept:
f(6031)=2+60312−6031=62+603162−6031=1222=61f\left(\frac{60}{31}\right) = \frac{2 + \frac{60}{31}}{2 - \frac{60}{31}} = \frac{\frac{62 + 60}{31}}{\frac{62 - 60}{31}} = \frac{122}{2} = 61
  • Întrucât f(1∗12∗⋯∗130)=61=f(6031)f\left(1 * \frac{1}{2} * \dots * \frac{1}{30}\right) = 61 = f\left(\frac{60}{31}\right) și ff este injectivă, rezultă:
1∗12∗13∗⋯∗130=60311 * \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{30} = \frac{60}{31}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Fie funcția f:R∖{−1,2}→Rf: \mathbb{R} \setminus \{-1,2\} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2x+1⋅e1x−2f(x) = \dfrac{x-2}{x+1} \cdot e^{\frac{1}{x-2}}.

a) Arătați că f′(x)=2x−7(x+1)2(x−2)⋅e1x−2f'(x) = \dfrac{2x-7}{(x+1)^2(x-2)} \cdot e^{\frac{1}{x-2}}, x∈R∖{−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1,2\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim regula de derivare a produsului: (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv'.
  • Fie u(x)=x−2x+1u(x) = \frac{x-2}{x+1} și v(x)=e1x−2v(x) = e^{\frac{1}{x-2}}. Calculăm derivatele lor:
u′(x)=(x−2x+1)′=(x−2)′(x+1)−(x−2)(x+1)′(x+1)2=1⋅(x+1)−(x−2)⋅1(x+1)2=3(x+1)2u'(x) = \left(\frac{x-2}{x+1}\right)' = \frac{(x-2)'(x+1) - (x-2)(x+1)'}{(x+1)^2} = \frac{1 \cdot (x+1) - (x-2) \cdot 1}{(x+1)^2} = \frac{3}{(x+1)^2} v′(x)=(e1x−2)′=e1x−2⋅(1x−2)′=e1x−2⋅(−1(x−2)2)=−1(x−2)2e1x−2v'(x) = \left(e^{\frac{1}{x-2}}\right)' = e^{\frac{1}{x-2}} \cdot \left(\frac{1}{x-2}\right)' = e^{\frac{1}{x-2}} \cdot \left(-\frac{1}{(x-2)^2}\right) = -\frac{1}{(x-2)^2} e^{\frac{1}{x-2}}
  • Însumăm termenii:
f′(x)=3(x+1)2e1x−2+x−2x+1(−1(x−2)2e1x−2)=3(x+1)2e1x−2−1(x+1)(x−2)e1x−2f'(x) = \frac{3}{(x+1)^2} e^{\frac{1}{x-2}} + \frac{x-2}{x+1} \left(-\frac{1}{(x-2)^2} e^{\frac{1}{x-2}}\right) = \frac{3}{(x+1)^2} e^{\frac{1}{x-2}} - \frac{1}{(x+1)(x-2)} e^{\frac{1}{x-2}}

(3p)

  • Dăm factor comun e1x−2e^{\frac{1}{x-2}} și aducem la numitorul comun (x+1)2(x−2)(x+1)^2(x-2):
f′(x)=e1x−2[3(x+1)2−1(x+1)(x−2)]=e1x−2⋅3(x−2)−(x+1)(x+1)2(x−2)f'(x) = e^{\frac{1}{x-2}} \left[\frac{3}{(x+1)^2} - \frac{1}{(x+1)(x-2)}\right] = e^{\frac{1}{x-2}} \cdot \frac{3(x-2) - (x+1)}{(x+1)^2(x-2)} =e1x−2⋅3x−6−x−1(x+1)2(x−2)=2x−7(x+1)2(x−2)⋅e1x−2= e^{\frac{1}{x-2}} \cdot \frac{3x - 6 - x - 1}{(x+1)^2(x-2)} = \frac{2x - 7}{(x+1)^2(x-2)} \cdot e^{\frac{1}{x-2}}

pentru orice x∈R∖{−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 2\}.

(2p)


b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul în care graficul funcției ff intersectează axa OyOy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție cu axa OyOy corespunde lui x=0x = 0:
f(0)=0−20+1⋅e10−2=−2⋅e−12=−2ef(0) = \frac{0 - 2}{0 + 1} \cdot e^{\frac{1}{0 - 2}} = -2 \cdot e^{-\frac{1}{2}} = -\frac{2}{\sqrt{e}}
  • Punctul de pe grafic este A(0,−2e)A\left(0, -\frac{2}{\sqrt{e}}\right).

(2p)

  • Panta tangentei este derivata funcției în punctul de abscisă x=0x = 0:
f′(0)=2(0)−7(0+1)2(0−2)⋅e10−2=−71⋅(−2)⋅e−12=72ef'(0) = \frac{2(0) - 7}{(0 + 1)^2(0 - 2)} \cdot e^{\frac{1}{0 - 2}} = \frac{-7}{1 \cdot (-2)} \cdot e^{-\frac{1}{2}} = \frac{7}{2\sqrt{e}}
  • Ecuația tangentei la grafic în punctul (0,f(0))(0, f(0)) este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−(−2e)=72exy - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - \left(-\frac{2}{\sqrt{e}}\right) = \frac{7}{2\sqrt{e}} x y+2e=72ex  ⟺  2ey+4=7x  ⟺  7x−2ey−4=0y + \frac{2}{\sqrt{e}} = \frac{7}{2\sqrt{e}} x \iff 2\sqrt{e}y + 4 = 7x \iff 7x - 2\sqrt{e}y - 4 = 0

(3p)


c) Determinați valorile reale ale lui mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are două soluții reale distincte pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), numitorul (x+1)2(x−2)>0(x+1)^2(x-2) > 0 și exponențiala e1x−2>0e^{\frac{1}{x-2}} > 0. Semnul derivatei f′(x)f'(x) depinde exclusiv de factorul 2x−72x - 7:
f′(x)=0  ⟺  2x−7=0  ⟺  x=72f'(x) = 0 \iff 2x - 7 = 0 \iff x = \frac{7}{2}
  • Pentru x∈(2,72)x \in \left(2, \frac{7}{2}\right), 2x−7<0  ⟹  f′(x)<02x - 7 < 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (2,72]\left(2, \frac{7}{2}\right].
  • Pentru x∈(72,+∞)x \in \left(\frac{7}{2}, +\infty\right), 2x−7>0  ⟹  f′(x)>02x - 7 > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [72,+∞)\left[\frac{7}{2}, +\infty\right).

(3p)

  • Calculăm valoarea minimă a funcției în punctul x=72x = \frac{7}{2}:
f(72)=72−272+1⋅e172−2=3292⋅e132=13e23=e233f\left(\frac{7}{2}\right) = \frac{\frac{7}{2} - 2}{\frac{7}{2} + 1} \cdot e^{\frac{1}{\frac{7}{2} - 2}} = \frac{\frac{3}{2}}{\frac{9}{2}} \cdot e^{\frac{1}{\frac{3}{2}}} = \frac{1}{3} e^{\frac{2}{3}} = \frac{\sqrt[3]{e^2}}{3}
  • Calculăm limitele la capetele domeniului (2,+∞)(2, +\infty):
    • Pentru x↘2x \searrow 2: notând t=1x−2→+∞t = \frac{1}{x-2} \to +\infty, avem:
lim⁡x↘2f(x)=lim⁡x↘21x+1⋅lim⁡x↘2(x−2)e1x−2=13lim⁡t→+∞ett=+∞\lim_{x \searrow 2} f(x) = \lim_{x \searrow 2} \frac{1}{x+1} \cdot \lim_{x \searrow 2} (x-2)e^{\frac{1}{x-2}} = \frac{1}{3} \lim_{t \to +\infty} \frac{e^t}{t} = +\infty
  • Pentru x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x−2x+1⋅lim⁡x→+∞e1x−2=1⋅e0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x-2}{x+1} \cdot \lim_{x \to +\infty} e^{\frac{1}{x-2}} = 1 \cdot e^0 = 1
  • Deoarece e2<8  ⟹  e23<2e^2 < 8 \implies \sqrt[3]{e^2} < 2, avem e233<23<1\frac{\sqrt[3]{e^2}}{3} < \frac{2}{3} < 1.
  • Datorită continuității și monotoniei stricte a funcției:
    • Pe (2,72]\left(2, \frac{7}{2}\right], ff ia fiecare valoare din intervalul [e233,+∞)\left[\frac{\sqrt[3]{e^2}}{3}, +\infty\right) exact o dată.
    • Pe (72,+∞)\left(\frac{7}{2}, +\infty\right), ff ia fiecare valoare din intervalul (e233,1)\left(\frac{\sqrt[3]{e^2}}{3}, 1\right) exact o dată.
  • Pentru ca ecuația f(x)=mf(x) = m să aibă două soluții reale distincte pe (2,+∞)(2, +\infty), mm trebuie să aparțină intersecției valorilor celor două ramuri:
m∈(e233,1)m \in \left(\frac{\sqrt[3]{e^2}}{3}, 1\right)

(2p)


2. Fie funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1−x2f(x) = 1 - x^2.

a) Arătați că ∫12f(x)x dx=ln⁡2−32\displaystyle\int_1^2 \dfrac{f(x)}{x} \, dx = \ln 2 - \dfrac{3}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=1−x2f(x) = 1 - x^2 în integrală:
∫12f(x)x dx=∫121−x2x dx=∫12(1x−x) dx\int_1^2 \frac{f(x)}{x} \, dx = \int_1^2 \frac{1 - x^2}{x} \, dx = \int_1^2 \left(\frac{1}{x} - x\right) \, dx
  • Despărțim în două integrale fundamentale:
=∫121x dx−∫12x dx=ln⁡∣x∣ ∣12−x22 ∣12= \int_1^2 \frac{1}{x} \, dx - \int_1^2 x \, dx = \ln|x|\,\Big|_1^2 - \frac{x^2}{2}\,\Big|_1^2

(3p)

  • Evaluăm conform formulei Leibniz-Newton:
ln⁡2−ln⁡1−(222−122)=ln⁡2−0−(2−12)=ln⁡2−32\ln 2 - \ln 1 - \left(\frac{2^2}{2} - \frac{1^2}{2}\right) = \ln 2 - 0 - \left(2 - \frac{1}{2}\right) = \ln 2 - \frac{3}{2}

(2p)


b) Arătați că orice primitivă a funcției date este concavă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Prin definiția noțiunii de primitivă, FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x)=1−x2,∀x∈RF'(x) = f(x) = 1 - x^2, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Deoarece funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, rezultă că FF este de două ori derivabilă pe R\mathbb{R}, iar derivata a doua este:
F′′(x)=(F′(x))′=f′(x)=(1−x2)′=−2xF''(x) = (F'(x))' = f'(x) = (1 - x^2)' = -2x
  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x>0x > 0, deci:
F′′(x)=−2x<0,∀x∈(0,+∞)F''(x) = -2x < 0, \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Cum derivata a doua este strict negativă pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că funcția FF este concavă pe acest interval.

(3p)


c) Pentru orice nn număr natural se definește șirul In=∫01(1−x2)n dxI_n = \displaystyle\int_0^1 (1 - x^2)^n \, dx. Demonstrați că (2n+3)In+1=2(n+1)In(2n + 3)I_{n+1} = 2(n + 1)I_n, pentru orice număr natural nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la integrala In+1I_{n+1} și aplicăm metoda integrării prin părți, scriind 1=x′1 = x':
In+1=∫01(1−x2)n+1 dx=∫01x′⋅(1−x2)n+1 dxI_{n+1} = \int_0^1 (1 - x^2)^{n+1} \, dx = \int_0^1 x' \cdot (1 - x^2)^{n+1} \, dx
  • Integrând prin părți cu u(x)=xu(x) = x și v(x)=(1−x2)n+1v(x) = (1 - x^2)^{n+1}, avem v′(x)=(n+1)(1−x2)n⋅(−2x)v'(x) = (n+1)(1 - x^2)^n \cdot (-2x):
In+1=x(1−x2)n+1 ∣01−∫01x⋅(−2(n+1)x(1−x2)n) dxI_{n+1} = x(1 - x^2)^{n+1}\,\Big|_0^1 - \int_0^1 x \cdot \left(-2(n+1)x(1 - x^2)^n\right) \, dx
  • Termenul integrat este nul: 1⋅(1−1)n+1−0=01 \cdot (1 - 1)^{n+1} - 0 = 0. Obținem:
In+1=2(n+1)∫01x2(1−x2)n dxI_{n+1} = 2(n+1) \int_0^1 x^2(1 - x^2)^n \, dx
  • Rescriem x2=1−(1−x2)=−(1−x2−1)x^2 = 1 - (1 - x^2) = -(1 - x^2 - 1):
∫01x2(1−x2)n dx=∫01(1−x2)n dx−∫01(1−x2)n+1 dx=In−In+1\int_0^1 x^2(1 - x^2)^n \, dx = \int_0^1 (1 - x^2)^n \, dx - \int_0^1 (1 - x^2)^{n+1} \, dx = I_n - I_{n+1} In+1=2(n+1)(In−In+1)=−2(n+1)(In+1−In)I_{n+1} = 2(n+1)(I_n - I_{n+1}) = -2(n+1)(I_{n+1} - I_n)

(3p)

  • Desfăcând paranteza:
In+1=2(n+1)In−2(n+1)In+1I_{n+1} = 2(n+1)I_n - 2(n+1)I_{n+1}
  • Trecând termenul −2(n+1)In+1-2(n+1)I_{n+1} în membrul stâng:
In+1+2(n+1)In+1=2(n+1)InI_{n+1} + 2(n+1)I_{n+1} = 2(n+1)I_n (1+2n+2)In+1=2(n+1)In  ⟺  (2n+3)In+1=2(n+1)In(1 + 2n + 2)I_{n+1} = 2(n+1)I_n \iff (2n + 3)I_{n+1} = 2(n + 1)I_n

pentru orice număr natural nn.

(2p)