BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Simulare Națională

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (lg⁡110+3)lg⁡10=1\left(\lg\dfrac{1}{10} + 3\right)\lg\sqrt{10} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind proprietățile logaritmilor zecimali:
lg⁡110=lg⁡(10−1)=−lg⁡10=−1\lg\frac{1}{10} = \lg(10^{-1}) = -\lg 10 = -1
  • Astfel, prima paranteză devine:
lg⁡110+3=−1+3=2\lg\frac{1}{10} + 3 = -1 + 3 = 2
  • Pentru al doilea factor, avem:
lg⁡10=lg⁡(1012)=12lg⁡10=12\lg\sqrt{10} = \lg\left(10^{\frac{1}{2}}\right) = \frac{1}{2}\lg 10 = \frac{1}{2}

Deci produsul devine:

(lg⁡110+3)lg⁡10=2⋅lg⁡10\left(\lg\frac{1}{10} + 3\right)\lg\sqrt{10} = 2 \cdot \lg\sqrt{10}

(3p)

  • Înlocuind valoarea calculată a logaritmului radicalului:
2⋅12=12 \cdot \frac{1}{2} = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ax−1f(x) = x^2 + ax - 1, unde aa este număr real. Determinați numerele reale aa pentru care (f∘f)(1)=1(f \circ f)(1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în x=1x = 1:
f(1)=12+a⋅1−1=af(1) = 1^2 + a \cdot 1 - 1 = a
  • Calculăm compunerea (f∘f)(1)=f(f(1))=f(a)(f \circ f)(1) = f(f(1)) = f(a):
f(a)=a2+a⋅a−1=2a2−1f(a) = a^2 + a \cdot a - 1 = 2a^2 - 1

(2p)

  • Egalitatea (f∘f)(1)=1(f \circ f)(1) = 1 devine:
2a2−1=1  ⟺  2a2=2  ⟺  a2=12a^2 - 1 = 1 \iff 2a^2 = 2 \iff a^2 = 1
  • Rezolvând ecuația, obținem:
a=−1saua=1a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 8⋅2x+1=32x8 \cdot 2^{x+1} = 32^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toți termenii ca puteri ale aceleiași baze 22:
8=23și32x=(25)x=25x8 = 2^3 \quad \text{și} \quad 32^x = (2^5)^x = 2^{5x}
  • Membrul stâng devine:
8⋅2x+1=23⋅2x+1=23+x+1=2x+48 \cdot 2^{x+1} = 2^3 \cdot 2^{x+1} = 2^{3 + x + 1} = 2^{x+4}
  • Ecuația se rescrie:
2x+4=25x2^{x+4} = 2^{5x}

Datorită injectivității funcției exponențiale, egalăm exponenții:

x+4=5xx + 4 = 5x

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
5x−x=4  ⟺  4x=4  ⟺  x=15x - x = 4 \iff 4x = 4 \iff x = 1

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de două cifre, numărul n+100\sqrt{n + 100} să fie natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Pentru ca n+100\sqrt{n + 100} să fie număr natural, n+100n + 100 trebuie să fie pătrat perfect.
  • Deoarece 10≤n≤9910 \le n \le 99, adunând 100100 obținem:
110≤n+100≤199110 \le n + 100 \le 199
  • Căutăm pătratele perfecte k2k^2 din intervalul [110,199][110, 199]:
    • 102=100<11010^2 = 100 < 110
    • 112=121  ⟹  n=121−100=2111^2 = 121 \implies n = 121 - 100 = 21
    • 122=144  ⟹  n=144−100=4412^2 = 144 \implies n = 144 - 100 = 44
    • 132=169  ⟹  n=169−100=6913^2 = 169 \implies n = 169 - 100 = 69
    • 142=196  ⟹  n=196−100=9614^2 = 196 \implies n = 196 - 100 = 96
    • 152=225>19915^2 = 225 > 199
  • Găsim exact 44 numere convenabile: n∈{21,44,69,96}n \in \{21, 44, 69, 96\}, deci sunt 44 cazuri favorabile.
  • Probabilitatea este:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=490=245p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,4)A(1, 4), B(4,6)B(4, 6) și C(4,2)C(4, 2). Determinați coordonatele punctului DD, știind că OD→=12(AB→+AC→)\overrightarrow{OD} = \dfrac{1}{2}(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm vectorii AB→\overrightarrow{AB} și AC→\overrightarrow{AC} în funcție de vectorii unitate i⃗\vec{i} și j⃗\vec{j}:
AB→=(xB−xA)i⃗+(yB−yA)j⃗=(4−1)i⃗+(6−4)j⃗=3i⃗+2j⃗\overrightarrow{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (4 - 1)\vec{i} + (6 - 4)\vec{j} = 3\vec{i} + 2\vec{j} AC→=(xC−xA)i⃗+(yC−yA)j⃗=(4−1)i⃗+(2−4)j⃗=3i⃗−2j⃗\overrightarrow{AC} = (x_C - x_A)\vec{i} + (y_C - y_A)\vec{j} = (4 - 1)\vec{i} + (2 - 4)\vec{j} = 3\vec{i} - 2\vec{j}
  • Suma vectorilor este:
AB→+AC→=(3i⃗+2j⃗)+(3i⃗−2j⃗)=6i⃗\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = (3\vec{i} + 2\vec{j}) + (3\vec{i} - 2\vec{j}) = 6\vec{i}
  • Vectorul de poziție al punctului DD este:
OD→=12(3i⃗+2j⃗+3i⃗−2j⃗)=12⋅6i⃗=3i⃗\overrightarrow{OD} = \frac{1}{2}(3\vec{i} + 2\vec{j} + 3\vec{i} - 2\vec{j}) = \frac{1}{2} \cdot 6\vec{i} = 3\vec{i}

(3p)

  • Din OD→=xDi⃗+yDj⃗=3i⃗+0j⃗\overrightarrow{OD} = x_D\vec{i} + y_D\vec{j} = 3\vec{i} + 0\vec{j}, rezultă coordonatele punctului DD:
xD=3șiyD=0  ⟹  D(3,0)x_D = 3 \quad \text{și} \quad y_D = 0 \implies D(3, 0)

(2p)


6. Se consideră expresia E(x)=tg x−4cos⁡xcos⁡x2E(x) = \text{tg}\, x - 4\cos x \cos\dfrac{x}{2}, unde x∈(0,π2)x \in \left(0, \dfrac{\pi}{2}\right). Arătați că E(π3)=0E\left(\dfrac{\pi}{3}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcțiilor trigonometrice pentru x=π3x = \dfrac{\pi}{3}:
tgπ3=3,cos⁡π3=12,cos⁡(π/32)=cos⁡π6=32\text{tg}\frac{\pi}{3} = \sqrt{3}, \quad \cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}, \quad \cos\left(\frac{\pi/3}{2}\right) = \cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia E(π3)E\left(\dfrac{\pi}{3}\right):
E(π3)=tgπ3−4cos⁡π3cos⁡π6=3−4⋅12⋅32E\left(\frac{\pi}{3}\right) = \text{tg}\frac{\pi}{3} - 4\cos\frac{\pi}{3}\cos\frac{\pi}{6} = \sqrt{3} - 4 \cdot \frac{1}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} E(π3)=3−3=0E\left(\frac{\pi}{3}\right) = \sqrt{3} - \sqrt{3} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(1−1x−100x0−1)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & x \\ -1 & 0 & 0 \\ x & 0 & -1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Arătați că det⁡(A(x)A(x)−I3)≤0\det(A(x)A(x) - I_3) \le 0, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Se consideră matricea B∈M2,3(R)B \in \mathcal{M}_{2,3}(\mathbb{R}), B=(101010)B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \end{pmatrix}. Determinați matricea X∈M2,3(R)X \in \mathcal{M}_{2,3}(\mathbb{R}) pentru care XA(0)−1=BA(0)X A(0)^{-1} = B A(0), unde A(0)−1A(0)^{-1} este inversa matricei A(0)A(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Pentru x=0x = 0, matricea devine:
A(0)=(1−10−10000−1)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 0 \\ -1 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & -1 \end{pmatrix}
  • Scriem determinantul matricei:
det⁡(A(0))=∣1−10−10000−1∣\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 & 0 \\ -1 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & -1 \end{vmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin dezvoltare după coloana a treia sau prin regula lui Sarrus:
det⁡(A(0))=(−1)⋅∣1−1−10∣=(−1)⋅(0−1)=(−1)⋅(−1)=1\det(A(0)) = (-1) \cdot \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix} = (-1) \cdot (0 - 1) = (-1) \cdot (-1) = 1

(Alternativ, prin regula lui Sarrus: 1⋅0⋅(−1)+(−1)⋅0⋅0+0⋅(−1)⋅0−0⋅0⋅0−0⋅0⋅1−(−1)⋅(−1)⋅(−1)=0+0+0−0−0−(−1)=11 \cdot 0 \cdot (-1) + (-1) \cdot 0 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 1 - (-1) \cdot (-1) \cdot (-1) = 0 + 0 + 0 - 0 - 0 - (-1) = 1.)

(3p)

b) Demonstrarea relației det⁡(A(x)A(x)−I3)≤0\det(A(x)A(x) - I_3) \le 0
  • Calculăm produsul A(x)A(x)A(x)A(x):
A(x)A(x)=(1−1x−100x0−1)(1−1x−100x0−1)A(x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & x \\ -1 & 0 & 0 \\ x & 0 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -1 & x \\ -1 & 0 & 0 \\ x & 0 & -1 \end{pmatrix}
  • Înmulțind liniile cu coloanele:
    • Linia 1:
      • Coloana 1: 1⋅1+(−1)⋅(−1)+x⋅x=1+1+x2=2+x21 \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) + x \cdot x = 1 + 1 + x^2 = 2 + x^2
      • Coloana 2: 1⋅(−1)+(−1)⋅0+x⋅0=−11 \cdot (-1) + (-1) \cdot 0 + x \cdot 0 = -1
      • Coloana 3: 1⋅x+(−1)⋅0+x⋅(−1)=x−x=01 \cdot x + (-1) \cdot 0 + x \cdot (-1) = x - x = 0
    • Linia 2:
      • Coloana 1: (−1)⋅1+0⋅(−1)+0⋅x=−1(-1) \cdot 1 + 0 \cdot (-1) + 0 \cdot x = -1
      • Coloana 2: (−1)⋅(−1)+0⋅0+0⋅0=1(-1) \cdot (-1) + 0 \cdot 0 + 0 \cdot 0 = 1
      • Coloana 3: (−1)⋅x+0⋅0+0⋅(−1)=−x(-1) \cdot x + 0 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) = -x
    • Linia 3:
      • Coloana 1: x⋅1+0⋅(−1)+(−1)⋅x=x−x=0x \cdot 1 + 0 \cdot (-1) + (-1) \cdot x = x - x = 0
      • Coloana 2: x⋅(−1)+0⋅0+(−1)⋅0=−xx \cdot (-1) + 0 \cdot 0 + (-1) \cdot 0 = -x
      • Coloana 3: x⋅x+0⋅0+(−1)⋅(−1)=x2+1x \cdot x + 0 \cdot 0 + (-1) \cdot (-1) = x^2 + 1

Astfel:

A(x)A(x)=(2+x2−10−11−x0−xx2+1)A(x)A(x) = \begin{pmatrix} 2 + x^2 & -1 & 0 \\ -1 & 1 & -x \\ 0 & -x & x^2 + 1 \end{pmatrix}
  • Scăzând matricea unitate I3I_3:
A(x)A(x)−I3=(1+x2−10−10−x0−xx2)A(x)A(x) - I_3 = \begin{pmatrix} 1 + x^2 & -1 & 0 \\ -1 & 0 & -x \\ 0 & -x & x^2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei obținute prin dezvoltare după prima linie:
det⁡(A(x)A(x)−I3)=(1+x2)∣0−x−xx2∣−(−1)∣−1−x0x2∣+0\det(A(x)A(x) - I_3) = (1 + x^2) \begin{vmatrix} 0 & -x \\ -x & x^2 \end{vmatrix} - (-1) \begin{vmatrix} -1 & -x \\ 0 & x^2 \end{vmatrix} + 0 det⁡(A(x)A(x)−I3)=(1+x2)(0−x2)+1⋅(−x2−0)=−x2(1+x2)−x2\det(A(x)A(x) - I_3) = (1 + x^2)(0 - x^2) + 1 \cdot (-x^2 - 0) = -x^2(1 + x^2) - x^2 det⁡(A(x)A(x)−I3)=−x2(1+x2+1)=−x2(x2+2)\det(A(x)A(x) - I_3) = -x^2(1 + x^2 + 1) = -x^2(x^2 + 2)
  • Deoarece x2≥0x^2 \ge 0 și x2+2>0x^2 + 2 > 0 pentru orice număr real xx, rezultă:
−x2(x2+2)≤0  ⟹  det⁡(A(x)A(x)−I3)≤0-x^2(x^2 + 2) \le 0 \implies \det(A(x)A(x) - I_3) \le 0

pentru orice număr real xx.

(2p)

c) Determinarea matricei XX
  • Ecuația matriceală dată este:
XA(0)−1=BA(0)X A(0)^{-1} = B A(0)
  • Înmulțind egalitatea la dreapta cu matricea A(0)A(0):
XA(0)−1A(0)=BA(0)A(0)  ⟺  X=BA(0)A(0)=BA(0)2X A(0)^{-1} A(0) = B A(0) A(0) \iff X = B A(0) A(0) = B A(0)^2

(2p)

  • Din subpunctul b), pentru x=0x = 0, matricea A(0)2A(0)^2 este:
A(0)2=(2+02−10−1100002+1)=(2−10−110001)A(0)^2 = \begin{pmatrix} 2 + 0^2 & -1 & 0 \\ -1 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 0^2 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 0 \\ -1 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm produsul BA(0)2B A(0)^2:
X=(101010)(2−10−110001)X = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & -1 & 0 \\ -1 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele matricei X∈M2,3(R)X \in \mathcal{M}_{2,3}(\mathbb{R}):
    • Linia 1:
      • Coloana 1: 1⋅2+0⋅(−1)+1⋅0=21 \cdot 2 + 0 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 = 2
      • Coloana 2: 1⋅(−1)+0⋅1+1⋅0=−11 \cdot (-1) + 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 = -1
      • Coloana 3: 1⋅0+0⋅0+1⋅1=11 \cdot 0 + 0 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 1
    • Linia 2:
      • Coloana 1: 0⋅2+1⋅(−1)+0⋅0=−10 \cdot 2 + 1 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 = -1
      • Coloana 2: 0⋅(−1)+1⋅1+0⋅0=10 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 + 0 \cdot 0 = 1
      • Coloana 3: 0⋅0+1⋅0+0⋅1=00 \cdot 0 + 1 \cdot 0 + 0 \cdot 1 = 0

Deci:

X=(2−11−110)X = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ -1 & 1 & 0 \end{pmatrix}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=x2+y2+x+yx+y+1x * y = \dfrac{x^2 + y^2 + x + y}{x + y + 1}.

a) Arătați că 1∗2=21 * 2 = 2. (5p)

b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗n=5m * n = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 1∗21 * 2
  • Aplicăm direct formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=12+22+1+21+2+11 * 2 = \frac{1^2 + 2^2 + 1 + 2}{1 + 2 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=1+4+1+24=84=21 * 2 = \frac{1 + 4 + 1 + 2}{4} = \frac{8}{4} = 2

(2p)

b) Demonstrarea elementului neutru e=0e = 0
  • Verificăm că e=0∈M=[0,+∞)e = 0 \in M = [0, +\infty).
  • Calculăm x∗0x * 0 pentru orice x∈Mx \in M:
x∗0=x2+02+x+0x+0+1=x2+xx+1=x(x+1)x+1=xx * 0 = \frac{x^2 + 0^2 + x + 0}{x + 0 + 1} = \frac{x^2 + x}{x + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x

(2p)

  • Deoarece legea de compoziție este evident comutativă:
y∗x=y2+x2+y+xy+x+1=x2+y2+x+yx+y+1=x∗yy * x = \frac{y^2 + x^2 + y + x}{y + x + 1} = \frac{x^2 + y^2 + x + y}{x + y + 1} = x * y

avem și:

0∗x=02+x2+0+x0+x+1=x2+xx+1=x(x+1)x+1=x0 * x = \frac{0^2 + x^2 + 0 + x}{0 + x + 1} = \frac{x^2 + x}{x + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x

pentru orice x∈Mx \in M.

  • Cum x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice x∈Mx \in M, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)

c) Determinarea perechilor (m,n)(m, n) cu m∗n=5m * n = 5
  • Ecuația dată se scrie:
m2+n2+m+nm+n+1=5\frac{m^2 + n^2 + m + n}{m + n + 1} = 5
  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, numitorul m+n+1≥1≠0m + n + 1 \ge 1 \neq 0. Înmulțind cu numitorul:
m2+n2+m+n=5(m+n+1)m^2 + n^2 + m + n = 5(m + n + 1) m2+n2+m+n=5m+5n+5  ⟺  m2+n2−4m−4n−5=0m^2 + n^2 + m + n = 5m + 5n + 5 \iff m^2 + n^2 - 4m - 4n - 5 = 0
  • Restrângem pătratele perfecte prin completare:
(m2−4m+4)+(n2−4n+4)−4−4−5=0(m^2 - 4m + 4) + (n^2 - 4n + 4) - 4 - 4 - 5 = 0 (m−2)2+(n−2)2=13(m - 2)^2 + (n - 2)^2 = 13

(3p)

  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, numerele m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi.
  • Pătratele perfecte ale unor numere întregi sunt 0,1,4,9,16,…0, 1, 4, 9, 16, \dots.
  • Singura modalitate de a scrie numărul 1313 ca sumă de două pătrate perfecte este 4+9=134 + 9 = 13 sau 9+4=139 + 4 = 13:
    • Cazul 1: (m−2)2=4(m - 2)^2 = 4 și (n−2)2=9(n - 2)^2 = 9
      • (m−2)2=4  ⟹  m−2∈{−2,2}  ⟹  m∈{0,4}(m - 2)^2 = 4 \implies m - 2 \in \{-2, 2\} \implies m \in \{0, 4\} (ambele numere naturale).
      • (n−2)2=9  ⟹  n−2∈{−3,3}  ⟹  n∈{−1,5}(n - 2)^2 = 9 \implies n - 2 \in \{-3, 3\} \implies n \in \{-1, 5\}. Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, obținem n=5n = 5.
      • Perechile găsite sunt (0,5)(0, 5) și (4,5)(4, 5).
    • Cazul 2: (m−2)2=9(m - 2)^2 = 9 și (n−2)2=4(n - 2)^2 = 4
      • (m−2)2=9  ⟹  m−2∈{−3,3}  ⟹  m=5(m - 2)^2 = 9 \implies m - 2 \in \{-3, 3\} \implies m = 5 (deoarece m≥0m \ge 0).
      • (n−2)2=4  ⟹  n−2∈{−2,2}  ⟹  n∈{0,4}(n - 2)^2 = 4 \implies n - 2 \in \{-2, 2\} \implies n \in \{0, 4\}.
      • Perechile găsite sunt (5,0)(5, 0) și (5,4)(5, 4).
  • Astfel, obținem exact 44 perechi de numere naturale:
(0,5),(4,5),(5,0),(5,4)(0, 5), \quad (4, 5), \quad (5, 0), \quad (5, 4)

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x+6)x2+4f(x) = (x + 6)\sqrt{x^2 + 4}.

a) Arătați că f′(x)=2(x2+3x+2)x2+4f'(x) = \dfrac{2(x^2 + 3x + 2)}{\sqrt{x^2 + 4}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=mf(x) = m are soluție unică, pentru orice număr întreg mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv':
f′(x)=(x+6)′⋅x2+4+(x+6)⋅(x2+4)′f'(x) = (x + 6)' \cdot \sqrt{x^2 + 4} + (x + 6) \cdot \left(\sqrt{x^2 + 4}\right)' f′(x)=1⋅x2+4+(x+6)⋅2x2x2+4=x2+4+x(x+6)x2+4f'(x) = 1 \cdot \sqrt{x^2 + 4} + (x + 6) \cdot \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 4}} = \sqrt{x^2 + 4} + \frac{x(x + 6)}{\sqrt{x^2 + 4}}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(x2+4)2+x2+6xx2+4=x2+4+x2+6xx2+4=2x2+6x+4x2+4f'(x) = \frac{(\sqrt{x^2 + 4})^2 + x^2 + 6x}{\sqrt{x^2 + 4}} = \frac{x^2 + 4 + x^2 + 6x}{\sqrt{x^2 + 4}} = \frac{2x^2 + 6x + 4}{\sqrt{x^2 + 4}}
  • Dând factor comun pe 22 la numărător:
f′(x)=2(x2+3x+2)x2+4,x∈Rf'(x) = \frac{2(x^2 + 3x + 2)}{\sqrt{x^2 + 4}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Determinarea intervalelor de monotonie
  • Punctele critice se obțin rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x2+3x+2=0  ⟺  (x+1)(x+2)=0  ⟺  x1=−2saux2=−1x^2 + 3x + 2 = 0 \iff (x + 1)(x + 2) = 0 \iff x_1 = -2 \quad \text{sau} \quad x_2 = -1

(2p)

  • Numitorul x2+4>0\sqrt{x^2 + 4} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci semnul derivatei f′f' este dat de trinomul x2+3x+2x^2 + 3x + 2:
    • Pentru x∈(−∞,−2]x \in (-\infty, -2], x2+3x+2≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 + 3x + 2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe (−∞,−2](-\infty, -2].
    • Pentru x∈[−2,−1]x \in [-2, -1], x2+3x+2≤0  ⟹  f′(x)≤0x^2 + 3x + 2 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe [−2,−1][-2, -1].
    • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), x2+3x+2≥0  ⟹  f′(x)≥0x^2 + 3x + 2 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe [−1,+∞)[-1, +\infty).

(3p)

c) Demonstrarea unicității soluției ecuației f(x)=mf(x) = m
  • Calculăm valorile funcției în punctele de extrem local:
    • x=−2x = -2 este punct de maxim local:
f(−2)=(−2+6)(−2)2+4=48=4⋅22=82=128f(-2) = (-2 + 6)\sqrt{(-2)^2 + 4} = 4\sqrt{8} = 4 \cdot 2\sqrt{2} = 8\sqrt{2} = \sqrt{128}
  • x=−1x = -1 este punct de minim local:
f(−1)=(−1+6)(−1)2+4=55=125f(-1) = (-1 + 6)\sqrt{(-1)^2 + 4} = 5\sqrt{5} = \sqrt{125}
  • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x+6)x2+4=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x + 6)\sqrt{x^2 + 4} = -\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x+6)x2+4=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (x + 6)\sqrt{x^2 + 4} = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R} și observăm încadrarea valorilor locale între două numere întregi consecutive:
11=121<125=f(−1)<f(−2)=128<144=1211 = \sqrt{121} < \sqrt{125} = f(-1) < f(-2) = \sqrt{128} < \sqrt{144} = 12

adică:

11<f(−1)<f(−2)<1211 < f(-1) < f(-2) < 12

(3p)

  • Deoarece mm este un număr întreg (m∈Zm \in \mathbb{Z}), nu există niciun număr întreg în intervalul [f(−1),f(−2)]⊂(11,12)[f(-1), f(-2)] \subset (11, 12).
  • Astfel, orice număr întreg mm se află fie în (−∞,11](-\infty, 11], fie în [12,+∞)[12, +\infty):
    • Dacă m≤11<f(−1)m \le 11 < f(-1):
      • Pe intervalul (−∞,−2](-\infty, -2], ff este strict crescătoare și continuă, cu f((−∞,−2])=(−∞,f(−2]]=(−∞,128]f((-\infty, -2]) = (-\infty, f(-2]] = (-\infty, \sqrt{128}]. Cum m≤11<128m \le 11 < \sqrt{128}, ecuația are o soluție unică x1∈(−∞,−2)x_1 \in (-\infty, -2).
      • Pe intervalul [−2,+∞)[-2, +\infty), valoarea minimă a lui ff este f(−1)=125>11≥mf(-1) = \sqrt{125} > 11 \ge m, deci ecuația nu are nicio altă soluție.
    • Dacă m≥12>f(−2)m \ge 12 > f(-2):
      • Pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1], valoarea maximă a lui ff este f(−2)=128<12≤mf(-2) = \sqrt{128} < 12 \le m, deci ecuația nu are soluții.
      • Pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty), ff este strict crescătoare și continuă, cu f([−1,+∞))=[f(−1),+∞)=[125,+∞)f([-1, +\infty)) = [f(-1), +\infty) = [\sqrt{125}, +\infty). Cum m≥12>125m \ge 12 > \sqrt{125}, ecuația are o soluție unică x2∈(−1,+∞)x_2 \in (-1, +\infty).
  • Rezultă că ecuația f(x)=mf(x) = m are soluție unică, pentru orice număr întreg mm.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1exf(x) = \dfrac{x+1}{e^x}.

a) Arătați că ∫04exf(x) dx=12\displaystyle\int_0^4 e^x f(x) \, dx = 12. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=2e−3e\displaystyle\int_0^1 f(x) \, dx = \dfrac{2e - 3}{e}. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nn, n≥2n \ge 2, se consideră numărul In=∫01xn−1f(xn) dxI_n = \displaystyle\int_0^1 \dfrac{x^{n-1}}{f(x^n)} \, dx. Demonstrați că ln⁡2n≤In≤e−1n\dfrac{\ln 2}{n} \le I_n \le \dfrac{e - 1}{n}, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫04exf(x) dx\int_0^4 e^x f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
exf(x)=ex⋅x+1ex=x+1e^x f(x) = e^x \cdot \frac{x+1}{e^x} = x+1
  • Integrala devine:
∫04exf(x) dx=∫04(x+1) dx=(x22+x)∣04\int_0^4 e^x f(x) \, dx = \int_0^4 (x + 1) \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} + x\right)\right|_0^4

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei folosind formula Leibniz-Newton:
(422+4)−0=162+4=8+4=12\left(\frac{4^2}{2} + 4\right) - 0 = \frac{16}{2} + 4 = 8 + 4 = 12

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx
  • Scriem funcția sub forma f(x)=(x+1)e−xf(x) = (x+1)e^{-x} și integrăm prin părți:
∫01f(x) dx=∫01(x+1)e−x dx=∫01(x+1)(−e−x)′ dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (x+1)e^{-x} \, dx = \int_0^1 (x+1)(-e^{-x})' \, dx ∫01f(x) dx=(−(x+1)e−x)∣01−∫01(x+1)′(−e−x) dx\int_0^1 f(x) \, dx = \left.\left(-(x+1)e^{-x}\right)\right|_0^1 - \int_0^1 (x+1)'(-e^{-x}) \, dx ∫01f(x) dx=(−(x+1)e−x)∣01+∫01e−x dx\int_0^1 f(x) \, dx = \left.\left(-(x+1)e^{-x}\right)\right|_0^1 + \int_0^1 e^{-x} \, dx

(3p)

  • Calculăm termenii:
(−(x+1)e−x)∣01=−2e−1−(−1⋅e0)=−2e+1\left.\left(-(x+1)e^{-x}\right)\right|_0^1 = -2e^{-1} - (-1 \cdot e^0) = -\frac{2}{e} + 1 ∫01e−x dx=(−e−x)∣01=−e−1−(−e0)=−1e+1\int_0^1 e^{-x} \, dx = \left.\left(-e^{-x}\right)\right|_0^1 = -e^{-1} - (-e^0) = -\frac{1}{e} + 1
  • Adunând rezultatele:
∫01f(x) dx=(−2e+1)+(−1e+1)=2−3e=2e−3e\int_0^1 f(x) \, dx = \left(-\frac{2}{e} + 1\right) + \left(-\frac{1}{e} + 1\right) = 2 - \frac{3}{e} = \frac{2e - 3}{e}

(2p)

c) Demonstrarea inegalității pentru InI_n
  • Schimbăm variabila în integrala InI_n.
  • Folosim substituția t=xnt = x^n, de unde diferențiala este dt=nxn−1 dx  ⟹  xn−1 dx=1ndtdt = n x^{n-1} \, dx \implies x^{n-1} \, dx = \dfrac{1}{n} dt.
  • Limitele de integrare devin: pentru x=0  ⟹  t=0x = 0 \implies t = 0, iar pentru x=1  ⟹  t=1x = 1 \implies t = 1.
  • Integrala se transformă astfel:
In=∫011f(xn)⋅xn−1 dx=∫011f(t)⋅1n dt=1n∫011f(t) dtI_n = \int_0^1 \frac{1}{f(x^n)} \cdot x^{n-1} \, dx = \int_0^1 \frac{1}{f(t)} \cdot \frac{1}{n} \, dt = \frac{1}{n} \int_0^1 \frac{1}{f(t)} \, dt
  • Deoarece f(t)=t+1etf(t) = \dfrac{t+1}{e^t}, inversa sa este 1f(t)=ett+1\dfrac{1}{f(t)} = \dfrac{e^t}{t+1}, deci:
In=1n∫01ett+1 dt,pentru orice n≥2I_n = \frac{1}{n} \int_0^1 \frac{e^t}{t+1} \, dt, \quad \text{pentru orice } n \ge 2

(3p)

  • Pentru a stabili inegalitatea cerută, încadrăm integrandul ett+1\dfrac{e^t}{t+1} pe intervalul t∈[0,1]t \in [0, 1]:
    • Pentru marginea inferioară: deoarece t≥0  ⟹  et≥e0=1t \ge 0 \implies e^t \ge e^0 = 1, avem:
ett+1≥1t+1,∀t∈[0,1]\frac{e^t}{t+1} \ge \frac{1}{t+1}, \quad \forall t \in [0, 1]

Integrând pe [0,1][0, 1]:

nIn=∫01ett+1 dt≥∫011t+1 dt=ln⁡(t+1)∣01=ln⁡2−ln⁡1=ln⁡2  ⟹  In≥ln⁡2nn I_n = \int_0^1 \frac{e^t}{t+1} \, dt \ge \int_0^1 \frac{1}{t+1} \, dt = \left.\ln(t+1)\right|_0^1 = \ln 2 - \ln 1 = \ln 2 \implies I_n \ge \frac{\ln 2}{n}
  • Pentru marginea superioară: deoarece t≥0  ⟹  t+1≥1  ⟹  1t+1≤1t \ge 0 \implies t+1 \ge 1 \implies \dfrac{1}{t+1} \le 1, avem:
ett+1≤et,∀t∈[0,1]\frac{e^t}{t+1} \le e^t, \quad \forall t \in [0, 1]

Integrând pe [0,1][0, 1]:

nIn=∫01ett+1 dt≤∫01et dt=et∣01=e1−e0=e−1  ⟹  In≤e−1nn I_n = \int_0^1 \frac{e^t}{t+1} \, dt \le \int_0^1 e^t \, dt = \left.e^t\right|_0^1 = e^1 - e^0 = e - 1 \implies I_n \le \frac{e - 1}{n}
  • Combinând cele două inegalități, obținem:
ln⁡2n≤In≤e−1n\frac{\ln 2}{n} \le I_n \le \frac{e - 1}{n}

pentru orice număr natural n≥2n \ge 2.

(2p)