Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 ( 1 − 2 i ) + i ( 4 + i ) = 1 2(1 - 2i) + i(4 + i) = 1 2 ( 1 − 2 i ) + i ( 4 + i ) = 1 , unde i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
2 ( 1 − 2 i ) + i ( 4 + i ) = 2 − 4 i + 4 i + i 2 2(1 - 2i) + i(4 + i) = 2 - 4i + 4i + i^2 2 ( 1 − 2 i ) + i ( 4 + i ) = 2 − 4 i + 4 i + i 2
(3p)
Reducem termenii asemenea − 4 i + 4 i = 0 -4i + 4i = 0 − 4 i + 4 i = 0 și înlocuim i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 :
2 + i 2 = 2 + ( − 1 ) = 1 2 + i^2 = 2 + (-1) = 1 2 + i 2 = 2 + ( − 1 ) = 1
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + a x − a f(x) = x^2 + ax - a f ( x ) = x 2 + a x − a , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a pentru care punctul A ( 3 , − 3 ) A(3, -3) A ( 3 , − 3 ) aparține graficului funcției f f f . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A ( 3 , − 3 ) A(3, -3) A ( 3 , − 3 ) aparține graficului funcției f f f dacă și numai dacă f ( 3 ) = − 3 f(3) = -3 f ( 3 ) = − 3 :
f ( 3 ) = 3 2 + a ⋅ 3 − a = 9 + 3 a − a = 9 + 2 a f(3) = 3^2 + a \cdot 3 - a = 9 + 3a - a = 9 + 2a f ( 3 ) = 3 2 + a ⋅ 3 − a = 9 + 3 a − a = 9 + 2 a
Egalitatea devine:
9 + 2 a = − 3 9 + 2a = -3 9 + 2 a = − 3
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul I în raport cu a a a :
2 a = − 3 − 9 ⟺ 2 a = − 12 ⟺ a = − 6 2a = -3 - 9 \iff 2a = -12 \iff a = -6 2 a = − 3 − 9 ⟺ 2 a = − 12 ⟺ a = − 6
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( x 2 + 8 ) = log 2 ( 8 − 2 x ) \log_2(x^2 + 8) = \log_2(8 - 2x) log 2 ( x 2 + 8 ) = log 2 ( 8 − 2 x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
x 2 + 8 > 0 x^2 + 8 > 0 x 2 + 8 > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R ;
8 − 2 x > 0 ⟺ 2 x < 8 ⟺ x < 4 8 - 2x > 0 \iff 2x < 8 \iff x < 4 8 − 2 x > 0 ⟺ 2 x < 8 ⟺ x < 4 , adică x ∈ ( − ∞ , 4 ) x \in (-\infty, 4) x ∈ ( − ∞ , 4 ) .
Folosind injectivitatea funcției logaritmice log 2 \log_2 log 2 , egalăm argumentele:
x 2 + 8 = 8 − 2 x ⟺ x 2 + 2 x = 0 x^2 + 8 = 8 - 2x \iff x^2 + 2x = 0 x 2 + 8 = 8 − 2 x ⟺ x 2 + 2 x = 0
(3p)
x ( x + 2 ) = 0 ⟹ x = 0 sau x = − 2 x(x + 2) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -2 x ( x + 2 ) = 0 ⟹ x = 0 sau x = − 2
Verificăm compatibilitatea cu domeniul de existență (x < 4 x < 4 x < 4 ):
Pentru x = 0 x = 0 x = 0 : 0 < 4 0 < 4 0 < 4 (convine);
Pentru x = − 2 x = -2 x = − 2 : − 2 < 4 -2 < 4 − 2 < 4 (convine).
Astfel, ambele soluții sunt valide: x ∈ { − 2 , 0 } x \in \{-2, 0\} x ∈ { − 2 , 0 } .
(2p)
4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte, cu cifra zecilor pară, se pot forma cu elementele mulțimii A = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } A = \{1, 2, 3, 4, 5\} A = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie a b ‾ \overline{ab} ab numărul de două cifre căutat, cu a , b ∈ A a, b \in A a , b ∈ A și a ≠ b a \neq b a = b .
Cifra zecilor a a a trebuie să fie număr par din mulțimea A A A , deci a ∈ { 2 , 4 } a \in \{2, 4\} a ∈ { 2 , 4 } . Astfel, cifra zecilor se poate alege în 2 2 2 moduri.
(2p)
Deoarece cifrele sunt distincte, pentru fiecare alegere a cifrei zecilor a a a , cifra unităților b b b poate fi orice element din A ∖ { a } A \setminus \{a\} A ∖ { a } .
Mulțimea A A A având 5 5 5 elemente, rămân 5 − 1 = 4 5 - 1 = 4 5 − 1 = 4 opțiuni pentru cifra unităților.
Conform regulii produsului, se pot forma:
2 ⋅ 4 = 8 numere 2 \cdot 4 = 8 \text{ numere} 2 ⋅ 4 = 8 numere
(3p)
5. În sistemul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) și B ( 4 , 0 ) B(4, 0) B ( 4 , 0 ) . Determinați coordonatele punctului C C C pentru care O A → + O B → = O C → \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} = \overrightarrow{OC} O A + O B = O C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm vectorii de poziție ai punctelor A A A și B B B în baza canonică ( i ⃗ , j ⃗ ) (\vec{i}, \vec{j}) ( i , j ) :
O A → = 0 i ⃗ + 3 j ⃗ = 3 j ⃗ și O B → = 4 i ⃗ + 0 j ⃗ = 4 i ⃗ \overrightarrow{OA} = 0\vec{i} + 3\vec{j} = 3\vec{j} \quad \text{și} \quad \overrightarrow{OB} = 4\vec{i} + 0\vec{j} = 4\vec{i} O A = 0 i + 3 j = 3 j ș i O B = 4 i + 0 j = 4 i
(2p)
O C → = O A → + O B → = 4 i ⃗ + 3 j ⃗ \overrightarrow{OC} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} = 4\vec{i} + 3\vec{j} O C = O A + O B = 4 i + 3 j
Coordonatele vectorului de poziție O C → \overrightarrow{OC} O C sunt chiar coordonatele carteziene ale punctului C C C , deci:
C ( 4 , 3 ) C(4, 3) C ( 4 , 3 )
(3p)
6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic A B C ABC A B C , cu A B = 5 AB = 5 A B = 5 , C = π 4 C = \dfrac{\pi}{4} C = 4 π și înălțimea A D = 4 AD = 4 A D = 4 . Arătați că B C = 7 BC = 7 B C = 7 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul A D C ADC A D C , dreptunghic în D D D (A D ⊥ B C AD \perp BC A D ⊥ B C ):
Măsura unghiului C C C este π 4 = 45 ∘ \dfrac{\pi}{4} = 45^\circ 4 π = 4 5 ∘ , deci triunghiul A D C ADC A D C este dreptunghic isoscel cu catetele congruente:
D C = A D = 4 DC = AD = 4 D C = A D = 4
(sau prin trigonometrie: tg C = A D D C ⟹ 1 = 4 D C ⟹ D C = 4 \operatorname{tg} C = \dfrac{AD}{DC} \implies 1 = \dfrac{4}{DC} \implies DC = 4 tg C = D C A D ⟹ 1 = D C 4 ⟹ D C = 4 )
(2p)
În triunghiul A D B ADB A D B , dreptunghic în D D D :
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru cateta B D BD B D :
B D 2 = A B 2 − A D 2 = 5 2 − 4 2 = 25 − 16 = 9 ⟹ B D = 3 BD^2 = AB^2 - AD^2 = 5^2 - 4^2 = 25 - 16 = 9 \implies BD = 3 B D 2 = A B 2 − A D 2 = 5 2 − 4 2 = 25 − 16 = 9 ⟹ B D = 3
Deoarece triunghiul A B C ABC A B C este ascuțitunghic, piciorul înălțimii D D D se află pe segmentul [ B C ] [BC] [ B C ] , deci:
B C = B D + D C = 3 + 4 = 7 BC = BD + DC = 3 + 4 = 7 B C = B D + D C = 3 + 4 = 7
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I 3 = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} I 3 = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 și A ( a ) = ( 0 0 1 a − 1 a 1 0 0 ) A(a) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} A ( a ) = 0 a 1 0 − 1 0 1 a 0 , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 1 \det(A(1)) = 1 det ( A ( 1 )) = 1 . (5p)
b) Arătați că A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3 A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3 A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3 , pentru orice numere reale a a a și b b b . (5p)
c) Determinați matricea X ∈ M 3 ( R ) X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) X ∈ M 3 ( R ) pentru care A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 0 ) = I 3 A(1) \cdot X \cdot A(0) = I_3 A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 0 ) = I 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 )
Înlocuim a = 1 a = 1 a = 1 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 1 ) = ( 0 0 1 1 − 1 1 1 0 0 ) A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 0 1 1 0 − 1 0 1 1 0
Determinantul său este:
det ( A ( 1 ) ) = ∣ 0 0 1 1 − 1 1 1 0 0 ∣ \det(A(1)) = \begin{vmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & 0 & 0 \end{vmatrix} det ( A ( 1 )) = 0 1 1 0 − 1 0 1 1 0
(2p)
Dezvoltăm determinantul după prima linie (sau după coloana a doua):
det ( A ( 1 ) ) = 1 ⋅ ( − 1 ) 1 + 3 ∣ 1 − 1 1 0 ∣ = 1 ⋅ ( 1 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 1 ) = 1 ⋅ ( 0 + 1 ) = 1 \det(A(1)) = 1 \cdot (-1)^{1+3} \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot (1 \cdot 0 - (-1) \cdot 1) = 1 \cdot (0 + 1) = 1 det ( A ( 1 )) = 1 ⋅ ( − 1 ) 1 + 3 1 1 − 1 0 = 1 ⋅ ( 1 ⋅ 0 − ( − 1 ) ⋅ 1 ) = 1 ⋅ ( 0 + 1 ) = 1
(Alternativ, prin regula lui Sarrus: 0 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 − 0 ⋅ 1 ⋅ 0 − 0 ⋅ 0 ⋅ 0 = 0 + 0 + 0 − ( − 1 ) − 0 − 0 = 1 0 \cdot (-1) \cdot 0 + 0 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 0 - 1 \cdot (-1) \cdot 1 - 0 \cdot 1 \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 0 = 0 + 0 + 0 - (-1) - 0 - 0 = 1 0 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 − 0 ⋅ 1 ⋅ 0 − 0 ⋅ 0 ⋅ 0 = 0 + 0 + 0 − ( − 1 ) − 0 − 0 = 1 .)
(3p)
b) Demonstrarea egalității A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3 A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3 A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3
Calculăm produsul A ( a ) ⋅ A ( b ) A(a) \cdot A(b) A ( a ) ⋅ A ( b ) :
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 0 0 1 a − 1 a 1 0 0 ) ( 0 0 1 b − 1 b 1 0 0 ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ b & -1 & b \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = 0 a 1 0 − 1 0 1 a 0 0 b 1 0 − 1 0 1 b 0
Înmulțind liniile cu coloanele:
Linia 1:
Coloana 1: 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ b + 1 ⋅ 1 = 1 0 \cdot 0 + 0 \cdot b + 1 \cdot 1 = 1 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ b + 1 ⋅ 1 = 1
Coloana 2: 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 0 = 0 0 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 = 0 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 0 = 0
Coloana 3: 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ b + 1 ⋅ 0 = 0 0 \cdot 1 + 0 \cdot b + 1 \cdot 0 = 0 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ b + 1 ⋅ 0 = 0
Linia 2:
Coloana 1: a ⋅ 0 + ( − 1 ) ⋅ b + a ⋅ 1 = a − b a \cdot 0 + (-1) \cdot b + a \cdot 1 = a - b a ⋅ 0 + ( − 1 ) ⋅ b + a ⋅ 1 = a − b
Coloana 2: a ⋅ 0 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + a ⋅ 0 = 1 a \cdot 0 + (-1) \cdot (-1) + a \cdot 0 = 1 a ⋅ 0 + ( − 1 ) ⋅ ( − 1 ) + a ⋅ 0 = 1
Coloana 3: a ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ b + a ⋅ 0 = a − b a \cdot 1 + (-1) \cdot b + a \cdot 0 = a - b a ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ b + a ⋅ 0 = a − b
Linia 3:
Coloana 1: 1 ⋅ 0 + 0 ⋅ b + 0 ⋅ 1 = 0 1 \cdot 0 + 0 \cdot b + 0 \cdot 1 = 0 1 ⋅ 0 + 0 ⋅ b + 0 ⋅ 1 = 0
Coloana 2: 1 ⋅ 0 + 0 ⋅ ( − 1 ) + 0 ⋅ 0 = 0 1 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 = 0 1 ⋅ 0 + 0 ⋅ ( − 1 ) + 0 ⋅ 0 = 0
Coloana 3: 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ b + 0 ⋅ 0 = 1 1 \cdot 1 + 0 \cdot b + 0 \cdot 0 = 1 1 ⋅ 1 + 0 ⋅ b + 0 ⋅ 0 = 1
Astfel obținem:
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 0 0 a − b 1 a − b 0 0 1 ) A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ a - b & 1 & a - b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( b ) = 1 a − b 0 0 1 0 0 a − b 1
(3p)
Pe de altă parte, calculăm membrul drept A ( a ) − A ( b ) + I 3 A(a) - A(b) + I_3 A ( a ) − A ( b ) + I 3 :
A ( a ) − A ( b ) = ( 0 0 1 a − 1 a 1 0 0 ) − ( 0 0 1 b − 1 b 1 0 0 ) = ( 0 0 0 a − b 0 a − b 0 0 0 ) A(a) - A(b) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ b & -1 & b \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ a - b & 0 & a - b \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} A ( a ) − A ( b ) = 0 a 1 0 − 1 0 1 a 0 − 0 b 1 0 − 1 0 1 b 0 = 0 a − b 0 0 0 0 0 a − b 0
Adunând matricea unitate I 3 I_3 I 3 :
A ( a ) − A ( b ) + I 3 = ( 0 0 0 a − b 0 a − b 0 0 0 ) + ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) = ( 1 0 0 a − b 1 a − b 0 0 1 ) A(a) - A(b) + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ a - b & 0 & a - b \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ a - b & 1 & a - b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) − A ( b ) + I 3 = 0 a − b 0 0 0 0 0 a − b 0 + 1 0 0 0 1 0 0 0 1 = 1 a − b 0 0 1 0 0 a − b 1
Cum cei doi membri conduc la aceeași matrice, rezultă A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3 A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3 A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a ) − A ( b ) + I 3 , pentru orice numere reale a a a și b b b .
(2p)
c) Determinarea matricei X X X
Folosim relația demonstrată la punctul b):
Pentru a = b = 1 a = b = 1 a = b = 1 :
A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = A ( 1 ) − A ( 1 ) + I 3 = I 3 ⟹ ( A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 ) A(1) \cdot A(1) = A(1) - A(1) + I_3 = I_3 \implies (A(1))^{-1} = A(1) A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) = A ( 1 ) − A ( 1 ) + I 3 = I 3 ⟹ ( A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 )
Pentru a = b = 0 a = b = 0 a = b = 0 :
A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = A ( 0 ) − A ( 0 ) + I 3 = I 3 ⟹ ( A ( 0 ) ) − 1 = A ( 0 ) A(0) \cdot A(0) = A(0) - A(0) + I_3 = I_3 \implies (A(0))^{-1} = A(0) A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = A ( 0 ) − A ( 0 ) + I 3 = I 3 ⟹ ( A ( 0 ) ) − 1 = A ( 0 )
(2p)
Ecuația matriceală dată este:
A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 0 ) = I 3 A(1) \cdot X \cdot A(0) = I_3 A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 0 ) = I 3
Înmulțim ecuația la stânga cu ( A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 ) (A(1))^{-1} = A(1) ( A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 ) și la dreapta cu ( A ( 0 ) ) − 1 = A ( 0 ) (A(0))^{-1} = A(0) ( A ( 0 ) ) − 1 = A ( 0 ) :
X = A ( 1 ) ⋅ I 3 ⋅ A ( 0 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( 0 ) X = A(1) \cdot I_3 \cdot A(0) = A(1) \cdot A(0) X = A ( 1 ) ⋅ I 3 ⋅ A ( 0 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( 0 )
Folosind din nou proprietatea de la punctul b) pentru a = 1 a = 1 a = 1 și b = 0 b = 0 b = 0 :
X = A ( 1 ) ⋅ A ( 0 ) = ( 1 0 0 1 − 0 1 1 − 0 0 0 1 ) = ( 1 0 0 1 1 1 0 0 1 ) X = A(1) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 1 - 0 & 1 & 1 - 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} X = A ( 1 ) ⋅ A ( 0 ) = 1 1 − 0 0 0 1 0 0 1 − 0 1 = 1 1 0 0 1 0 0 1 1
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea M = [ 3 , + ∞ ) M = [3, +\infty) M = [ 3 , + ∞ ) se definește legea de compoziție x ∘ y = m ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x \circ y = m(x - 3)(y - 3) + 3 x ∘ y = m ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 , unde m ∈ ( 0 , + ∞ ) m \in (0, +\infty) m ∈ ( 0 , + ∞ ) .
a) Arătați că 3 ∘ 5 = 3 3 \circ 5 = 3 3 ∘ 5 = 3 , pentru orice m ∈ ( 0 , + ∞ ) m \in (0, +\infty) m ∈ ( 0 , + ∞ ) . (5p)
b) Pentru m = 2 m = 2 m = 2 , arătați că e = 7 2 e = \dfrac{7}{2} e = 2 7 este elementul neutru al legii de compoziție „∘ \circ ∘ ”. (5p)
c) Se consideră funcția f : M → M f: M \to M f : M → M , f ( x ) = 3 + x − 3 f(x) = 3 + \sqrt{x - 3} f ( x ) = 3 + x − 3 . Pentru m = 1 m = 1 m = 1 , arătați că f ( x ∘ y ) = f ( x ) ∘ f ( y ) f(x \circ y) = f(x) \circ f(y) f ( x ∘ y ) = f ( x ) ∘ f ( y ) , pentru orice x , y ∈ M x, y \in M x , y ∈ M . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compunerii 3 ∘ 5 3 \circ 5 3 ∘ 5
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x = 3 x = 3 x = 3 și y = 5 y = 5 y = 5 :
3 ∘ 5 = m ( 3 − 3 ) ( 5 − 3 ) + 3 3 \circ 5 = m(3 - 3)(5 - 3) + 3 3 ∘ 5 = m ( 3 − 3 ) ( 5 − 3 ) + 3
(3p)
Deoarece 3 − 3 = 0 3 - 3 = 0 3 − 3 = 0 :
3 ∘ 5 = m ⋅ 0 ⋅ 2 + 3 = 0 + 3 = 3 3 \circ 5 = m \cdot 0 \cdot 2 + 3 = 0 + 3 = 3 3 ∘ 5 = m ⋅ 0 ⋅ 2 + 3 = 0 + 3 = 3
pentru orice m ∈ ( 0 , + ∞ ) m \in (0, +\infty) m ∈ ( 0 , + ∞ ) .
(2p)
b) Demonstrarea faptului că e = 7 2 e = \dfrac{7}{2} e = 2 7 este element neutru pentru m = 2 m = 2 m = 2
Pentru m = 2 m = 2 m = 2 , legea de compoziție devine:
x ∘ y = 2 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x \circ y = 2(x - 3)(y - 3) + 3 x ∘ y = 2 ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3
Verificăm dacă x ∘ e = x x \circ e = x x ∘ e = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M :
x ∘ 7 2 = 2 ( x − 3 ) ( 7 2 − 3 ) + 3 = 2 ( x − 3 ) ⋅ 1 2 + 3 = ( x − 3 ) + 3 = x x \circ \frac{7}{2} = 2(x - 3)\left(\frac{7}{2} - 3\right) + 3 = 2(x - 3) \cdot \frac{1}{2} + 3 = (x - 3) + 3 = x x ∘ 2 7 = 2 ( x − 3 ) ( 2 7 − 3 ) + 3 = 2 ( x − 3 ) ⋅ 2 1 + 3 = ( x − 3 ) + 3 = x
(2p)
Verificăm dacă e ∘ x = x e \circ x = x e ∘ x = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M :
7 2 ∘ x = 2 ( 7 2 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 2 ⋅ 1 2 ⋅ ( x − 3 ) + 3 = ( x − 3 ) + 3 = x \frac{7}{2} \circ x = 2\left(\frac{7}{2} - 3\right)(x - 3) + 3 = 2 \cdot \frac{1}{2} \cdot (x - 3) + 3 = (x - 3) + 3 = x 2 7 ∘ x = 2 ( 2 7 − 3 ) ( x − 3 ) + 3 = 2 ⋅ 2 1 ⋅ ( x − 3 ) + 3 = ( x − 3 ) + 3 = x
Observăm că 7 2 = 3,5 ≥ 3 \dfrac{7}{2} = 3{,}5 \ge 3 2 7 = 3 , 5 ≥ 3 , deci 7 2 ∈ M \dfrac{7}{2} \in M 2 7 ∈ M .
Cum x ∘ 7 2 = 7 2 ∘ x = x x \circ \dfrac{7}{2} = \dfrac{7}{2} \circ x = x x ∘ 2 7 = 2 7 ∘ x = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M , rezultă că e = 7 2 e = \dfrac{7}{2} e = 2 7 este elementul neutru al legii de compoziție „∘ \circ ∘ ”.
(3p)
c) Verificarea proprietății de morfism f ( x ∘ y ) = f ( x ) ∘ f ( y ) f(x \circ y) = f(x) \circ f(y) f ( x ∘ y ) = f ( x ) ∘ f ( y ) pentru m = 1 m = 1 m = 1
Pentru m = 1 m = 1 m = 1 , legea de compoziție este:
x ∘ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 x \circ y = (x - 3)(y - 3) + 3 x ∘ y = ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3
Calculăm membrul stâng, f ( x ∘ y ) f(x \circ y) f ( x ∘ y ) :
f ( x ∘ y ) = 3 + ( x ∘ y ) − 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 − 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) f(x \circ y) = 3 + \sqrt{(x \circ y) - 3} = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3) + 3 - 3} = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)} f ( x ∘ y ) = 3 + ( x ∘ y ) − 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) + 3 − 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 )
(2p)
Calculăm membrul drept, f ( x ) ∘ f ( y ) f(x) \circ f(y) f ( x ) ∘ f ( y ) :
Avem f ( x ) = 3 + x − 3 f(x) = 3 + \sqrt{x - 3} f ( x ) = 3 + x − 3 și f ( y ) = 3 + y − 3 f(y) = 3 + \sqrt{y - 3} f ( y ) = 3 + y − 3 , de unde:
f ( x ) − 3 = x − 3 și f ( y ) − 3 = y − 3 f(x) - 3 = \sqrt{x - 3} \quad \text{și} \quad f(y) - 3 = \sqrt{y - 3} f ( x ) − 3 = x − 3 ș i f ( y ) − 3 = y − 3
Aplicând definiția legii pentru elementele f ( x ) f(x) f ( x ) și f ( y ) f(y) f ( y ) :
f ( x ) ∘ f ( y ) = ( f ( x ) − 3 ) ( f ( y ) − 3 ) + 3 = x − 3 ⋅ y − 3 + 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) f(x) \circ f(y) = (f(x) - 3)(f(y) - 3) + 3 = \sqrt{x - 3} \cdot \sqrt{y - 3} + 3 = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)} f ( x ) ∘ f ( y ) = ( f ( x ) − 3 ) ( f ( y ) − 3 ) + 3 = x − 3 ⋅ y − 3 + 3 = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 )
Deoarece f ( x ∘ y ) = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) = f ( x ) ∘ f ( y ) f(x \circ y) = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)} = f(x) \circ f(y) f ( x ∘ y ) = 3 + ( x − 3 ) ( y − 3 ) = f ( x ) ∘ f ( y ) pentru orice x , y ∈ M x, y \in M x , y ∈ M , egalitatea este demonstrată.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : ( 1 , + ∞ ) → R f: (1, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x − e − x x − 1 f(x) = x - \dfrac{e^{-x}}{x - 1} f ( x ) = x − x − 1 e − x .
a) Arătați că f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 + x e − x ( x − 1 ) 2 f'(x) = \dfrac{(x - 1)^2 + x e^{-x}}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 ( x − 1 ) 2 + x e − x , x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că funcția f f f este bijectivă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x )
Funcția este derivabilă pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) ca diferență și cât de funcții elementare derivabile.
Derivăm funcția termen cu termen:
f ′ ( x ) = ( x ) ′ − ( e − x x − 1 ) ′ = 1 − ( e − x ) ′ ( x − 1 ) − e − x ( x − 1 ) ′ ( x − 1 ) 2 f'(x) = (x)' - \left(\frac{e^{-x}}{x - 1}\right)' = 1 - \frac{(e^{-x})'(x - 1) - e^{-x}(x - 1)'}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = ( x ) ′ − ( x − 1 e − x ) ′ = 1 − ( x − 1 ) 2 ( e − x ) ′ ( x − 1 ) − e − x ( x − 1 ) ′
(3p)
Știind că ( e − x ) ′ = − e − x (e^{-x})' = -e^{-x} ( e − x ) ′ = − e − x și ( x − 1 ) ′ = 1 (x - 1)' = 1 ( x − 1 ) ′ = 1 :
f ′ ( x ) = 1 − − e − x ( x − 1 ) − e − x ( x − 1 ) 2 = 1 − − e − x ( x − 1 + 1 ) ( x − 1 ) 2 = 1 − − x e − x ( x − 1 ) 2 = 1 + x e − x ( x − 1 ) 2 f'(x) = 1 - \frac{-e^{-x}(x - 1) - e^{-x}}{(x - 1)^2} = 1 - \frac{-e^{-x}(x - 1 + 1)}{(x - 1)^2} = 1 - \frac{-x e^{-x}}{(x - 1)^2} = 1 + \frac{x e^{-x}}{(x - 1)^2} f ′ ( x ) = 1 − ( x − 1 ) 2 − e − x ( x − 1 ) − e − x = 1 − ( x − 1 ) 2 − e − x ( x − 1 + 1 ) = 1 − ( x − 1 ) 2 − x e − x = 1 + ( x − 1 ) 2 x e − x
Aducând la același numitor comun ( x − 1 ) 2 (x - 1)^2 ( x − 1 ) 2 :
f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 + x e − x ( x − 1 ) 2 , x ∈ ( 1 , + ∞ ) f'(x) = \frac{(x - 1)^2 + x e^{-x}}{(x - 1)^2}, \quad x \in (1, +\infty) f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 ( x − 1 ) 2 + x e − x , x ∈ ( 1 , + ∞ )
(2p)
b) Asimptota oblică spre + ∞ +\infty + ∞
Asimptota oblică spre + ∞ +\infty + ∞ are ecuația y = m x + n y = mx + n y = m x + n .
Calculăm panta m m m :
m = lim x → + ∞ f ( x ) x = lim x → + ∞ ( 1 − e − x x ( x − 1 ) ) m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{e^{-x}}{x(x - 1)}\right) m = x → + ∞ lim x f ( x ) = x → + ∞ lim ( 1 − x ( x − 1 ) e − x )
Cum e − x = 1 e x e^{-x} = \dfrac{1}{e^x} e − x = e x 1 , avem:
lim x → + ∞ 1 x ( x − 1 ) e x = 0 ⟹ m = 1 − 0 = 1 \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x(x - 1)e^x} = 0 \implies m = 1 - 0 = 1 x → + ∞ lim x ( x − 1 ) e x 1 = 0 ⟹ m = 1 − 0 = 1
(3p)
Calculăm ordonata la origine n n n :
n = lim x → + ∞ ( f ( x ) − m x ) = lim x → + ∞ ( f ( x ) − x ) = lim x → + ∞ ( − e − x x − 1 ) = lim x → + ∞ ( − 1 ( x − 1 ) e x ) = 0 n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - x) = \lim_{x \to +\infty} \left(-\frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(-\frac{1}{(x - 1)e^x}\right) = 0 n = x → + ∞ lim ( f ( x ) − m x ) = x → + ∞ lim ( f ( x ) − x ) = x → + ∞ lim ( − x − 1 e − x ) = x → + ∞ lim ( − ( x − 1 ) e x 1 ) = 0
Rezultă că dreapta de ecuație y = x y = x y = x este asimptotă oblică spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(2p)
c) Demonstrarea bijectivității funcției f f f
Pentru x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) , avem x > 1 x > 1 x > 1 , deci:
( x − 1 ) 2 > 0 (x - 1)^2 > 0 ( x − 1 ) 2 > 0
x > 0 x > 0 x > 0 și e − x > 0 ⟹ x e − x > 0 e^{-x} > 0 \implies x e^{-x} > 0 e − x > 0 ⟹ x e − x > 0
Prin urmare, numărătorul ( x − 1 ) 2 + x e − x > 0 (x - 1)^2 + x e^{-x} > 0 ( x − 1 ) 2 + x e − x > 0 , de unde f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) .
Deoarece f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) , funcția f f f este strict crescătoare pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) , ceea ce implică faptul că f f f este injectivă .
(2p)
Funcția f f f este continuă pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) . Calculăm limitele la capetele intervalului:
La capătul din stânga (x ↘ 1 x \searrow 1 x ↘ 1 ):
lim x ↘ 1 f ( x ) = lim x ↘ 1 ( x − e − x x − 1 ) = 1 − e − 1 0 + = 1 − ( + ∞ ) = − ∞ \lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} \left(x - \frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = 1 - \frac{e^{-1}}{0^+} = 1 - (+\infty) = -\infty x ↘ 1 lim f ( x ) = x ↘ 1 lim ( x − x − 1 e − x ) = 1 − 0 + e − 1 = 1 − ( + ∞ ) = − ∞
La capătul din dreapta (x → + ∞ x \to +\infty x → + ∞ ):
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ ( x − e − x x − 1 ) = + ∞ − 0 = + ∞ \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - \frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = +\infty - 0 = +\infty x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim ( x − x − 1 e − x ) = + ∞ − 0 = + ∞
Cum funcția f f f este continuă și strict crescătoare, conform proprietății lui Darboux, imaginea funcției este:
Im ( f ) = ( lim x ↘ 1 f ( x ) , lim x → + ∞ f ( x ) ) = ( − ∞ , + ∞ ) = R \operatorname{Im}(f) = \left(\lim_{x \searrow 1} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R} Im ( f ) = ( x ↘ 1 lim f ( x ) , x → + ∞ lim f ( x ) ) = ( − ∞ , + ∞ ) = R
Prin urmare, funcția f f f este surjectivă .
Fiind injectivă și surjectivă, funcția f f f este bijectivă .
(3p)
Problema 2
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) 2 f(x) = \dfrac{x}{(x^2 + 1)^2} f ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 x .
a) Arătați că ∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x = 4 \displaystyle \int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx = 4 ∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x = 4 . (5p)
b) Arătați că ∫ 0 1 f ( x ) d x = 1 4 \displaystyle \int_0^1 f(x) dx = \dfrac{1}{4} ∫ 0 1 f ( x ) d x = 4 1 . (5p)
c) Pentru fiecare număr natural nenul n n n , se consideră numărul I n = ∫ 0 1 x n x f ( x ) d x I_n = \displaystyle \int_0^1 x^n \sqrt{x f(x)} dx I n = ∫ 0 1 x n x f ( x ) d x . Arătați că I n − I n + 4 = 2 ( n + 2 ) ( n + 4 ) I_n - I_{n+4} = \dfrac{2}{(n + 2)(n + 4)} I n − I n + 4 = ( n + 2 ) ( n + 4 ) 2 , pentru orice număr natural nenul n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x \int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx ∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x
Înlocuim expresia funcției f ( x ) = x ( x 2 + 1 ) 2 f(x) = \dfrac{x}{(x^2 + 1)^2} f ( x ) = ( x 2 + 1 ) 2 x :
∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x = ∫ 1 3 x ( x 2 + 1 ) 2 ⋅ ( x 2 + 1 ) 2 d x = ∫ 1 3 x d x \int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx = \int_1^3 \frac{x}{(x^2 + 1)^2} \cdot (x^2 + 1)^2 dx = \int_1^3 x \, dx ∫ 1 3 f ( x ) ( x 2 + 1 ) 2 d x = ∫ 1 3 ( x 2 + 1 ) 2 x ⋅ ( x 2 + 1 ) 2 d x = ∫ 1 3 x d x
(3p)
∫ 1 3 x d x = x 2 2 ∣ 1 3 = 3 2 2 − 1 2 2 = 9 2 − 1 2 = 8 2 = 4 \int_1^3 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_1^3 = \frac{3^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{9}{2} - \frac{1}{2} = \frac{8}{2} = 4 ∫ 1 3 x d x = 2 x 2 1 3 = 2 3 2 − 2 1 2 = 2 9 − 2 1 = 2 8 = 4
(2p)
b) Calculul integralei ∫ 0 1 f ( x ) d x \int_0^1 f(x) dx ∫ 0 1 f ( x ) d x
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 x ( x 2 + 1 ) 2 d x = 1 2 ∫ 0 1 ( x 2 + 1 ) ′ ( x 2 + 1 ) 2 d x \int_0^1 f(x) dx = \int_0^1 \frac{x}{(x^2 + 1)^2} dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \frac{(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} dx ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( x 2 + 1 ) 2 x d x = 2 1 ∫ 0 1 ( x 2 + 1 ) 2 ( x 2 + 1 ) ′ d x
Folosind formula ∫ u ′ u 2 d x = − 1 u \displaystyle \int \frac{u'}{u^2} dx = -\frac{1}{u} ∫ u 2 u ′ d x = − u 1 :
∫ 0 1 f ( x ) d x = ( − 1 2 ( x 2 + 1 ) ) ∣ 0 1 \int_0^1 f(x) dx = \left. \left(-\frac{1}{2(x^2 + 1)}\right) \right|_0^1 ∫ 0 1 f ( x ) d x = ( − 2 ( x 2 + 1 ) 1 ) 0 1
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
− 1 2 ( 1 2 + 1 ) − ( − 1 2 ( 0 2 + 1 ) ) = − 1 4 + 1 2 = 1 4 -\frac{1}{2(1^2 + 1)} - \left(-\frac{1}{2(0^2 + 1)}\right) = -\frac{1}{4} + \frac{1}{2} = \frac{1}{4} − 2 ( 1 2 + 1 ) 1 − ( − 2 ( 0 2 + 1 ) 1 ) = − 4 1 + 2 1 = 4 1
(2p)
c) Relația dintre I n I_n I n și I n + 4 I_{n+4} I n + 4
Pentru x ∈ [ 0 , 1 ] x \in [0, 1] x ∈ [ 0 , 1 ] , avem:
x f ( x ) = x ⋅ x ( x 2 + 1 ) 2 = x 2 ( x 2 + 1 ) 2 = x x 2 + 1 \sqrt{x f(x)} = \sqrt{x \cdot \frac{x}{(x^2 + 1)^2}} = \sqrt{\frac{x^2}{(x^2 + 1)^2}} = \frac{x}{x^2 + 1} x f ( x ) = x ⋅ ( x 2 + 1 ) 2 x = ( x 2 + 1 ) 2 x 2 = x 2 + 1 x
Astfel, termenul I n I_n I n devine:
I n = ∫ 0 1 x n ⋅ x x 2 + 1 d x = ∫ 0 1 x n + 1 x 2 + 1 d x I_n = \int_0^1 x^n \cdot \frac{x}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 \frac{x^{n+1}}{x^2 + 1} dx I n = ∫ 0 1 x n ⋅ x 2 + 1 x d x = ∫ 0 1 x 2 + 1 x n + 1 d x
(2p)
Calculăm diferența I n − I n + 4 I_n - I_{n+4} I n − I n + 4 :
I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x n + 1 x 2 + 1 d x − ∫ 0 1 x n + 5 x 2 + 1 d x = ∫ 0 1 x n + 1 ( 1 − x 4 ) x 2 + 1 d x I_n - I_{n+4} = \int_0^1 \frac{x^{n+1}}{x^2 + 1} dx - \int_0^1 \frac{x^{n+5}}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 \frac{x^{n+1}(1 - x^4)}{x^2 + 1} dx I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x 2 + 1 x n + 1 d x − ∫ 0 1 x 2 + 1 x n + 5 d x = ∫ 0 1 x 2 + 1 x n + 1 ( 1 − x 4 ) d x
Descompunem numărătorul 1 − x 4 = ( 1 − x 2 ) ( 1 + x 2 ) 1 - x^4 = (1 - x^2)(1 + x^2) 1 − x 4 = ( 1 − x 2 ) ( 1 + x 2 ) :
I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x n + 1 ( 1 − x 2 ) ( 1 + x 2 ) x 2 + 1 d x = ∫ 0 1 x n + 1 ( 1 − x 2 ) d x = ∫ 0 1 ( x n + 1 − x n + 3 ) d x I_n - I_{n+4} = \int_0^1 \frac{x^{n+1}(1 - x^2)(1 + x^2)}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 x^{n+1}(1 - x^2) dx = \int_0^1 (x^{n+1} - x^{n+3}) dx I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x 2 + 1 x n + 1 ( 1 − x 2 ) ( 1 + x 2 ) d x = ∫ 0 1 x n + 1 ( 1 − x 2 ) d x = ∫ 0 1 ( x n + 1 − x n + 3 ) d x
Calculăm integrala direct:
( x n + 2 n + 2 − x n + 4 n + 4 ) ∣ 0 1 = 1 n + 2 − 1 n + 4 − ( 0 − 0 ) \left. \left(\frac{x^{n+2}}{n + 2} - \frac{x^{n+4}}{n + 4}\right) \right|_0^1 = \frac{1}{n + 2} - \frac{1}{n + 4} - (0 - 0) ( n + 2 x n + 2 − n + 4 x n + 4 ) 0 1 = n + 2 1 − n + 4 1 − ( 0 − 0 )
1 n + 2 − 1 n + 4 = ( n + 4 ) − ( n + 2 ) ( n + 2 ) ( n + 4 ) = 2 ( n + 2 ) ( n + 4 ) \frac{1}{n + 2} - \frac{1}{n + 4} = \frac{(n + 4) - (n + 2)}{(n + 2)(n + 4)} = \frac{2}{(n + 2)(n + 4)} n + 2 1 − n + 4 1 = ( n + 2 ) ( n + 4 ) ( n + 4 ) − ( n + 2 ) = ( n + 2 ) ( n + 4 ) 2
pentru orice număr natural nenul n n n .
(3p)