BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2024Model Oficial

Bacalaureat 2024 - Matematică Mate-Info - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(1−2i)+i(4+i)=12(1 - 2i) + i(4 + i) = 1, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
2(1−2i)+i(4+i)=2−4i+4i+i22(1 - 2i) + i(4 + i) = 2 - 4i + 4i + i^2

(3p)

  • Reducem termenii asemenea −4i+4i=0-4i + 4i = 0 și înlocuim i2=−1i^2 = -1:
2+i2=2+(−1)=12 + i^2 = 2 + (-1) = 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ax−af(x) = x^2 + ax - a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(3,−3)A(3, -3) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(3,−3)A(3, -3) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(3)=−3f(3) = -3:
f(3)=32+a⋅3−a=9+3a−a=9+2af(3) = 3^2 + a \cdot 3 - a = 9 + 3a - a = 9 + 2a

Egalitatea devine:

9+2a=−39 + 2a = -3

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul I în raport cu aa:
2a=−3−9  ⟺  2a=−12  ⟺  a=−62a = -3 - 9 \iff 2a = -12 \iff a = -6

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x2+8)=log⁡2(8−2x)\log_2(x^2 + 8) = \log_2(8 - 2x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru argumentele logaritmilor:
    • x2+8>0x^2 + 8 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • 8−2x>0  ⟺  2x<8  ⟺  x<48 - 2x > 0 \iff 2x < 8 \iff x < 4, adică x∈(−∞,4)x \in (-\infty, 4).
  • Folosind injectivitatea funcției logaritmice log⁡2\log_2, egalăm argumentele:
x2+8=8−2x  ⟺  x2+2x=0x^2 + 8 = 8 - 2x \iff x^2 + 2x = 0

(3p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x+2)=0  ⟹  x=0saux=−2x(x + 2) = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -2
  • Verificăm compatibilitatea cu domeniul de existență (x<4x < 4):
    • Pentru x=0x = 0: 0<40 < 4 (convine);
    • Pentru x=−2x = -2: −2<4-2 < 4 (convine).

Astfel, ambele soluții sunt valide: x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte, cu cifra zecilor pară, se pot forma cu elementele mulțimii A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} numărul de două cifre căutat, cu a,b∈Aa, b \in A și a≠ba \neq b.
  • Cifra zecilor aa trebuie să fie număr par din mulțimea AA, deci a∈{2,4}a \in \{2, 4\}. Astfel, cifra zecilor se poate alege în 22 moduri.

(2p)

  • Deoarece cifrele sunt distincte, pentru fiecare alegere a cifrei zecilor aa, cifra unităților bb poate fi orice element din A∖{a}A \setminus \{a\}.
  • Mulțimea AA având 55 elemente, rămân 5−1=45 - 1 = 4 opțiuni pentru cifra unităților.
  • Conform regulii produsului, se pot forma:
2⋅4=8 numere2 \cdot 4 = 8 \text{ numere}

(3p)


5. În sistemul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,3)A(0, 3) și B(4,0)B(4, 0). Determinați coordonatele punctului CC pentru care OA→+OB→=OC→\overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} = \overrightarrow{OC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm vectorii de poziție ai punctelor AA și BB în baza canonică (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j}):
OA→=0i⃗+3j⃗=3j⃗șiOB→=4i⃗+0j⃗=4i⃗\overrightarrow{OA} = 0\vec{i} + 3\vec{j} = 3\vec{j} \quad \text{și} \quad \overrightarrow{OB} = 4\vec{i} + 0\vec{j} = 4\vec{i}

(2p)

  • Suma vectorilor este:
OC→=OA→+OB→=4i⃗+3j⃗\overrightarrow{OC} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} = 4\vec{i} + 3\vec{j}
  • Coordonatele vectorului de poziție OC→\overrightarrow{OC} sunt chiar coordonatele carteziene ale punctului CC, deci:
C(4,3)C(4, 3)

(3p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC, cu AB=5AB = 5, C=π4C = \dfrac{\pi}{4} și înălțimea AD=4AD = 4. Arătați că BC=7BC = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ADCADC, dreptunghic în DD (AD⊥BCAD \perp BC):
    • Măsura unghiului CC este π4=45∘\dfrac{\pi}{4} = 45^\circ, deci triunghiul ADCADC este dreptunghic isoscel cu catetele congruente:
DC=AD=4DC = AD = 4

(sau prin trigonometrie: tg⁡C=ADDC  ⟹  1=4DC  ⟹  DC=4\operatorname{tg} C = \dfrac{AD}{DC} \implies 1 = \dfrac{4}{DC} \implies DC = 4)

(2p)

  • În triunghiul ADBADB, dreptunghic în DD:
    • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru cateta BDBD:
BD2=AB2−AD2=52−42=25−16=9  ⟹  BD=3BD^2 = AB^2 - AD^2 = 5^2 - 4^2 = 25 - 16 = 9 \implies BD = 3
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, piciorul înălțimii DD se află pe segmentul [BC][BC], deci:
BC=BD+DC=3+4=7BC = BD + DC = 3 + 4 = 7

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(001a−1a100)A(a) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Arătați că A(a)⋅A(b)=A(a)−A(b)+I3A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3, pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați matricea X∈M3(R)X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) pentru care A(1)⋅X⋅A(0)=I3A(1) \cdot X \cdot A(0) = I_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(0011−11100)A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Determinantul său este:

det⁡(A(1))=∣0011−11100∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & 0 & 0 \end{vmatrix}

(2p)

  • Dezvoltăm determinantul după prima linie (sau după coloana a doua):
det⁡(A(1))=1⋅(−1)1+3∣1−110∣=1⋅(1⋅0−(−1)⋅1)=1⋅(0+1)=1\det(A(1)) = 1 \cdot (-1)^{1+3} \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 1 \cdot (1 \cdot 0 - (-1) \cdot 1) = 1 \cdot (0 + 1) = 1

(Alternativ, prin regula lui Sarrus: 0⋅(−1)⋅0+0⋅1⋅1+1⋅1⋅0−1⋅(−1)⋅1−0⋅1⋅0−0⋅0⋅0=0+0+0−(−1)−0−0=10 \cdot (-1) \cdot 0 + 0 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 0 - 1 \cdot (-1) \cdot 1 - 0 \cdot 1 \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 0 = 0 + 0 + 0 - (-1) - 0 - 0 = 1.)

(3p)

b) Demonstrarea egalității A(a)⋅A(b)=A(a)−A(b)+I3A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3
  • Calculăm produsul A(a)⋅A(b)A(a) \cdot A(b):
A(a)⋅A(b)=(001a−1a100)(001b−1b100)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ b & -1 & b \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Înmulțind liniile cu coloanele:
    • Linia 1:
      • Coloana 1: 0⋅0+0⋅b+1⋅1=10 \cdot 0 + 0 \cdot b + 1 \cdot 1 = 1
      • Coloana 2: 0⋅0+0⋅(−1)+1⋅0=00 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 = 0
      • Coloana 3: 0⋅1+0⋅b+1⋅0=00 \cdot 1 + 0 \cdot b + 1 \cdot 0 = 0
    • Linia 2:
      • Coloana 1: a⋅0+(−1)⋅b+a⋅1=a−ba \cdot 0 + (-1) \cdot b + a \cdot 1 = a - b
      • Coloana 2: a⋅0+(−1)⋅(−1)+a⋅0=1a \cdot 0 + (-1) \cdot (-1) + a \cdot 0 = 1
      • Coloana 3: a⋅1+(−1)⋅b+a⋅0=a−ba \cdot 1 + (-1) \cdot b + a \cdot 0 = a - b
    • Linia 3:
      • Coloana 1: 1⋅0+0⋅b+0⋅1=01 \cdot 0 + 0 \cdot b + 0 \cdot 1 = 0
      • Coloana 2: 1⋅0+0⋅(−1)+0⋅0=01 \cdot 0 + 0 \cdot (-1) + 0 \cdot 0 = 0
      • Coloana 3: 1⋅1+0⋅b+0⋅0=11 \cdot 1 + 0 \cdot b + 0 \cdot 0 = 1

Astfel obținem:

A(a)⋅A(b)=(100a−b1a−b001)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ a - b & 1 & a - b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Pe de altă parte, calculăm membrul drept A(a)−A(b)+I3A(a) - A(b) + I_3:
A(a)−A(b)=(001a−1a100)−(001b−1b100)=(000a−b0a−b000)A(a) - A(b) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ a & -1 & a \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ b & -1 & b \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ a - b & 0 & a - b \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Adunând matricea unitate I3I_3:

A(a)−A(b)+I3=(000a−b0a−b000)+(100010001)=(100a−b1a−b001)A(a) - A(b) + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ a - b & 0 & a - b \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ a - b & 1 & a - b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

Cum cei doi membri conduc la aceeași matrice, rezultă A(a)⋅A(b)=A(a)−A(b)+I3A(a) \cdot A(b) = A(a) - A(b) + I_3, pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)

c) Determinarea matricei XX
  • Folosim relația demonstrată la punctul b):
    • Pentru a=b=1a = b = 1:
A(1)⋅A(1)=A(1)−A(1)+I3=I3  ⟹  (A(1))−1=A(1)A(1) \cdot A(1) = A(1) - A(1) + I_3 = I_3 \implies (A(1))^{-1} = A(1)
  • Pentru a=b=0a = b = 0:
A(0)⋅A(0)=A(0)−A(0)+I3=I3  ⟹  (A(0))−1=A(0)A(0) \cdot A(0) = A(0) - A(0) + I_3 = I_3 \implies (A(0))^{-1} = A(0)

(2p)

  • Ecuația matriceală dată este:
A(1)⋅X⋅A(0)=I3A(1) \cdot X \cdot A(0) = I_3

Înmulțim ecuația la stânga cu (A(1))−1=A(1)(A(1))^{-1} = A(1) și la dreapta cu (A(0))−1=A(0)(A(0))^{-1} = A(0):

X=A(1)⋅I3⋅A(0)=A(1)⋅A(0)X = A(1) \cdot I_3 \cdot A(0) = A(1) \cdot A(0)
  • Folosind din nou proprietatea de la punctul b) pentru a=1a = 1 și b=0b = 0:
X=A(1)⋅A(0)=(1001−011−0001)=(100111001)X = A(1) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 1 - 0 & 1 & 1 - 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea M=[3,+∞)M = [3, +\infty) se definește legea de compoziție x∘y=m(x−3)(y−3)+3x \circ y = m(x - 3)(y - 3) + 3, unde m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty).

a) Arătați că 3∘5=33 \circ 5 = 3, pentru orice m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty). (5p)

b) Pentru m=2m = 2, arătați că e=72e = \dfrac{7}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

c) Se consideră funcția f:M→Mf: M \to M, f(x)=3+x−3f(x) = 3 + \sqrt{x - 3}. Pentru m=1m = 1, arătați că f(x∘y)=f(x)∘f(y)f(x \circ y) = f(x) \circ f(y), pentru orice x,y∈Mx, y \in M. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 3∘53 \circ 5
  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=5y = 5:
3∘5=m(3−3)(5−3)+33 \circ 5 = m(3 - 3)(5 - 3) + 3

(3p)

  • Deoarece 3−3=03 - 3 = 0:
3∘5=m⋅0⋅2+3=0+3=33 \circ 5 = m \cdot 0 \cdot 2 + 3 = 0 + 3 = 3

pentru orice m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty).

(2p)

b) Demonstrarea faptului că e=72e = \dfrac{7}{2} este element neutru pentru m=2m = 2
  • Pentru m=2m = 2, legea de compoziție devine:
x∘y=2(x−3)(y−3)+3x \circ y = 2(x - 3)(y - 3) + 3
  • Verificăm dacă x∘e=xx \circ e = x pentru orice x∈Mx \in M:
x∘72=2(x−3)(72−3)+3=2(x−3)⋅12+3=(x−3)+3=xx \circ \frac{7}{2} = 2(x - 3)\left(\frac{7}{2} - 3\right) + 3 = 2(x - 3) \cdot \frac{1}{2} + 3 = (x - 3) + 3 = x

(2p)

  • Verificăm dacă e∘x=xe \circ x = x pentru orice x∈Mx \in M:
72∘x=2(72−3)(x−3)+3=2⋅12⋅(x−3)+3=(x−3)+3=x\frac{7}{2} \circ x = 2\left(\frac{7}{2} - 3\right)(x - 3) + 3 = 2 \cdot \frac{1}{2} \cdot (x - 3) + 3 = (x - 3) + 3 = x
  • Observăm că 72=3,5≥3\dfrac{7}{2} = 3{,}5 \ge 3, deci 72∈M\dfrac{7}{2} \in M.
  • Cum x∘72=72∘x=xx \circ \dfrac{7}{2} = \dfrac{7}{2} \circ x = x pentru orice x∈Mx \in M, rezultă că e=72e = \dfrac{7}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

(3p)

c) Verificarea proprietății de morfism f(x∘y)=f(x)∘f(y)f(x \circ y) = f(x) \circ f(y) pentru m=1m = 1
  • Pentru m=1m = 1, legea de compoziție este:
x∘y=(x−3)(y−3)+3x \circ y = (x - 3)(y - 3) + 3
  • Calculăm membrul stâng, f(x∘y)f(x \circ y):
f(x∘y)=3+(x∘y)−3=3+(x−3)(y−3)+3−3=3+(x−3)(y−3)f(x \circ y) = 3 + \sqrt{(x \circ y) - 3} = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3) + 3 - 3} = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)}

(2p)

  • Calculăm membrul drept, f(x)∘f(y)f(x) \circ f(y):
    • Avem f(x)=3+x−3f(x) = 3 + \sqrt{x - 3} și f(y)=3+y−3f(y) = 3 + \sqrt{y - 3}, de unde:
f(x)−3=x−3șif(y)−3=y−3f(x) - 3 = \sqrt{x - 3} \quad \text{și} \quad f(y) - 3 = \sqrt{y - 3}
  • Aplicând definiția legii pentru elementele f(x)f(x) și f(y)f(y):
f(x)∘f(y)=(f(x)−3)(f(y)−3)+3=x−3⋅y−3+3=3+(x−3)(y−3)f(x) \circ f(y) = (f(x) - 3)(f(y) - 3) + 3 = \sqrt{x - 3} \cdot \sqrt{y - 3} + 3 = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)}
  • Deoarece f(x∘y)=3+(x−3)(y−3)=f(x)∘f(y)f(x \circ y) = 3 + \sqrt{(x - 3)(y - 3)} = f(x) \circ f(y) pentru orice x,y∈Mx, y \in M, egalitatea este demonstrată.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−e−xx−1f(x) = x - \dfrac{e^{-x}}{x - 1}.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)2+xe−x(x−1)2f'(x) = \dfrac{(x - 1)^2 + x e^{-x}}{(x - 1)^2}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Funcția este derivabilă pe (1,+∞)(1, +\infty) ca diferență și cât de funcții elementare derivabile.
  • Derivăm funcția termen cu termen:
f′(x)=(x)′−(e−xx−1)′=1−(e−x)′(x−1)−e−x(x−1)′(x−1)2f'(x) = (x)' - \left(\frac{e^{-x}}{x - 1}\right)' = 1 - \frac{(e^{-x})'(x - 1) - e^{-x}(x - 1)'}{(x - 1)^2}

(3p)

  • Știind că (e−x)′=−e−x(e^{-x})' = -e^{-x} și (x−1)′=1(x - 1)' = 1:
f′(x)=1−−e−x(x−1)−e−x(x−1)2=1−−e−x(x−1+1)(x−1)2=1−−xe−x(x−1)2=1+xe−x(x−1)2f'(x) = 1 - \frac{-e^{-x}(x - 1) - e^{-x}}{(x - 1)^2} = 1 - \frac{-e^{-x}(x - 1 + 1)}{(x - 1)^2} = 1 - \frac{-x e^{-x}}{(x - 1)^2} = 1 + \frac{x e^{-x}}{(x - 1)^2}
  • Aducând la același numitor comun (x−1)2(x - 1)^2:
f′(x)=(x−1)2+xe−x(x−1)2,x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{(x - 1)^2 + x e^{-x}}{(x - 1)^2}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Asimptota oblică spre +∞+\infty
  • Asimptota oblică spre +∞+\infty are ecuația y=mx+ny = mx + n.
  • Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(1−e−xx(x−1))m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{e^{-x}}{x(x - 1)}\right)

Cum e−x=1exe^{-x} = \dfrac{1}{e^x}, avem:

lim⁡x→+∞1x(x−1)ex=0  ⟹  m=1−0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x(x - 1)e^x} = 0 \implies m = 1 - 0 = 1

(3p)

  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(f(x)−x)=lim⁡x→+∞(−e−xx−1)=lim⁡x→+∞(−1(x−1)ex)=0n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - x) = \lim_{x \to +\infty} \left(-\frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(-\frac{1}{(x - 1)e^x}\right) = 0
  • Rezultă că dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Demonstrarea bijectivității funcției ff
  • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x>1x > 1, deci:
    • (x−1)2>0(x - 1)^2 > 0
    • x>0x > 0 și e−x>0  ⟹  xe−x>0e^{-x} > 0 \implies x e^{-x} > 0
    • Prin urmare, numărătorul (x−1)2+xe−x>0(x - 1)^2 + x e^{-x} > 0, de unde f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
  • Deoarece f′(x)>0f'(x) > 0 pe (1,+∞)(1, +\infty), funcția ff este strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty), ceea ce implică faptul că ff este injectivă.

(2p)

  • Funcția ff este continuă pe (1,+∞)(1, +\infty). Calculăm limitele la capetele intervalului:
    • La capătul din stânga (x↘1x \searrow 1):
lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x↘1(x−e−xx−1)=1−e−10+=1−(+∞)=−∞\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} \left(x - \frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = 1 - \frac{e^{-1}}{0^+} = 1 - (+\infty) = -\infty
  • La capătul din dreapta (x→+∞x \to +\infty):
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x−e−xx−1)=+∞−0=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - \frac{e^{-x}}{x - 1}\right) = +\infty - 0 = +\infty
  • Cum funcția ff este continuă și strict crescătoare, conform proprietății lui Darboux, imaginea funcției este:
Im⁡(f)=(lim⁡x↘1f(x),lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,+∞)=R\operatorname{Im}(f) = \left(\lim_{x \searrow 1} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

Prin urmare, funcția ff este surjectivă.

  • Fiind injectivă și surjectivă, funcția ff este bijectivă.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x(x2+1)2f(x) = \dfrac{x}{(x^2 + 1)^2}.

a) Arătați că ∫13f(x)(x2+1)2dx=4\displaystyle \int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx = 4. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x)dx=14\displaystyle \int_0^1 f(x) dx = \dfrac{1}{4}. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01xnxf(x)dxI_n = \displaystyle \int_0^1 x^n \sqrt{x f(x)} dx. Arătați că In−In+4=2(n+2)(n+4)I_n - I_{n+4} = \dfrac{2}{(n + 2)(n + 4)}, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫13f(x)(x2+1)2dx\int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x(x2+1)2f(x) = \dfrac{x}{(x^2 + 1)^2}:
∫13f(x)(x2+1)2dx=∫13x(x2+1)2⋅(x2+1)2dx=∫13x dx\int_1^3 f(x)(x^2 + 1)^2 dx = \int_1^3 \frac{x}{(x^2 + 1)^2} \cdot (x^2 + 1)^2 dx = \int_1^3 x \, dx

(3p)

  • Integrăm:
∫13x dx=x22∣13=322−122=92−12=82=4\int_1^3 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_1^3 = \frac{3^2}{2} - \frac{1^2}{2} = \frac{9}{2} - \frac{1}{2} = \frac{8}{2} = 4

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x)dx\int_0^1 f(x) dx
  • Scriem integrala:
∫01f(x)dx=∫01x(x2+1)2dx=12∫01(x2+1)′(x2+1)2dx\int_0^1 f(x) dx = \int_0^1 \frac{x}{(x^2 + 1)^2} dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \frac{(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} dx
  • Folosind formula ∫u′u2dx=−1u\displaystyle \int \frac{u'}{u^2} dx = -\frac{1}{u}:
∫01f(x)dx=(−12(x2+1))∣01\int_0^1 f(x) dx = \left. \left(-\frac{1}{2(x^2 + 1)}\right) \right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
−12(12+1)−(−12(02+1))=−14+12=14-\frac{1}{2(1^2 + 1)} - \left(-\frac{1}{2(0^2 + 1)}\right) = -\frac{1}{4} + \frac{1}{2} = \frac{1}{4}

(2p)

c) Relația dintre InI_n și In+4I_{n+4}
  • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem:
xf(x)=x⋅x(x2+1)2=x2(x2+1)2=xx2+1\sqrt{x f(x)} = \sqrt{x \cdot \frac{x}{(x^2 + 1)^2}} = \sqrt{\frac{x^2}{(x^2 + 1)^2}} = \frac{x}{x^2 + 1}
  • Astfel, termenul InI_n devine:
In=∫01xn⋅xx2+1dx=∫01xn+1x2+1dxI_n = \int_0^1 x^n \cdot \frac{x}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 \frac{x^{n+1}}{x^2 + 1} dx

(2p)

  • Calculăm diferența In−In+4I_n - I_{n+4}:
In−In+4=∫01xn+1x2+1dx−∫01xn+5x2+1dx=∫01xn+1(1−x4)x2+1dxI_n - I_{n+4} = \int_0^1 \frac{x^{n+1}}{x^2 + 1} dx - \int_0^1 \frac{x^{n+5}}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 \frac{x^{n+1}(1 - x^4)}{x^2 + 1} dx
  • Descompunem numărătorul 1−x4=(1−x2)(1+x2)1 - x^4 = (1 - x^2)(1 + x^2):
In−In+4=∫01xn+1(1−x2)(1+x2)x2+1dx=∫01xn+1(1−x2)dx=∫01(xn+1−xn+3)dxI_n - I_{n+4} = \int_0^1 \frac{x^{n+1}(1 - x^2)(1 + x^2)}{x^2 + 1} dx = \int_0^1 x^{n+1}(1 - x^2) dx = \int_0^1 (x^{n+1} - x^{n+3}) dx
  • Calculăm integrala direct:
(xn+2n+2−xn+4n+4)∣01=1n+2−1n+4−(0−0)\left. \left(\frac{x^{n+2}}{n + 2} - \frac{x^{n+4}}{n + 4}\right) \right|_0^1 = \frac{1}{n + 2} - \frac{1}{n + 4} - (0 - 0)
  • Aducem la numitor comun:
1n+2−1n+4=(n+4)−(n+2)(n+2)(n+4)=2(n+2)(n+4)\frac{1}{n + 2} - \frac{1}{n + 4} = \frac{(n + 4) - (n + 2)}{(n + 2)(n + 4)} = \frac{2}{(n + 2)(n + 4)}

pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)