BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Sesiunea August

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați termenul a6a_6 al progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, cu a1=3a_1 = 3 și a5=23a_5 = 23. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Termenul general al unei progresii aritmetice este an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r, unde rr este rația. Pentru n=5n = 5:
a5=a1+4r  ⟹  23=3+4r  ⟹  4r=20  ⟹  r=5a_5 = a_1 + 4r \implies 23 = 3 + 4r \implies 4r = 20 \implies r = 5

(3p)

  • Calculăm termenul a6a_6:
a6=a5+r=23+5=28a_6 = a_5 + r = 23 + 5 = 28

(sau a6=a1+5r=3+5⋅5=28a_6 = a_1 + 5r = 3 + 5 \cdot 5 = 28)

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−6x+8f(x) = x^2 - 6x + 8. Determinați numărul real mm, știind că punctul A(m,−1)A(m, -1) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(m,−1)A(m, -1) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(m)=−1f(m) = -1:
m2−6m+8=−1  ⟺  m2−6m+9=0m^2 - 6m + 8 = -1 \iff m^2 - 6m + 9 = 0

(3p)

  • Ecuația se restrânge sub forma unui pătrat perfect:
(m−3)2=0  ⟹  m=3(m - 3)^2 = 0 \implies m = 3

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9x−1=3⋅3x+19^{x-1} = 3 \cdot 3^{x+1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ambii membri ai ecuației ca puteri ale aceleiași baze, 33:
(32)x−1=31⋅3x+1  ⟺  32(x−1)=3x+2  ⟺  32x−2=3x+2(3^2)^{x-1} = 3^1 \cdot 3^{x+1} \iff 3^{2(x-1)} = 3^{x+2} \iff 3^{2x-2} = 3^{x+2}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială de bază 33 este strict injectivă, egalăm exponenții:
2x−2=x+2  ⟺  2x−x=2+2  ⟹  x=42x - 2 = x + 2 \iff 2x - x = 2 + 2 \implies x = 4

(2p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}. Determinați numărul submulțimilor nevide ale mulțimii AA, care au cel mult două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are n=5n = 5 elemente. Submulțimile nevide care au cel mult două elemente pot avea exact 1 element sau exact 2 elemente:
    • Numărul submulțimilor cu un singur element este C51C_5^1:
C51=5C_5^1 = 5
  • Numărul submulțimilor cu două elemente este C52C_5^2:
C52=5⋅42=10C_5^2 = \frac{5 \cdot 4}{2} = 10

(3p)

  • Numărul total de submulțimi cerute este:
C51+C52=5+10=15C_5^1 + C_5^2 = 5 + 10 = 15

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,1)A(3, 1) și B(4,4)B(4, 4). Determinați coordonatele punctului CC, știind că OA→=BC→\overrightarrow{OA} = \overrightarrow{BC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Vectorul de poziție al punctului AA este OA→=3i⃗+j⃗\overrightarrow{OA} = 3\vec{i} + \vec{j}.
  • Notăm coordonatele punctului CC cu (xC,yC)(x_C, y_C). Vectorul BC→\overrightarrow{BC} se exprimă prin:
BC→=(xC−xB)i⃗+(yC−yB)j⃗=(xC−4)i⃗+(yC−4)j⃗\overrightarrow{BC} = (x_C - x_B)\vec{i} + (y_C - y_B)\vec{j} = (x_C - 4)\vec{i} + (y_C - 4)\vec{j}

(3p)

  • Din egalitatea OA→=BC→\overrightarrow{OA} = \overrightarrow{BC}, egalăm componentele scalare:
{xC−4=3  ⟹  xC=7yC−4=1  ⟹  yC=5\begin{cases} x_C - 4 = 3 \implies x_C = 7 \\ y_C - 4 = 1 \implies y_C = 5 \end{cases}

Deci punctul căutat are coordonatele C(7,5)C(7, 5).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=6AB = 6 și înălțimea AD=3AD = 3. Arătați că raza cercului circumscris triunghiului ABCABC este egală cu 232\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul △ADB\triangle ADB dreptunghic în DD, aplicăm teorema lui Pitagora:
BD=AB2−AD2=62−32=36−9=27=33BD = \sqrt{AB^2 - AD^2} = \sqrt{6^2 - 3^2} = \sqrt{36 - 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ), aplicăm teorema catetei pentru cateta ABAB:
AB2=BD⋅BC  ⟹  36=33⋅BC  ⟹  BC=3633=123=43AB^2 = BD \cdot BC \implies 36 = 3\sqrt{3} \cdot BC \implies BC = \frac{36}{3\sqrt{3}} = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}

(Alternativ, în △ADB\triangle ADB, sin⁡(∠B)=ADAB=36=12  ⟹  ∠B=30∘\sin(\angle B) = \frac{AD}{AB} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2} \implies \angle B = 30^\circ, de unde BC=ABcos⁡30∘=632=43BC = \frac{AB}{\cos 30^\circ} = \frac{6}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 4\sqrt{3}.)

  • Într-un triunghi dreptunghic, raza cercului circumscris este egală cu jumătatea ipotenuzei:
R=BC2=432=23R = \frac{BC}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(x)=(xxx1x1−1−x−1)A(x) = \begin{pmatrix} x & x & x \\ 1 & x & 1 \\ -1 & -x & -1 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0. (5p)

b) Arătați că A(x)A(y)−A(xy)=(x+y−2)A(0)A(x)A(y) - A(xy) = (x + y - 2)A(0), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numerele reale xx și yy pentru care A(−1)A(3)A(x)=A(y)A(-1)A(3)A(x) = A(y). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei:
A(1)=(111111−1−1−1)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \\ -1 & -1 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣111111−1−1−1∣\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \\ -1 & -1 & -1 \end{vmatrix}

Deoarece prima și a doua linie sunt identice (L1=L2L_1 = L_2), determinantul este nul:

det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0

(sau prin regula lui Sarrus: det⁡(A(1))=−1−1−1−(−1)−(−1)−(−1)=−3+3=0\det(A(1)) = -1 - 1 - 1 - (-1) - (-1) - (-1) = -3 + 3 = 0)

(3p)

b) Demonstrarea identității A(x)A(y)−A(xy)=(x+y−2)A(0)A(x)A(y) - A(xy) = (x + y - 2)A(0)
  • Calculăm produsul A(x)A(y)A(x)A(y):
A(x)A(y)=(xxx1x1−1−x−1)(yyy1y1−1−y−1)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} x & x & x \\ 1 & x & 1 \\ -1 & -x & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} y & y & y \\ 1 & y & 1 \\ -1 & -y & -1 \end{pmatrix}

Efectuăm produsele pe linii și coloane:

  • Linia 1:
    • Coloana 1: x⋅y+x⋅1+x⋅(−1)=xy+x−x=xyx \cdot y + x \cdot 1 + x \cdot (-1) = xy + x - x = xy
    • Coloana 2: x⋅y+x⋅y+x⋅(−y)=xy+xy−xy=xyx \cdot y + x \cdot y + x \cdot (-y) = xy + xy - xy = xy
    • Coloana 3: x⋅y+x⋅1+x⋅(−1)=xy+x−x=xyx \cdot y + x \cdot 1 + x \cdot (-1) = xy + x - x = xy
  • Linia 2:
    • Coloana 1: 1⋅y+x⋅1+1⋅(−1)=x+y−11 \cdot y + x \cdot 1 + 1 \cdot (-1) = x + y - 1
    • Coloana 2: 1⋅y+x⋅y+1⋅(−y)=xy1 \cdot y + x \cdot y + 1 \cdot (-y) = xy
    • Coloana 3: 1⋅y+x⋅1+1⋅(−1)=x+y−11 \cdot y + x \cdot 1 + 1 \cdot (-1) = x + y - 1
  • Linia 3:
    • Coloana 1: (−1)⋅y+(−x)⋅1+(−1)⋅(−1)=−x−y+1=−(x+y−1)(-1) \cdot y + (-x) \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) = -x - y + 1 = -(x + y - 1)
    • Coloana 2: (−1)⋅y+(−x)⋅y+(−1)⋅(−y)=−xy(-1) \cdot y + (-x) \cdot y + (-1) \cdot (-y) = -xy
    • Coloana 3: (−1)⋅y+(−x)⋅1+(−1)⋅(−1)=−x−y+1=−(x+y−1)(-1) \cdot y + (-x) \cdot 1 + (-1) \cdot (-1) = -x - y + 1 = -(x + y - 1)

Deci:

A(x)A(y)=(xyxyxyx+y−1xyx+y−1−(x+y−1)−xy−(x+y−1))A(x)A(y) = \begin{pmatrix} xy & xy & xy \\ x + y - 1 & xy & x + y - 1 \\ -(x + y - 1) & -xy & -(x + y - 1) \end{pmatrix}
  • Matricea A(xy)A(xy) este:
A(xy)=(xyxyxy1xy1−1−xy−1)A(xy) = \begin{pmatrix} xy & xy & xy \\ 1 & xy & 1 \\ -1 & -xy & -1 \end{pmatrix}
  • Scăzând cele două matrice, obținem:
A(x)A(y)−A(xy)=(000x+y−20x+y−2−(x+y−2)0−(x+y−2))A(x)A(y) - A(xy) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ x + y - 2 & 0 & x + y - 2 \\ -(x + y - 2) & 0 & -(x + y - 2) \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea A(0)A(0) este:
A(0)=(000101−10−1)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 1 & 0 & 1 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

Dând factor scalar pe x+y−2x + y - 2:

(000x+y−20x+y−2−(x+y−2)0−(x+y−2))=(x+y−2)(000101−10−1)=(x+y−2)A(0)\begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ x + y - 2 & 0 & x + y - 2 \\ -(x + y - 2) & 0 & -(x + y - 2) \end{pmatrix} = (x + y - 2)\begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 1 & 0 & 1 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix} = (x + y - 2)A(0)

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

c) Determinarea numerelor reale xx și yy
  • Din relația demonstrată la punctul b), avem A(u)A(v)=A(uv)+(u+v−2)A(0)A(u)A(v) = A(uv) + (u + v - 2)A(0), pentru orice u,v∈Ru, v \in \mathbb{R}.
  • Aplicăm relația pentru u=−1u = -1 și v=3v = 3:
u+v−2=−1+3−2=0  ⟹  A(−1)A(3)=A((−1)⋅3)+0⋅A(0)=A(−3)u + v - 2 = -1 + 3 - 2 = 0 \implies A(-1)A(3) = A((-1) \cdot 3) + 0 \cdot A(0) = A(-3)
  • Produsul cerut devine:
A(−1)A(3)A(x)=A(−3)A(x)A(-1)A(3)A(x) = A(-3)A(x)
  • Aplicăm din nou relația de la punctul b) pentru u=−3u = -3 și v=xv = x:
A(−3)A(x)=A(−3x)+(−3+x−2)A(0)=A(−3x)+(x−5)A(0)A(-3)A(x) = A(-3x) + (-3 + x - 2)A(0) = A(-3x) + (x - 5)A(0)

(2p)

  • Scriem matricea A(−3x)+(x−5)A(0)A(-3x) + (x - 5)A(0):
A(−3x)+(x−5)A(0)=(−3x−3x−3x1−3x1−13x−1)+(000x−50x−5−(x−5)0−(x−5))=(−3x−3x−3xx−4−3xx−4−(x−4)3x−(x−4))A(-3x) + (x - 5)A(0) = \begin{pmatrix} -3x & -3x & -3x \\ 1 & -3x & 1 \\ -1 & 3x & -1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ x - 5 & 0 & x - 5 \\ -(x - 5) & 0 & -(x - 5) \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -3x & -3x & -3x \\ x - 4 & -3x & x - 4 \\ -(x - 4) & 3x & -(x - 4) \end{pmatrix}
  • Egalând cu A(y)=(yyy1y1−1−y−1)A(y) = \begin{pmatrix} y & y & y \\ 1 & y & 1 \\ -1 & -y & -1 \end{pmatrix}, obținem:
{−3x=yx−4=1  ⟹  x=5\begin{cases} -3x = y \\ x - 4 = 1 \implies x = 5 \end{cases}
  • Înlocuind x=5x = 5, rezultă:
y=−3⋅5=−15y = -3 \cdot 5 = -15

Verificăm și celelalte elemente: pe linia 2, elementul din mijloc este −3x=−15=y-3x = -15 = y; pe linia 3, −(x−4)=−1-(x - 4) = -1 și 3x=15=−y3x = 15 = -y, care sunt verificate.

Așadar, soluțiile sunt x=5x = 5 și y=−15y = -15.

(3p)


Problema 2

Se consideră polinomul:

f=X4+2X3−8X2+3mX+mf = X^4 + 2X^3 - 8X^2 + 3mX + m

unde mm este număr real.

a) Pentru m=2m = 2, arătați că f(1)=3f(1) = 3. (5p)

b) Pentru m=0m = 0, determinați rădăcinile polinomului ff. (5p)

c) Determinați numărul rațional mm pentru care polinomul ff are rădăcina x1=1+3x_1 = 1 + \sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii f(1)f(1) pentru m=2m = 2
  • Pentru m=2m = 2, polinomul devine:
f=X4+2X3−8X2+6X+2f = X^4 + 2X^3 - 8X^2 + 6X + 2

(3p)

  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=14+2⋅13−8⋅12+6⋅1+2=1+2−8+6+2=3f(1) = 1^4 + 2 \cdot 1^3 - 8 \cdot 1^2 + 6 \cdot 1 + 2 = 1 + 2 - 8 + 6 + 2 = 3

(2p)

b) Determinarea rădăcinilor pentru m=0m = 0
  • Pentru m=0m = 0, polinomul este:
f=X4+2X3−8X2f = X^4 + 2X^3 - 8X^2
  • Dăm factor comun pe X2X^2:
f=X2(X2+2X−8)f = X^2(X^2 + 2X - 8)

(2p)

  • Rădăcinile ecuației f(x)=0f(x) = 0 sunt date de:
    • x2=0  ⟹  x1=x2=0x^2 = 0 \implies x_1 = x_2 = 0
    • x2+2x−8=0x^2 + 2x - 8 = 0, cu Δ=22−4⋅1⋅(−8)=4+32=36\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-8) = 4 + 32 = 36:
x=−2±62  ⟹  x3=−4,x4=2x = \frac{-2 \pm 6}{2} \implies x_3 = -4, \quad x_4 = 2

Deci rădăcinile polinomului ff sunt x1=0x_1 = 0, x2=0x_2 = 0, x3=−4x_3 = -4 și x4=2x_4 = 2.

(3p)

c) Determinarea numărului rațional mm
  • Deoarece m∈Qm \in \mathbb{Q}, polinomul ff are coeficienți raționali (f∈Q[X]f \in \mathbb{Q}[X]).
  • Dacă x1=1+3x_1 = 1 + \sqrt{3} este rădăcină a polinomului ff, atunci și conjugata sa, x2=1−3x_2 = 1 - \sqrt{3}, este rădăcină a polinomului ff.

(2p)

  • Calculăm suma și produsul celor două rădăcini iraționale:
x1+x2=(1+3)+(1−3)=2x_1 + x_2 = (1 + \sqrt{3}) + (1 - \sqrt{3}) = 2 x1x2=(1+3)(1−3)=12−(3)2=1−3=−2x_1 x_2 = (1 + \sqrt{3})(1 - \sqrt{3}) = 1^2 - (\sqrt{3})^2 = 1 - 3 = -2
  • Fie x3x_3 și x4x_4 celelalte două rădăcini ale lui ff. Din relațiile lui Viète pentru polinomul f=X4+2X3−8X2+3mX+mf = X^4 + 2X^3 - 8X^2 + 3mX + m:
    • Suma tuturor rădăcinilor:
x1+x2+x3+x4=−2  ⟹  2+x3+x4=−2  ⟹  x3+x4=−4x_1 + x_2 + x_3 + x_4 = -2 \implies 2 + x_3 + x_4 = -2 \implies x_3 + x_4 = -4
  • Suma produselor luate câte două:
x1x2+(x1+x2)(x3+x4)+x3x4=−8  ⟹  −2+2(−4)+x3x4=−8x_1 x_2 + (x_1 + x_2)(x_3 + x_4) + x_3 x_4 = -8 \implies -2 + 2(-4) + x_3 x_4 = -8 −10+x3x4=−8  ⟹  x3x4=2-10 + x_3 x_4 = -8 \implies x_3 x_4 = 2
  • Din relația lui Viète pentru produsul tuturor rădăcinilor:
x1x2x3x4=m  ⟹  (−2)⋅2=m  ⟹  m=−4x_1 x_2 x_3 x_4 = m \implies (-2) \cdot 2 = m \implies m = -4
  • Verificăm și a treia relație a lui Viète:
x1x2(x3+x4)+x3x4(x1+x2)=−2(−4)+2(2)=8+4=12=−3m  ⟹  −3(−4)=12 (adeva˘rat)x_1 x_2(x_3 + x_4) + x_3 x_4(x_1 + x_2) = -2(-4) + 2(2) = 8 + 4 = 12 = -3m \implies -3(-4) = 12 \text{ (adevărat)}

Cum −4∈Q-4 \in \mathbb{Q}, numărul căutat este m=−4m = -4.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3exx2+x+1f(x) = \dfrac{3e^x}{x^2 + x + 1}.

a) Arătați că f′(x)=3ex⋅x(x−1)(x2+x+1)2f'(x) = \dfrac{3e^x \cdot x(x - 1)}{(x^2 + x + 1)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→+∞f(2x)f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} \dfrac{f(2x)}{f(x)} = +\infty. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=mf(x) = m are exact trei soluții, pentru orice m∈(e,3)m \in (e, 3). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, numitorul x2+x+1x^2 + x + 1 având discriminantul Δ=1−4=−3<0\Delta = 1 - 4 = -3 < 0, deci x2+x+1>0x^2 + x + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare a unui cât (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=3⋅(ex)′(x2+x+1)−ex(x2+x+1)′(x2+x+1)2=3⋅ex(x2+x+1)−ex(2x+1)(x2+x+1)2f'(x) = 3 \cdot \frac{(e^x)'(x^2 + x + 1) - e^x(x^2 + x + 1)'}{(x^2 + x + 1)^2} = 3 \cdot \frac{e^x(x^2 + x + 1) - e^x(2x + 1)}{(x^2 + x + 1)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe 3ex3e^x:
f′(x)=3ex(x2+x+1−2x−1)(x2+x+1)2=3ex(x2−x)(x2+x+1)2=3ex⋅x(x−1)(x2+x+1)2,x∈Rf'(x) = \frac{3e^x (x^2 + x + 1 - 2x - 1)}{(x^2 + x + 1)^2} = \frac{3e^x(x^2 - x)}{(x^2 + x + 1)^2} = \frac{3e^x \cdot x(x - 1)}{(x^2 + x + 1)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Calculul limitei lim⁡x→+∞f(2x)f(x)\lim_{x \to +\infty} \frac{f(2x)}{f(x)}
  • Exprimăm raportul f(2x)f(x)\frac{f(2x)}{f(x)}:
f(2x)=3e2x(2x)2+2x+1=3e2x4x2+2x+1f(2x) = \frac{3e^{2x}}{(2x)^2 + 2x + 1} = \frac{3e^{2x}}{4x^2 + 2x + 1} f(2x)f(x)=3e2x4x2+2x+1⋅x2+x+13ex=e2xex⋅x2+x+14x2+2x+1=ex⋅x2+x+14x2+2x+1\frac{f(2x)}{f(x)} = \frac{3e^{2x}}{4x^2 + 2x + 1} \cdot \frac{x^2 + x + 1}{3e^x} = \frac{e^{2x}}{e^x} \cdot \frac{x^2 + x + 1}{4x^2 + 2x + 1} = e^x \cdot \frac{x^2 + x + 1}{4x^2 + 2x + 1}

(2p)

  • Calculăm limitele celor doi factori când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞ex=+∞\lim_{x \to +\infty} e^x = +\infty lim⁡x→+∞x2+x+14x2+2x+1=lim⁡x→+∞x2(1+1x+1x2)x2(4+2x+1x2)=14\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + x + 1}{4x^2 + 2x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)}{x^2\left(4 + \frac{2}{x} + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{1}{4}
  • Limita produsului este:
lim⁡x→+∞f(2x)f(x)=(+∞)⋅14=+∞\lim_{x \to +\infty} \frac{f(2x)}{f(x)} = (+\infty) \cdot \frac{1}{4} = +\infty

(3p)

c) Numărul soluțiilor ecuației f(x)=mf(x) = m pentru m∈(e,3)m \in (e, 3)
  • Soluțiile ecuației f′(x)=0f'(x) = 0 sunt date de x(x−1)=0x(x - 1) = 0, adică x1=0x_1 = 0 și x2=1x_2 = 1.
  • Semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat de factorul x(x−1)x(x - 1), deoarece 3ex>03e^x > 0 și (x2+x+1)2>0(x^2 + x + 1)^2 > 0:
    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), x(x−1)>0  ⟹  f′(x)>0x(x - 1) > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), x(x−1)<0  ⟹  f′(x)<0x(x - 1) < 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe [0,1][0, 1].
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), x(x−1)>0  ⟹  f′(x)>0x(x - 1) > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la extremitățile domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞3exx2+x+1=0+∞=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{3e^x}{x^2 + x + 1} = \frac{0}{+\infty} = 0 f(0)=3e00+0+1=3f(0) = \frac{3e^0}{0 + 0 + 1} = 3 f(1)=3e112+1+1=3e3=ef(1) = \frac{3e^1}{1^2 + 1 + 1} = \frac{3e}{3} = e lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞3exx2+x+1=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{3e^x}{x^2 + x + 1} = +\infty
  • Deoarece funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}:
    • Pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], ff este continuă și strict crescătoare, deci f((−∞,0])=(0,3]f((-\infty, 0]) = (0, 3]. Cum m∈(e,3)⊂(0,3]m \in (e, 3) \subset (0, 3], ecuația f(x)=mf(x) = m are exact o soluție în (−∞,0)(-\infty, 0).
    • Pe intervalul [0,1][0, 1], ff este continuă și strict descrescătoare, deci f([0,1])=[e,3]f([0, 1]) = [e, 3]. Cum m∈(e,3)m \in (e, 3), ecuația f(x)=mf(x) = m are exact o soluție în (0,1)(0, 1).
    • Pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty), ff este continuă și strict crescătoare, deci f([1,+∞))=[e,+∞)f([1, +\infty)) = [e, +\infty). Cum m∈(e,3)⊂[e,+∞)m \in (e, 3) \subset [e, +\infty), ecuația f(x)=mf(x) = m are exact o soluție în (1,+∞)(1, +\infty).

Intervalele (−∞,0)(-\infty, 0), (0,1)(0, 1) și (1,+∞)(1, +\infty) fiind disjuncte, rezultă că ecuația f(x)=mf(x) = m are exact trei soluții reale distincte, pentru orice m∈(e,3)m \in (e, 3).

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=6x+ln⁡(x+1)f(x) = 6x + \ln(x + 1).

a) Arătați că ∫12(f(x)−ln⁡(x+1)) dx=9\int_1^2 (f(x) - \ln(x + 1)) \, dx = 9. (5p)

b) Arătați că ∫0e−1f(x)−6xx+1 dx=12\int_0^{e-1} \dfrac{f(x) - 6x}{x + 1} \, dx = \dfrac{1}{2}. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x2)g(x) = f(x^2), axa OxOx și dreptele de ecuații x=0x = 0 și x=1x = 1 este egală cu aπ+ln⁡2a\pi + \ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫12(f(x)−ln⁡(x+1)) dx\int_1^2 (f(x) - \ln(x + 1)) \, dx
  • Din expresia funcției avem f(x)−ln⁡(x+1)=6xf(x) - \ln(x + 1) = 6x:
∫12(f(x)−ln⁡(x+1)) dx=∫126x dx=3x2∣12\int_1^2 (f(x) - \ln(x + 1)) \, dx = \int_1^2 6x \, dx = 3x^2 \Big|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
3x2∣12=3(22−12)=3(4−1)=3⋅3=93x^2 \Big|_1^2 = 3(2^2 - 1^2) = 3(4 - 1) = 3 \cdot 3 = 9

(2p)

b) Calculul integralei ∫0e−1f(x)−6xx+1 dx\int_0^{e-1} \frac{f(x) - 6x}{x + 1} \, dx
  • Avem f(x)−6x=ln⁡(x+1)f(x) - 6x = \ln(x + 1), astfel că integrala devine:
∫0e−1f(x)−6xx+1 dx=∫0e−1ln⁡(x+1)x+1 dx=∫0e−1ln⁡(x+1)⋅(ln⁡(x+1))′ dx\int_0^{e-1} \frac{f(x) - 6x}{x + 1} \, dx = \int_0^{e-1} \frac{\ln(x + 1)}{x + 1} \, dx = \int_0^{e-1} \ln(x + 1) \cdot (\ln(x + 1))' \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula de integrare imediată ∫u⋅u′ dx=u22\int u \cdot u' \, dx = \frac{u^2}{2}:
ln⁡2(x+1)2∣0e−1=ln⁡2(e−1+1)2−ln⁡2(0+1)2=ln⁡2e−ln⁡212=1−02=12\frac{\ln^2(x + 1)}{2} \Bigg|_0^{e-1} = \frac{\ln^2(e - 1 + 1)}{2} - \frac{\ln^2(0 + 1)}{2} = \frac{\ln^2 e - \ln^2 1}{2} = \frac{1 - 0}{2} = \frac{1}{2}

(2p)

c) Determinarea numărului real aa
  • Funcția gg este g(x)=f(x2)=6x2+ln⁡(x2+1)g(x) = f(x^2) = 6x^2 + \ln(x^2 + 1).
  • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], x2≥0x^2 \ge 0, deci 6x2≥06x^2 \ge 0 și ln⁡(x2+1)≥ln⁡1=0\ln(x^2 + 1) \ge \ln 1 = 0, ceea ce implică g(x)≥0g(x) \ge 0.
  • Aria suprafeței plane cerute este dată de integrala:
A=∫01g(x) dx=∫01(6x2+ln⁡(x2+1)) dx=∫016x2 dx+∫01ln⁡(x2+1) dx\mathcal{A} = \int_0^1 g(x) \, dx = \int_0^1 (6x^2 + \ln(x^2 + 1)) \, dx = \int_0^1 6x^2 \, dx + \int_0^1 \ln(x^2 + 1) \, dx

(3p)

  • Calculăm prima integrală:
∫016x2 dx=2x3∣01=2(1−0)=2\int_0^1 6x^2 \, dx = 2x^3 \Big|_0^1 = 2(1 - 0) = 2
  • Calculăm a doua integrală prin părți, luând u=ln⁡(x2+1)  ⟹  u′=2xx2+1u = \ln(x^2 + 1) \implies u' = \frac{2x}{x^2 + 1} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x:
∫01ln⁡(x2+1) dx=xln⁡(x2+1)∣01−∫01x⋅2xx2+1 dx=1⋅ln⁡2−0−2∫01x2x2+1 dx\int_0^1 \ln(x^2 + 1) \, dx = x \ln(x^2 + 1) \Big|_0^1 - \int_0^1 x \cdot \frac{2x}{x^2 + 1} \, dx = 1 \cdot \ln 2 - 0 - 2 \int_0^1 \frac{x^2}{x^2 + 1} \, dx ∫01x2x2+1 dx=∫01x2+1−1x2+1 dx=∫01(1−1x2+1)dx=(x−arctg⁡x)∣01=1−arctg⁡(1)=1−π4\int_0^1 \frac{x^2}{x^2 + 1} \, dx = \int_0^1 \frac{x^2 + 1 - 1}{x^2 + 1} \, dx = \int_0^1 \left(1 - \frac{1}{x^2 + 1}\right) dx = (x - \operatorname{arctg} x) \Big|_0^1 = 1 - \operatorname{arctg}(1) = 1 - \frac{\pi}{4}
  • Obținem:
∫01ln⁡(x2+1) dx=ln⁡2−2(1−π4)=ln⁡2−2+π2\int_0^1 \ln(x^2 + 1) \, dx = \ln 2 - 2\left(1 - \frac{\pi}{4}\right) = \ln 2 - 2 + \frac{\pi}{2}
  • Adunând cele două părți:
A=2+(ln⁡2−2+π2)=π2+ln⁡2=12π+ln⁡2\mathcal{A} = 2 + \left(\ln 2 - 2 + \frac{\pi}{2}\right) = \frac{\pi}{2} + \ln 2 = \frac{1}{2}\pi + \ln 2
  • Egalând cu valoarea dată în enunț:
aπ+ln⁡2=12π+ln⁡2  ⟹  a=12a\pi + \ln 2 = \frac{1}{2}\pi + \ln 2 \implies a = \frac{1}{2}

(2p)