BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Sesiune Specială

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−i)2+i(4+i)=2(2 - i)^2 + i(4 + i) = 2, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului și desfacem paranteza:
(2−i)2=22−2⋅2⋅i+i2=4−4i+i2(2 - i)^2 = 2^2 - 2 \cdot 2 \cdot i + i^2 = 4 - 4i + i^2 i(4+i)=4i+i2i(4 + i) = 4i + i^2 (2−i)2+i(4+i)=4−4i+i2+4i+i2=4+2i2(2 - i)^2 + i(4 + i) = 4 - 4i + i^2 + 4i + i^2 = 4 + 2i^2

(3p)

  • Înlocuim i2=−1i^2 = -1:
4+2(−1)=4−2=24 + 2(-1) = 4 - 2 = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+3f(x) = x + 3. Determinați numărul real mm pentru care (f∘f)(m)=2m(f \circ f)(m) = 2m. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm compunerea (f∘f)(m)(f \circ f)(m):
(f∘f)(m)=f(f(m))=f(m+3)=(m+3)+3=m+6(f \circ f)(m) = f(f(m)) = f(m + 3) = (m + 3) + 3 = m + 6

(3p)

  • Rezolvăm ecuația (f∘f)(m)=2m(f \circ f)(m) = 2m:
m+6=2m  ⟹  2m−m=6  ⟹  m=6m + 6 = 2m \implies 2m - m = 6 \implies m = 6

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+1−3⋅5x=105^{x+1} - 3 \cdot 5^x = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 5x+1=5⋅5x5^{x+1} = 5 \cdot 5^x și dăm factor comun pe 5x5^x:
5⋅5x−3⋅5x=10  ⟺  (5−3)⋅5x=10  ⟺  2⋅5x=105 \cdot 5^x - 3 \cdot 5^x = 10 \iff (5 - 3) \cdot 5^x = 10 \iff 2 \cdot 5^x = 10
  • Împărțim prin 22:
5x=5  ⟺  5x=515^x = 5 \iff 5^x = 5^1

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale, obținem:
x=1x = 1

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele mai mari sau egale cu 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}. Numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Fie numărul ab‾\overline{ab}, cu cifrele a,b∈{7,8,9}a, b \in \{7, 8, 9\}:
    • Cifra zecilor aa poate lua 33 valori: 7,8,97, 8, 9.
    • Cifra unităților bb poate lua 33 valori: 7,8,97, 8, 9.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=3⋅3=9N_{\text{favorabile}} = 3 \cdot 3 = 9
  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=990=110P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,4)A(0, 4), B(3,−2)B(3, -2) și C(2a,a)C(2a, a), unde aa este număr real nenul. Arătați că dreptele ABAB și OCOC sunt perpendiculare, pentru orice număr real nenul aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta dreptei ABAB este dată de formula mAB=yB−yAxB−xAm_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A}:
mAB=−2−43−0=−63=−2m_{AB} = \frac{-2 - 4}{3 - 0} = \frac{-6}{3} = -2

(2p)

  • Punctul O(0,0)O(0, 0) este originea reperului cartezian. Panta dreptei OCOC este:
mOC=yC−yOxC−xO=a−02a−0=a2a=12m_{OC} = \frac{y_C - y_O}{x_C - x_O} = \frac{a - 0}{2a - 0} = \frac{a}{2a} = \frac{1}{2}

pentru orice număr real nenul aa.

  • Calculăm produsul pantelor:
mAB⋅mOC=−2⋅12=−1m_{AB} \cdot m_{OC} = -2 \cdot \frac{1}{2} = -1
  • Cum produsul pantelor este egal cu −1-1, rezultă că dreptele ABAB și OCOC sunt perpendiculare, pentru orice număr real nenul aa.

(3p)


6. Se consideră expresia E(x)=sin⁡x+4cos⁡x3sin⁡2x3E(x) = \sin x + 4\cos \frac{x}{3} \sin \frac{2x}{3}, unde xx este număr real. Arătați că E(π2)=4E\left(\frac{\pi}{2}\right) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru x=π2x = \frac{\pi}{2}, argumentele funcțiilor trigonometrice sunt:
sin⁡(π2)=1\sin\left(\frac{\pi}{2}\right) = 1 cos⁡(π23)=cos⁡(π6)=32\cos\left(\frac{\frac{\pi}{2}}{3}\right) = \cos\left(\frac{\pi}{6}\right) = \frac{\sqrt{3}}{2} sin⁡(2⋅π23)=sin⁡(π3)=32\sin\left(\frac{2 \cdot \frac{\pi}{2}}{3}\right) = \sin\left(\frac{\pi}{3}\right) = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia lui E(π2)E\left(\frac{\pi}{2}\right):
E(π2)=1+4⋅32⋅32=1+4⋅34=1+3=4E\left(\frac{\pi}{2}\right) = 1 + 4 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 1 + 4 \cdot \frac{3}{4} = 1 + 3 = 4

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(a)=(a−12a1−2a111−a)A(a) = \begin{pmatrix} a & -1 & 2a \\ 1 & -2 & a \\ 1 & 1 & 1-a \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{ax−y+2az=0x−2y+az=0x+y+(1−a)z=0\begin{cases} ax - y + 2az = 0 \\ x - 2y + az = 0 \\ x + y + (1-a)z = 0 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Determinați mulțimea numerelor reale aa pentru care sistemul de ecuații are soluție unică. (5p)

c) Pentru a=−1a = -1, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) ale sistemului pentru care x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(0−101−20111)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & -1 & 0 \\ 1 & -2 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul (de exemplu, dezvoltând după a treia coloană sau aplicând regula lui Sarrus):
det⁡(A(0))=∣0−101−20111∣=0⋅(−2)⋅1+(−1)⋅0⋅1+0⋅1⋅1−0⋅(−2)⋅1−0⋅1⋅1−(−1)⋅1⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & -1 & 0 \\ 1 & -2 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 0 \cdot (-2) \cdot 1 + (-1) \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 1 \cdot 1 - 0 \cdot (-2) \cdot 1 - 0 \cdot 1 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 det⁡(A(0))=0+0+0−0−0−(−1)=1\det(A(0)) = 0 + 0 + 0 - 0 - 0 - (-1) = 1

(3p)

b) Condiția de soluție unică pentru sistemul omogen
  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a) pentru orice număr real aa:
det⁡(A(a))=∣a−12a1−2a111−a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & -1 & 2a \\ 1 & -2 & a \\ 1 & 1 & 1-a \end{vmatrix} =a⋅(−2)⋅(1−a)+(−1)⋅a⋅1+2a⋅1⋅1−2a⋅(−2)⋅1−a⋅a⋅1−(−1)⋅1⋅(1−a)= a \cdot (-2) \cdot (1 - a) + (-1) \cdot a \cdot 1 + 2a \cdot 1 \cdot 1 - 2a \cdot (-2) \cdot 1 - a \cdot a \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot (1 - a) =−2a(1−a)−a+2a+4a−a2+(1−a)= -2a(1 - a) - a + 2a + 4a - a^2 + (1 - a) =−2a+2a2+5a−a2+1−a=a2+2a+1=(a+1)2= -2a + 2a^2 + 5a - a^2 + 1 - a = a^2 + 2a + 1 = (a + 1)^2

(2p)

  • Sistemul este liniar și omogen, deci admite soluție unică (soluția banală (0,0,0)(0, 0, 0)) dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este nenul:
det⁡(A(a))≠0  ⟺  (a+1)2≠0  ⟺  a+1≠0  ⟺  a≠−1\det(A(a)) \neq 0 \iff (a + 1)^2 \neq 0 \iff a + 1 \neq 0 \iff a \neq -1
  • Așadar, mulțimea căutată a numerelor reale aa este:
a∈R∖{−1}a \in \mathbb{R} \setminus \{-1\}

(3p)

c) Determinarea soluțiilor pentru a=−1a = -1
  • Pentru a=−1a = -1, matricea sistemului devine:
A(−1)=(−1−1−21−2−1112)A(-1) = \begin{pmatrix} -1 & -1 & -2 \\ 1 & -2 & -1 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix}

și sistemul se scrie:

{−x−y−2z=0x−2y−z=0x+y+2z=0\begin{cases} -x - y - 2z = 0 \\ x - 2y - z = 0 \\ x + y + 2z = 0 \end{cases}
  • Prima și a treia ecuație sunt proporționale (x+y+2z=0x + y + 2z = 0).
  • Rezolvăm sistemul format din ecuațiile:
{x−2y−z=0x+y+2z=0\begin{cases} x - 2y - z = 0 \\ x + y + 2z = 0 \end{cases}
  • Scăzând a doua ecuație din prima obținem −3y−3z=0  ⟹  y=−z-3y - 3z = 0 \implies y = -z.
  • Înlocuind y=−zy = -z în x+y+2z=0x + y + 2z = 0, avem x−z+2z=0  ⟹  x=−zx - z + 2z = 0 \implies x = -z.
  • Notând z=αz = \alpha, cu α∈R\alpha \in \mathbb{R}, soluțiile sistemului sunt de forma:
(x0,y0,z0)=(−α,−α,α),α∈R(x_0, y_0, z_0) = (-\alpha, -\alpha, \alpha), \quad \alpha \in \mathbb{R}

(2p)

  • Impunem condiția x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3:
(−α)2+(−α)2+α2=3  ⟺  α2+α2+α2=3  ⟺  3α2=3  ⟺  α2=1(-\alpha)^2 + (-\alpha)^2 + \alpha^2 = 3 \iff \alpha^2 + \alpha^2 + \alpha^2 = 3 \iff 3\alpha^2 = 3 \iff \alpha^2 = 1
  • Rezultă α=1\alpha = 1 sau α=−1\alpha = -1.
    • Pentru α=1\alpha = 1: (x0,y0,z0)=(−1,−1,1)(x_0, y_0, z_0) = (-1, -1, 1).
    • Pentru α=−1\alpha = -1: (x0,y0,z0)=(1,1,−1)(x_0, y_0, z_0) = (1, 1, -1).

Soluțiile căutate sunt (−1,−1,1)(-1, -1, 1) și (1,1,−1)(1, 1, -1).

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=x2y2−4(x+y)2+1x * y = x^2 y^2 - 4(x + y)^2 + 1

a) Arătați că 0∗1=−30 * 1 = -3. (5p)

b) Arătați că x∗(−1)≤2xx * (-1) \le 2x, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale nenule, cu m≤nm \le n, pentru care m∗n=1m * n = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificarea compunerii 0∗10 * 1
  • Înlocuim x=0x = 0 și y=1y = 1 în formula legii de compoziție:
0∗1=02⋅12−4(0+1)2+10 * 1 = 0^2 \cdot 1^2 - 4(0 + 1)^2 + 1

(3p)

  • Calculăm termenii:
0∗1=0−4⋅1+1=−4+1=−30 * 1 = 0 - 4 \cdot 1 + 1 = -4 + 1 = -3

(2p)

b) Demonstrarea inegalității x∗(−1)≤2xx * (-1) \le 2x
  • Calculăm x∗(−1)x * (-1) folosind definiția legii:
x∗(−1)=x2⋅(−1)2−4(x+(−1))2+1=x2⋅1−4(x−1)2+1x * (-1) = x^2 \cdot (-1)^2 - 4(x + (-1))^2 + 1 = x^2 \cdot 1 - 4(x - 1)^2 + 1 =x2−4(x2−2x+1)+1=x2−4x2+8x−4+1=−3x2+8x−3= x^2 - 4(x^2 - 2x + 1) + 1 = x^2 - 4x^2 + 8x - 4 + 1 = -3x^2 + 8x - 3

(2p)

  • Rescriem expresia punând în evidență un pătrat perfect și termenul 2x2x:
−3x2+8x−3=(−3x2+6x−3)+2x=−3(x2−2x+1)+2x=−3(x−1)2+2x-3x^2 + 8x - 3 = (-3x^2 + 6x - 3) + 2x = -3(x^2 - 2x + 1) + 2x = -3(x - 1)^2 + 2x
  • Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem −3(x−1)2≤0-3(x - 1)^2 \le 0, prin urmare:
−3(x−1)2+2x≤2x,pentru orice x∈R-3(x - 1)^2 + 2x \le 2x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Deducem că x∗(−1)≤2xx * (-1) \le 2x, pentru orice număr real xx.

(3p)

c) Rezolvarea ecuației m∗n=1m * n = 1 pe mulțimea numerelor naturale nenule
  • Scriem ecuația m∗n=1m * n = 1:
m2n2−4(m+n)2+1=1  ⟺  m2n2−4(m+n)2=0m^2 n^2 - 4(m + n)^2 + 1 = 1 \iff m^2 n^2 - 4(m + n)^2 = 0
  • Factorizăm folosind diferența de pătrate:
(mn)2−(2(m+n))2=0  ⟺  (mn−2(m+n))(mn+2(m+n))=0(mn)^2 - (2(m + n))^2 = 0 \iff (mn - 2(m + n))(mn + 2(m + n)) = 0
  • Deoarece m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, avem m≥1m \ge 1 și n≥1n \ge 1, deci mn+2(m+n)>0mn + 2(m + n) > 0.
  • Prin urmare, factorul nul trebuie să fie:
mn−2(m+n)=0  ⟺  mn−2m−2n=0mn - 2(m + n) = 0 \iff mn - 2m - 2n = 0

(2p)

  • Descompunem în factori adunând 44 în ambii membri:
mn−2m−2n+4=4  ⟺  m(n−2)−2(n−2)=4  ⟺  (m−2)(n−2)=4mn - 2m - 2n + 4 = 4 \iff m(n - 2) - 2(n - 2) = 4 \iff (m - 2)(n - 2) = 4
  • Cum m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^* și m≤nm \le n, factorii m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi cu m−2≤n−2m - 2 \le n - 2 și m−2≥−1m - 2 \ge -1:
    • Dacă m−2=−1  ⟹  m=1m - 2 = -1 \implies m = 1, atunci n−2=−4  ⟹  n=−2∉N∗n - 2 = -4 \implies n = -2 \notin \mathbb{N}^*.
    • Dacă m−2=1  ⟹  m=3m - 2 = 1 \implies m = 3, atunci n−2=4  ⟹  n=6n - 2 = 4 \implies n = 6, deci obținem perechea (3,6)(3, 6) (cu 3≤63 \le 6).
    • Dacă m−2=2  ⟹  m=4m - 2 = 2 \implies m = 4, atunci n−2=2  ⟹  n=4n - 2 = 2 \implies n = 4, deci obținem perechea (4,4)(4, 4) (cu 4≤44 \le 4).

Perechile căutate sunt (3,6)(3, 6) și (4,4)(4, 4).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x5−ln⁡(x2+x+5)f(x) = \frac{x}{5} - \ln(x^2 + x + 5).

a) Arătați că f′(x)=x2−9x5(x2+x+5)f'(x) = \frac{x^2 - 9x}{5(x^2 + x + 5)}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției ff în care tangenta la graficul funcției ff este paralelă cu axa OxOx. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=0f(x) = 0 are soluție unică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Deoarece x2+x+5=(x+12)2+194>0x^2 + x + 5 = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{19}{4} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, funcția este bine definită și derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm formulele de derivare:
f′(x)=(x5)′−(ln⁡(x2+x+5))′=15−(x2+x+5)′x2+x+5=15−2x+1x2+x+5f'(x) = \left(\frac{x}{5}\right)' - \left(\ln(x^2 + x + 5)\right)' = \frac{1}{5} - \frac{(x^2 + x + 5)'}{x^2 + x + 5} = \frac{1}{5} - \frac{2x + 1}{x^2 + x + 5}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=x2+x+5−5(2x+1)5(x2+x+5)=x2+x+5−10x−55(x2+x+5)=x2−9x5(x2+x+5),x∈Rf'(x) = \frac{x^2 + x + 5 - 5(2x + 1)}{5(x^2 + x + 5)} = \frac{x^2 + x + 5 - 10x - 5}{5(x^2 + x + 5)} = \frac{x^2 - 9x}{5(x^2 + x + 5)}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Determinarea absciselor punctelor cu tangentă paralelă cu axa OxOx
  • Tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă xx este paralelă cu axa OxOx dacă și numai dacă panta tangentei este nulă, adică:
f′(x)=0f'(x) = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația:
x2−9x5(x2+x+5)=0  ⟺  x2−9x=0  ⟺  x(x−9)=0\frac{x^2 - 9x}{5(x^2 + x + 5)} = 0 \iff x^2 - 9x = 0 \iff x(x - 9) = 0
  • Obținem:
x=0saux=9x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 9

Abscisele căutate sunt x=0x = 0 și x=9x = 9.

(2p)

c) Unicitatea soluției ecuației f(x)=0f(x) = 0
  • Numitorul derivatei este strict pozitiv: 5(x2+x+5)>05(x^2 + x + 5) > 0, deci semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de semnul numărătorului x(x−9)x(x - 9):
    • Pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], x(x−9)≥0x(x - 9) \ge 0, deci f′(x)≥0  ⟹  ff'(x) \ge 0 \implies f este strict crescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pe intervalul [0,9][0, 9], x(x−9)≤0x(x - 9) \le 0, deci f′(x)≤0  ⟹  ff'(x) \le 0 \implies f este strict descrescătoare pe [0,9][0, 9].
  • Punctul x=0x = 0 este un punct de maxim local pe intervalul (−∞,9](-\infty, 9], deci:
f(x)≤f(0),pentru orice x∈(−∞,9]f(x) \le f(0), \quad \text{pentru orice } x \in (-\infty, 9]
  • Calculăm f(0)f(0):
f(0)=05−ln⁡(02+0+5)=−ln⁡5f(0) = \frac{0}{5} - \ln(0^2 + 0 + 5) = -\ln 5

Cum 5>1  ⟹  ln⁡5>05 > 1 \implies \ln 5 > 0, avem f(0)=−ln⁡5<0f(0) = -\ln 5 < 0.

  • Prin urmare, f(x)≤−ln⁡5<0f(x) \le -\ln 5 < 0 pentru orice x∈(−∞,9]x \in (-\infty, 9], ceea ce înseamnă că ecuația f(x)=0f(x) = 0 nu are nicio soluție pe intervalul (−∞,9](-\infty, 9].

(2p)

  • Pe intervalul (9,+∞)(9, +\infty), x(x−9)>0x(x - 9) > 0, deci f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare pe [9,+∞)[9, +\infty).
  • Funcția ff este continuă pe [9,+∞)[9, +\infty), cu:
f(9)<f(0)<0f(9) < f(0) < 0
  • Calculăm limita la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x5−ln⁡(x2+x+5))=lim⁡x→+∞x(15−ln⁡(x2+x+5)x)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x}{5} - \ln(x^2 + x + 5)\right) = \lim_{x \to +\infty} x \left(\frac{1}{5} - \frac{\ln(x^2 + x + 5)}{x}\right)

Aplicând regula lui l’Hôpital pentru limita nedeterminată ∞∞\frac{\infty}{\infty}:

lim⁡x→+∞ln⁡(x2+x+5)x=lim⁡x→+∞2x+1x2+x+5=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\ln(x^2 + x + 5)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 1}{x^2 + x + 5} = 0

Rezultă:

lim⁡x→+∞f(x)=+∞⋅(15−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty \cdot \left(\frac{1}{5} - 0\right) = +\infty
  • Deoarece ff este continuă și strict crescătoare pe [9,+∞)[9, +\infty), cu f(9)<0f(9) < 0 și lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty, conform proprietății lui Darboux există o unică soluție a ecuației f(x)=0f(x) = 0 în intervalul (9,+∞)(9, +\infty).
  • În concluzie, ecuația f(x)=0f(x) = 0 are soluție unică pe R\mathbb{R}.

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−2,+∞)→Rf: (-2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=4x3+8f(x) = \frac{4}{x^3 + 8}.

a) Arătați că ∫02(x3+8)f(x) dx=8\int_0^2 (x^3 + 8) f(x) \, dx = 8. (5p)

b) Arătați că ∫14x2f(x) dx=4ln⁡2\int_1^4 x^2 f(x) \, dx = 4\ln 2. (5p)

c) Calculați lim⁡x→0(1x3∫0xt2f(t) dt)\lim_{x \to 0} \left(\frac{1}{x^3} \int_0^x t^2 f(t) \, dt\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(x3+8)f(x) dx\int_0^2 (x^3 + 8) f(x) \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫02(x3+8)f(x) dx=∫02(x3+8)⋅4x3+8 dx=∫024 dx\int_0^2 (x^3 + 8) f(x) \, dx = \int_0^2 (x^3 + 8) \cdot \frac{4}{x^3 + 8} \, dx = \int_0^2 4 \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫024 dx=4x∣02=4⋅2−4⋅0=8−0=8\int_0^2 4 \, dx = 4x \Big|_0^2 = 4 \cdot 2 - 4 \cdot 0 = 8 - 0 = 8

(2p)

b) Calculul integralei ∫14x2f(x) dx\int_1^4 x^2 f(x) \, dx
  • Înlocuim f(x)f(x):
∫14x2f(x) dx=∫144x2x3+8 dx\int_1^4 x^2 f(x) \, dx = \int_1^4 \frac{4x^2}{x^3 + 8} \, dx
  • Observăm că (x3+8)′=3x2(x^3 + 8)' = 3x^2, deci rescriem integrandul:
∫144x2x3+8 dx=43∫143x2x3+8 dx=43∫14(x3+8)′x3+8 dx\int_1^4 \frac{4x^2}{x^3 + 8} \, dx = \frac{4}{3} \int_1^4 \frac{3x^2}{x^3 + 8} \, dx = \frac{4}{3} \int_1^4 \frac{(x^3 + 8)'}{x^3 + 8} \, dx =43ln⁡(x3+8)∣14= \frac{4}{3} \ln(x^3 + 8) \Big|_1^4

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
43(ln⁡(43+8)−ln⁡(13+8))=43(ln⁡72−ln⁡9)=43ln⁡(729)=43ln⁡8\frac{4}{3} \left(\ln(4^3 + 8) - \ln(1^3 + 8)\right) = \frac{4}{3} (\ln 72 - \ln 9) = \frac{4}{3} \ln\left(\frac{72}{9}\right) = \frac{4}{3} \ln 8
  • Cum 8=238 = 2^3, folosim proprietatea logaritmilor ln⁡(23)=3ln⁡2\ln(2^3) = 3\ln 2:
43⋅3ln⁡2=4ln⁡2\frac{4}{3} \cdot 3\ln 2 = 4\ln 2

(2p)

c) Calculul limitei lim⁡x→0(1x3∫0xt2f(t) dt)\lim_{x \to 0} \left(\frac{1}{x^3} \int_0^x t^2 f(t) \, dt\right)
  • Scriem limita sub formă de fracție:
lim⁡x→0∫0xt2f(t) dtx3\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x t^2 f(t) \, dt}{x^3}
  • Când x→0x \to 0, numărătorul tinde la ∫00t2f(t) dt=0\int_0^0 t^2 f(t) \, dt = 0, iar numitorul x3→0x^3 \to 0. Suntem în cazul de nedeterminare 00\frac{0}{0}.
  • Aplicăm regula lui l’Hôpital. Conform teoremei fundamentale a calculului integral, derivata integralei cu limită variabilă este:
(∫0xt2f(t) dt)′=x2f(x)\left(\int_0^x t^2 f(t) \, dt\right)' = x^2 f(x)

iar (x3)′=3x2(x^3)' = 3x^2.

(3p)

  • Calculăm limita raportului derivatelor:
lim⁡x→0x2f(x)3x2=lim⁡x→0f(x)3=13lim⁡x→04x3+8=13⋅40+8=13⋅48=13⋅12=16\lim_{x \to 0} \frac{x^2 f(x)}{3x^2} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{3} = \frac{1}{3} \lim_{x \to 0} \frac{4}{x^3 + 8} = \frac{1}{3} \cdot \frac{4}{0 + 8} = \frac{1}{3} \cdot \frac{4}{8} = \frac{1}{3} \cdot \frac{1}{2} = \frac{1}{6}

(2p)