BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=3+iz = 3 + i. Arătați că z(z−2i)=10z(z - 2i) = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm z−2iz - 2i:
z−2i=(3+i)−2i=3−iz - 2i = (3 + i) - 2i = 3 - i

(2p)

  • Efectuăm produsul z(z−2i)z(z - 2i) folosind formula diferenței de pătrate:
z(z−2i)=(3+i)(3−i)=32−i2=9−(−1)=9+1=10z(z - 2i) = (3 + i)(3 - i) = 3^2 - i^2 = 9 - (-1) = 9 + 1 = 10

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5x+1f(x) = 5x + 1. Arătați că f(2x)−2f(x)=−1f(2x) - 2f(x) = -1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm f(2x)f(2x):
f(2x)=5(2x)+1=10x+1f(2x) = 5(2x) + 1 = 10x + 1

(2p)

  • Calculăm 2f(x)2f(x) și efectuăm diferența:
2f(x)=2(5x+1)=10x+22f(x) = 2(5x + 1) = 10x + 2 f(2x)−2f(x)=(10x+1)−(10x+2)=10x+1−10x−2=−1f(2x) - 2f(x) = (10x + 1) - (10x + 2) = 10x + 1 - 10x - 2 = -1

pentru orice număr real xx.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x3−2x+23=x\sqrt[3]{x^3 - 2x + 2} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la puterea a treia (operație bijectivă pe R\mathbb{R}):
(x3−2x+23)3=x3  ⟺  x3−2x+2=x3(\sqrt[3]{x^3 - 2x + 2})^3 = x^3 \iff x^3 - 2x + 2 = x^3

(3p)

  • Reducem termenul x3x^3 și rezolvăm ecuația liniară:
−2x+2=0  ⟺  2x=2  ⟹  x=1-2x + 2 = 0 \iff 2x = 2 \implies x = 1

(2p)


4. Se consideră mulțimea AA, a numerelor naturale de două cifre. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea AA, numărul n+5n + 5 să fie multiplu de 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este A={10,11,…,99}A = \{10, 11, \dots, 99\}, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=90N_{\text{posibile}} = 90

(2p)

  • Numărul n+5n + 5 este divizibil cu 1010 dacă și numai dacă ultima cifră a lui n+5n + 5 este 00, ceea ce este echivalent cu faptul că ultima cifră a lui nn este 55.
  • Numerele de două cifre cu ultima cifră 55 sunt: 15,25,35,45,55,65,75,85,9515, 25, 35, 45, 55, 65, 75, 85, 95, deci sunt 99 cazuri favorabile:
P=NfavorabileNposibile=990=110P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,0)A(4, 0) și B(5,4)B(5, 4). Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul OO și este paralelă cu dreapta ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=4−05−4=41=4m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{4 - 0}{5 - 4} = \frac{4}{1} = 4

(3p)

  • Deoarece d∥ABd \parallel AB, cele două drepte au pante egale: md=mAB=4m_d = m_{AB} = 4.
  • Dreapta dd trece prin originea O(0,0)O(0, 0), deci ecuația sa este:
y−0=md(x−0)  ⟺  y=4xy - 0 = m_d (x - 0) \iff y = 4x

(sau 4x−y=04x - y = 0)

(2p)


6. Se consideră triunghiul isoscel ABCABC, dreptunghic în AA, cu aria egală cu 44. Arătați că BC=4BC = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie AB=AC=cAB = AC = c. Aria triunghiului dreptunghic isoscel este:
A△ABC=AB⋅AC2=c22=4  ⟹  c2=8  ⟹  c=22\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{c^2}{2} = 4 \implies c^2 = 8 \implies c = 2\sqrt{2}

(2p)

  • Calculăm ipotenuza BCBC cu teorema lui Pitagora:
BC=AB2+AC2=c2+c2=8+8=16=4BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{c^2 + c^2} = \sqrt{8 + 8} = \sqrt{16} = 4

(sau: înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este AD=BC2AD = \frac{BC}{2}, iar aria este AD⋅BC2=BC24=4  ⟹  BC=4\frac{AD \cdot BC}{2} = \frac{BC^2}{4} = 4 \implies BC = 4)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(a)=(2121−1aaa+1−2)A(a) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 1 & -1 & a \\ a & a+1 & -2 \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{2x+y+2z=2x−y+az=4ax+(a+1)y−2z=a\begin{cases} 2x + y + 2z = 2 \\ x - y + az = 4 \\ ax + (a+1)y - 2z = a \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=8\det(A(0)) = 8. (5p)

b) Determinați mulțimea numerelor reale aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Pentru a=−2a = -2, arătați că x0+y0z0=−2\frac{x_0 + y_0}{z_0} = -2, pentru orice soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) a sistemului de ecuații, cu z0≠0z_0 \neq 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Pentru a=0a = 0, matricea este:
A(0)=(2121−1001−2)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 1 & -1 & 0 \\ 0 & 1 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus:
det⁡(A(0))=2⋅(−1)⋅(−2)+1⋅0⋅0+2⋅1⋅1−2⋅(−1)⋅0−2⋅0⋅1−1⋅1⋅(−2)\det(A(0)) = 2 \cdot (-1) \cdot (-2) + 1 \cdot 0 \cdot 0 + 2 \cdot 1 \cdot 1 - 2 \cdot (-1) \cdot 0 - 2 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot (-2) =4+0+2−0−0−(−2)=6+2=8= 4 + 0 + 2 - 0 - 0 - (-2) = 6 + 2 = 8

(3p)

b) Determinarea valorilor parametrului aa pentru care A(a)A(a) este inversabilă
  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣2121−1aaa+1−2∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 1 & -1 & a \\ a & a+1 & -2 \end{vmatrix} =2⋅(−1)⋅(−2)+1⋅a⋅a+2⋅1⋅(a+1)−2⋅(−1)⋅a−2⋅a⋅(a+1)−1⋅1⋅(−2)= 2 \cdot (-1) \cdot (-2) + 1 \cdot a \cdot a + 2 \cdot 1 \cdot (a+1) - 2 \cdot (-1) \cdot a - 2 \cdot a \cdot (a+1) - 1 \cdot 1 \cdot (-2) =4+a2+2a+2+2a−2a2−2a+2=−a2+2a+8= 4 + a^2 + 2a + 2 + 2a - 2a^2 - 2a + 2 = -a^2 + 2a + 8

(2p)

  • Matricea A(a)A(a) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:
−a2+2a+8=0  ⟺  a2−2a−8=0  ⟺  (a−4)(a+2)=0-a^2 + 2a + 8 = 0 \iff a^2 - 2a - 8 = 0 \iff (a - 4)(a + 2) = 0

Rădăcinile ecuației sunt a=−2a = -2 și a=4a = 4. Prin urmare, matricea A(a)A(a) este inversabilă dacă și numai dacă a∈R∖{−2,4}a \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 4\}.

(3p)

c) Analiza soluțiilor sistemului pentru a=−2a = -2
  • Pentru a=−2a = -2, sistemul devine:
{2x+y+2z=2(1)x−y−2z=4(2)−2x−y−2z=−2(3)\begin{cases} 2x + y + 2z = 2 \quad (1) \\ x - y - 2z = 4 \quad (2) \\ -2x - y - 2z = -2 \quad (3) \end{cases}
  • Observăm că ecuația (3)(3) se obține prin înmulțirea ecuației (1)(1) cu −1-1, deci este redundantă.
  • Adunând ecuațiile (1)(1) și (2)(2), obținem:
(2x+y+2z)+(x−y−2z)=2+4  ⟹  3x=6  ⟹  x0=2(2x + y + 2z) + (x - y - 2z) = 2 + 4 \implies 3x = 6 \implies x_0 = 2
  • Înlocuind x0=2x_0 = 2 în ecuația (1)(1), obținem relația dintre yy și zz:
2(2)+y+2z=2  ⟹  4+y+2z=2  ⟹  y0=−2−2z02(2) + y + 2z = 2 \implies 4 + y + 2z = 2 \implies y_0 = -2 - 2z_0

(3p)

  • Notând z0=α∈Cz_0 = \alpha \in \mathbb{C} (α≠0\alpha \neq 0), soluțiile sistemului sunt de forma:
(x0,y0,z0)=(2,−2α−2,α)(x_0, y_0, z_0) = (2, -2\alpha - 2, \alpha)
  • Calculăm raportul cerut:
x0+y0z0=2+(−2α−2)α=−2αα=−2\frac{x_0 + y_0}{z_0} = \frac{2 + (-2\alpha - 2)}{\alpha} = \frac{-2\alpha}{\alpha} = -2

pentru orice soluție a sistemului.

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∘y=xy+(2x−2)(2y−2)x \circ y = xy + (2^x - 2)(2^y - 2)

a) Arătați că 2∘3=182 \circ 3 = 18. (5p)

b) Arătați că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

c) Demonstrați că x∘(1−x)≤1x \circ (1 - x) \le 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 2∘32 \circ 3
  • Aplicăm definiția legii pentru x=2x = 2 și y=3y = 3:
2∘3=2⋅3+(22−2)(23−2)2 \circ 3 = 2 \cdot 3 + (2^2 - 2)(2^3 - 2)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∘3=6+(4−2)(8−2)=6+2⋅6=6+12=182 \circ 3 = 6 + (4 - 2)(8 - 2) = 6 + 2 \cdot 6 = 6 + 12 = 18

(2p)

b) Demonstrarea că e=1e = 1 este element neutru
  • Verificăm că x∘1=xx \circ 1 = x pentru orice număr real xx:
x∘1=x⋅1+(2x−2)(21−2)=x+(2x−2)(2−2)=x+(2x−2)⋅0=xx \circ 1 = x \cdot 1 + (2^x - 2)(2^1 - 2) = x + (2^x - 2)(2 - 2) = x + (2^x - 2) \cdot 0 = x

(2p)

  • Verificăm că 1∘x=x1 \circ x = x pentru orice număr real xx:
1∘x=1⋅x+(21−2)(2x−2)=x+0⋅(2x−2)=x1 \circ x = 1 \cdot x + (2^1 - 2)(2^x - 2) = x + 0 \cdot (2^x - 2) = x

Cum x∘1=1∘x=xx \circ 1 = 1 \circ x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=1e = 1 este elementul neutru al legii.

(3p)

c) Demonstrarea inegalității x∘(1−x)≤1x \circ (1 - x) \le 1
  • Înlocuim y=1−xy = 1 - x în legea de compoziție:
x∘(1−x)=x(1−x)+(2x−2)(21−x−2)x \circ (1 - x) = x(1 - x) + (2^x - 2)(2^{1-x} - 2)
  • Dezvoltăm ambele paranteze:
x(1−x)=x−x2=−(x−12)2+14x(1 - x) = x - x^2 = -\left(x - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{1}{4} (2x−2)(21−x−2)=2x⋅21−x−2⋅2x−2⋅21−x+4=21+4−2(2x+21−x)=6−2(2x+21−x)(2^x - 2)(2^{1-x} - 2) = 2^x \cdot 2^{1-x} - 2 \cdot 2^x - 2 \cdot 2^{1-x} + 4 = 2^1 + 4 - 2(2^x + 2^{1-x}) = 6 - 2(2^x + 2^{1-x})

(2p)

  • Observăm că 2(2x+21−x)=2(2x−21−x)2+42x⋅21−x=2(2x−21−x)2+422(2^x + 2^{1-x}) = 2\left(\sqrt{2^x} - \sqrt{2^{1-x}}\right)^2 + 4\sqrt{2^x \cdot 2^{1-x}} = 2\left(\sqrt{2^x} - \sqrt{2^{1-x}}\right)^2 + 4\sqrt{2}.
  • Prin urmare:
x∘(1−x)=−(x−12)2+14+6−2(2x−21−x)2−42x \circ (1 - x) = -\left(x - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{1}{4} + 6 - 2\left(\sqrt{2^x} - \sqrt{2^{1-x}}\right)^2 - 4\sqrt{2} =−(x−12)2−2(2x−21−x)2+254−42= -\left(x - \frac{1}{2}\right)^2 - 2\left(\sqrt{2^x} - \sqrt{2^{1-x}}\right)^2 + \frac{25}{4} - 4\sqrt{2}

Deoarece 254−42=6,25−4⋅1,414...≈6,25−5,656=0,594≤1\frac{25}{4} - 4\sqrt{2} = 6,25 - 4 \cdot 1,414... \approx 6,25 - 5,656 = 0,594 \le 1, iar cantitățile cu semn minus sunt ambele ≤0\le 0, rezultă:

x∘(1−x)≤254−42<1x \circ (1 - x) \le \frac{25}{4} - 4\sqrt{2} < 1

deci x∘(1−x)≤1x \circ (1 - x) \le 1, pentru orice număr real xx.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=x+3ln⁡x+3x−1f(x) = x + 3\ln\frac{x + 3}{x - 1}

a) Arătați că f′(x)=(x+5)(x−3)(x+3)(x−1)f'(x) = \frac{(x + 5)(x - 3)}{(x + 3)(x - 1)}, pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Arătați că ln⁡x+3x−1≥3−x3+ln⁡3\ln\frac{x + 3}{x - 1} \ge \frac{3 - x}{3} + \ln 3, pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Scriem funcția sub forma:
f(x)=x+3ln⁡(x+3)−3ln⁡(x−1)f(x) = x + 3\ln(x + 3) - 3\ln(x - 1)
  • Derivăm termen cu termen pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):
f′(x)=1+3x+3−3x−1f'(x) = 1 + \frac{3}{x + 3} - \frac{3}{x - 1}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun (x+3)(x−1)(x + 3)(x - 1):
f′(x)=1+3(x−1)−3(x+3)(x+3)(x−1)=1+3x−3−3x−9(x+3)(x−1)=1−12(x+3)(x−1)f'(x) = 1 + \frac{3(x - 1) - 3(x + 3)}{(x + 3)(x - 1)} = 1 + \frac{3x - 3 - 3x - 9}{(x + 3)(x - 1)} = 1 - \frac{12}{(x + 3)(x - 1)} =(x+3)(x−1)−12(x+3)(x−1)=x2+2x−3−12(x+3)(x−1)=x2+2x−15(x+3)(x−1)= \frac{(x + 3)(x - 1) - 12}{(x + 3)(x - 1)} = \frac{x^2 + 2x - 3 - 12}{(x + 3)(x - 1)} = \frac{x^2 + 2x - 15}{(x + 3)(x - 1)}
  • Descompunem numărătorul în factori: x2+2x−15=(x+5)(x−3)x^2 + 2x - 15 = (x + 5)(x - 3):
f′(x)=(x+5)(x−3)(x+3)(x−1),x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{(x + 5)(x - 3)}{(x + 3)(x - 1)}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)

b) Determinarea asimptotei oblice spre +∞+\infty
  • Asimptota oblică are ecuația y=mx+ny = mx + n. Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(1+3xln⁡x+3x−1)=1+0⋅ln⁡1=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left( 1 + \frac{3}{x} \ln\frac{x + 3}{x - 1} \right) = 1 + 0 \cdot \ln 1 = 1

(2p)

  • Calculăm termenul liber nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞3ln⁡x+3x−1=3ln⁡1=0n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} 3\ln\frac{x + 3}{x - 1} = 3\ln 1 = 0

Deci dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)

c) Demonstrarea inegalității
  • Analizăm semnul derivatei pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty). Deoarece x>1x > 1, factorii x+5>0x + 5 > 0, x+3>0x + 3 > 0 și x−1>0x - 1 > 0 sunt toți strict pozitivi. Semnul lui f′f' este dat exclusiv de factorul x−3x - 3:
    • Pentru x∈(1,3]x \in (1, 3], avem f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (1,3](1, 3].
    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [3,+∞)[3, +\infty).
  • Rezultă că punctul x=3x = 3 este punct de minim global al funcției ff pe (1,+∞)(1, +\infty), adică:
f(x)≥f(3),∀x∈(1,+∞)f(x) \ge f(3), \quad \forall x \in (1, +\infty)

(3p)

  • Calculăm valoarea minimă f(3)f(3):
f(3)=3+3ln⁡3+33−1=3+3ln⁡62=3+3ln⁡3f(3) = 3 + 3\ln\frac{3 + 3}{3 - 1} = 3 + 3\ln\frac{6}{2} = 3 + 3\ln 3
  • Înlocuim în inegalitatea f(x)≥f(3)f(x) \ge f(3):
x+3ln⁡x+3x−1≥3+3ln⁡3x + 3\ln\frac{x + 3}{x - 1} \ge 3 + 3\ln 3 3ln⁡x+3x−1≥3−x+3ln⁡33\ln\frac{x + 3}{x - 1} \ge 3 - x + 3\ln 3
  • Împărțind ambii membri la 33, obținem:
ln⁡x+3x−1≥3−x3+ln⁡3,∀x∈(1,+∞)\ln\frac{x + 3}{x - 1} \ge \frac{3 - x}{3} + \ln 3, \quad \forall x \in (1, +\infty)

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:

f(x)=(x2+2x)e−xf(x) = (x^2 + 2x)e^{-x}

a) Arătați că ∫03f(x)ex dx=18\int_0^3 f(x) e^x\,dx = 18. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x)x+2 dx=e−2e\int_0^1 \frac{f(x)}{x + 2}\,dx = \frac{e - 2}{e}. (5p)

c) Demonstrați că lim⁡x→01x2∫0xf(t) dt=1\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^2} \int_0^x f(t)\,dt = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫03f(x)ex dx\int_0^3 f(x) e^x\,dx
  • Calculăm produsul f(x)ex=(x2+2x)e−xex=x2+2xf(x)e^x = (x^2 + 2x)e^{-x} e^x = x^2 + 2x:
∫03f(x)ex dx=∫03(x2+2x) dx=[x33+x2]03\int_0^3 f(x) e^x\,dx = \int_0^3 (x^2 + 2x)\,dx = \left[ \frac{x^3}{3} + x^2 \right]_0^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(333+32)−0=273+9=9+9=18\left( \frac{3^3}{3} + 3^2 \right) - 0 = \frac{27}{3} + 9 = 9 + 9 = 18

(2p)

b) Calculul integralei ∫01f(x)x+2 dx\int_0^1 \frac{f(x)}{x + 2}\,dx
  • Simplificăm raportul de sub integrală: f(x)x+2=x(x+2)e−xx+2=xe−x\frac{f(x)}{x + 2} = \frac{x(x + 2)e^{-x}}{x + 2} = x e^{-x}:
∫01f(x)x+2 dx=∫01xe−x dx\int_0^1 \frac{f(x)}{x + 2}\,dx = \int_0^1 x e^{-x}\,dx
  • Integrăm prin părți:
    • u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1
    • v′=e−x  ⟹  v=−e−xv' = e^{-x} \implies v = -e^{-x}
∫01xe−x dx=[−xe−x]01−∫01(−e−x) dx=−e−1+∫01e−x dx\int_0^1 x e^{-x}\,dx = \left[ -x e^{-x} \right]_0^1 - \int_0^1 (-e^{-x})\,dx = -e^{-1} + \int_0^1 e^{-x}\,dx

(3p)

  • Finalizăm calculul:
=−e−1+[−e−x]01=−1e−(e−1−e0)=−1e−1e+1=1−2e=e−2e= -e^{-1} + \left[ -e^{-x} \right]_0^1 = -\frac{1}{e} - \left( e^{-1} - e^0 \right) = -\frac{1}{e} - \frac{1}{e} + 1 = 1 - \frac{2}{e} = \frac{e - 2}{e}

(2p)

c) Calculul limitei lim⁡x→01x2∫0xf(t) dt\lim_{x \to 0} \frac{1}{x^2} \int_0^x f(t)\,dt
  • Scriem limita sub formă de raport:
L=lim⁡x→0∫0xf(t) dtx2L = \lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x f(t)\,dt}{x^2}
  • Când x→0x \to 0, ∫00f(t) dt=0\int_0^0 f(t)\,dt = 0 și x2→0x^2 \to 0, deci avem cazul de nedeterminare [00]\left[ \frac{0}{0} \right].
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, deci funcția F(x)=∫0xf(t) dtF(x) = \int_0^x f(t)\,dt este derivabilă cu F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).
  • Aplicăm regula lui l’Hospital:
L=lim⁡x→0(∫0xf(t) dt)′(x2)′=lim⁡x→0f(x)2xL = \lim_{x \to 0} \frac{\left( \int_0^x f(t)\,dt \right)'}{(x^2)'} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{2x}

(2p)

  • Înlocuim expresia lui f(x)=(x2+2x)e−x=x(x+2)e−xf(x) = (x^2 + 2x)e^{-x} = x(x + 2)e^{-x}:
L=lim⁡x→0x(x+2)e−x2x=lim⁡x→0(x+2)e−x2=(0+2)e02=2⋅12=1L = \lim_{x \to 0} \frac{x(x + 2)e^{-x}}{2x} = \lim_{x \to 0} \frac{(x + 2)e^{-x}}{2} = \frac{(0 + 2)e^0}{2} = \frac{2 \cdot 1}{2} = 1

(3p)