BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Simulare Timiș

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Timiș

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} cu rația 22, știind că a3+a4=8a_3 + a_4 = 8. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Exprimarea termenilor în funcție de primul termen și rație

    Formula termenului general al unei progresii aritmetice este:

an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n - 1)r

Știind că rația este r=2r = 2, exprimăm termenii a3a_3 și a4a_4:

a3=a1+2r=a1+2⋅2=a1+4a_3 = a_1 + 2r = a_1 + 2 \cdot 2 = a_1 + 4 a4=a1+3r=a1+3⋅2=a1+6a_4 = a_1 + 3r = a_1 + 3 \cdot 2 = a_1 + 6
  • Pasul 2: Aflarea primului termen a1a_1

    Înlocuim în relația din ipoteză a3+a4=8a_3 + a_4 = 8:

(a1+4)+(a1+6)=8  ⟺  2a1+10=8(a_1 + 4) + (a_1 + 6) = 8 \iff 2a_1 + 10 = 8 2a1=−2  ⟹  a1=−12a_1 = -2 \implies a_1 = -1

(3p)

  • Pasul 3: Calculul sumei primilor patru termeni

    Determinăm valorile primilor patru termeni:

    • a1=−1a_1 = -1
    • a2=a1+r=−1+2=1a_2 = a_1 + r = -1 + 2 = 1
    • a3=a2+r=1+2=3a_3 = a_2 + r = 1 + 2 = 3
    • a4=a3+r=3+2=5a_4 = a_3 + r = 3 + 2 = 5

    Calculăm suma S4S_4:

S4=a1+a2+a3+a4=(−1)+1+3+5=8S_4 = a_1 + a_2 + a_3 + a_4 = (-1) + 1 + 3 + 5 = 8

(Alternativ, aplicând formula sumei Sn=(a1+an)⋅n2S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2} obținem S4=(−1+5)⋅42=4⋅42=8S_4 = \frac{(-1 + 5) \cdot 4}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8.)

S4=8S_4 = 8

(2p)


2. Se consideră ecuația x2+3mx−m−2=0x^2 + 3mx - m - 2 = 0, cu rădăcinile x1,x2x_1, x_2, unde mm este număr real. Determinați valoarea reală a lui mm știind că 1x1+1x2=1\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Relațiile lui Viète

    Pentru ecuația de gradul al doilea x2+3mx−(m+2)=0x^2 + 3mx - (m + 2) = 0, coeficienții sunt a=1a = 1, b=3mb = 3m, c=−m−2c = -m - 2.

    Relațiile lui Viète sunt:

S=x1+x2=−ba=−3mS = x_1 + x_2 = -\frac{b}{a} = -3m P=x1x2=ca=−m−2P = x_1 x_2 = \frac{c}{a} = -m - 2

(2p)

  • Pasul 2: Prelucrarea relației din ipoteză

    Aducem expresia dată la numitor comun:

1x1+1x2=1  ⟺  x1+x2x1x2=1\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} = 1 \iff \frac{x_1 + x_2}{x_1 x_2} = 1

Condiția de existență a fracțiilor impune ca x1x2≠0x_1 x_2 \neq 0, adică −m−2≠0  ⟹  m≠−2-m - 2 \neq 0 \implies m \neq -2.

  • Pasul 3: Determinarea parametrului mm

    Înlocuim sumele și produsele lui Viète:

−3m−m−2=1  ⟺  −3m=−m−2\frac{-3m}{-m - 2} = 1 \iff -3m = -m - 2 −3m+m=−2  ⟺  −2m=−2  ⟹  m=1-3m + m = -2 \iff -2m = -2 \implies m = 1

Deoarece m=1≠−2m = 1 \neq -2, valoarea este compatibilă. (Pentru m=1m = 1, ecuația devine x2+3x−3=0x^2 + 3x - 3 = 0, cu Δ=9−4(−3)=21>0\Delta = 9 - 4(-3) = 21 > 0, având într-adevăr rădăcini reale distincte).

m=1m = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x+16+x2=112x + \sqrt{16 + x^2} = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Izolarea radicalului și condiția de compatibilitate

    Izolăm termenul cu radical în membrul stâng:

16+x2=11−2x\sqrt{16 + x^2} = 11 - 2x
  • Deoarece 16+x2≥16>016 + x^2 \ge 16 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, expresia de sub radical este strict pozitivă.
  • Membrul drept trebuie să fie nenegativ pentru ca ecuația să aibă soluții:
11−2x≥0  ⟺  2x≤11  ⟺  x≤11211 - 2x \ge 0 \iff 2x \le 11 \iff x \le \frac{11}{2}
  • Pasul 2: Ridicarea la pătrat și formarea ecuației de gradul al doilea

    Ridicăm ambii membri la pătrat:

16+x2=(11−2x)216 + x^2 = (11 - 2x)^2 16+x2=121−44x+4x216 + x^2 = 121 - 44x + 4x^2

Trecem toți termenii în membrul drept:

3x2−44x+105=03x^2 - 44x + 105 = 0

(3p)

  • Pasul 3: Rezolvarea ecuației și verificarea soluțiilor

    Calculăm discriminantul:

Δ=(−44)2−4⋅3⋅105=1936−1260=676=262\Delta = (-44)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 105 = 1936 - 1260 = 676 = 26^2

Rădăcinile sunt:

x1,2=44±262⋅3=44±266x_{1,2} = \frac{44 \pm 26}{2 \cdot 3} = \frac{44 \pm 26}{6} x1=44−266=186=3x_1 = \frac{44 - 26}{6} = \frac{18}{6} = 3 x2=44+266=706=353x_2 = \frac{44 + 26}{6} = \frac{70}{6} = \frac{35}{3}

Verificăm condiția de compatibilitate x≤112=5,5x \le \frac{11}{2} = 5{,}5:

  • Pentru x=3x = 3: 3≤5,53 \le 5{,}5 (adevărat). Verificare: 2⋅3+16+9=6+5=112 \cdot 3 + \sqrt{16 + 9} = 6 + 5 = 11 (convine).
  • Pentru x=353≈11,67x = \frac{35}{3} \approx 11{,}67: 11,67>5,511{,}67 > 5{,}5, deci nu satisface condiția (nu convine).

Soluția ecuației este:

x=3x = 3

(2p)


4. Câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu cifrele 0,1,2,3,40, 1, 2, 3, 4 și 55? (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Analiza pozițiilor cifrelor

    Fie abc‾\overline{abc} un număr de trei cifre distincte format din mulțimea {0,1,2,3,4,5}\{0, 1, 2, 3, 4, 5\}, care conține 66 elemente.

    • Cifra sutelor aa nu poate fi 00 (a≠0a \neq 0). Așadar, a∈{1,2,3,4,5}a \in \{1, 2, 3, 4, 5\}, deci aa poate lua 55 valori distincte.
    • Cifra zecilor bb poate fi oricare dintre cele 6 cifre, mai puțin cifra deja aleasă pentru aa (b≠ab \neq a). Deci bb poate lua 6−1=56 - 1 = 5 valori posibile.
    • Cifra unităților cc poate fi oricare dintre cele 6 cifre, excluzând cifrele aa și bb deja alese (c≠ac \neq a și c≠bc \neq b). Deci cc poate lua 6−2=46 - 2 = 4 valori posibile.

(3p)

  • Pasul 2: Aplicarea regulii produsului

    Conform regulii produsului, numărul total de numere formate este:

N=5⋅5⋅4=100N = 5 \cdot 5 \cdot 4 = 100

Așadar, se pot forma 100100 de numere cu trei cifre distincte.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3), B(5,−7)B(5, -7) și C(−1,−5)C(-1, -5). Determinați ecuația liniei mijlocii în triunghiul ABCABC, care este paralelă cu latura BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Determinarea coordonatelor mijloacelor laturilor ABAB și ACAC

    Linia mijlocie paralelă cu latura BCBC unește mijlocul MM al laturii ABAB cu mijlocul NN al laturii ACAC.

    • Coordonatele punctului MM:
xM=xA+xB2=1+52=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3 yM=yA+yB2=3+(−7)2=−42=−2  ⟹  M(3,−2)y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{3 + (-7)}{2} = \frac{-4}{2} = -2 \implies M(3, -2)
  • Coordonatele punctului NN:
xN=xA+xC2=1+(−1)2=0x_N = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{1 + (-1)}{2} = 0 yN=yA+yC2=3+(−5)2=−22=−1  ⟹  N(0,−1)y_N = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{3 + (-5)}{2} = \frac{-2}{2} = -1 \implies N(0, -1)

(2p)

  • Pasul 2: Scrierea ecuației dreptei MNMN

    Ecuația dreptei determinată de punctele M(3,−2)M(3, -2) și N(0,−1)N(0, -1) este:

x−xNxM−xN=y−yNyM−yN\frac{x - x_N}{x_M - x_N} = \frac{y - y_N}{y_M - y_N} x−03−0=y−(−1)−2−(−1)  ⟺  x3=y+1−1\frac{x - 0}{3 - 0} = \frac{y - (-1)}{-2 - (-1)} \iff \frac{x}{3} = \frac{y + 1}{-1}

Efectuând produsele pe diagonală:

−x=3(y+1)  ⟺  −x=3y+3  ⟺  x+3y+3=0-x = 3(y + 1) \iff -x = 3y + 3 \iff x + 3y + 3 = 0

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu măsura unghiului CC de 150∘150^\circ și latura AB=6AB = 6. Calculați raza cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pasul 1: Aplicarea teoremei sinusurilor

    Conform teoremei sinusurilor, în orice triunghi ABCABC raportul dintre o latură și sinusul unghiului opus este egal cu diametrul cercului circumscris:

ABsin⁡C=2R\frac{AB}{\sin C} = 2R

unde RR este raza cercului circumscris.

(2p)

  • Pasul 2: Calculul sinusului și determinarea razei RR

    Calculăm valoarea lui sin⁡150∘\sin 150^\circ:

sin⁡150∘=sin⁡(180∘−30∘)=sin⁡30∘=12\sin 150^\circ = \sin(180^\circ - 30^\circ) = \sin 30^\circ = \frac{1}{2}

Înlocuim în relația teoremei sinusurilor:

2R=6sin⁡150∘=612=6⋅2=122R = \frac{6}{\sin 150^\circ} = \frac{6}{\frac{1}{2}} = 6 \cdot 2 = 12 R=122=6R = \frac{12}{2} = 6

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(12−32−11m1−2)A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -3 \\ 2 & -1 & 1 \\ m & 1 & -2 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+2y−3z=32x−y+z=mmx+y−2z=2m\begin{cases} x + 2y - 3z = 3 \\ 2x - y + z = m \\ mx + y - 2z = 2m \end{cases}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=1\det(A(2)) = 1. (5p)

b) Pentru m=2m = 2, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)

c) Pentru m=3m = 3, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) ale sistemului de ecuații, astfel încât x0+y0z0=4x_0 + y_0 z_0 = 4 și x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculul determinantului det⁡(A(2))\det(A(2))

    Înlocuind m=2m = 2, matricea devine:

A(2)=(12−32−1121−2)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -3 \\ 2 & -1 & 1 \\ 2 & 1 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

Calculăm determinantul folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după linii/coloane:

det⁡(A(2))=∣12−32−1121−2∣\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -3 \\ 2 & -1 & 1 \\ 2 & 1 & -2 \end{vmatrix} =1⋅(−1)⋅(−2)+2⋅1⋅(−3)+2⋅2⋅1−[(−3)⋅(−1)⋅2+1⋅1⋅1+(−2)⋅2⋅2]= 1 \cdot (-1) \cdot (-2) + 2 \cdot 1 \cdot (-3) + 2 \cdot 2 \cdot 1 - [(-3) \cdot (-1) \cdot 2 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + (-2) \cdot 2 \cdot 2] =2−6+4−[6+1−8]=0−(−1)=1= 2 - 6 + 4 - [6 + 1 - 8] = 0 - (-1) = 1

(3p)


  • b) Rezolvarea sistemului pentru m=2m = 2

    Pentru m=2m = 2, matricea sistemului este A(2)A(2), având determinantul det⁡(A(2))=1≠0\det(A(2)) = 1 \neq 0.

    Deoarece determinantul matricei sistemului este nenul, sistemul este compatibil determinat și se rezolvă prin regula lui Cramer.

(1p)

Termenii liberi ai sistemului sunt coloana B=(324)B = \begin{pmatrix} 3 \\ 2 \\ 4 \end{pmatrix}.

Calculăm determinanții necunoscutelor:

Δx=∣32−32−1141−2∣=[6+8−6]−[12+3−8]=8−7=1\Delta_x = \begin{vmatrix} 3 & 2 & -3 \\ 2 & -1 & 1 \\ 4 & 1 & -2 \end{vmatrix} = [6 + 8 - 6] - [12 + 3 - 8] = 8 - 7 = 1 Δy=∣13−322124−2∣=[−4+6−24]−[−12+4−12]=−22−(−20)=−2\Delta_y = \begin{vmatrix} 1 & 3 & -3 \\ 2 & 2 & 1 \\ 2 & 4 & -2 \end{vmatrix} = [-4 + 6 - 24] - [-12 + 4 - 12] = -22 - (-20) = -2 Δz=∣1232−12214∣=[−4+8+6]−[−6+2+16]=10−12=−2\Delta_z = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 2 & -1 & 2 \\ 2 & 1 & 4 \end{vmatrix} = [-4 + 8 + 6] - [-6 + 2 + 16] = 10 - 12 = -2

(3p)

Soluțiile sistemului sunt:

x=Δxdet⁡(A(2))=11=1x = \frac{\Delta_x}{\det(A(2))} = \frac{1}{1} = 1 y=Δydet⁡(A(2))=−21=−2y = \frac{\Delta_y}{\det(A(2))} = \frac{-2}{1} = -2 z=Δzdet⁡(A(2))=−21=−2z = \frac{\Delta_z}{\det(A(2))} = \frac{-2}{1} = -2

Așadar, soluția sistemului este tripletul (x,y,z)=(1,−2,−2)(x, y, z) = (1, -2, -2), adică:

S={(1,−2,−2)}S = \{(1, -2, -2)\}

(1p)


  • c) Determinarea soluțiilor întregi pentru m=3m = 3 cu x0+y0z0=4x_0 + y_0 z_0 = 4

    Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) în funcție de parametrul mm:

det⁡(A(m))=∣12−32−11m1−2∣=[2+2m−6]−[3m+1−8]=(2m−4)−(3m−7)=3−m\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -3 \\ 2 & -1 & 1 \\ m & 1 & -2 \end{vmatrix} = [2 + 2m - 6] - [3m + 1 - 8] = (2m - 4) - (3m - 7) = 3 - m

Pentru m=3m = 3, avem det⁡(A(3))=3−3=0\det(A(3)) = 3 - 3 = 0.

Sistemul devine:

{x+2y−3z=32x−y+z=33x+y−2z=6\begin{cases} x + 2y - 3z = 3 \\ 2x - y + z = 3 \\ 3x + y - 2z = 6 \end{cases}

Alegem minorul principal format de primele două ecuații și necunoscutele x,yx, y:

Δp=∣122−1∣=−1−4=−5≠0\Delta_p = \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & -1 \end{vmatrix} = -1 - 4 = -5 \neq 0

Determinantul caracteristic corespunzător ecuației a treia este:

Δc=∣1232−13316∣=(−6+18+6)−(−9+3+24)=18−18=0\Delta_c = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 2 & -1 & 3 \\ 3 & 1 & 6 \end{vmatrix} = (-6 + 18 + 6) - (-9 + 3 + 24) = 18 - 18 = 0

(Observăm direct că adunând prima ecuație cu a doua ecuație obținem exact ecuația a treia: (x+2x)+(2y−y)+(−3z+z)=3x+y−2z(x + 2x) + (2y - y) + (-3z + z) = 3x + y - 2z și 3+3=63 + 3 = 6.)

Sistemul este compatibil nedeterminat de ordinul 1. Notăm necunoscuta secundară z=αz = \alpha, unde α∈R\alpha \in \mathbb{R}.

Sistemul principal devine:

{x+2y=3+3α2x−y=3−α\begin{cases} x + 2y = 3 + 3\alpha \\ 2x - y = 3 - \alpha \end{cases}

Înmulțim a doua ecuație cu 2 și adunăm la prima:

5x=(3+3α)+2(3−α)=9+α  ⟹  x=9+α55x = (3 + 3\alpha) + 2(3 - \alpha) = 9 + \alpha \implies x = \frac{9 + \alpha}{5}

Din ecuația a doua determinăm yy:

y=2x−3+α=2⋅9+α5−15−5α5=18+2α−15+5α5=3+7α5y = 2x - 3 + \alpha = 2 \cdot \frac{9 + \alpha}{5} - \frac{15 - 5\alpha}{5} = \frac{18 + 2\alpha - 15 + 5\alpha}{5} = \frac{3 + 7\alpha}{5}

Soluțiile generale ale sistemului sunt de forma:

(x0,y0,z0)=(9+α5,3+7α5,α),α∈R(x_0, y_0, z_0) = \left( \frac{9 + \alpha}{5}, \frac{3 + 7\alpha}{5}, \alpha \right), \quad \alpha \in \mathbb{R}

(3p)

Impunem condiția x0+y0z0=4x_0 + y_0 z_0 = 4:

9+α5+(3+7α5)α=4  ⟺  9+α+3α+7α25=4\frac{9 + \alpha}{5} + \left(\frac{3 + 7\alpha}{5}\right)\alpha = 4 \iff \frac{9 + \alpha + 3\alpha + 7\alpha^2}{5} = 4 7α2+4α+9=20  ⟺  7α2+4α−11=07\alpha^2 + 4\alpha + 9 = 20 \iff 7\alpha^2 + 4\alpha - 11 = 0

Calculăm rădăcinile ecuației:

Δα=42−4⋅7⋅(−11)=16+308=324=182\Delta_\alpha = 4^2 - 4 \cdot 7 \cdot (-11) = 16 + 308 = 324 = 18^2 α1,2=−4±1814  ⟹  α1=1414=1,α2=−2214=−117\alpha_{1,2} = \frac{-4 \pm 18}{14} \implies \alpha_1 = \frac{14}{14} = 1, \quad \alpha_2 = -\frac{22}{14} = -\frac{11}{7}

Deoarece z0=αz_0 = \alpha și ni se cere ca x0,y0,z0∈Zx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{Z}, deducem că α\alpha trebuie să fie număr întreg.

  • Valoarea α=−117∉Z\alpha = -\frac{11}{7} \notin \mathbb{Z} nu convine.
  • Pentru α=1∈Z\alpha = 1 \in \mathbb{Z}, obținem:
x0=9+15=105=2∈Zx_0 = \frac{9 + 1}{5} = \frac{10}{5} = 2 \in \mathbb{Z} y0=3+7(1)5=105=2∈Zy_0 = \frac{3 + 7(1)}{5} = \frac{10}{5} = 2 \in \mathbb{Z} z0=1∈Zz_0 = 1 \in \mathbb{Z}

Verificăm condiția: x0+y0z0=2+2⋅1=4x_0 + y_0 z_0 = 2 + 2 \cdot 1 = 4, adevărat.

Așadar, soluția căutată cu componente întregi este (2,2,1)(2, 2, 1).

(2p)


2. Pe mulțimea R\mathbb{R} se definește legea de compoziție asociativă „∗*”, x∗y=2(x−3)(y−3)+3x * y = 2(x - 3)(y - 3) + 3, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

a) Demonstrați că x∗y∗z=4(x−3)(y−3)(z−3)+3x * y * z = 4(x - 3)(y - 3)(z - 3) + 3, pentru orice x,y,z∈Rx, y, z \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că e=72e = \frac{7}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați numerele reale xx astfel încât x∗x∗⋯∗x⏟de 2023 ori x=3\underbrace{x * x * \dots * x}_{\text{de } 2023 \text{ ori } x} = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Demonstrarea identității pentru trei termeni

    Folosind asociativitatea legii de compoziție „∗*”, avem:

x∗y∗z=(x∗y)∗zx * y * z = (x * y) * z

Deoarece x∗y=2(x−3)(y−3)+3x * y = 2(x - 3)(y - 3) + 3, compunem acest rezultat cu zz:

(x∗y)∗z=[2(x−3)(y−3)+3]∗z(x * y) * z = [2(x - 3)(y - 3) + 3] * z

(2p)

Aplicăm formula legii pentru primul factor T=2(x−3)(y−3)+3T = 2(x - 3)(y - 3) + 3 și al doilea factor zz:

T∗z=2(T−3)(z−3)+3T * z = 2(T - 3)(z - 3) + 3 =2[2(x−3)(y−3)+3−3](z−3)+3= 2[2(x - 3)(y - 3) + 3 - 3](z - 3) + 3 =2[2(x−3)(y−3)](z−3)+3= 2[2(x - 3)(y - 3)](z - 3) + 3 =4(x−3)(y−3)(z−3)+3= 4(x - 3)(y - 3)(z - 3) + 3

egalitate adevărată pentru orice numere reale x,y,zx, y, z.

(3p)


  • b) Arătarea elementului neutru e=72e = \frac{7}{2}

    Prin definiție, e∈Re \in \mathbb{R} este element neutru dacă x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

    Calculăm x∗72x * \frac{7}{2}:

x∗72=2(x−3)(72−3)+3=2(x−3)(12)+3x * \frac{7}{2} = 2(x - 3)\left(\frac{7}{2} - 3\right) + 3 = 2(x - 3)\left(\frac{1}{2}\right) + 3 =(x−3)+3=x= (x - 3) + 3 = x

(3p)

Deoarece operația de înmulțire a numerelor reale este comutativă, avem 2(x−3)(y−3)+3=2(y−3)(x−3)+32(x - 3)(y - 3) + 3 = 2(y - 3)(x - 3) + 3, deci legea „∗*” este comutativă:

72∗x=2(72−3)(x−3)+3=2(12)(x−3)+3=(x−3)+3=x\frac{7}{2} * x = 2\left(\frac{7}{2} - 3\right)(x - 3) + 3 = 2\left(\frac{1}{2}\right)(x - 3) + 3 = (x - 3) + 3 = x

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Prin urmare, e=72e = \frac{7}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


  • c) Rezolvarea ecuației cu 2023 de termeni

    Pe baza formulelor demonstrate anterior:

    • Pentru 2 termeni: x∗x=21(x−3)2+3x * x = 2^1 (x - 3)^2 + 3.
    • Pentru 3 termeni: x∗x∗x=4(x−3)3+3=22(x−3)3+3x * x * x = 4(x - 3)^3 + 3 = 2^2 (x - 3)^3 + 3.

    Prin inducție matematică, compunerea a nn termeni egali cu xx este dată de formula:

x∗x∗⋯∗x⏟n termeni=2n−1(x−3)n+3,∀n≥2\underbrace{x * x * \dots * x}_{n \text{ termeni}} = 2^{n - 1}(x - 3)^n + 3, \quad \forall n \ge 2

Pentru n=2023n = 2023, ecuația devine:

22022(x−3)2023+3=32^{2022}(x - 3)^{2023} + 3 = 3

(3p)

Scăzând 33 din ambii membri:

22022(x−3)2023=02^{2022}(x - 3)^{2023} = 0

Deoarece 22022≠02^{2022} \neq 0, rezultă:

(x−3)2023=0  ⟺  x−3=0  ⟹  x=3(x - 3)^{2023} = 0 \iff x - 3 = 0 \implies x = 3

Așadar, singurul număr real care verifică ecuația este x=3x = 3.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,∞)→Rf: (0, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1−1x−ln⁡xf(x) = 1 - \frac{1}{x} - \ln x.

a) Arătați că lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=0\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = 0. (5p)

b) Demonstrați că funcția are o singură asimptotă. (5p)

c) Demonstrați că 1+xln⁡x≥x1 + x\ln x \ge x, pentru orice număr real xx strict pozitiv. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Calculul limitei raportului de variație

    Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:

f(1)=1−11−ln⁡1=1−1−0=0f(1) = 1 - \frac{1}{1} - \ln 1 = 1 - 1 - 0 = 0

Funcția ff este derivabilă pe (0,∞)(0, \infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata funcției:

f′(x)=(1−1x−ln⁡x)′=0−(−1x2)−1x=1x2−1x=1−xx2,∀x>0f'(x) = \left(1 - \frac{1}{x} - \ln x\right)' = 0 - \left(-\frac{1}{x^2}\right) - \frac{1}{x} = \frac{1}{x^2} - \frac{1}{x} = \frac{1 - x}{x^2}, \quad \forall x > 0

(3p)

Conform definiției derivatei într-un punct, limita cerută este chiar valoarea derivatei în x=1x = 1:

lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=f′(1)=1−112=01=0\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = f'(1) = \frac{1 - 1}{1^2} = \frac{0}{1} = 0

(2p)


  • b) Determinarea asimptotelor funcției ff

    Domeniul de definiție este D=(0,∞)D = (0, \infty). Verificăm existența asimptotelor la capetele domeniului:

    1. Comportamentul spre +∞+\infty:
      • Asimptotă orizontală:
lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x→∞(1−1x−ln⁡x)=1−0−∞=−∞∉R\lim_{x \to \infty} f(x) = \lim_{x \to \infty} \left(1 - \frac{1}{x} - \ln x\right) = 1 - 0 - \infty = -\infty \notin \mathbb{R}
   Deoarece limita nu este finită, graficul funcției nu admite asimptotă orizontală spre $+\infty$.
 
 - Asimptotă oblică ($y = mx + n$):
m=lim⁡x→∞f(x)x=lim⁡x→∞(1x−1x2−ln⁡xx)=0−0−0=0m = \lim_{x \to \infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to \infty} \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{x^2} - \frac{\ln x}{x}\right) = 0 - 0 - 0 = 0
   (știind că $\lim_{x \to \infty} \frac{\ln x}{x} = 0$).
n=lim⁡x→∞(f(x)−mx)=lim⁡x→∞f(x)=−∞∉Rn = \lim_{x \to \infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to \infty} f(x) = -\infty \notin \mathbb{R}
   Cum $n \notin \mathbb{R}$, graficul nu admite nici asimptotă oblică spre $+\infty$.

(3p)

  1. Comportamentul spre x=0x = 0 (x>0x > 0):
    • Asimptotă verticală la dreapta:
lim⁡x→0x>0f(x)=lim⁡x→0x>0(1−1x−ln⁡x)=1−lim⁡x→0x>01+xln⁡xx\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \left(1 - \frac{1}{x} - \ln x\right) = 1 - \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \frac{1 + x \ln x}{x}
   Deoarece $\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} x \ln x = 0$, numărătorul tinde la $1 + 0 = 1$, iar numitorul tinde la $0^+$, prin urmare:
lim⁡x→0x>01+xln⁡xx=+∞  ⟹  lim⁡x→0x>0f(x)=1−(+∞)=−∞\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} \frac{1 + x \ln x}{x} = +\infty \implies \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = 1 - (+\infty) = -\infty
   Rezultă că dreapta de ecuație $x = 0$ (axa $Oy$) este asimptotă verticală la dreapta la graficul funcției.

Concluzie: Funcția ff admite o singură asimptotă, și anume dreapta x=0x = 0.

(2p)


  • c) Demonstrarea inegalității 1+xln⁡x≥x1 + x\ln x \ge x

    Relația cerută 1+xln⁡x≥x1 + x\ln x \ge x pentru orice x>0x > 0 este echivalentă, prin împărțire cu x>0x > 0, cu:

1x+ln⁡x≥1  ⟺  1−1x−ln⁡x≤0  ⟺  f(x)≤0,∀x∈(0,∞)\frac{1}{x} + \ln x \ge 1 \iff 1 - \frac{1}{x} - \ln x \le 0 \iff f(x) \le 0, \quad \forall x \in (0, \infty)

Studiem semnul derivatei f′(x)=1−xx2f'(x) = \frac{1 - x}{x^2} pe (0,∞)(0, \infty):

  • Numitorul x2x^2 este strict pozitiv pentru orice x>0x > 0.
  • Semnul derivatei este dat de 1−x1 - x:
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), f′(x)>0  ⟹  f'(x) > 0 \implies funcția ff este strict crescătoare pe (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈[1,∞)x \in [1, \infty), f′(x)<0  ⟹  f'(x) < 0 \implies funcția ff este strict descrescătoare pe [1,∞)[1, \infty).

Așadar, punctul x=1x = 1 este punct de maxim global absolut al funcției ff pe intervalul (0,∞)(0, \infty).

(3p)

Valoarea maximă a funcției este:

f(1)=1−11−ln⁡1=0f(1) = 1 - \frac{1}{1} - \ln 1 = 0

Prin urmare, pentru orice x∈(0,∞)x \in (0, \infty), avem:

f(x)≤f(1)=0  ⟹  1−1x−ln⁡x≤0f(x) \le f(1) = 0 \implies 1 - \frac{1}{x} - \ln x \le 0

Înmulțind această inegalitate cu x>0x > 0, sensul inegalității se păstrează:

x−1−xln⁡x≤0  ⟺  1+xln⁡x≥xx - 1 - x \ln x \le 0 \iff 1 + x \ln x \ge x

pentru orice număr real xx strict pozitiv.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(sin⁡x+cos⁡x)f(x) = e^x(\sin x + \cos x) și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=exsin⁡xg(x) = e^x \sin x.

a) Verificați dacă funcția gg este o primitivă a funcției ff. (5p)

b) Determinați primitiva funcției gg a cărei reprezentare grafică conține punctul O(0,0)O(0, 0). (5p)

c) Arătați că orice primitivă a funcției ff este convexă pe intervalul [−π2,π2]\left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Verificarea că gg este o primitivă a funcției ff

    Funcția gg este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind produs de funcții derivabile. Calculăm derivata sa:

g′(x)=(exsin⁡x)′=(ex)′sin⁡x+ex(sin⁡x)′g'(x) = (e^x \sin x)' = (e^x)' \sin x + e^x (\sin x)' =exsin⁡x+excos⁡x=ex(sin⁡x+cos⁡x)= e^x \sin x + e^x \cos x = e^x(\sin x + \cos x)

(3p)

Observăm că:

g′(x)=f(x),∀x∈Rg'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

Prin urmare, funcția gg este o primitivă a funcției ff.

(2p)


  • b) Determinarea primitivei lui gg care conține originea O(0,0)O(0, 0)

    Calculăm primitiva generală ∫g(x) dx=∫exsin⁡x dx\int g(x) \, dx = \int e^x \sin x \, dx prin integrare prin părți:

    Fie I=∫exsin⁡x dxI = \int e^x \sin x \, dx. Alegem:

    • u(x)=sin⁡x  ⟹  u′(x)=cos⁡xu(x) = \sin x \implies u'(x) = \cos x
    • v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x
I=exsin⁡x−∫excos⁡x dxI = e^x \sin x - \int e^x \cos x \, dx

Integrăm din nou prin părți pentru ∫excos⁡x dx\int e^x \cos x \, dx:

  • u1(x)=cos⁡x  ⟹  u1′(x)=−sin⁡xu_1(x) = \cos x \implies u_1'(x) = -\sin x
  • v1′(x)=ex  ⟹  v1(x)=exv_1'(x) = e^x \implies v_1(x) = e^x
∫excos⁡x dx=excos⁡x−∫ex(−sin⁡x) dx=excos⁡x+∫exsin⁡x dx=excos⁡x+I\int e^x \cos x \, dx = e^x \cos x - \int e^x(-\sin x) \, dx = e^x \cos x + \int e^x \sin x \, dx = e^x \cos x + I

Înlocuind în relația precedentă:

I=exsin⁡x−(excos⁡x+I)=ex(sin⁡x−cos⁡x)−II = e^x \sin x - (e^x \cos x + I) = e^x(\sin x - \cos x) - I 2I=ex(sin⁡x−cos⁡x)  ⟹  I=ex(sin⁡x−cos⁡x)2+C,C∈R2I = e^x(\sin x - \cos x) \implies I = \frac{e^x(\sin x - \cos x)}{2} + C, \quad C \in \mathbb{R}

(3p)

Fie G:R→RG: \mathbb{R} \to \mathbb{R} primitiva căutată:

G(x)=ex(sin⁡x−cos⁡x)2+CG(x) = \frac{e^x(\sin x - \cos x)}{2} + C

Condiția ca reprezentarea grafică a funcției GG să conțină punctul O(0,0)O(0, 0) este G(0)=0G(0) = 0:

G(0)=e0(sin⁡0−cos⁡0)2+C=0  ⟺  1⋅(0−1)2+C=0G(0) = \frac{e^0(\sin 0 - \cos 0)}{2} + C = 0 \iff \frac{1 \cdot (0 - 1)}{2} + C = 0 −12+C=0  ⟹  C=12-\frac{1}{2} + C = 0 \implies C = \frac{1}{2}

Primitiva cerută este:

G(x)=ex(sin⁡x−cos⁡x)2+12G(x) = \frac{e^x(\sin x - \cos x)}{2} + \frac{1}{2}

(2p)


  • c) Demonstrarea convexității oricărei primitive a funcției ff

    Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff.

    Conform definiției primitivei:

F′(x)=f(x)=ex(sin⁡x+cos⁡x),∀x∈RF'(x) = f(x) = e^x(\sin x + \cos x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

Deoarece ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, FF este de două ori derivabilă și avem:

F′′(x)=f′(x)=[ex(sin⁡x+cos⁡x)]′F''(x) = f'(x) = [e^x(\sin x + \cos x)]' =(ex)′(sin⁡x+cos⁡x)+ex(sin⁡x+cos⁡x)′= (e^x)'(\sin x + \cos x) + e^x(\sin x + \cos x)' =ex(sin⁡x+cos⁡x)+ex(cos⁡x−sin⁡x)= e^x(\sin x + \cos x) + e^x(\cos x - \sin x) =ex(sin⁡x+cos⁡x+cos⁡x−sin⁡x)=2excos⁡x,∀x∈R= e^x(\sin x + \cos x + \cos x - \sin x) = 2e^x \cos x, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)

Studiem semnul derivatei a doua F′′(x)F''(x) pentru x∈[−π2,π2]x \in \left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right]:

  • Funcția exponențială este strict pozitivă: ex>0  ⟹  2ex>0e^x > 0 \implies 2e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Pe intervalul [−π2,π2]\left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right] (care cuprinde cadranul IV și cadranul I), funcția cosinus este nenegativă:
cos⁡x≥0,∀x∈[−π2,π2]\cos x \ge 0, \quad \forall x \in \left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right]

Rezultă că:

F′′(x)=2excos⁡x≥0,∀x∈[−π2,π2]F''(x) = 2e^x \cos x \ge 0, \quad \forall x \in \left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right]

Deoarece derivata a doua este mai mare sau egală cu zero pe tot intervalul [−π2,π2]\left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right], rezultă că primitiva FF este convexă pe acest interval.

Cum FF a fost o primitivă aleasă arbitrar, concluzionăm că orice primitivă a funcției ff este convexă pe intervalul [−π2,π2]\left[-\frac{\pi}{2}, \frac{\pi}{2}\right].

(2p)