BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Simulare Iași

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Simulare Județeană Iași

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. La toate subiectele se cer rezolvări complete.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Știind că z∈Cz \in \mathbb{C} și că z2+z+2=0z^2 + z + 2 = 0, demonstrați că z2+4z2=−3z^2 + \frac{4}{z^2} = -3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm mai întâi dacă z=0z = 0 poate fi rădăcină a ecuației:

    • Dacă z=0z = 0, ecuația ar deveni 02+0+2=2=00^2 + 0 + 2 = 2 = 0, contradicție.
    • Așadar, z≠0z \neq 0, deci împărțirea prin zz este permisă.
  • Împărțim ecuația z2+z+2=0z^2 + z + 2 = 0 prin zz:

z+1+2z=0  ⟹  z+2z=−1z + 1 + \frac{2}{z} = 0 \implies z + \frac{2}{z} = -1

(2p)

  • Ridicăm ambii membri ai egalității la pătrat:
(z+2z)2=(−1)2\left(z + \frac{2}{z}\right)^2 = (-1)^2 z2+2⋅z⋅2z+4z2=1  ⟺  z2+4+4z2=1z^2 + 2 \cdot z \cdot \frac{2}{z} + \frac{4}{z^2} = 1 \iff z^2 + 4 + \frac{4}{z^2} = 1

(2p)

  • Scădem 44 din ambii membri ai egalității pentru a izola expresia cerută:
z2+4z2=1−4  ⟺  z2+4z2=−3z^2 + \frac{4}{z^2} = 1 - 4 \iff z^2 + \frac{4}{z^2} = -3

ceea ce trebuia demonstrat.

(1p)


2. Rezolvați în Z\mathbb{Z} inecuația f(x)≥f(1−2x)f(x) \ge f(1 - 2x), dacă f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(1−2x)f(1 - 2x) conform definiției funcției ff:
f(1−2x)=(1−2x)2+1=1−4x+4x2+1=4x2−4x+2f(1 - 2x) = (1 - 2x)^2 + 1 = 1 - 4x + 4x^2 + 1 = 4x^2 - 4x + 2
  • Inecuația f(x)≥f(1−2x)f(x) \ge f(1 - 2x) se rescrie:
x2+1≥(1−2x)2+1  ⟺  x2+1≥4x2−4x+2x^2 + 1 \ge (1 - 2x)^2 + 1 \iff x^2 + 1 \ge 4x^2 - 4x + 2

(2p)

  • Trecem toți termenii în membrul drept:
0≥3x2−4x+1  ⟺  3x2−4x+1≤00 \ge 3x^2 - 4x + 1 \iff 3x^2 - 4x + 1 \le 0
  • Determinăm rădăcinile ecuației atașate 3x2−4x+1=03x^2 - 4x + 1 = 0:
Δ=(−4)2−4⋅3⋅1=16−12=4>0\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 3 \cdot 1 = 16 - 12 = 4 > 0 x1=4−22⋅3=26=13,x2=4+22⋅3=66=1x_1 = \frac{4 - 2}{2 \cdot 3} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}, \quad x_2 = \frac{4 + 2}{2 \cdot 3} = \frac{6}{6} = 1
  • Deoarece coeficientul termenului de gradul doi este pozitiv (a=3>0a = 3 > 0), funcția de gradul doi ia valori mai mici sau egale cu zero între rădăcini:
x∈[13,1]x \in \left[\frac{1}{3}, 1\right]

(2p)

  • Cerința este rezolvarea în mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}:
x∈Z∩[13,1]  ⟹  x=1x \in \mathbb{Z} \cap \left[\frac{1}{3}, 1\right] \implies x = 1

Așadar, singura soluție întreagă este x=1x = 1.

(1p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

x2−1x−1=x+1\frac{x^2 - 1}{\sqrt{x - 1}} = \sqrt{x + 1}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență al ecuației (condițiile de existență pentru radicali și numitor):
    • Numitorul și cantitatea de sub radicalul de la numitor impun: x−1>0  ⟹  x>1x - 1 > 0 \implies x > 1.
    • Cantitatea de sub radicalul din membrul drept impune: x+1≥0  ⟹  x≥−1x + 1 \ge 0 \implies x \ge -1.
    • Intersectând aceste condiții, obținem domeniul de definiție:
x∈(1,∞)x \in (1, \infty)
  • Pentru x∈(1,∞)x \in (1, \infty), înmulțim ambii membri cu x−1>0\sqrt{x - 1} > 0:
x2−1=x+1⋅x−1  ⟺  x2−1=(x+1)(x−1)x^2 - 1 = \sqrt{x + 1} \cdot \sqrt{x - 1} \iff x^2 - 1 = \sqrt{(x + 1)(x - 1)} x2−1=x2−1x^2 - 1 = \sqrt{x^2 - 1}

(2p)

  • Notăm t=x2−1t = x^2 - 1. Deoarece x>1x > 1, avem x2>1x^2 > 1, deci t>0t > 0.
  • Ecuația devine t=tt = \sqrt{t}. Ridicând la pătrat:
t2=t  ⟺  t(t−1)=0  ⟹  t=0saut=1t^2 = t \iff t(t - 1) = 0 \implies t = 0 \quad \text{sau} \quad t = 1
  • Revenim la necunoscuta xx:
    • Dacă t=0t = 0: x2−1=0  ⟹  x=1x^2 - 1 = 0 \implies x = 1 sau x=−1x = -1.
      • Niciunul dintre aceste numere nu aparține intervalului (1,∞)(1, \infty) (la x=1x = 1 numitorul se anulează, iar x=−1x = -1 nu respectă x>1x > 1), deci nu convin.
    • Dacă t=1t = 1: x2−1=1  ⟹  x2=2  ⟹  x=2x^2 - 1 = 1 \implies x^2 = 2 \implies x = \sqrt{2} sau x=−2x = -\sqrt{2}.
      • x=−2∉(1,∞)x = -\sqrt{2} \notin (1, \infty), deci nu convine.
      • x=2≈1,414∈(1,∞)x = \sqrt{2} \approx 1{,}414 \in (1, \infty), deci convine.

(2p)

  • Concluzie: ecuația admite o singură soluție reală:
x=2x = \sqrt{2}

(1p)


4. Determinați termenul care nu îl conține pe xx din dezvoltarea:

(x3+1x)14\left(x^3 + \frac{1}{\sqrt{x}}\right)^{14}

unde x∈(0,∞)x \in (0, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula termenului general de rang k+1k + 1 din dezvoltarea binomului (a+b)n(a + b)^n este:
Tk+1=Cnkan−kbk,k∈{0,1,2,…,n}T_{k+1} = C_n^k a^{n-k} b^k, \quad k \in \{0, 1, 2, \dots, n\}
  • În cazul nostru, n=14n = 14, a=x3a = x^3 și b=1x=x−12b = \dfrac{1}{\sqrt{x}} = x^{-\frac{1}{2}}:
Tk+1=C14k(x3)14−k(x−12)kT_{k+1} = C_{14}^k (x^3)^{14 - k} \left(x^{-\frac{1}{2}}\right)^k Tk+1=C14kx3(14−k)⋅x−k2=C14kx42−3k−k2=C14kx42−7k2,k∈{0,1,…,14}T_{k+1} = C_{14}^k x^{3(14 - k)} \cdot x^{-\frac{k}{2}} = C_{14}^k x^{42 - 3k - \frac{k}{2}} = C_{14}^k x^{42 - \frac{7k}{2}}, \quad k \in \{0, 1, \dots, 14\}

(2p)

  • Termenul nu îl conține pe xx dacă exponentul lui xx este egal cu 00:
42−7k2=0  ⟺  7k2=42  ⟺  7k=84  ⟺  k=1242 - \frac{7k}{2} = 0 \iff \frac{7k}{2} = 42 \iff 7k = 84 \iff k = 12

Deoarece k=12∈{0,1,…,14}k = 12 \in \{0, 1, \dots, 14\}, termenul căutat este T12+1=T13T_{12 + 1} = T_{13}.

(1p)

  • Calculăm valoarea coeficientului binomial C1412C_{14}^{12}:
T13=C1412=C1414−12=C142=14⋅132⋅1=7⋅13=91T_{13} = C_{14}^{12} = C_{14}^{14 - 12} = C_{14}^2 = \frac{14 \cdot 13}{2 \cdot 1} = 7 \cdot 13 = 91

Așadar, termenul care nu îl conține pe xx este T13=91T_{13} = 91.

(2p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD și punctele MM și NN astfel încât AM→=14AC→\overrightarrow{AM} = \frac{1}{4}\overrightarrow{AC} și AN→=13AB→\overrightarrow{AN} = \frac{1}{3}\overrightarrow{AB}. Demonstrați că punctele DD, MM și NN sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Alegem ca bază vectorială vectorii AB→\overrightarrow{AB} și AD→\overrightarrow{AD}.
  • În paralelogramul ABCDABCD, diagonala se exprimă conform regulii paralelogramului:
AC→=AB→+AD→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}
  • Exprimăm vectorul DM→\overrightarrow{DM} prin relația lui Chasles:
DM→=DA→+AM→=−AD→+14AC→\overrightarrow{DM} = \overrightarrow{DA} + \overrightarrow{AM} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{4}\overrightarrow{AC}
  • Înlocuim AC→=AB→+AD→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}:
DM→=−AD→+14(AB→+AD→)=14AB→+(14−1)AD→=14AB→−34AD→\overrightarrow{DM} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{4}(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}) = \frac{1}{4}\overrightarrow{AB} + \left(\frac{1}{4} - 1\right)\overrightarrow{AD} = \frac{1}{4}\overrightarrow{AB} - \frac{3}{4}\overrightarrow{AD} DM→=14(AB→−3AD→)\overrightarrow{DM} = \frac{1}{4}(\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD})

(2p)

  • Exprimăm vectorul DN→\overrightarrow{DN} prin relația lui Chasles:
DN→=DA→+AN→=−AD→+13AB→=13AB→−AD→\overrightarrow{DN} = \overrightarrow{DA} + \overrightarrow{AN} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{3}\overrightarrow{AB} = \frac{1}{3}\overrightarrow{AB} - \overrightarrow{AD} DN→=13(AB→−3AD→)\overrightarrow{DN} = \frac{1}{3}(\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD})

(2p)

  • Comparăm cei doi vectori:
    • Observăm că AB→−3AD→=4DM→=3DN→\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD} = 4\overrightarrow{DM} = 3\overrightarrow{DN}, de unde:
DN→=43DM→\overrightarrow{DN} = \frac{4}{3}\overrightarrow{DM}
  • Vectorii DN→\overrightarrow{DN} și DM→\overrightarrow{DM} sunt coliniari și au originea comună în punctul DD.
  • În concluzie, punctele DD, MM și NN sunt coliniare.

(1p)


6. Arătați că, dacă ABCABC este un triunghi oarecare, atunci:

cos⁡A<12(ABAC+ACAB)\cos A < \frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem termenul din paranteză la numitor comun:
ABAC+ACAB=AB2+AC2AB⋅AC\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB} = \frac{AB^2 + AC^2}{AB \cdot AC}
  • Înmulțind cu 12\frac{1}{2}, membrul drept al inegalității devine:
12(ABAC+ACAB)=AB2+AC22⋅AB⋅AC\frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right) = \frac{AB^2 + AC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}

(2p)

  • Din teorema cosinusului în triunghiul ABCABC, avem:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡ABC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos A

de unde exprimăm cos⁡A\cos A:

cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}

(2p)

  • Deoarece ABCABC este un triunghi, lungimea laturii BCBC este strict pozitivă (BC>0BC > 0), deci BC2>0BC^2 > 0.
  • Rezultă că numărătorul din expresia lui cos⁡A\cos A este strict mai mic decât AB2+AC2AB^2 + AC^2:
AB2+AC2−BC2<AB2+AC2AB^2 + AC^2 - BC^2 < AB^2 + AC^2
  • Împărțind prin numitorul strict pozitiv 2⋅AB⋅AC>02 \cdot AB \cdot AC > 0, obținem inegalitatea strictă:
cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC<AB2+AC22⋅AB⋅AC=12(ABAC+ACAB)\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC} < \frac{AB^2 + AC^2}{2 \cdot AB \cdot AC} = \frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right)

ceea ce încheie demonstrația.

(1p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea:

A(m)=(111mm21m+1(m+1)21)∈M3(R)A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R})

unde mm este un număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0. (5p)

c) În reperul cartezian xOyxOy considerăm punctele necoliniare A(1,1)A(1,1), B(m,m2)B(m, m^2), C(m+1,(m+1)2)C(m+1, (m+1)^2), unde m∈Rm \in \mathbb{R}. Determinați valorile lui mm, știind că aria triunghiului ABCABC este egală cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim m=0m = 0 în matricea A(m)A(m):
A(0)=(1110010+1(0+1)21)=(111001111)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0+1 & (0+1)^2 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(1p)

  • Observăm că prima linie L1=(1,1,1)L_1 = (1, 1, 1) este identică cu a treia linie L3=(1,1,1)L_3 = (1, 1, 1). Deoarece o matrice care are două linii identice are determinantul nul, rezultă direct:
det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0

(2p)

  • Verificăm și prin calcul direct (regula lui Sarrus sau dezvoltare după linia a doua):
det⁡(A(0))=1⋅0⋅1+1⋅1⋅1+1⋅0⋅1−1⋅0⋅1−1⋅1⋅1−1⋅0⋅0\det(A(0)) = 1 \cdot 0 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 0 det⁡(A(0))=0+1+0−0−1−0=0\det(A(0)) = 0 + 1 + 0 - 0 - 1 - 0 = 0

(2p)


b) Determinarea valorilor lui mm pentru care det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0
  • Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) folosind transformări pe linii:
det⁡(A(m))=∣111mm21m+1(m+1)21∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{vmatrix}
  • Scădem prima linie din linia a doua (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1) și din linia a treia (L3←L3−L1L_3 \leftarrow L_3 - L_1):
det⁡(A(m))=∣111m−1m2−10m(m+1)2−10∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m - 1 & m^2 - 1 & 0 \\ m & (m+1)^2 - 1 & 0 \end{vmatrix}
  • Observăm că (m+1)2−1=m2+2m=m(m+2)(m+1)^2 - 1 = m^2 + 2m = m(m+2) și m2−1=(m−1)(m+1)m^2 - 1 = (m-1)(m+1).
  • Dezvoltăm determinantul după coloana a treia:
det⁡(A(m))=1⋅∣m−1(m−1)(m+1)mm(m+2)∣\det(A(m)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} m - 1 & (m - 1)(m + 1) \\ m & m(m + 2) \end{vmatrix}
  • Dăm factor comun pe m−1m - 1 de pe prima linie și pe mm de pe a doua linie:
det⁡(A(m))=m(m−1)∣1m+11m+2∣\det(A(m)) = m(m - 1) \begin{vmatrix} 1 & m + 1 \\ 1 & m + 2 \end{vmatrix} det⁡(A(m))=m(m−1)(1⋅(m+2)−1⋅(m+1))=m(m−1)(m+2−m−1)=m(m−1)⋅1=m(m−1)\det(A(m)) = m(m - 1) \big(1 \cdot (m + 2) - 1 \cdot (m + 1)\big) = m(m - 1)(m + 2 - m - 1) = m(m - 1) \cdot 1 = m(m - 1)

(3p)

  • Condiția det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0 devine:
m(m−1)≠0  ⟺  m≠0șim≠1m(m - 1) \neq 0 \iff m \neq 0 \quad \text{și} \quad m \neq 1
  • Mulțimea valorilor căutate este:
m∈R∖{0,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}

(2p)


c) Determinarea parametrului mm știind că aria triunghiului ABCABC este 11
  • În reperul cartezian xOyxOy, aria triunghiului format de punctele A(xA,yA)A(x_A, y_A), B(xB,yB)B(x_B, y_B), C(xC,yC)C(x_C, y_C) este dată de formula:
A△ABC=12∣Δ∣\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2} |\Delta|

unde determinantul Δ\Delta asociat este:

Δ=∣xAyA1xByB1xCyC1∣=∣111mm21m+1(m+1)21∣\Delta = \begin{vmatrix} x_A & y_A & 1 \\ x_B & y_B & 1 \\ x_C & y_C & 1 \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{vmatrix}
  • Recunoaștem că Δ=det⁡(A(m))\Delta = \det(A(m)). Conform punctului anterior:
Δ=m(m−1)=m2−m\Delta = m(m - 1) = m^2 - m

(2p)

  • Impunem condiția ca aria triunghiului să fie egală cu 11:
A△ABC=1  ⟺  12∣m2−m∣=1  ⟺  ∣m2−m∣=2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = 1 \iff \frac{1}{2} |m^2 - m| = 1 \iff |m^2 - m| = 2
  • Această ecuație cu modul generează două cazuri:
    • Cazul 1: m2−m=2m^2 - m = 2:
m2−m−2=0  ⟺  (m−2)(m+1)=0  ⟹  m=2saum=−1m^2 - m - 2 = 0 \iff (m - 2)(m + 1) = 0 \implies m = 2 \quad \text{sau} \quad m = -1
  • Cazul 2: m2−m=−2m^2 - m = -2:
m2−m+2=0,Δm=(−1)2−4⋅1⋅2=1−8=−7<0m^2 - m + 2 = 0, \quad \Delta_m = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 1 - 8 = -7 < 0

deci această ecuație nu are rădăcini reale.

(2p)

  • Verificăm condiția din ipoteză: punctele AA, BB, CC sunt necoliniare, deci Δ≠0  ⟺  m∈R∖{0,1}\Delta \neq 0 \iff m \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}.
    • Pentru m=−1m = -1: Δ=(−1)2−(−1)=2≠0\Delta = (-1)^2 - (-1) = 2 \neq 0 (punctele sunt necoliniare).
    • Pentru m=2m = 2: Δ=22−2=2≠0\Delta = 2^2 - 2 = 2 \neq 0 (punctele sunt necoliniare).
  • Ambele valori sunt valide, așadar valorile lui mm sunt:
m∈{−1,2}m \in \{-1, 2\}

(1p)


Problema 2

Pe R\mathbb{R} se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=−5xy+10x+10y−18x * y = -5xy + 10x + 10y - 18

a) Demonstrați că x∗y=2−5(x−2)(y−2)x * y = 2 - 5(x - 2)(y - 2), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Arătați că, dacă a∗a=ba * a = b și b∗b=ab * b = a, atunci a=b=2a = b = 2 sau a=b=95a = b = \frac{9}{5}. (5p)

c) Determinați numerele reale nenule mm, știind că funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=mex+2f(x) = me^x + 2 verifică relația:

f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y)

pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Demonstrarea formei restrânse a legii de compoziție
  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
2−5(x−2)(y−2)=2−5(xy−2x−2y+4)2 - 5(x - 2)(y - 2) = 2 - 5(xy - 2x - 2y + 4)

(2p)

  • Desfacem paranteza prin înmulțirea cu −5-5:
=2−5xy+10x+10y−20=−5xy+10x+10y−18= 2 - 5xy + 10x + 10y - 20 = -5xy + 10x + 10y - 18

(2p)

  • Această expresie coincide exact cu definiția legii x∗yx * y.
  • Prin urmare, x∗y=2−5(x−2)(y−2)x * y = 2 - 5(x - 2)(y - 2), pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(1p)


b) Rezolvarea sistemului a∗a=ba * a = b și b∗b=ab * b = a
  • Folosind forma stabilită la subpunctul a), calculăm a∗aa * a și b∗bb * b:
a∗a=2−5(a−2)2  ⟹  2−5(a−2)2=b  ⟺  b−2=−5(a−2)2a * a = 2 - 5(a - 2)^2 \implies 2 - 5(a - 2)^2 = b \iff b - 2 = -5(a - 2)^2 b∗b=2−5(b−2)2  ⟹  2−5(b−2)2=a  ⟺  a−2=−5(b−2)2b * b = 2 - 5(b - 2)^2 \implies 2 - 5(b - 2)^2 = a \iff a - 2 = -5(b - 2)^2

(1p)

  • Notăm u=a−2u = a - 2 și v=b−2v = b - 2. Sistemul se rescrie:
{v=−5u2u=−5v2\begin{cases} v = -5u^2 \\ u = -5v^2 \end{cases}
  • Înlocuim v=−5u2v = -5u^2 în a doua ecuație:
u=−5(−5u2)2=−5(25u4)=−125u4u = -5(-5u^2)^2 = -5(25u^4) = -125u^4 125u4+u=0  ⟺  u(125u3+1)=0125u^4 + u = 0 \iff u(125u^3 + 1) = 0

(2p)

  • Obținem două posibilități pentru u∈Ru \in \mathbb{R}:
    • Cazul 1: u=0u = 0:
      • Atunci v=−5(0)2=0v = -5(0)^2 = 0.
      • Revenind la necunoscute: a−2=0  ⟹  a=2a - 2 = 0 \implies a = 2 și b−2=0  ⟹  b=2b - 2 = 0 \implies b = 2.
      • Rezultă a=b=2a = b = 2.
    • Cazul 2: 125u3+1=0  ⟺  u3=−1125125u^3 + 1 = 0 \iff u^3 = -\frac{1}{125}:
      • Rădăcina reală este u=−15u = -\frac{1}{5}.
      • Atunci v=−5(−15)2=−5⋅125=−15v = -5\left(-\frac{1}{5}\right)^2 = -5 \cdot \frac{1}{25} = -\frac{1}{5}.
      • Revenind la necunoscute: a−2=−15  ⟹  a=2−15=95a - 2 = -\frac{1}{5} \implies a = 2 - \frac{1}{5} = \frac{9}{5} și b−2=−15  ⟹  b=95b - 2 = -\frac{1}{5} \implies b = \frac{9}{5}.
      • Rezultă a=b=95a = b = \frac{9}{5}.
  • Concluzie: singurele soluții ale sistemului sunt a=b=2a = b = 2 sau a=b=95a = b = \frac{9}{5}.

(2p)


c) Determinarea parametrului real nenul mm
  • Exprimăm membrul stâng al relației f(x+y)=f(x)∗f(y)f(x + y) = f(x) * f(y):
f(x+y)=mex+y+2f(x + y) = me^{x + y} + 2

(1p)

  • Exprimăm membrul drept folosind forma legii x∗y=2−5(x−2)(y−2)x * y = 2 - 5(x - 2)(y - 2):
    • Observăm că f(x)−2=mexf(x) - 2 = me^x și f(y)−2=meyf(y) - 2 = me^y.
    • Prin urmare:
f(x)∗f(y)=2−5(f(x)−2)(f(y)−2)=2−5(mex)(mey)=2−5m2ex+yf(x) * f(y) = 2 - 5\big(f(x) - 2\big)\big(f(y) - 2\big) = 2 - 5(me^x)(me^y) = 2 - 5m^2 e^{x + y}

(2p)

  • Egalăm cele două expresii:
mex+y+2=2−5m2ex+y  ⟺  mex+y=−5m2ex+yme^{x + y} + 2 = 2 - 5m^2 e^{x + y} \iff me^{x + y} = -5m^2 e^{x + y}
  • Deoarece exponențiala ex+y>0e^{x + y} > 0 pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, putem simplifica prin ex+ye^{x + y}:
m=−5m2  ⟺  5m2+m=0  ⟺  m(5m+1)=0m = -5m^2 \iff 5m^2 + m = 0 \iff m(5m + 1) = 0
  • Din ipoteză, mm este număr real nenul (m≠0m \neq 0), așadar:
5m+1=0  ⟹  m=−155m + 1 = 0 \implies m = -\frac{1}{5}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția:

f:(0,∞)∖{1e}→R,f(x)=x1+ln⁡xf: (0, \infty) \setminus \left\{\frac{1}{e}\right\} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = \frac{x}{1 + \ln x}

a) Studiați existența asimptotelor verticale la graficul funcției ff. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul P(x0,f(x0))P(x_0, f(x_0)), care este paralelă cu dreapta dd, de ecuație x−4y+2023=0x - 4y + 2023 = 0. (5p)

c) Demonstrați că ln⁡(1+1+n2)≤1+n2\ln\left(1 + \sqrt{1 + n^2}\right) \le \sqrt{1 + n^2}, oricare ar fi n∈N∗n \in \mathbb{N}^*. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Studiul asimptotelor verticale
  • Punctele posibile de asimptotă verticală sunt punctele de acumulare ale domeniului în care funcția nu este definită: x=1ex = \frac{1}{e} și x=0x = 0 (la dreapta).
  • Studiem comportarea funcției în vecinătatea punctului x=1ex = \frac{1}{e}:
    • Când x→1ex \to \frac{1}{e} cu x<1ex < \frac{1}{e}, avem ln⁡x<ln⁡(e−1)=−1\ln x < \ln\left(e^{-1}\right) = -1, deci 1+ln⁡x→0−1 + \ln x \to 0^-:
lim⁡x→1e, x<1ef(x)=lim⁡x→1e, x<1ex1+ln⁡x=1e0−=−∞\lim_{x \to \frac{1}{e}, \, x < \frac{1}{e}} f(x) = \lim_{x \to \frac{1}{e}, \, x < \frac{1}{e}} \frac{x}{1 + \ln x} = \frac{\frac{1}{e}}{0^-} = -\infty
  • Când x→1ex \to \frac{1}{e} cu x>1ex > \frac{1}{e}, avem ln⁡x>−1\ln x > -1, deci 1+ln⁡x→0+1 + \ln x \to 0^+:
lim⁡x→1e, x>1ef(x)=lim⁡x→1e, x>1ex1+ln⁡x=1e0+=+∞\lim_{x \to \frac{1}{e}, \, x > \frac{1}{e}} f(x) = \lim_{x \to \frac{1}{e}, \, x > \frac{1}{e}} \frac{x}{1 + \ln x} = \frac{\frac{1}{e}}{0^+} = +\infty
  • Deoarece limitele laterale sunt infinite, dreapta de ecuație x=1ex = \frac{1}{e} este asimptotă verticală la graficul funcției ff.

(2p)

  • Studiem limita la dreapta în x=0x = 0:
lim⁡x→0, x>0f(x)=lim⁡x→0+x1+ln⁡x=01+(−∞)=0−∞=0∈R\lim_{x \to 0, \, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0^+} \frac{x}{1 + \ln x} = \frac{0}{1 + (-\infty)} = \frac{0}{-\infty} = 0 \in \mathbb{R}

Limita fiind finită, dreapta x=0x = 0 (axa OyOy) nu este asimptotă verticală.

(2p)

  • Funcția ff este continuă pe întregul domeniu (0,∞)∖{1e}(0, \infty) \setminus \left\{\frac{1}{e}\right\}, fiind câtul a două funcții elementare continue, deci nu există alte asimptote verticale.
  • Concluzie: graficul funcției admite o singură asimptotă verticală:
x=1ex = \frac{1}{e}

(1p)


b) Ecuația tangentei paralele cu dreapta dd
  • Scriem ecuația dreptei dd sub formă explicită pentru a-i afla panta:
x−4y+2023=0  ⟺  4y=x+2023  ⟺  y=14x+20234x - 4y + 2023 = 0 \iff 4y = x + 2023 \iff y = \frac{1}{4}x + \frac{2023}{4}

Panta dreptei dd este md=14m_d = \frac{1}{4}.

  • Tangenta la graficul lui ff în punctul de abscisă x0x_0 are panta egală cu derivata f′(x0)f'(x_0). Condiția de paralelism este:
f′(x0)=md=14f'(x_0) = m_d = \frac{1}{4}

(1p)

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(x1+ln⁡x)′=(x)′(1+ln⁡x)−x(1+ln⁡x)′(1+ln⁡x)2=1⋅(1+ln⁡x)−x⋅1x(1+ln⁡x)2f'(x) = \left(\frac{x}{1 + \ln x}\right)' = \frac{(x)'(1 + \ln x) - x(1 + \ln x)'}{(1 + \ln x)^2} = \frac{1 \cdot (1 + \ln x) - x \cdot \frac{1}{x}}{(1 + \ln x)^2} f′(x)=1+ln⁡x−1(1+ln⁡x)2=ln⁡x(1+ln⁡x)2f'(x) = \frac{1 + \ln x - 1}{(1 + \ln x)^2} = \frac{\ln x}{(1 + \ln x)^2}
  • Egalăm derivata în x0x_0 cu 14\frac{1}{4}:
ln⁡x0(1+ln⁡x0)2=14  ⟺  (1+ln⁡x0)2=4ln⁡x0\frac{\ln x_0}{(1 + \ln x_0)^2} = \frac{1}{4} \iff (1 + \ln x_0)^2 = 4\ln x_0 1+2ln⁡x0+ln⁡2x0=4ln⁡x0  ⟺  ln⁡2x0−2ln⁡x0+1=0  ⟺  (ln⁡x0−1)2=01 + 2\ln x_0 + \ln^2 x_0 = 4\ln x_0 \iff \ln^2 x_0 - 2\ln x_0 + 1 = 0 \iff (\ln x_0 - 1)^2 = 0 ln⁡x0=1  ⟹  x0=e\ln x_0 = 1 \implies x_0 = e
  • Verificăm că x0=e∈(0,∞)∖{1e}x_0 = e \in (0, \infty) \setminus \left\{\frac{1}{e}\right\} (adevărat, deoarece e≠1ee \neq \frac{1}{e}).
  • Calculăm ordonata punctului de tangență:
f(e)=e1+ln⁡e=e1+1=e2f(e) = \frac{e}{1 + \ln e} = \frac{e}{1 + 1} = \frac{e}{2}

Punctul de tangență este P(e,e2)P\left(e, \frac{e}{2}\right).

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul P(x0,f(x0))P(x_0, f(x_0)) este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)  ⟺  y−e2=14(x−e)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0) \iff y - \frac{e}{2} = \frac{1}{4}(x - e)
  • Înmulțim ecuația cu 44:
4y−2e=x−e  ⟺  x−4y+e=04y - 2e = x - e \iff x - 4y + e = 0

(2p)


c) Demonstrarea inegalității ln⁡(1+1+n2)≤1+n2\ln\left(1 + \sqrt{1 + n^2}\right) \le \sqrt{1 + n^2}
  • Studiem semnul derivatei f′(x)=ln⁡x(1+ln⁡x)2f'(x) = \frac{\ln x}{(1 + \ln x)^2}:
    • Avem f′(x)=0  ⟺  ln⁡x=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff \ln x = 0 \iff x = 1.
    • Pentru orice x∈[1,∞)x \in [1, \infty), avem ln⁡x≥0\ln x \ge 0 și numitorul (1+ln⁡x)2>0(1 + \ln x)^2 > 0, deci:
f′(x)≥0,∀x∈[1,∞)f'(x) \ge 0, \quad \forall x \in [1, \infty)

Rezultă că funcția ff este crescătoare pe intervalul [1,∞)[1, \infty).

(1p)

  • Deoarece ff este crescătoare pe [1,∞)[1, \infty), pentru orice x≥1x \ge 1 avem f(x)≥f(1)f(x) \ge f(1).
  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=11+ln⁡1=11+0=1f(1) = \frac{1}{1 + \ln 1} = \frac{1}{1 + 0} = 1
  • Prin urmare, pentru orice x≥1x \ge 1:
f(x)≥1  ⟺  x1+ln⁡x≥1f(x) \ge 1 \iff \frac{x}{1 + \ln x} \ge 1

Deoarece x≥1  ⟹  1+ln⁡x≥1>0x \ge 1 \implies 1 + \ln x \ge 1 > 0, putem înmulți cu 1+ln⁡x1 + \ln x:

x≥1+ln⁡x  ⟺  1+ln⁡x≤x,∀x≥1x \ge 1 + \ln x \iff 1 + \ln x \le x, \quad \forall x \ge 1

(2p)

  • Considerăm numărul x=1+1+n2x = 1 + \sqrt{1 + n^2}, unde n∈N∗n \in \mathbb{N}^*.
    • Deoarece n≥1n \ge 1, avem n2≥1  ⟹  1+n2≥2  ⟹  1+n2≥2>1n^2 \ge 1 \implies 1 + n^2 \ge 2 \implies \sqrt{1 + n^2} \ge \sqrt{2} > 1.
    • Rezultă că x=1+1+n2>2>1x = 1 + \sqrt{1 + n^2} > 2 > 1, deci xx aparține intervalului [1,∞)[1, \infty).
  • Înlocuind x=1+1+n2x = 1 + \sqrt{1 + n^2} în inegalitatea 1+ln⁡x≤x1 + \ln x \le x, obținem:
1+ln⁡(1+1+n2)≤1+1+n21 + \ln\left(1 + \sqrt{1 + n^2}\right) \le 1 + \sqrt{1 + n^2}
  • Scăzând 11 din ambii membri:
ln⁡(1+1+n2)≤1+n2,∀n∈N∗\ln\left(1 + \sqrt{1 + n^2}\right) \le \sqrt{1 + n^2}, \quad \forall n \in \mathbb{N}^*

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția:

f:R→R,f(x)=1+1x2+1f: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad f(x) = 1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}

a) Arătați că ∫01f(x) dx=1+ln⁡(1+2)\int_0^1 f(x)\,dx = 1 + \ln(1 + \sqrt{2}). (5p)

b) Determinați a∈(0,π2)a \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) pentru care ∫0af(tg x) dx=π+224\int_0^a f(\text{tg}\,x)\,dx = \frac{\pi + 2\sqrt{2}}{4}. (5p)

c) Demonstrați că:

lim⁡x→∞1x2∫0xf(t) dt=0\lim_{x \to \infty} \frac{1}{x^2}\int_0^x f(t)\,dt = 0

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\,dx
  • Separăm integrala în suma a două integrale imediate:
∫01f(x) dx=∫01(1+1x2+1)dx=∫011 dx+∫011x2+1 dx\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left(1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\right)dx = \int_0^1 1\,dx + \int_0^1 \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx

(1p)

  • Aplicăm formulele de integrare:
    • ∫1 dx=x\int 1\,dx = x
    • ∫1x2+1 dx=ln⁡(x+x2+1)\int \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx = \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)
∫01f(x) dx=[x+ln⁡(x+x2+1)]01\int_0^1 f(x)\,dx = \left[ x + \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right) \right]_0^1

(2p)

  • Înlocuim limitele de integrare conform formulei Leibniz-Newton:
=(1+ln⁡(1+12+1))−(0+ln⁡(0+02+1))= \left(1 + \ln\left(1 + \sqrt{1^2 + 1}\right)\right) - \left(0 + \ln\left(0 + \sqrt{0^2 + 1}\right)\right) =1+ln⁡(1+2)−ln⁡1=1+ln⁡(1+2)−0=1+ln⁡(1+2)= 1 + \ln(1 + \sqrt{2}) - \ln 1 = 1 + \ln(1 + \sqrt{2}) - 0 = 1 + \ln(1 + \sqrt{2})

(2p)


b) Determinarea parametrului a∈(0,π2)a \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right)
  • Exprimăm f(tg x)f(\text{tg}\,x) folosind identitatea trigonometrică fundamentală 1+tg2x=1cos⁡2x1 + \text{tg}^2 x = \frac{1}{\cos^2 x}:
f(tg x)=1+1tg2x+1=1+11cos⁡2xf(\text{tg}\,x) = 1 + \frac{1}{\sqrt{\text{tg}^2 x + 1}} = 1 + \frac{1}{\sqrt{\frac{1}{\cos^2 x}}}
  • Deoarece x∈[0,a]⊂[0,π2)x \in [0, a] \subset \left[0, \frac{\pi}{2}\right), cosinusul este strict pozitiv (cos⁡x>0\cos x > 0), deci 1cos⁡2x=1cos⁡x\sqrt{\frac{1}{\cos^2 x}} = \frac{1}{\cos x}.
  • Prin urmare:
f(tg x)=1+11cos⁡x=1+cos⁡xf(\text{tg}\,x) = 1 + \frac{1}{\frac{1}{\cos x}} = 1 + \cos x

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫0af(tg x) dx=∫0a(1+cos⁡x) dx=[x+sin⁡x]0a=(a+sin⁡a)−(0+sin⁡0)=a+sin⁡a\int_0^a f(\text{tg}\,x)\,dx = \int_0^a (1 + \cos x)\,dx = [x + \sin x]_0^a = (a + \sin a) - (0 + \sin 0) = a + \sin a

(2p)

  • Egalăm rezultatul cu valoarea din ipoteză:
a+sin⁡a=π+224  ⟺  a+sin⁡a=π4+22a + \sin a = \frac{\pi + 2\sqrt{2}}{4} \iff a + \sin a = \frac{\pi}{4} + \frac{\sqrt{2}}{2}
  • Observăm că pentru a=π4a = \frac{\pi}{4} avem sin⁡π4=22\sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}, deci egalitatea este verificată.
  • Funcția g:(0,π2)→Rg: \left(0, \frac{\pi}{2}\right) \to \mathbb{R}, g(x)=x+sin⁡xg(x) = x + \sin x este strict crescătoare (derivata g′(x)=1+cos⁡x>0g'(x) = 1 + \cos x > 0 pe (0,π2)\left(0, \frac{\pi}{2}\right)), fiind așadar injectivă.
  • Deoarece soluția este unică, rezultă:
a=π4∈(0,π2)a = \frac{\pi}{4} \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right)

(1p)


c) Demonstrarea limitei lim⁡x→∞1x2∫0xf(t) dt=0\lim_{x \to \infty} \frac{1}{x^2}\int_0^x f(t)\,dt = 0
  • Metoda 1: Criteriul cleștelui (conform baremului oficial)
    • Pentru orice t∈Rt \in \mathbb{R}, t2≥0  ⟹  t2+1≥1  ⟹  t2+1≥1t^2 \ge 0 \implies t^2 + 1 \ge 1 \implies \sqrt{t^2 + 1} \ge 1.
    • Inversând, obținem 0<1t2+1≤10 < \frac{1}{\sqrt{t^2 + 1}} \le 1.
    • Adăugând 11 în toate părțile inegalității, deducem mărginirea funcției ff:
1<f(t)≤2,∀t≥01 < f(t) \le 2, \quad \forall t \ge 0

(2p)

  • Deoarece x→∞x \to \infty, putem considera x>0x > 0. Integrând inegalitatea pe intervalul [0,x][0, x]:
∫0x1 dt<∫0xf(t) dt≤∫0x2 dt  ⟺  x<∫0xf(t) dt≤2x\int_0^x 1\,dt < \int_0^x f(t)\,dt \le \int_0^x 2\,dt \iff x < \int_0^x f(t)\,dt \le 2x
  • Înmulțim prin 1x2>0\frac{1}{x^2} > 0:
1x<1x2∫0xf(t) dt≤2x\frac{1}{x} < \frac{1}{x^2}\int_0^x f(t)\,dt \le \frac{2}{x}

(2p)

  • Calculăm limitele la infinit ale marginilor:
lim⁡x→∞1x=0șilim⁡x→∞2x=0\lim_{x \to \infty} \frac{1}{x} = 0 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to \infty} \frac{2}{x} = 0
  • Conform criteriului cleștelui (al sandwich-ului), rezultă:
lim⁡x→∞1x2∫0xf(t) dt=0\lim_{x \to \infty} \frac{1}{x^2}\int_0^x f(t)\,dt = 0

(1p)

  • Metoda 2: Calcul direct (alternativă didactică)
    • Folosind primitiva de la subpunctul a), integrala pe [0,x][0, x] este:
∫0xf(t) dt=[t+ln⁡(t+t2+1)]0x=x+ln⁡(x+x2+1)\int_0^x f(t)\,dt = \left[ t + \ln\left(t + \sqrt{t^2 + 1}\right) \right]_0^x = x + \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)
  • Atunci limita căutată se scrie:
lim⁡x→∞x+ln⁡(x+x2+1)x2=lim⁡x→∞xx2+lim⁡x→∞ln⁡(x+x2+1)x2\lim_{x \to \infty} \frac{x + \ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)}{x^2} = \lim_{x \to \infty} \frac{x}{x^2} + \lim_{x \to \infty} \frac{\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)}{x^2} =lim⁡x→∞1x+lim⁡x→∞ln⁡(x+x2+1)x2=0+0=0= \lim_{x \to \infty} \frac{1}{x} + \lim_{x \to \infty} \frac{\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right)}{x^2} = 0 + 0 = 0

(a doua limită fiind 00 prin regula lui l’Hôpital sau prin compararea vitezei de creștere a funcției logaritmice cu cea a funcției polinomiale x2x^2).