Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră numerele complexe z1=1+2i și z2=1−i. Arătați că z12+4z2=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm pătratul numărului complex z1:
z12=(1+2i)2=12+2⋅1⋅2i+(2i)2=1+4i+4i2
Deoarece i2=−1, obținem:
z12=1+4i−4=−3+4i
Calculăm produsul 4z2:
4z2=4(1−i)=4−4i
(3p)
Adunăm cele două expresii:
z12+4z2=(−3+4i)+(4−4i)=−3+4+4i−4i=1
(2p)
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=3x+1 și g:R→R, g(x)=x2+x+m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care graficele funcțiilor f și g au exact un punct comun. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele comune ale graficelor Gf și Gg sunt date de soluțiile ecuației f(x)=g(x):
3x+1=x2+x+m⟺x2−2x+m−1=0
(2p)
Graficele au exact un punct comun dacă și numai dacă ecuația de gradul al doilea are o singură soluție reală (o rădăcină dublă), adică discriminantul este nul (Δ=0):
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(m−1)=4−4m+4=8−4m
Impunem Δ=0:
8−4m=0⟺4m=8⟺m=2
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(x2+9)=2lg(x10). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență ale logaritmilor:
x2+9>0, relație adevărată pentru orice x∈R.
x10>0⟺x>0, deci domeniul de rezolvare este x∈(0,+∞).
Folosind proprietatea 2lgA=lg(A2), membrul drept devine:
2lg(x10)=lg((x10)2)=lg(10x2)
Ecuația se rescrie:
lg(x2+9)=lg(10x2)
Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:
x2+9=10x2⟺9x2−9=0⟺x2−1=0
(3p)
Soluțiile ecuației algebrice sunt:
x1=−1șix2=1
Verificăm condiția de existență x>0:
x=−1<0, deci nu convine;
x=1>0, deci convine.
Așadar, soluția ecuației este x=1.
(2p)
4. Se consideră mulțimea A, a numerelor naturale de cel mult două cifre. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A, acesta să fie divizibil cu 9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm numărul cazurilor posibile:
Numerele naturale de cel mult două cifre sunt 0,1,2,…,99.
Mulțimea A={0,1,2,…,99} conține 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile.
(2p)
Determinăm numărul cazurilor favorabile:
Numerele din mulțimea A divizibile cu 9 sunt multiplii lui 9:
9⋅0,9⋅1,9⋅2,…,9⋅11
deoarece 9⋅11=99∈A, iar 9⋅12=108∈/A.
Numărul termenilor este 11−0+1=12, deci avem 12 cazuri favorabile.
5. În triunghiul ABC, punctul M este mijlocul laturii AC, iar punctele D și E aparțin segmentului AB, astfel încât AD=BE. Arătați că MD+ME=CB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim relațiile de adunare vectorială cu regula triunghiului / poligonului:
MD=MA+ADME=MC+CB+BE
(2p)
Adunăm cei doi vectori membru cu membru:
MD+ME=(MA+MC)+(AD+BE)+CB
Justificăm anularea primilor doi termeni:
Deoarece punctul M este mijlocul segmentului AC, vectorii MA și MC au aceeași lungime, aceeași direcție și sensuri opuse, deci:
MA+MC=0
Punctele D și E sunt situate pe segmentul AB, cu AD=BE. Vectorul AD este orientat de la A spre B, iar vectorul BE este orientat de la B spre A (spre interiorul segmentului), având aceeași lungime și sensuri opuse:
AD+BE=0
Înlocuind aceste egalități în sumă, obținem:
MD+ME=0+0+CB=CB
(3p)
6. Determinați x∈[0,π] pentru care sin2x=1+cos2x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formulele trigonometrice ale unghiului dublu:
sin2x=2sinxcosx1+cos2x=1+(2cos2x−1)=2cos2x
Ecuația devine:
2sinxcosx=2cos2x⟺2sinxcosx−2cos2x=0
Dăm factor comun pe 2cosx:
2cosx(sinx−cosx)=0
(2p)
Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
Cazul 1:cosx=0. Pentru x∈[0,π], singura soluție este:
x=2π
Cazul 2:sinx−cosx=0⟺sinx=cosx. Împărțind prin cosx=0, obținem tgx=1. Pentru x∈[0,π], singura soluție este:
x=4π
Soluțiile ecuației din intervalul [0,π] sunt x=4π și x=2π.
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricea A(a)=a121a22−11 și sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧ax+y+2z=−2x+ay−z=42x+2y+z=2
unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(0))=1. (5p)
b) Determinați mulțimea numerelor reale a pentru care sistemul de ecuații are soluție unică. (5p)
c) Pentru a=1, determinați soluțiile (x0,y0,z0) ale sistemului pentru care x0,y0 și z0 sunt numere întregi și x0>y0>z0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(0)
Pentru a=0, matricea este:
A(0)=0121022−11
Scriem formula determinantului prin regula lui Sarrus sau regula triunghiului:
Conform teoremei lui Cramer, un sistem liniar de 3 ecuații cu 3 necunoscute are soluție unică dacă și numai dacă determinantul matricei coeficienților este nenul:
det(A(a))=0⟺(a−1)2=0⟺a−1=0⟺a=1
Prin urmare, mulțimea valorilor căutate este a∈R∖{1}.
(2p)
c) Determinarea soluțiilor întregi ordonate descrescător pentru a=1
Pentru a=1, sistemul devine:
⎩⎨⎧x+y+2z=−2x+y−z=42x+2y+z=2(1)(2)(3)
Scăzând ecuația (2) din ecuația (1), eliminăm necunoscutele x și y:
(x+y+2z)−(x+y−z)=−2−4⟺3z=−6⟹z=−2
Înlocuim z=−2 în ecuația (2):
x+y−(−2)=4⟺x+y+2=4⟺x+y=2⟹y=2−x
Verificăm în ecuația (3):
2x+2(2−x)+(−2)=2x+4−2x−2=2
Ecuația (3) este verificată identic, deci sistemul este compatibil nedeterminat, având soluțiile de forma:
(x,y,z)=(α,2−α,−2),unde α∈R
(2p)
Notăm soluția căutată (x0,y0,z0)=(α,2−α,−2) cu α∈Z.
Impunem condițiile x0>y0>z0:
x0>y0⟺α>2−α⟺2α>2⟺α>1.
y0>z0⟺2−α>−2⟺−α>−4⟺α<4.
Obținem dubla inegalitate:
1<α<4
Deoarece α este număr întreg, valorile posibile sunt α=2 și α=3:
Pentru α=2: x0=2, y0=2−2=0, z0=−2, soluția fiind (2,0,−2). Verificare: 2>0>−2 (Adevărat).
Pentru α=3: x0=3, y0=2−3=−1, z0=−2, soluția fiind (3,−1,−2). Verificare: 3>−1>−2 (Adevărat).
Soluțiile cerute sunt (2,0,−2) și (3,−1,−2).
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea M=[−1,1] se definește legea de compoziție:
x∗y=1+(1−x2)(1−y2)xy
a) Arătați că 1∗21=21. (5p)
b) Arătați că x∗(−x)≥−x2, pentru orice x∈M. (5p)
c) Determinați perechile (a,b) de numere din mulțimea M pentru care a∗b=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii 1∗21
Înlocuim x=1 și y=21 în legea de compoziție:
1∗21=1+(1−12)(1−(21)2)1⋅21=1+0⋅4321
(3p)
Deoarece 0=0, numitorul devine 1+0=1:
1∗21=121=21
(2p)
b) Demonstrarea inegalității x∗(−x)≥−x2
Calculăm expresia x∗(−x) pentru orice x∈M:
x∗(−x)=1+(1−x2)(1−(−x)2)x⋅(−x)=1+(1−x2)2−x2
Deoarece x∈M=[−1,1], avem x2≤1, de unde 1−x2≥0. Prin urmare:
Deoarece toți factorii sunt nenegativi iar numitorul este strict pozitiv, raportul este nenegativ:
2−x2x2(1−x2)≥0⟹x∗(−x)≥−x2,∀x∈M
(2p)
c) Determinarea perechilor (a,b)∈M×M cu a∗b=1
Ecuația dată se scrie:
1+(1−a2)(1−b2)ab=1⟺ab=1+(1−a2)(1−b2)
Deoarece a,b∈M=[−1,1], avem ∣a∣≤1 și ∣b∣≤1, ceea ce implică:
ab≤∣ab∣=∣a∣⋅∣b∣≤1
Pe de altă parte, radicalul este întotdeauna pozitiv sau nul ((1−a2)(1−b2)≥0), deci membrul drept satisface:
1+(1−a2)(1−b2)≥1
Relația de egalitate poate avea loc dacă și numai dacă ambele expresii sunt egale cu 1:
ab=1și(1−a2)(1−b2)=0
(3p)
Din ab=1 cu a,b∈[−1,1], numerele trebuie să aibă modulul 1 și același semn:
Dacă a=1, atunci b=1;
Dacă a=−1, atunci b=−1.
Pentru aceste perechi, avem 1−a2=0 și 1−b2=0, astfel că radicalul se anulează:
(1−1)(1−1)=0
Așadar, perechile căutate sunt (−1,−1) și (1,1).
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−1−ln(ex+x2).
a) Arătați că f′(x)=ex+x2x(x−2), x∈R. (5p)
b) Determinați numerele reale a pentru care tangenta la graficul funcției f în punctul de coordonate (a,f(a)) este paralelă cu axa Ox. (5p)
c) Determinați imaginea funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul primei derivate
Funcția f este derivabilă pe R, fiind formată din funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare pentru diferență și pentru funcția logaritm compusă: