BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2023Simulare Națională

Bacalaureat 2023 - Matematică Mate-Info - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numerele complexe z1=1+2iz_1 = 1 + 2i și z2=1−iz_2 = 1 - i. Arătați că z12+4z2=1z_1^2 + 4z_2 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul numărului complex z1z_1:
z12=(1+2i)2=12+2⋅1⋅2i+(2i)2=1+4i+4i2z_1^2 = (1 + 2i)^2 = 1^2 + 2 \cdot 1 \cdot 2i + (2i)^2 = 1 + 4i + 4i^2

Deoarece i2=−1i^2 = -1, obținem:

z12=1+4i−4=−3+4iz_1^2 = 1 + 4i - 4 = -3 + 4i
  • Calculăm produsul 4z24z_2:
4z2=4(1−i)=4−4i4z_2 = 4(1 - i) = 4 - 4i

(3p)

  • Adunăm cele două expresii:
z12+4z2=(−3+4i)+(4−4i)=−3+4+4i−4i=1z_1^2 + 4z_2 = (-3 + 4i) + (4 - 4i) = -3 + 4 + 4i - 4i = 1

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2+x+mg(x) = x^2 + x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care graficele funcțiilor ff și gg au exact un punct comun. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele comune ale graficelor GfG_f și GgG_g sunt date de soluțiile ecuației f(x)=g(x)f(x) = g(x):
3x+1=x2+x+m  ⟺  x2−2x+m−1=03x + 1 = x^2 + x + m \iff x^2 - 2x + m - 1 = 0

(2p)

  • Graficele au exact un punct comun dacă și numai dacă ecuația de gradul al doilea are o singură soluție reală (o rădăcină dublă), adică discriminantul este nul (Δ=0\Delta = 0):
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(m−1)=4−4m+4=8−4m\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (m - 1) = 4 - 4m + 4 = 8 - 4m
  • Impunem Δ=0\Delta = 0:
8−4m=0  ⟺  4m=8  ⟺  m=28 - 4m = 0 \iff 4m = 8 \iff m = 2

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg⁡(x2+9)=2lg⁡(x10)\lg(x^2 + 9) = 2\lg(x\sqrt{10}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență ale logaritmilor:

    • x2+9>0x^2 + 9 > 0, relație adevărată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • x10>0  ⟺  x>0x\sqrt{10} > 0 \iff x > 0, deci domeniul de rezolvare este x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
  • Folosind proprietatea 2lg⁡A=lg⁡(A2)2\lg A = \lg(A^2), membrul drept devine:

2lg⁡(x10)=lg⁡((x10)2)=lg⁡(10x2)2\lg(x\sqrt{10}) = \lg\left((x\sqrt{10})^2\right) = \lg(10x^2)
  • Ecuația se rescrie:
lg⁡(x2+9)=lg⁡(10x2)\lg(x^2 + 9) = \lg(10x^2)

Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:

x2+9=10x2  ⟺  9x2−9=0  ⟺  x2−1=0x^2 + 9 = 10x^2 \iff 9x^2 - 9 = 0 \iff x^2 - 1 = 0

(3p)

  • Soluțiile ecuației algebrice sunt:
x1=−1șix2=1x_1 = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = 1
  • Verificăm condiția de existență x>0x > 0:
    • x=−1<0x = -1 < 0, deci nu convine;
    • x=1>0x = 1 > 0, deci convine.

Așadar, soluția ecuației este x=1x = 1.

(2p)


4. Se consideră mulțimea AA, a numerelor naturale de cel mult două cifre. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să fie divizibil cu 99. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile:
    • Numerele naturale de cel mult două cifre sunt 0,1,2,…,990, 1, 2, \dots, 99.
    • Mulțimea A={0,1,2,…,99}A = \{0, 1, 2, \dots, 99\} conține 100100 de elemente, deci sunt 100100 de cazuri posibile.

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile:
    • Numerele din mulțimea AA divizibile cu 99 sunt multiplii lui 99:
9⋅0,9⋅1,9⋅2,…,9⋅119 \cdot 0, 9 \cdot 1, 9 \cdot 2, \dots, 9 \cdot 11

deoarece 9⋅11=99∈A9 \cdot 11 = 99 \in A, iar 9⋅12=108∉A9 \cdot 12 = 108 \notin A.

  • Numărul termenilor este 11−0+1=1211 - 0 + 1 = 12, deci avem 1212 cazuri favorabile.

  • Calculăm probabilitatea:

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=12100=325p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{12}{100} = \frac{3}{25}

(3p)


5. În triunghiul ABCABC, punctul MM este mijlocul laturii ACAC, iar punctele DD și EE aparțin segmentului ABAB, astfel încât AD=BEAD = BE. Arătați că MD→+ME→=CB→\overrightarrow{MD} + \overrightarrow{ME} = \overrightarrow{CB}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relațiile de adunare vectorială cu regula triunghiului / poligonului:
MD→=MA→+AD→\overrightarrow{MD} = \overrightarrow{MA} + \overrightarrow{AD} ME→=MC→+CB→+BE→\overrightarrow{ME} = \overrightarrow{MC} + \overrightarrow{CB} + \overrightarrow{BE}

(2p)

  • Adunăm cei doi vectori membru cu membru:
MD→+ME→=(MA→+MC→)+(AD→+BE→)+CB→\overrightarrow{MD} + \overrightarrow{ME} = (\overrightarrow{MA} + \overrightarrow{MC}) + (\overrightarrow{AD} + \overrightarrow{BE}) + \overrightarrow{CB}
  • Justificăm anularea primilor doi termeni:
    • Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, vectorii MA→\overrightarrow{MA} și MC→\overrightarrow{MC} au aceeași lungime, aceeași direcție și sensuri opuse, deci:
MA→+MC→=0⃗\overrightarrow{MA} + \overrightarrow{MC} = \vec{0}
  • Punctele DD și EE sunt situate pe segmentul ABAB, cu AD=BEAD = BE. Vectorul AD→\overrightarrow{AD} este orientat de la AA spre BB, iar vectorul BE→\overrightarrow{BE} este orientat de la BB spre AA (spre interiorul segmentului), având aceeași lungime și sensuri opuse:
AD→+BE→=0⃗\overrightarrow{AD} + \overrightarrow{BE} = \vec{0}
  • Înlocuind aceste egalități în sumă, obținem:
MD→+ME→=0⃗+0⃗+CB→=CB→\overrightarrow{MD} + \overrightarrow{ME} = \vec{0} + \vec{0} + \overrightarrow{CB} = \overrightarrow{CB}

(3p)


6. Determinați x∈[0,π]x \in [0, \pi] pentru care sin⁡2x=1+cos⁡2x\sin 2x = 1 + \cos 2x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formulele trigonometrice ale unghiului dublu:
sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x \cos x 1+cos⁡2x=1+(2cos⁡2x−1)=2cos⁡2x1 + \cos 2x = 1 + (2\cos^2 x - 1) = 2\cos^2 x
  • Ecuația devine:
2sin⁡xcos⁡x=2cos⁡2x  ⟺  2sin⁡xcos⁡x−2cos⁡2x=02\sin x \cos x = 2\cos^2 x \iff 2\sin x \cos x - 2\cos^2 x = 0
  • Dăm factor comun pe 2cos⁡x2\cos x:
2cos⁡x(sin⁡x−cos⁡x)=02\cos x(\sin x - \cos x) = 0

(2p)

  • Un produs este nul dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
    • Cazul 1: cos⁡x=0\cos x = 0. Pentru x∈[0,π]x \in [0, \pi], singura soluție este:
x=π2x = \frac{\pi}{2}
  • Cazul 2: sin⁡x−cos⁡x=0  ⟺  sin⁡x=cos⁡x\sin x - \cos x = 0 \iff \sin x = \cos x. Împărțind prin cos⁡x≠0\cos x \neq 0, obținem tg x=1\text{tg}\, x = 1. Pentru x∈[0,π]x \in [0, \pi], singura soluție este:
x=π4x = \frac{\pi}{4}
  • Soluțiile ecuației din intervalul [0,π][0, \pi] sunt x=π4x = \dfrac{\pi}{4} și x=π2x = \dfrac{\pi}{2}.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(a)=(a121a−1221)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & 2 \\ 1 & a & -1 \\ 2 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{ax+y+2z=−2x+ay−z=42x+2y+z=2\begin{cases} ax + y + 2z = -2 \\ x + ay - z = 4 \\ 2x + 2y + z = 2 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1. (5p)

b) Determinați mulțimea numerelor reale aa pentru care sistemul de ecuații are soluție unică. (5p)

c) Pentru a=1a = 1, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) ale sistemului pentru care x0,y0x_0, y_0 și z0z_0 sunt numere întregi și x0>y0>z0x_0 > y_0 > z_0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Pentru a=0a = 0, matricea este:
A(0)=(01210−1221)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 2 \\ 1 & 0 & -1 \\ 2 & 2 & 1 \end{pmatrix}
  • Scriem formula determinantului prin regula lui Sarrus sau regula triunghiului:
det⁡(A(0))=∣01210−1221∣\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 2 \\ 1 & 0 & -1 \\ 2 & 2 & 1 \end{vmatrix} =0⋅0⋅1+1⋅(−1)⋅2+2⋅1⋅2−2⋅0⋅2−(−1)⋅2⋅0−1⋅1⋅1= 0 \cdot 0 \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \cdot 2 - 2 \cdot 0 \cdot 2 - (-1) \cdot 2 \cdot 0 - 1 \cdot 1 \cdot 1

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡(A(0))=0−2+4−0−0−1=2−1=1\det(A(0)) = 0 - 2 + 4 - 0 - 0 - 1 = 2 - 1 = 1

(2p)

b) Determinarea parametrului aa pentru soluție unică
  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:
det⁡(A(a))=∣a121a−1221∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 2 \\ 1 & a & -1 \\ 2 & 2 & 1 \end{vmatrix}
  • Aplicăm regula lui Sarrus:
det⁡(A(a))=a⋅a⋅1+1⋅(−1)⋅2+2⋅1⋅2−2⋅a⋅2−(−1)⋅2⋅a−1⋅1⋅1\det(A(a)) = a \cdot a \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \cdot 2 + 2 \cdot 1 \cdot 2 - 2 \cdot a \cdot 2 - (-1) \cdot 2 \cdot a - 1 \cdot 1 \cdot 1 =a2−2+4−4a+2a−1=a2−2a+1=(a−1)2= a^2 - 2 + 4 - 4a + 2a - 1 = a^2 - 2a + 1 = (a - 1)^2

(3p)

  • Conform teoremei lui Cramer, un sistem liniar de 33 ecuații cu 33 necunoscute are soluție unică dacă și numai dacă determinantul matricei coeficienților este nenul:
det⁡(A(a))≠0  ⟺  (a−1)2≠0  ⟺  a−1≠0  ⟺  a≠1\det(A(a)) \neq 0 \iff (a - 1)^2 \neq 0 \iff a - 1 \neq 0 \iff a \neq 1
  • Prin urmare, mulțimea valorilor căutate este a∈R∖{1}a \in \mathbb{R} \setminus \{1\}.

(2p)

c) Determinarea soluțiilor întregi ordonate descrescător pentru a=1a = 1
  • Pentru a=1a = 1, sistemul devine:
{x+y+2z=−2(1)x+y−z=4(2)2x+2y+z=2(3)\begin{cases} x + y + 2z = -2 & (1) \\ x + y - z = 4 & (2) \\ 2x + 2y + z = 2 & (3) \end{cases}
  • Scăzând ecuația (2)(2) din ecuația (1)(1), eliminăm necunoscutele xx și yy:
(x+y+2z)−(x+y−z)=−2−4  ⟺  3z=−6  ⟹  z=−2(x + y + 2z) - (x + y - z) = -2 - 4 \iff 3z = -6 \implies z = -2
  • Înlocuim z=−2z = -2 în ecuația (2)(2):
x+y−(−2)=4  ⟺  x+y+2=4  ⟺  x+y=2  ⟹  y=2−xx + y - (-2) = 4 \iff x + y + 2 = 4 \iff x + y = 2 \implies y = 2 - x
  • Verificăm în ecuația (3)(3):
2x+2(2−x)+(−2)=2x+4−2x−2=22x + 2(2 - x) + (-2) = 2x + 4 - 2x - 2 = 2

Ecuația (3)(3) este verificată identic, deci sistemul este compatibil nedeterminat, având soluțiile de forma:

(x,y,z)=(α,2−α,−2),unde α∈R(x, y, z) = (\alpha, 2 - \alpha, -2), \quad \text{unde } \alpha \in \mathbb{R}

(2p)

  • Notăm soluția căutată (x0,y0,z0)=(α,2−α,−2)(x_0, y_0, z_0) = (\alpha, 2 - \alpha, -2) cu α∈Z\alpha \in \mathbb{Z}.
  • Impunem condițiile x0>y0>z0x_0 > y_0 > z_0:
    • x0>y0  ⟺  α>2−α  ⟺  2α>2  ⟺  α>1x_0 > y_0 \iff \alpha > 2 - \alpha \iff 2\alpha > 2 \iff \alpha > 1.
    • y0>z0  ⟺  2−α>−2  ⟺  −α>−4  ⟺  α<4y_0 > z_0 \iff 2 - \alpha > -2 \iff -\alpha > -4 \iff \alpha < 4.
  • Obținem dubla inegalitate:
1<α<41 < \alpha < 4
  • Deoarece α\alpha este număr întreg, valorile posibile sunt α=2\alpha = 2 și α=3\alpha = 3:
    • Pentru α=2\alpha = 2: x0=2x_0 = 2, y0=2−2=0y_0 = 2 - 2 = 0, z0=−2z_0 = -2, soluția fiind (2,0,−2)(2, 0, -2). Verificare: 2>0>−22 > 0 > -2 (Adevărat).
    • Pentru α=3\alpha = 3: x0=3x_0 = 3, y0=2−3=−1y_0 = 2 - 3 = -1, z0=−2z_0 = -2, soluția fiind (3,−1,−2)(3, -1, -2). Verificare: 3>−1>−23 > -1 > -2 (Adevărat).

Soluțiile cerute sunt (2,0,−2)(2, 0, -2) și (3,−1,−2)(3, -1, -2).

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea M=[−1,1]M = [-1, 1] se definește legea de compoziție:

x∗y=xy1+(1−x2)(1−y2)x * y = \frac{xy}{1 + \sqrt{(1 - x^2)(1 - y^2)}}

a) Arătați că 1∗12=121 * \dfrac{1}{2} = \dfrac{1}{2}. (5p)

b) Arătați că x∗(−x)≥−x2x * (-x) \ge -x^2, pentru orice x∈Mx \in M. (5p)

c) Determinați perechile (a,b)(a, b) de numere din mulțimea MM pentru care a∗b=1a * b = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 1∗121 * \dfrac{1}{2}
  • Înlocuim x=1x = 1 și y=12y = \dfrac{1}{2} în legea de compoziție:
1∗12=1⋅121+(1−12)(1−(12)2)=121+0⋅341 * \frac{1}{2} = \frac{1 \cdot \frac{1}{2}}{1 + \sqrt{(1 - 1^2)\left(1 - \left(\frac{1}{2}\right)^2\right)}} = \frac{\frac{1}{2}}{1 + \sqrt{0 \cdot \frac{3}{4}}}

(3p)

  • Deoarece 0=0\sqrt{0} = 0, numitorul devine 1+0=11 + 0 = 1:
1∗12=121=121 * \frac{1}{2} = \frac{\frac{1}{2}}{1} = \frac{1}{2}

(2p)

b) Demonstrarea inegalității x∗(−x)≥−x2x * (-x) \ge -x^2
  • Calculăm expresia x∗(−x)x * (-x) pentru orice x∈Mx \in M:
x∗(−x)=x⋅(−x)1+(1−x2)(1−(−x)2)=−x21+(1−x2)2x * (-x) = \frac{x \cdot (-x)}{1 + \sqrt{(1 - x^2)(1 - (-x)^2)}} = \frac{-x^2}{1 + \sqrt{(1 - x^2)^2}}
  • Deoarece x∈M=[−1,1]x \in M = [-1, 1], avem x2≤1x^2 \le 1, de unde 1−x2≥01 - x^2 \ge 0. Prin urmare:
(1−x2)2=∣1−x2∣=1−x2\sqrt{(1 - x^2)^2} = |1 - x^2| = 1 - x^2
  • Expresia devine:
x∗(−x)=−x21+(1−x2)=−x22−x2x * (-x) = \frac{-x^2}{1 + (1 - x^2)} = \frac{-x^2}{2 - x^2}

(3p)

  • Studiem diferența x∗(−x)−(−x2)x * (-x) - (-x^2):
x∗(−x)−(−x2)=−x22−x2+x2=x2(1−12−x2)=x2⋅2−x2−12−x2=x2(1−x2)2−x2x * (-x) - (-x^2) = \frac{-x^2}{2 - x^2} + x^2 = x^2 \left(1 - \frac{1}{2 - x^2}\right) = x^2 \cdot \frac{2 - x^2 - 1}{2 - x^2} = \frac{x^2(1 - x^2)}{2 - x^2}
  • Analizăm semnele factorilor pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1]:
    • x2≥0x^2 \ge 0;
    • 1−x2≥01 - x^2 \ge 0;
    • x2≤1  ⟹  2−x2≥1>0x^2 \le 1 \implies 2 - x^2 \ge 1 > 0.

Deoarece toți factorii sunt nenegativi iar numitorul este strict pozitiv, raportul este nenegativ:

x2(1−x2)2−x2≥0  ⟹  x∗(−x)≥−x2,∀x∈M\frac{x^2(1 - x^2)}{2 - x^2} \ge 0 \implies x * (-x) \ge -x^2, \quad \forall x \in M

(2p)

c) Determinarea perechilor (a,b)∈M×M(a, b) \in M \times M cu a∗b=1a * b = 1
  • Ecuația dată se scrie:
ab1+(1−a2)(1−b2)=1  ⟺  ab=1+(1−a2)(1−b2)\frac{ab}{1 + \sqrt{(1 - a^2)(1 - b^2)}} = 1 \iff ab = 1 + \sqrt{(1 - a^2)(1 - b^2)}
  • Deoarece a,b∈M=[−1,1]a, b \in M = [-1, 1], avem ∣a∣≤1|a| \le 1 și ∣b∣≤1|b| \le 1, ceea ce implică:
ab≤∣ab∣=∣a∣⋅∣b∣≤1ab \le |ab| = |a| \cdot |b| \le 1
  • Pe de altă parte, radicalul este întotdeauna pozitiv sau nul ((1−a2)(1−b2)≥0\sqrt{(1 - a^2)(1 - b^2)} \ge 0), deci membrul drept satisface:
1+(1−a2)(1−b2)≥11 + \sqrt{(1 - a^2)(1 - b^2)} \ge 1
  • Relația de egalitate poate avea loc dacă și numai dacă ambele expresii sunt egale cu 11:
ab=1și(1−a2)(1−b2)=0ab = 1 \quad \text{și} \quad \sqrt{(1 - a^2)(1 - b^2)} = 0

(3p)

  • Din ab=1ab = 1 cu a,b∈[−1,1]a, b \in [-1, 1], numerele trebuie să aibă modulul 11 și același semn:
    • Dacă a=1a = 1, atunci b=1b = 1;
    • Dacă a=−1a = -1, atunci b=−1b = -1.
  • Pentru aceste perechi, avem 1−a2=01 - a^2 = 0 și 1−b2=01 - b^2 = 0, astfel că radicalul se anulează:
(1−1)(1−1)=0\sqrt{(1 - 1)(1 - 1)} = 0
  • Așadar, perechile căutate sunt (−1,−1)(-1, -1) și (1,1)(1, 1).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−1−ln⁡(ex+x2)f(x) = x - 1 - \ln(e^x + x^2).

a) Arătați că f′(x)=x(x−2)ex+x2f'(x) = \dfrac{x(x - 2)}{e^x + x^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați numerele reale aa pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul de coordonate (a,f(a))(a, f(a)) este paralelă cu axa OxOx. (5p)

c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul primei derivate
  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind formată din funcții elementare derivabile. Aplicăm formula de derivare pentru diferență și pentru funcția logaritm compusă:
f′(x)=(x−1)′−(ln⁡(ex+x2))′=1−(ex+x2)′ex+x2f'(x) = (x - 1)' - \left(\ln(e^x + x^2)\right)' = 1 - \frac{(e^x + x^2)'}{e^x + x^2} =1−ex+2xex+x2= 1 - \frac{e^x + 2x}{e^x + x^2}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=ex+x2−(ex+2x)ex+x2=ex+x2−ex−2xex+x2=x2−2xex+x2=x(x−2)ex+x2,x∈Rf'(x) = \frac{e^x + x^2 - (e^x + 2x)}{e^x + x^2} = \frac{e^x + x^2 - e^x - 2x}{e^x + x^2} = \frac{x^2 - 2x}{e^x + x^2} = \frac{x(x - 2)}{e^x + x^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Punctele în care tangenta la grafic este paralelă cu OxOx
  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă aa este egală cu f′(a)f'(a).
  • Tangenta este paralelă cu axa OxOx (care are panta 00) dacă și numai dacă:
f′(a)=0f'(a) = 0

(3p)

  • Înlocuim expresia derivatei:
a(a−2)ea+a2=0\frac{a(a - 2)}{e^a + a^2} = 0

Deoarece numitorul ea+a2>0e^a + a^2 > 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R} (ea>0e^a > 0 și a2≥0a^2 \ge 0), fracția se anulează când numărătorul este nul:

a(a−2)=0  ⟺  a=0saua=2a(a - 2) = 0 \iff a = 0 \quad \text{sau} \quad a = 2

(2p)

c) Determinarea imaginii funcției ff
  • Studiem semnul derivatei f′(x)=x(x−2)ex+x2f'(x) = \dfrac{x(x - 2)}{e^x + x^2}:
    • Numitorul ex+x2e^x + x^2 este strict pozitiv pe R\mathbb{R}, deci semnul lui f′f' coincide cu semnul produsului x(x−2)x(x - 2).
    • Rădăcinile derivatei sunt x1=0x_1 = 0 și x2=2x_2 = 2.
    • Pentru x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], x(x−2)≥0  ⟹  f′(x)≥0x(x - 2) \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈[0,2]x \in [0, 2], x(x−2)≤0  ⟹  f′(x)≤0x(x - 2) \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci ff este strict descrescătoare pe [0,2][0, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), x(x−2)≥0  ⟹  f′(x)≥0x(x - 2) \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci ff este strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la capetele domeniului:
    • În x=0x = 0:
f(0)=0−1−ln⁡(e0+02)=−1−ln⁡(1)=−1f(0) = 0 - 1 - \ln(e^0 + 0^2) = -1 - \ln(1) = -1
  • În x=2x = 2:
f(2)=2−1−ln⁡(e2+22)=1−ln⁡(e2+4)f(2) = 2 - 1 - \ln(e^2 + 2^2) = 1 - \ln(e^2 + 4)

(Observăm că e2+4>e2  ⟹  ln⁡(e2+4)>2  ⟹  f(2)<1−2=−1e^2 + 4 > e^2 \implies \ln(e^2 + 4) > 2 \implies f(2) < 1 - 2 = -1).

  • La −∞-\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x−1−ln⁡(ex+x2))\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \left(x - 1 - \ln(e^x + x^2)\right)

Când x→−∞x \to -\infty, x−1→−∞x - 1 \to -\infty, ex→0e^x \to 0 și x2→+∞x^2 \to +\infty, deci ln⁡(ex+x2)→+∞\ln(e^x + x^2) \to +\infty. Avem o sumă de termeni care tind la −∞-\infty:

lim⁡x→−∞f(x)=−∞−(+∞)=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = -\infty - (+\infty) = -\infty
  • La +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x−1−ln⁡(ex+x2))=lim⁡x→+∞(x−1−ln⁡(ex(1+x2ex)))\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - 1 - \ln(e^x + x^2)\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - 1 - \ln\left(e^x\left(1 + \frac{x^2}{e^x}\right)\right)\right) =lim⁡x→+∞(x−1−ln⁡(ex)−ln⁡(1+x2ex))=lim⁡x→+∞(x−1−x−ln⁡(1+x2ex))= \lim_{x \to +\infty} \left(x - 1 - \ln(e^x) - \ln\left(1 + \frac{x^2}{e^x}\right)\right) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - 1 - x - \ln\left(1 + \frac{x^2}{e^x}\right)\right) =lim⁡x→+∞(−1−ln⁡(1+x2ex))= \lim_{x \to +\infty} \left(-1 - \ln\left(1 + \frac{x^2}{e^x}\right)\right)

Deoarece lim⁡x→+∞x2ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2}{e^x} = 0, obținem:

lim⁡x→+∞f(x)=−1−ln⁡(1+0)=−1\lim_{x \to +\infty} f(x) = -1 - \ln(1 + 0) = -1
  • Deoarece ff este continuă pe R\mathbb{R}:
    • Pe (−∞,0](-\infty, 0], funcția crește continuu de la −∞-\infty la f(0)=−1f(0) = -1, deci ia toate valorile din (−∞,−1](-\infty, -1].
    • Pe [0,2][0, 2], funcția descrește continuu de la −1-1 la f(2)=1−ln⁡(e2+4)<−1f(2) = 1 - \ln(e^2 + 4) < -1, luând valori în intervalul [1−ln⁡(e2+4),−1]⊂(−∞,−1][1 - \ln(e^2 + 4), -1] \subset (-\infty, -1].
    • Pe [2,+∞)[2, +\infty), funcția crește continuu de la f(2)f(2) spre asimptota −1-1, luând valori în intervalul [1−ln⁡(e2+4),−1)⊂(−∞,−1][1 - \ln(e^2 + 4), -1) \subset (-\infty, -1].
  • Reuniunea acestor intervale este:
Im f=(−∞,−1]\text{Im}\, f = (-\infty, -1]

(3p)


Problema 2

Se consideră funcția f:(−3,+∞)→Rf: (-3, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1x+3f(x) = \dfrac{x^2 + 1}{\sqrt{x + 3}}.

a) Arătați că ∫03f(x)x+3 dx=12\displaystyle \int_0^3 f(x)\sqrt{x + 3}\,dx = 12. (5p)

b) Arătați că ∫−21f(x)x2+1 dx=2\displaystyle \int_{-2}^1 \frac{f(x)}{x^2 + 1}\,dx = 2. (5p)

c) Demonstrați că ∫011f(x) dx≤π2\displaystyle \int_0^1 \frac{1}{f(x)}\,dx \le \frac{\pi}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫03f(x)x+3 dx\int_0^3 f(x)\sqrt{x + 3}\,dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫03f(x)x+3 dx=∫03x2+1x+3⋅x+3 dx=∫03(x2+1) dx\int_0^3 f(x)\sqrt{x + 3}\,dx = \int_0^3 \frac{x^2 + 1}{\sqrt{x + 3}} \cdot \sqrt{x + 3}\,dx = \int_0^3 (x^2 + 1)\,dx
  • Determinăm primitiva funcției polinomiale:
∫03(x2+1) dx=(x33+x)∣03\int_0^3 (x^2 + 1)\,dx = \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \Bigg|_0^3

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(333+3)−(033+0)=(273+3)−0=9+3=12\left( \frac{3^3}{3} + 3 \right) - \left( \frac{0^3}{3} + 0 \right) = \left(\frac{27}{3} + 3\right) - 0 = 9 + 3 = 12

(2p)

b) Calculul integralei ∫−21f(x)x2+1 dx\int_{-2}^1 \frac{f(x)}{x^2 + 1}\,dx
  • Simplificăm funcția de integrat:
f(x)x2+1=x2+1x+3x2+1=1x+3=(x+3)−12\frac{f(x)}{x^2 + 1} = \frac{\frac{x^2 + 1}{\sqrt{x + 3}}}{x^2 + 1} = \frac{1}{\sqrt{x + 3}} = (x + 3)^{-\frac{1}{2}}
  • Scriem integrala:
∫−21f(x)x2+1 dx=∫−21(x+3)−12 dx=2x+3 ∣−21\int_{-2}^1 \frac{f(x)}{x^2 + 1}\,dx = \int_{-2}^1 (x + 3)^{-\frac{1}{2}}\,dx = 2\sqrt{x + 3}\,\Bigg|_{-2}^1

(3p)

  • Calculăm valoarea la capetele de integrare:
21+3−2−2+3=24−21=2⋅2−2⋅1=4−2=22\sqrt{1 + 3} - 2\sqrt{-2 + 3} = 2\sqrt{4} - 2\sqrt{1} = 2 \cdot 2 - 2 \cdot 1 = 4 - 2 = 2

(2p)

c) Demonstrarea inegalității ∫011f(x) dx≤π2\int_0^1 \frac{1}{f(x)}\,dx \le \frac{\pi}{2}
  • Exprimăm inversa funcției:
1f(x)=x+3x2+1\frac{1}{f(x)} = \frac{\sqrt{x + 3}}{x^2 + 1}
  • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x≤1x \le 1, ceea ce implică:
x+3≤4  ⟹  x+3≤4=2x + 3 \le 4 \implies \sqrt{x + 3} \le \sqrt{4} = 2
  • Deoarece x2+1>0x^2 + 1 > 0 pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], obținem majorarea:
x+3x2+1≤2x2+1,∀x∈[0,1]\frac{\sqrt{x + 3}}{x^2 + 1} \le \frac{2}{x^2 + 1}, \quad \forall x \in [0, 1]

(3p)

  • Integrând ambele părți ale inegalității pe intervalul [0,1][0, 1] (conform proprietății de monotonie a integralei definite):
∫011f(x) dx≤∫012x2+1 dx=2arctg x∣01\int_0^1 \frac{1}{f(x)}\,dx \le \int_0^1 \frac{2}{x^2 + 1}\,dx = 2\text{arctg}\, x \Bigg|_0^1
  • Calculăm integrala:
2(arctg 1−arctg 0)=2(π4−0)=2π4=π22(\text{arctg}\, 1 - \text{arctg}\, 0) = 2 \left(\frac{\pi}{4} - 0\right) = \frac{2\pi}{4} = \frac{\pi}{2}
  • Astfel, este demonstrată inegalitatea:
∫011f(x) dx≤π2\int_0^1 \frac{1}{f(x)}\,dx \le \frac{\pi}{2}

(2p)