BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2022Sesiunea August

Bacalaureat 2022 - Matematică Mate-Info - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 2i(3−i)−6i=22i(3 - i) - 6i = 2, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza înmulțind termen cu termen:
2i(3−i)−6i=6i−2i2−6i2i(3 - i) - 6i = 6i - 2i^2 - 6i

(3p)

  • Deoarece i2=−1i^2 = -1, termenii 6i6i și −6i-6i se reduc, obținând:
−2i2=−2(−1)=2-2i^2 = -2(-1) = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−mxf(x) = x^2 - mx, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care f(−1)=f(1)f(-1) = f(1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele x=−1x = -1 și x=1x = 1:
f(−1)=(−1)2−m(−1)=1+mf(-1) = (-1)^2 - m(-1) = 1 + m f(1)=12−m⋅1=1−mf(1) = 1^2 - m \cdot 1 = 1 - m

(2p)

  • Egalăm cele două expresii conform ipotezei f(−1)=f(1)f(-1) = f(1):
1+m=1−m  ⟹  2m=0  ⟹  m=01 + m = 1 - m \implies 2m = 0 \implies m = 0

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 27x−1=9x27^{x-1} = 9^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ambele puteri în aceeași bază, baza 33, știind că 27=3327 = 3^3 și 9=329 = 3^2:
(33)x−1=(32)x  ⟹  33(x−1)=32x  ⟹  33x−3=32x(3^3)^{x-1} = (3^2)^x \implies 3^{3(x-1)} = 3^{2x} \implies 3^{3x-3} = 3^{2x}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială g(t)=3tg(t) = 3^t este strict injectivă, egalăm exponenții:
3x−3=2x  ⟹  x=33x - 3 = 2x \implies x = 3

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un element din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele mai mici sau egale cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}, numărul cazurilor posibile fiind:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre este de forma ab‾\overline{ab}, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}. Condiția ca ambele cifre să fie mai mici sau egale cu 33 înseamnă:
    • Cifra zecilor a∈{1,2,3}a \in \{1, 2, 3\} (33 posibilități)
    • Cifra unităților b∈{0,1,2,3}b \in \{0, 1, 2, 3\} (44 posibilități) Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=3⋅4=12N_{\text{favorabile}} = 3 \cdot 4 = 12
  • Calculăm probabilitatea cerută:
P=NfavorabileNposibile=1290=215P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{12}{90} = \frac{2}{15}

(3p)


5. În sistemul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,2)A(3, 2) și B(1,−1)B(1, -1). Determinați coordonatele punctului CC pentru care AC⃗=2BC⃗\vec{AC} = 2\vec{BC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relația vectorială AC⃗=AB⃗+BC⃗\vec{AC} = \vec{AB} + \vec{BC}. Înlocuind în relația dată AC⃗=2BC⃗\vec{AC} = 2\vec{BC}, obținem:
AB⃗+BC⃗=2BC⃗  ⟹  AB⃗=BC⃗\vec{AB} + \vec{BC} = 2\vec{BC} \implies \vec{AB} = \vec{BC}

ceea ce înseamnă că punctul BB este mijlocul segmentului ACAC.

(3p)

  • Coordonatele mijlocului BB sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților AA și CC:
xB=xA+xC2  ⟹  1=3+xC2  ⟹  3+xC=2  ⟹  xC=−1x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \implies 1 = \frac{3 + x_C}{2} \implies 3 + x_C = 2 \implies x_C = -1 yB=yA+yC2  ⟹  −1=2+yC2  ⟹  2+yC=−2  ⟹  yC=−4y_B = \frac{y_A + y_C}{2} \implies -1 = \frac{2 + y_C}{2} \implies 2 + y_C = -2 \implies y_C = -4

Așadar, coordonatele punctului căutat sunt C(−1,−4)C(-1, -4).

(2p)


6. Se consideră expresia E(x)=sin⁡2x−2tg x⋅sin⁡(2x3)E(x) = \sin 2x - 2\text{tg } x \cdot \sin\left(\frac{2x}{3}\right), unde x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). Arătați că E(π4)=0E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile trigonometrice corespunzătoare pentru x=π4x = \frac{\pi}{4}:
sin⁡(2⋅π4)=sin⁡π2=1\sin\left(2 \cdot \frac{\pi}{4}\right) = \sin\frac{\pi}{2} = 1 tgπ4=1\text{tg}\frac{\pi}{4} = 1 sin⁡(2⋅π43)=sin⁡π6=12\sin\left(\frac{2 \cdot \frac{\pi}{4}}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}

(3p)

  • Înlocuim aceste valori în expresia E(π4)E\left(\frac{\pi}{4}\right):
E(π4)=1−2⋅1⋅12=1−1=0E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 1 - 2 \cdot 1 \cdot \frac{1}{2} = 1 - 1 = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x1−x11−xx1110)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1-x & 1 \\ 1-x & x & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=2\det(A(0)) = 2. (5p)

b) Arătați că A(1)⋅A(x)−A(x−1)=2I3A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = 2I_3, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numărul real xx pentru care A(1)⋅A(1)⋅A(x)=3A(1)+2I3A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = 3A(1) + 2I_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(0)A(0)
  • Înlocuim x=0x = 0 în expresia matricei A(x)A(x):
A(0)=(011101110)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie:
det⁡(A(0))=∣011101110∣=0⋅0⋅0+1⋅1⋅1+1⋅1⋅1−1⋅0⋅1−1⋅1⋅0−0⋅1⋅1\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 \cdot 0 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 0 - 0 \cdot 1 \cdot 1 det⁡(A(0))=0+1+1−0−0−0=2\det(A(0)) = 0 + 1 + 1 - 0 - 0 - 0 = 2

(3p)

b) Demonstrarea relației A(1)⋅A(x)−A(x−1)=2I3A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = 2I_3
  • Scriem matricea A(1)A(1) pentru x=1x = 1:
A(1)=(101011110)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(1)⋅A(x)A(1) \cdot A(x):
A(1)⋅A(x)=(101011110)(x1−x11−xx1110)A(1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1-x & 1 \\ 1-x & x & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix}

Efectuăm produsele linie cu coloană:

  • Linia 1:
    • (1)(x)+(0)(1−x)+(1)(1)=x+1(1)(x) + (0)(1-x) + (1)(1) = x + 1
    • (1)(1−x)+(0)(x)+(1)(1)=2−x(1)(1-x) + (0)(x) + (1)(1) = 2 - x
    • (1)(1)+(0)(1)+(1)(0)=1(1)(1) + (0)(1) + (1)(0) = 1
  • Linia 2:
    • (0)(x)+(1)(1−x)+(1)(1)=2−x(0)(x) + (1)(1-x) + (1)(1) = 2 - x
    • (0)(1−x)+(1)(x)+(1)(1)=x+1(0)(1-x) + (1)(x) + (1)(1) = x + 1
    • (0)(1)+(1)(1)+(1)(0)=1(0)(1) + (1)(1) + (1)(0) = 1
  • Linia 3:
    • (1)(x)+(1)(1−x)+(0)(1)=1(1)(x) + (1)(1-x) + (0)(1) = 1
    • (1)(1−x)+(1)(x)+(0)(1)=1(1)(1-x) + (1)(x) + (0)(1) = 1
    • (1)(1)+(1)(1)+(0)(0)=2(1)(1) + (1)(1) + (0)(0) = 2

Așadar:

A(1)⋅A(x)=(x+12−x12−xx+11112)A(1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & 2 - x & 1 \\ 2 - x & x + 1 & 1 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix}

(3p)

  • Scriem matricea A(x−1)A(x - 1), înlocuind xx cu x−1x - 1 în formula generală a lui A(x)A(x):
A(x−1)=(x−11−(x−1)11−(x−1)x−11110)=(x−12−x12−xx−11110)A(x - 1) = \begin{pmatrix} x - 1 & 1 - (x - 1) & 1 \\ 1 - (x - 1) & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & 2 - x & 1 \\ 2 - x & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix}
  • Efectuăm scăderea:
A(1)⋅A(x)−A(x−1)=((x+1)−(x−1)(2−x)−(2−x)1−1(2−x)−(2−x)(x+1)−(x−1)1−11−11−12−0)=(200020002)=2I3A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = \begin{pmatrix} (x+1) - (x-1) & (2-x) - (2-x) & 1 - 1 \\ (2-x) - (2-x) & (x+1) - (x-1) & 1 - 1 \\ 1 - 1 & 1 - 1 & 2 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_3

pentru orice număr real xx.

(2p)

c) Determinarea numărului real xx
  • Din relația demonstrată la punctul b), avem:
A(1)⋅A(x)=A(x−1)+2I3A(1) \cdot A(x) = A(x - 1) + 2I_3
  • Înmulțim această egalitate la stânga cu matricea A(1)A(1):
A(1)⋅A(1)⋅A(x)=A(1)⋅(A(x−1)+2I3)=A(1)⋅A(x−1)+2A(1)A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = A(1) \cdot \big(A(x - 1) + 2I_3\big) = A(1) \cdot A(x - 1) + 2A(1)

Aplicând din nou identitatea de la punctul b) pentru valoarea x−1x - 1 în loc de xx, avem A(1)⋅A(x−1)=A(x−2)+2I3A(1) \cdot A(x - 1) = A(x - 2) + 2I_3. Astfel:

A(1)⋅A(1)⋅A(x)=A(x−2)+2I3+2A(1)A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = A(x - 2) + 2I_3 + 2A(1)

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
A(x−2)+2I3+2A(1)=3A(1)+2I3  ⟹  A(x−2)=A(1)A(x - 2) + 2I_3 + 2A(1) = 3A(1) + 2I_3 \implies A(x - 2) = A(1)

Egalând elementele de pe prima linie și prima coloană din A(x−2)A(x - 2) și A(1)A(1), obținem:

x−2=1  ⟹  x=3x - 2 = 1 \implies x = 3

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=xy(x+y)xy+1x * y = \frac{xy(x + y)}{xy + 1}

a) Arătați că 1∗3=31 * 3 = 3. (5p)

b) Arătați că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale nenule, cu m≤nm \le n, pentru care 1m∗1n=116(m∗n)\frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{16}(m * n). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compoziției 1∗31 * 3
  • Aplicăm direct formula legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=3y = 3:
1∗3=1⋅3⋅(1+3)1⋅3+11 * 3 = \frac{1 \cdot 3 \cdot (1 + 3)}{1 \cdot 3 + 1}

(3p)

  • Efectuăm calculele numerice:
1∗3=3⋅43+1=124=31 * 3 = \frac{3 \cdot 4}{3 + 1} = \frac{12}{4} = 3

(2p)

b) Demonstrarea elementului neutru e=1e = 1
  • Verificăm că x∗1=xx * 1 = x pentru orice x∈Mx \in M:
x∗1=x⋅1⋅(x+1)x⋅1+1=x(x+1)x+1=xx * 1 = \frac{x \cdot 1 \cdot (x + 1)}{x \cdot 1 + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x

(2p)

  • Verificăm că 1∗x=x1 * x = x pentru orice x∈Mx \in M:
1∗x=1⋅x⋅(1+x)1⋅x+1=x(x+1)x+1=x1 * x = \frac{1 \cdot x \cdot (1 + x)}{1 \cdot x + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x

Cum x∗1=1∗x=xx * 1 = 1 * x = x pentru orice x∈Mx \in M, deducem că e=1e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)

c) Determinarea perechilor (m,n)(m, n)
  • Pentru m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, avem:
m∗n=mn(m+n)mn+1m * n = \frac{mn(m + n)}{mn + 1}
  • Calculăm 1m∗1n\frac{1}{m} * \frac{1}{n}:
1m∗1n=1m⋅1n⋅(1m+1n)1m⋅1n+1=1mn⋅m+nmn1+mnmn=m+n(mn)2mn+1mn=m+nmn(mn+1)\frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{\frac{1}{m} \cdot \frac{1}{n} \cdot \left(\frac{1}{m} + \frac{1}{n}\right)}{\frac{1}{m} \cdot \frac{1}{n} + 1} = \frac{\frac{1}{mn} \cdot \frac{m + n}{mn}}{\frac{1 + mn}{mn}} = \frac{\frac{m + n}{(mn)^2}}{\frac{mn + 1}{mn}} = \frac{m + n}{mn(mn + 1)}

Observăm legătura directă dintre cele două expresii:

1m∗1n=1(mn)2⋅mn(m+n)mn+1=1(mn)2(m∗n)\frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{(mn)^2} \cdot \frac{mn(m + n)}{mn + 1} = \frac{1}{(mn)^2} (m * n)

(3p)

  • Înlocuim în ecuația din enunț 1m∗1n=116(m∗n)\frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{16}(m * n):
1(mn)2(m∗n)=116(m∗n)\frac{1}{(mn)^2} (m * n) = \frac{1}{16}(m * n)

Deoarece m,n≥1m, n \ge 1, avem m∗n>0m * n > 0, deci putem simplifica prin m∗nm * n:

1(mn)2=116  ⟹  (mn)2=16  ⟹  mn=4\frac{1}{(mn)^2} = \frac{1}{16} \implies (mn)^2 = 16 \implies mn = 4

(întrucât m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*).

  • Ținând cont de condiția m≤nm \le n, divizorii naturali ai lui 44 conduc la posibilitățile:
    • m=1  ⟹  n=4m = 1 \implies n = 4, deci perechea (1,4)(1, 4)
    • m=2  ⟹  n=2m = 2 \implies n = 2, deci perechea (2,2)(2, 2)

Perechile căutate sunt (1,4)(1, 4) și (2,2)(2, 2).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+1exf(x) = \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x}.

a) Arătați că f′(x)=(1−x)(x−4)exf'(x) = \frac{(1 - x)(x - 4)}{e^x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că axa OxOx este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=nf(x) = n are soluție unică, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x2−3x+1)′ex−(x2−3x+1)(ex)′(ex)2=(2x−3)ex−(x2−3x+1)ex(ex)2f'(x) = \frac{(x^2 - 3x + 1)' e^x - (x^2 - 3x + 1)(e^x)'}{(e^x)^2} = \frac{(2x - 3)e^x - (x^2 - 3x + 1)e^x}{(e^x)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și simplificăm:
f′(x)=2x−3−x2+3x−1ex=−x2+5x−4exf'(x) = \frac{2x - 3 - x^2 + 3x - 1}{e^x} = \frac{-x^2 + 5x - 4}{e^x}

Descompunem trinomul de la numărător: −x2+5x−4=−(x2−5x+4)=−(x−1)(x−4)=(1−x)(x−4)-x^2 + 5x - 4 = -(x^2 - 5x + 4) = -(x - 1)(x - 4) = (1 - x)(x - 4). Obținem:

f′(x)=(1−x)(x−4)ex,x∈Rf'(x) = \frac{(1 - x)(x - 4)}{e^x}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty
  • Calculăm limita funcției la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2−3x+1ex\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x}

Fiind un caz de nedeterminare de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right], aplicăm regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→+∞x2−3x+1ex=lim⁡x→+∞2x−3ex\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 3}{e^x}

Aplicând încă o dată regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→+∞2x−3ex=lim⁡x→+∞2ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 3}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = 0

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0, dreapta de ecuație y=0y = 0 (adică axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)

c) Existența și unicitatea soluției ecuației f(x)=nf(x) = n
  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
(1−x)(x−4)=0  ⟺  x1=1saux2=4(1 - x)(x - 4) = 0 \iff x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 4

Stabilim semnul derivatei și monotonia funcției ff:

  • Pentru x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1].
  • Pentru x∈(1,4)x \in (1, 4), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare pe [1,4][1, 4].
  • Pentru x∈(4,+∞)x \in (4, +\infty), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare pe [4,+∞)[4, +\infty).

(3p)

  • Calculăm limitele și valorile în punctele critice:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x2−3x+1)e−x=(+∞)⋅(+∞)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x^2 - 3x + 1)e^{-x} = (+\infty) \cdot (+\infty) = +\infty f(1)=12−3⋅1+1e1=−1e<0f(1) = \frac{1^2 - 3 \cdot 1 + 1}{e^1} = -\frac{1}{e} < 0 f(4)=42−3⋅4+1e4=5e4f(4) = \frac{4^2 - 3 \cdot 4 + 1}{e^4} = \frac{5}{e^4}

Deoarece e>2  ⟹  e4>16e > 2 \implies e^4 > 16, avem:

f(4)=5e4<516<1f(4) = \frac{5}{e^4} < \frac{5}{16} < 1
  • Analizăm ecuația f(x)=nf(x) = n, unde n∈N∗n \in \mathbb{N}^* (n≥1n \ge 1):
    1. Pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1], funcția ff este continuă și strict descrescătoare de la +∞+\infty la −1e-\frac{1}{e}. Deoarece n≥1>−1en \ge 1 > -\frac{1}{e}, conform proprietății valorilor intermediare și a strictei monotonii, ecuația f(x)=nf(x) = n are o unică soluție pe (−∞,1](-\infty, 1].
    2. Pe intervalul [1,4][1, 4], ff crește de la −1e-\frac{1}{e} la 5e4<1\frac{5}{e^4} < 1, deci pentru orice x∈[1,4]x \in [1, 4] avem f(x)≤5e4<1≤nf(x) \le \frac{5}{e^4} < 1 \le n, ceea ce înseamnă că nu există soluții pe [1,4][1, 4].
    3. Pe intervalul [4,+∞)[4, +\infty), ff descrește de la 5e4\frac{5}{e^4} spre 00, deci pentru orice x∈[4,+∞)x \in [4, +\infty) avem 0<f(x)≤5e4<1≤n0 < f(x) \le \frac{5}{e^4} < 1 \le n, deci nu există soluții pe [4,+∞)[4, +\infty).

În concluzie, ecuația f(x)=nf(x) = n are soluție unică în R\mathbb{R}, pentru orice număr natural nenul nn.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+4f(x) = x\sqrt{x^2 + 4}.

a) Arătați că ∫02f(x)x2+4 dx=2\int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫05f(x) dx=193\int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \frac{19}{3}. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nn, n≥2n \ge 2, se consideră numărul In=∫12xnf2(x) dxI_n = \int_1^2 \frac{x^n}{f^2(x)} \, dx. Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, pentru care In+2+4In=3n−1I_{n+2} + 4I_n = \frac{3}{n - 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02f(x)x2+4 dx\int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫02f(x)x2+4 dx=∫02xx2+4x2+4 dx=∫02x dx\int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = \int_0^2 \frac{x\sqrt{x^2 + 4}}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = \int_0^2 x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫02x dx=x22∣02=222−0=42=2\int_0^2 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - 0 = \frac{4}{2} = 2

(2p)

b) Calculul integralei ∫05f(x) dx\int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx
  • Rescriem integrala sub forma:
∫05f(x) dx=∫05xx2+4 dx=12∫05(x2+4)′(x2+4)12 dx\int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \int_0^{\sqrt{5}} x\sqrt{x^2 + 4} \, dx = \frac{1}{2} \int_0^{\sqrt{5}} (x^2 + 4)' (x^2 + 4)^{\frac{1}{2}} \, dx

(3p)

  • Integrăm direct puterea:
12(x2+4)3232∣05=13(x2+4)x2+4∣05\frac{1}{2} \left. \frac{(x^2 + 4)^{\frac{3}{2}}}{\frac{3}{2}} \right|_0^{\sqrt{5}} = \frac{1}{3} \left. (x^2 + 4)\sqrt{x^2 + 4} \right|_0^{\sqrt{5}}
  • Înlocuim limitele de integrare:
    • Pentru x=5x = \sqrt{5}: (52+4)52+4=(5+4)9=9⋅3=27(\sqrt{5}^2 + 4)\sqrt{\sqrt{5}^2 + 4} = (5 + 4)\sqrt{9} = 9 \cdot 3 = 27
    • Pentru x=0x = 0: (0+4)4=4⋅2=8(0 + 4)\sqrt{4} = 4 \cdot 2 = 8
∫05f(x) dx=13(27−8)=193\int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \frac{1}{3} (27 - 8) = \frac{19}{3}

(2p)

c) Determinarea numărului natural nn
  • Deoarece f2(x)=(xx2+4)2=x2(x2+4)f^2(x) = \left(x\sqrt{x^2 + 4}\right)^2 = x^2(x^2 + 4), expresia termenului general este:
In=∫12xnx2(x2+4) dx=∫12xn−2x2+4 dx,pentru orice n≥2I_n = \int_1^2 \frac{x^n}{x^2(x^2 + 4)} \, dx = \int_1^2 \frac{x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx, \quad \text{pentru orice } n \ge 2

(2p)

  • Calculăm suma In+2+4InI_{n+2} + 4I_n:
In+2+4In=∫12xnx2+4 dx+4∫12xn−2x2+4 dx=∫12xn+4xn−2x2+4 dxI_{n+2} + 4I_n = \int_1^2 \frac{x^n}{x^2 + 4} \, dx + 4 \int_1^2 \frac{x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx = \int_1^2 \frac{x^n + 4x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx

Dăm factor comun pe xn−2x^{n-2} la numărător:

In+2+4In=∫12xn−2(x2+4)x2+4 dx=∫12xn−2 dxI_{n+2} + 4I_n = \int_1^2 \frac{x^{n-2}(x^2 + 4)}{x^2 + 4} \, dx = \int_1^2 x^{n-2} \, dx

Efectuăm integrarea pentru n≥2n \ge 2:

∫12xn−2 dx=xn−1n−1∣12=2n−1−1n−1n−1=2n−1−1n−1\int_1^2 x^{n-2} \, dx = \left. \frac{x^{n-1}}{n - 1} \right|_1^2 = \frac{2^{n-1} - 1^{n-1}}{n - 1} = \frac{2^{n-1} - 1}{n - 1}
  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
2n−1−1n−1=3n−1  ⟹  2n−1−1=3  ⟹  2n−1=4  ⟹  2n−1=22\frac{2^{n-1} - 1}{n - 1} = \frac{3}{n - 1} \implies 2^{n-1} - 1 = 3 \implies 2^{n-1} = 4 \implies 2^{n-1} = 2^2

De unde obținem:

n−1=2  ⟹  n=3n - 1 = 2 \implies n = 3

Cum n=3n = 3 este număr natural și verifică condiția n≥2n \ge 2, acesta este soluția căutată.

(3p)