Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 i ( 3 − i ) − 6 i = 2 2i(3 - i) - 6i = 2 2 i ( 3 − i ) − 6 i = 2 , unde i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza înmulțind termen cu termen:
2 i ( 3 − i ) − 6 i = 6 i − 2 i 2 − 6 i 2i(3 - i) - 6i = 6i - 2i^2 - 6i 2 i ( 3 − i ) − 6 i = 6 i − 2 i 2 − 6 i
(3p)
Deoarece i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 , termenii 6 i 6i 6 i și − 6 i -6i − 6 i se reduc, obținând:
− 2 i 2 = − 2 ( − 1 ) = 2 -2i^2 = -2(-1) = 2 − 2 i 2 = − 2 ( − 1 ) = 2
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − m x f(x) = x^2 - mx f ( x ) = x 2 − m x , unde m m m este număr real. Determinați numărul real m m m pentru care f ( − 1 ) = f ( 1 ) f(-1) = f(1) f ( − 1 ) = f ( 1 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției în punctele x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = 1 x = 1 x = 1 :
f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 − m ( − 1 ) = 1 + m f(-1) = (-1)^2 - m(-1) = 1 + m f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 − m ( − 1 ) = 1 + m
f ( 1 ) = 1 2 − m ⋅ 1 = 1 − m f(1) = 1^2 - m \cdot 1 = 1 - m f ( 1 ) = 1 2 − m ⋅ 1 = 1 − m
(2p)
Egalăm cele două expresii conform ipotezei f ( − 1 ) = f ( 1 ) f(-1) = f(1) f ( − 1 ) = f ( 1 ) :
1 + m = 1 − m ⟹ 2 m = 0 ⟹ m = 0 1 + m = 1 - m \implies 2m = 0 \implies m = 0 1 + m = 1 − m ⟹ 2 m = 0 ⟹ m = 0
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 27 x − 1 = 9 x 27^{x-1} = 9^x 2 7 x − 1 = 9 x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem ambele puteri în aceeași bază, baza 3 3 3 , știind că 27 = 3 3 27 = 3^3 27 = 3 3 și 9 = 3 2 9 = 3^2 9 = 3 2 :
( 3 3 ) x − 1 = ( 3 2 ) x ⟹ 3 3 ( x − 1 ) = 3 2 x ⟹ 3 3 x − 3 = 3 2 x (3^3)^{x-1} = (3^2)^x \implies 3^{3(x-1)} = 3^{2x} \implies 3^{3x-3} = 3^{2x} ( 3 3 ) x − 1 = ( 3 2 ) x ⟹ 3 3 ( x − 1 ) = 3 2 x ⟹ 3 3 x − 3 = 3 2 x
(3p)
Deoarece funcția exponențială g ( t ) = 3 t g(t) = 3^t g ( t ) = 3 t este strict injectivă, egalăm exponenții:
3 x − 3 = 2 x ⟹ x = 3 3x - 3 = 2x \implies x = 3 3 x − 3 = 2 x ⟹ x = 3
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un element din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele mai mici sau egale cu 3 3 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este { 10 , 11 , … , 99 } \{10, 11, \dots, 99\} { 10 , 11 , … , 99 } , numărul cazurilor posibile fiind:
N posibile = 99 − 10 + 1 = 90 N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90 N posibile = 99 − 10 + 1 = 90
(2p)
Un număr de două cifre este de forma a b ‾ \overline{ab} ab , cu a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } a \in \{1, 2, \dots, 9\} a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } și b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } b \in \{0, 1, \dots, 9\} b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } .
Condiția ca ambele cifre să fie mai mici sau egale cu 3 3 3 înseamnă:
Cifra zecilor a ∈ { 1 , 2 , 3 } a \in \{1, 2, 3\} a ∈ { 1 , 2 , 3 } (3 3 3 posibilități)
Cifra unităților b ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } b \in \{0, 1, 2, 3\} b ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 } (4 4 4 posibilități)
Numărul cazurilor favorabile este:
N favorabile = 3 ⋅ 4 = 12 N_{\text{favorabile}} = 3 \cdot 4 = 12 N favorabile = 3 ⋅ 4 = 12
Calculăm probabilitatea cerută:
P = N favorabile N posibile = 12 90 = 2 15 P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{12}{90} = \frac{2}{15} P = N posibile N favorabile = 90 12 = 15 2
(3p)
5. În sistemul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 2 ) A(3, 2) A ( 3 , 2 ) și B ( 1 , − 1 ) B(1, -1) B ( 1 , − 1 ) . Determinați coordonatele punctului C C C pentru care A C ⃗ = 2 B C ⃗ \vec{AC} = 2\vec{BC} A C = 2 B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim relația vectorială A C ⃗ = A B ⃗ + B C ⃗ \vec{AC} = \vec{AB} + \vec{BC} A C = A B + B C . Înlocuind în relația dată A C ⃗ = 2 B C ⃗ \vec{AC} = 2\vec{BC} A C = 2 B C , obținem:
A B ⃗ + B C ⃗ = 2 B C ⃗ ⟹ A B ⃗ = B C ⃗ \vec{AB} + \vec{BC} = 2\vec{BC} \implies \vec{AB} = \vec{BC} A B + B C = 2 B C ⟹ A B = B C
ceea ce înseamnă că punctul B B B este mijlocul segmentului A C AC A C .
(3p)
Coordonatele mijlocului B B B sunt date de mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților A A A și C C C :
x B = x A + x C 2 ⟹ 1 = 3 + x C 2 ⟹ 3 + x C = 2 ⟹ x C = − 1 x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \implies 1 = \frac{3 + x_C}{2} \implies 3 + x_C = 2 \implies x_C = -1 x B = 2 x A + x C ⟹ 1 = 2 3 + x C ⟹ 3 + x C = 2 ⟹ x C = − 1
y B = y A + y C 2 ⟹ − 1 = 2 + y C 2 ⟹ 2 + y C = − 2 ⟹ y C = − 4 y_B = \frac{y_A + y_C}{2} \implies -1 = \frac{2 + y_C}{2} \implies 2 + y_C = -2 \implies y_C = -4 y B = 2 y A + y C ⟹ − 1 = 2 2 + y C ⟹ 2 + y C = − 2 ⟹ y C = − 4
Așadar, coordonatele punctului căutat sunt C ( − 1 , − 4 ) C(-1, -4) C ( − 1 , − 4 ) .
(2p)
6. Se consideră expresia E ( x ) = sin 2 x − 2 tg x ⋅ sin ( 2 x 3 ) E(x) = \sin 2x - 2\text{tg } x \cdot \sin\left(\frac{2x}{3}\right) E ( x ) = sin 2 x − 2 tg x ⋅ sin ( 3 2 x ) , unde x ∈ ( 0 , π 2 ) x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) x ∈ ( 0 , 2 π ) . Arătați că E ( π 4 ) = 0 E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 0 E ( 4 π ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile trigonometrice corespunzătoare pentru x = π 4 x = \frac{\pi}{4} x = 4 π :
sin ( 2 ⋅ π 4 ) = sin π 2 = 1 \sin\left(2 \cdot \frac{\pi}{4}\right) = \sin\frac{\pi}{2} = 1 sin ( 2 ⋅ 4 π ) = sin 2 π = 1
tg π 4 = 1 \text{tg}\frac{\pi}{4} = 1 tg 4 π = 1
sin ( 2 ⋅ π 4 3 ) = sin π 6 = 1 2 \sin\left(\frac{2 \cdot \frac{\pi}{4}}{3}\right) = \sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2} sin ( 3 2 ⋅ 4 π ) = sin 6 π = 2 1
(3p)
Înlocuim aceste valori în expresia E ( π 4 ) E\left(\frac{\pi}{4}\right) E ( 4 π ) :
E ( π 4 ) = 1 − 2 ⋅ 1 ⋅ 1 2 = 1 − 1 = 0 E\left(\frac{\pi}{4}\right) = 1 - 2 \cdot 1 \cdot \frac{1}{2} = 1 - 1 = 0 E ( 4 π ) = 1 − 2 ⋅ 1 ⋅ 2 1 = 1 − 1 = 0
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele I 3 = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} I 3 = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 și A ( x ) = ( x 1 − x 1 1 − x x 1 1 1 0 ) A(x) = \begin{pmatrix} x & 1-x & 1 \\ 1-x & x & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} A ( x ) = x 1 − x 1 1 − x x 1 1 1 0 , unde x x x este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = 2 \det(A(0)) = 2 det ( A ( 0 )) = 2 . (5p)
b) Arătați că A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = 2 I 3 A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = 2 I 3 , pentru orice număr real x x x . (5p)
c) Determinați numărul real x x x pentru care A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = 3 A ( 1 ) + 2 I 3 A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = 3A(1) + 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = 3 A ( 1 ) + 2 I 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 )
Înlocuim x = 0 x = 0 x = 0 în expresia matricei A ( x ) A(x) A ( x ) :
A ( 0 ) = ( 0 1 1 1 0 1 1 1 0 ) A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} A ( 0 ) = 0 1 1 1 0 1 1 1 0
(2p)
Calculăm determinantul matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 ) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie:
det ( A ( 0 ) ) = ∣ 0 1 1 1 0 1 1 1 0 ∣ = 0 ⋅ 0 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ 0 ⋅ 1 − 1 ⋅ 1 ⋅ 0 − 0 ⋅ 1 ⋅ 1 \det(A(0)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 1 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{vmatrix} = 0 \cdot 0 \cdot 0 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 0 - 0 \cdot 1 \cdot 1 det ( A ( 0 )) = 0 1 1 1 0 1 1 1 0 = 0 ⋅ 0 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ 0 ⋅ 1 − 1 ⋅ 1 ⋅ 0 − 0 ⋅ 1 ⋅ 1
det ( A ( 0 ) ) = 0 + 1 + 1 − 0 − 0 − 0 = 2 \det(A(0)) = 0 + 1 + 1 - 0 - 0 - 0 = 2 det ( A ( 0 )) = 0 + 1 + 1 − 0 − 0 − 0 = 2
(3p)
b) Demonstrarea relației A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = 2 I 3 A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = 2 I 3
Scriem matricea A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) pentru x = 1 x = 1 x = 1 :
A ( 1 ) = ( 1 0 1 0 1 1 1 1 0 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 1 0 1 0 1 1 1 1 0
Calculăm produsul A ( 1 ) ⋅ A ( x ) A(1) \cdot A(x) A ( 1 ) ⋅ A ( x ) :
A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = ( 1 0 1 0 1 1 1 1 0 ) ( x 1 − x 1 1 − x x 1 1 1 0 ) A(1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & 1-x & 1 \\ 1-x & x & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = 1 0 1 0 1 1 1 1 0 x 1 − x 1 1 − x x 1 1 1 0
Efectuăm produsele linie cu coloană:
Linia 1:
( 1 ) ( x ) + ( 0 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( 1 ) = x + 1 (1)(x) + (0)(1-x) + (1)(1) = x + 1 ( 1 ) ( x ) + ( 0 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( 1 ) = x + 1
( 1 ) ( 1 − x ) + ( 0 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 ) = 2 − x (1)(1-x) + (0)(x) + (1)(1) = 2 - x ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 0 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 ) = 2 − x
( 1 ) ( 1 ) + ( 0 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 0 ) = 1 (1)(1) + (0)(1) + (1)(0) = 1 ( 1 ) ( 1 ) + ( 0 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 0 ) = 1
Linia 2:
( 0 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( 1 ) = 2 − x (0)(x) + (1)(1-x) + (1)(1) = 2 - x ( 0 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( 1 ) = 2 − x
( 0 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 ) = x + 1 (0)(1-x) + (1)(x) + (1)(1) = x + 1 ( 0 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 ) = x + 1
( 0 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 0 ) = 1 (0)(1) + (1)(1) + (1)(0) = 1 ( 0 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 0 ) = 1
Linia 3:
( 1 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 0 ) ( 1 ) = 1 (1)(x) + (1)(1-x) + (0)(1) = 1 ( 1 ) ( x ) + ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 0 ) ( 1 ) = 1
( 1 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( x ) + ( 0 ) ( 1 ) = 1 (1)(1-x) + (1)(x) + (0)(1) = 1 ( 1 ) ( 1 − x ) + ( 1 ) ( x ) + ( 0 ) ( 1 ) = 1
( 1 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 1 ) + ( 0 ) ( 0 ) = 2 (1)(1) + (1)(1) + (0)(0) = 2 ( 1 ) ( 1 ) + ( 1 ) ( 1 ) + ( 0 ) ( 0 ) = 2
Așadar:
A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = ( x + 1 2 − x 1 2 − x x + 1 1 1 1 2 ) A(1) \cdot A(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & 2 - x & 1 \\ 2 - x & x + 1 & 1 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix} A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = x + 1 2 − x 1 2 − x x + 1 1 1 1 2
(3p)
Scriem matricea A ( x − 1 ) A(x - 1) A ( x − 1 ) , înlocuind x x x cu x − 1 x - 1 x − 1 în formula generală a lui A ( x ) A(x) A ( x ) :
A ( x − 1 ) = ( x − 1 1 − ( x − 1 ) 1 1 − ( x − 1 ) x − 1 1 1 1 0 ) = ( x − 1 2 − x 1 2 − x x − 1 1 1 1 0 ) A(x - 1) = \begin{pmatrix} x - 1 & 1 - (x - 1) & 1 \\ 1 - (x - 1) & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x - 1 & 2 - x & 1 \\ 2 - x & x - 1 & 1 \\ 1 & 1 & 0 \end{pmatrix} A ( x − 1 ) = x − 1 1 − ( x − 1 ) 1 1 − ( x − 1 ) x − 1 1 1 1 0 = x − 1 2 − x 1 2 − x x − 1 1 1 1 0
A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = ( ( x + 1 ) − ( x − 1 ) ( 2 − x ) − ( 2 − x ) 1 − 1 ( 2 − x ) − ( 2 − x ) ( x + 1 ) − ( x − 1 ) 1 − 1 1 − 1 1 − 1 2 − 0 ) = ( 2 0 0 0 2 0 0 0 2 ) = 2 I 3 A(1) \cdot A(x) - A(x - 1) = \begin{pmatrix} (x+1) - (x-1) & (2-x) - (2-x) & 1 - 1 \\ (2-x) - (2-x) & (x+1) - (x-1) & 1 - 1 \\ 1 - 1 & 1 - 1 & 2 - 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( x ) − A ( x − 1 ) = ( x + 1 ) − ( x − 1 ) ( 2 − x ) − ( 2 − x ) 1 − 1 ( 2 − x ) − ( 2 − x ) ( x + 1 ) − ( x − 1 ) 1 − 1 1 − 1 1 − 1 2 − 0 = 2 0 0 0 2 0 0 0 2 = 2 I 3
pentru orice număr real x x x .
(2p)
c) Determinarea numărului real x x x
Din relația demonstrată la punctul b), avem:
A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( x − 1 ) + 2 I 3 A(1) \cdot A(x) = A(x - 1) + 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( x − 1 ) + 2 I 3
Înmulțim această egalitate la stânga cu matricea A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( 1 ) ⋅ ( A ( x − 1 ) + 2 I 3 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( x − 1 ) + 2 A ( 1 ) A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = A(1) \cdot \big(A(x - 1) + 2I_3\big) = A(1) \cdot A(x - 1) + 2A(1) A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( 1 ) ⋅ ( A ( x − 1 ) + 2 I 3 ) = A ( 1 ) ⋅ A ( x − 1 ) + 2 A ( 1 )
Aplicând din nou identitatea de la punctul b) pentru valoarea x − 1 x - 1 x − 1 în loc de x x x , avem A ( 1 ) ⋅ A ( x − 1 ) = A ( x − 2 ) + 2 I 3 A(1) \cdot A(x - 1) = A(x - 2) + 2I_3 A ( 1 ) ⋅ A ( x − 1 ) = A ( x − 2 ) + 2 I 3 . Astfel:
A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( x − 2 ) + 2 I 3 + 2 A ( 1 ) A(1) \cdot A(1) \cdot A(x) = A(x - 2) + 2I_3 + 2A(1) A ( 1 ) ⋅ A ( 1 ) ⋅ A ( x ) = A ( x − 2 ) + 2 I 3 + 2 A ( 1 )
(3p)
Ecuația din enunț devine:
A ( x − 2 ) + 2 I 3 + 2 A ( 1 ) = 3 A ( 1 ) + 2 I 3 ⟹ A ( x − 2 ) = A ( 1 ) A(x - 2) + 2I_3 + 2A(1) = 3A(1) + 2I_3 \implies A(x - 2) = A(1) A ( x − 2 ) + 2 I 3 + 2 A ( 1 ) = 3 A ( 1 ) + 2 I 3 ⟹ A ( x − 2 ) = A ( 1 )
Egalând elementele de pe prima linie și prima coloană din A ( x − 2 ) A(x - 2) A ( x − 2 ) și A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) , obținem:
x − 2 = 1 ⟹ x = 3 x - 2 = 1 \implies x = 3 x − 2 = 1 ⟹ x = 3
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea M = [ 0 , + ∞ ) M = [0, +\infty) M = [ 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziție:
x ∗ y = x y ( x + y ) x y + 1 x * y = \frac{xy(x + y)}{xy + 1} x ∗ y = x y + 1 x y ( x + y )
a) Arătați că 1 ∗ 3 = 3 1 * 3 = 3 1 ∗ 3 = 3 . (5p)
b) Arătați că e = 1 e = 1 e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
c) Determinați perechile ( m , n ) (m, n) ( m , n ) de numere naturale nenule, cu m ≤ n m \le n m ≤ n , pentru care 1 m ∗ 1 n = 1 16 ( m ∗ n ) \frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{16}(m * n) m 1 ∗ n 1 = 16 1 ( m ∗ n ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compoziției 1 ∗ 3 1 * 3 1 ∗ 3
Aplicăm direct formula legii de compoziție pentru x = 1 x = 1 x = 1 și y = 3 y = 3 y = 3 :
1 ∗ 3 = 1 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 3 ) 1 ⋅ 3 + 1 1 * 3 = \frac{1 \cdot 3 \cdot (1 + 3)}{1 \cdot 3 + 1} 1 ∗ 3 = 1 ⋅ 3 + 1 1 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 3 )
(3p)
Efectuăm calculele numerice:
1 ∗ 3 = 3 ⋅ 4 3 + 1 = 12 4 = 3 1 * 3 = \frac{3 \cdot 4}{3 + 1} = \frac{12}{4} = 3 1 ∗ 3 = 3 + 1 3 ⋅ 4 = 4 12 = 3
(2p)
b) Demonstrarea elementului neutru e = 1 e = 1 e = 1
Verificăm că x ∗ 1 = x x * 1 = x x ∗ 1 = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M :
x ∗ 1 = x ⋅ 1 ⋅ ( x + 1 ) x ⋅ 1 + 1 = x ( x + 1 ) x + 1 = x x * 1 = \frac{x \cdot 1 \cdot (x + 1)}{x \cdot 1 + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x x ∗ 1 = x ⋅ 1 + 1 x ⋅ 1 ⋅ ( x + 1 ) = x + 1 x ( x + 1 ) = x
(2p)
Verificăm că 1 ∗ x = x 1 * x = x 1 ∗ x = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M :
1 ∗ x = 1 ⋅ x ⋅ ( 1 + x ) 1 ⋅ x + 1 = x ( x + 1 ) x + 1 = x 1 * x = \frac{1 \cdot x \cdot (1 + x)}{1 \cdot x + 1} = \frac{x(x + 1)}{x + 1} = x 1 ∗ x = 1 ⋅ x + 1 1 ⋅ x ⋅ ( 1 + x ) = x + 1 x ( x + 1 ) = x
Cum x ∗ 1 = 1 ∗ x = x x * 1 = 1 * x = x x ∗ 1 = 1 ∗ x = x pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M , deducem că e = 1 e = 1 e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
c) Determinarea perechilor ( m , n ) (m, n) ( m , n )
Pentru m , n ∈ N ∗ m, n \in \mathbb{N}^* m , n ∈ N ∗ , avem:
m ∗ n = m n ( m + n ) m n + 1 m * n = \frac{mn(m + n)}{mn + 1} m ∗ n = mn + 1 mn ( m + n )
Calculăm 1 m ∗ 1 n \frac{1}{m} * \frac{1}{n} m 1 ∗ n 1 :
1 m ∗ 1 n = 1 m ⋅ 1 n ⋅ ( 1 m + 1 n ) 1 m ⋅ 1 n + 1 = 1 m n ⋅ m + n m n 1 + m n m n = m + n ( m n ) 2 m n + 1 m n = m + n m n ( m n + 1 ) \frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{\frac{1}{m} \cdot \frac{1}{n} \cdot \left(\frac{1}{m} + \frac{1}{n}\right)}{\frac{1}{m} \cdot \frac{1}{n} + 1} = \frac{\frac{1}{mn} \cdot \frac{m + n}{mn}}{\frac{1 + mn}{mn}} = \frac{\frac{m + n}{(mn)^2}}{\frac{mn + 1}{mn}} = \frac{m + n}{mn(mn + 1)} m 1 ∗ n 1 = m 1 ⋅ n 1 + 1 m 1 ⋅ n 1 ⋅ ( m 1 + n 1 ) = mn 1 + mn mn 1 ⋅ mn m + n = mn mn + 1 ( mn ) 2 m + n = mn ( mn + 1 ) m + n
Observăm legătura directă dintre cele două expresii:
1 m ∗ 1 n = 1 ( m n ) 2 ⋅ m n ( m + n ) m n + 1 = 1 ( m n ) 2 ( m ∗ n ) \frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{(mn)^2} \cdot \frac{mn(m + n)}{mn + 1} = \frac{1}{(mn)^2} (m * n) m 1 ∗ n 1 = ( mn ) 2 1 ⋅ mn + 1 mn ( m + n ) = ( mn ) 2 1 ( m ∗ n )
(3p)
Înlocuim în ecuația din enunț 1 m ∗ 1 n = 1 16 ( m ∗ n ) \frac{1}{m} * \frac{1}{n} = \frac{1}{16}(m * n) m 1 ∗ n 1 = 16 1 ( m ∗ n ) :
1 ( m n ) 2 ( m ∗ n ) = 1 16 ( m ∗ n ) \frac{1}{(mn)^2} (m * n) = \frac{1}{16}(m * n) ( mn ) 2 1 ( m ∗ n ) = 16 1 ( m ∗ n )
Deoarece m , n ≥ 1 m, n \ge 1 m , n ≥ 1 , avem m ∗ n > 0 m * n > 0 m ∗ n > 0 , deci putem simplifica prin m ∗ n m * n m ∗ n :
1 ( m n ) 2 = 1 16 ⟹ ( m n ) 2 = 16 ⟹ m n = 4 \frac{1}{(mn)^2} = \frac{1}{16} \implies (mn)^2 = 16 \implies mn = 4 ( mn ) 2 1 = 16 1 ⟹ ( mn ) 2 = 16 ⟹ mn = 4
(întrucât m , n ∈ N ∗ m, n \in \mathbb{N}^* m , n ∈ N ∗ ).
Ținând cont de condiția m ≤ n m \le n m ≤ n , divizorii naturali ai lui 4 4 4 conduc la posibilitățile:
m = 1 ⟹ n = 4 m = 1 \implies n = 4 m = 1 ⟹ n = 4 , deci perechea ( 1 , 4 ) (1, 4) ( 1 , 4 )
m = 2 ⟹ n = 2 m = 2 \implies n = 2 m = 2 ⟹ n = 2 , deci perechea ( 2 , 2 ) (2, 2) ( 2 , 2 )
Perechile căutate sunt ( 1 , 4 ) (1, 4) ( 1 , 4 ) și ( 2 , 2 ) (2, 2) ( 2 , 2 ) .
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 3 x + 1 e x f(x) = \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x} f ( x ) = e x x 2 − 3 x + 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = ( 1 − x ) ( x − 4 ) e x f'(x) = \frac{(1 - x)(x - 4)}{e^x} f ′ ( x ) = e x ( 1 − x ) ( x − 4 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Arătați că axa O x Ox O x este asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n are soluție unică, pentru orice număr natural nenul n n n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f f f
Aplicăm regula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 − 3 x + 1 ) ′ e x − ( x 2 − 3 x + 1 ) ( e x ) ′ ( e x ) 2 = ( 2 x − 3 ) e x − ( x 2 − 3 x + 1 ) e x ( e x ) 2 f'(x) = \frac{(x^2 - 3x + 1)' e^x - (x^2 - 3x + 1)(e^x)'}{(e^x)^2} = \frac{(2x - 3)e^x - (x^2 - 3x + 1)e^x}{(e^x)^2} f ′ ( x ) = ( e x ) 2 ( x 2 − 3 x + 1 ) ′ e x − ( x 2 − 3 x + 1 ) ( e x ) ′ = ( e x ) 2 ( 2 x − 3 ) e x − ( x 2 − 3 x + 1 ) e x
(3p)
Dăm factor comun pe e x e^x e x și simplificăm:
f ′ ( x ) = 2 x − 3 − x 2 + 3 x − 1 e x = − x 2 + 5 x − 4 e x f'(x) = \frac{2x - 3 - x^2 + 3x - 1}{e^x} = \frac{-x^2 + 5x - 4}{e^x} f ′ ( x ) = e x 2 x − 3 − x 2 + 3 x − 1 = e x − x 2 + 5 x − 4
Descompunem trinomul de la numărător: − x 2 + 5 x − 4 = − ( x 2 − 5 x + 4 ) = − ( x − 1 ) ( x − 4 ) = ( 1 − x ) ( x − 4 ) -x^2 + 5x - 4 = -(x^2 - 5x + 4) = -(x - 1)(x - 4) = (1 - x)(x - 4) − x 2 + 5 x − 4 = − ( x 2 − 5 x + 4 ) = − ( x − 1 ) ( x − 4 ) = ( 1 − x ) ( x − 4 ) .
Obținem:
f ′ ( x ) = ( 1 − x ) ( x − 4 ) e x , x ∈ R f'(x) = \frac{(1 - x)(x - 4)}{e^x}, \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = e x ( 1 − x ) ( x − 4 ) , x ∈ R
(2p)
b) Asimptota orizontală spre + ∞ +\infty + ∞
Calculăm limita funcției la + ∞ +\infty + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ x 2 − 3 x + 1 e x \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x} x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim e x x 2 − 3 x + 1
Fiind un caz de nedeterminare de tipul [ ∞ ∞ ] \left[\frac{\infty}{\infty}\right] [ ∞ ∞ ] , aplicăm regula lui l’Hôpital:
lim x → + ∞ x 2 − 3 x + 1 e x = lim x → + ∞ 2 x − 3 e x \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - 3x + 1}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 3}{e^x} x → + ∞ lim e x x 2 − 3 x + 1 = x → + ∞ lim e x 2 x − 3
Aplicând încă o dată regula lui l’Hôpital:
lim x → + ∞ 2 x − 3 e x = lim x → + ∞ 2 e x = 0 \lim_{x \to +\infty} \frac{2x - 3}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = 0 x → + ∞ lim e x 2 x − 3 = x → + ∞ lim e x 2 = 0
(3p)
Deoarece lim x → + ∞ f ( x ) = 0 \lim_{x \to +\infty} f(x) = 0 lim x → + ∞ f ( x ) = 0 , dreapta de ecuație y = 0 y = 0 y = 0 (adică axa O x Ox O x ) este asimptotă orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
(2p)
c) Existența și unicitatea soluției ecuației f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n
Rezolvăm ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
( 1 − x ) ( x − 4 ) = 0 ⟺ x 1 = 1 sau x 2 = 4 (1 - x)(x - 4) = 0 \iff x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 4 ( 1 − x ) ( x − 4 ) = 0 ⟺ x 1 = 1 sau x 2 = 4
Stabilim semnul derivatei și monotonia funcției f f f :
Pentru x ∈ ( − ∞ , 1 ) x \in (-\infty, 1) x ∈ ( − ∞ , 1 ) , f ′ ( x ) < 0 ⟹ f f'(x) < 0 \implies f f ′ ( x ) < 0 ⟹ f este strict descrescătoare pe ( − ∞ , 1 ] (-\infty, 1] ( − ∞ , 1 ] .
Pentru x ∈ ( 1 , 4 ) x \in (1, 4) x ∈ ( 1 , 4 ) , f ′ ( x ) > 0 ⟹ f f'(x) > 0 \implies f f ′ ( x ) > 0 ⟹ f este strict crescătoare pe [ 1 , 4 ] [1, 4] [ 1 , 4 ] .
Pentru x ∈ ( 4 , + ∞ ) x \in (4, +\infty) x ∈ ( 4 , + ∞ ) , f ′ ( x ) < 0 ⟹ f f'(x) < 0 \implies f f ′ ( x ) < 0 ⟹ f este strict descrescătoare pe [ 4 , + ∞ ) [4, +\infty) [ 4 , + ∞ ) .
(3p)
Calculăm limitele și valorile în punctele critice:
lim x → − ∞ f ( x ) = lim x → − ∞ ( x 2 − 3 x + 1 ) e − x = ( + ∞ ) ⋅ ( + ∞ ) = + ∞ \lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x^2 - 3x + 1)e^{-x} = (+\infty) \cdot (+\infty) = +\infty x → − ∞ lim f ( x ) = x → − ∞ lim ( x 2 − 3 x + 1 ) e − x = ( + ∞ ) ⋅ ( + ∞ ) = + ∞
f ( 1 ) = 1 2 − 3 ⋅ 1 + 1 e 1 = − 1 e < 0 f(1) = \frac{1^2 - 3 \cdot 1 + 1}{e^1} = -\frac{1}{e} < 0 f ( 1 ) = e 1 1 2 − 3 ⋅ 1 + 1 = − e 1 < 0
f ( 4 ) = 4 2 − 3 ⋅ 4 + 1 e 4 = 5 e 4 f(4) = \frac{4^2 - 3 \cdot 4 + 1}{e^4} = \frac{5}{e^4} f ( 4 ) = e 4 4 2 − 3 ⋅ 4 + 1 = e 4 5
Deoarece e > 2 ⟹ e 4 > 16 e > 2 \implies e^4 > 16 e > 2 ⟹ e 4 > 16 , avem:
f ( 4 ) = 5 e 4 < 5 16 < 1 f(4) = \frac{5}{e^4} < \frac{5}{16} < 1 f ( 4 ) = e 4 5 < 16 5 < 1
Analizăm ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n , unde n ∈ N ∗ n \in \mathbb{N}^* n ∈ N ∗ (n ≥ 1 n \ge 1 n ≥ 1 ):
Pe intervalul ( − ∞ , 1 ] (-\infty, 1] ( − ∞ , 1 ] , funcția f f f este continuă și strict descrescătoare de la + ∞ +\infty + ∞ la − 1 e -\frac{1}{e} − e 1 . Deoarece n ≥ 1 > − 1 e n \ge 1 > -\frac{1}{e} n ≥ 1 > − e 1 , conform proprietății valorilor intermediare și a strictei monotonii, ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n are o unică soluție pe ( − ∞ , 1 ] (-\infty, 1] ( − ∞ , 1 ] .
Pe intervalul [ 1 , 4 ] [1, 4] [ 1 , 4 ] , f f f crește de la − 1 e -\frac{1}{e} − e 1 la 5 e 4 < 1 \frac{5}{e^4} < 1 e 4 5 < 1 , deci pentru orice x ∈ [ 1 , 4 ] x \in [1, 4] x ∈ [ 1 , 4 ] avem f ( x ) ≤ 5 e 4 < 1 ≤ n f(x) \le \frac{5}{e^4} < 1 \le n f ( x ) ≤ e 4 5 < 1 ≤ n , ceea ce înseamnă că nu există soluții pe [ 1 , 4 ] [1, 4] [ 1 , 4 ] .
Pe intervalul [ 4 , + ∞ ) [4, +\infty) [ 4 , + ∞ ) , f f f descrește de la 5 e 4 \frac{5}{e^4} e 4 5 spre 0 0 0 , deci pentru orice x ∈ [ 4 , + ∞ ) x \in [4, +\infty) x ∈ [ 4 , + ∞ ) avem 0 < f ( x ) ≤ 5 e 4 < 1 ≤ n 0 < f(x) \le \frac{5}{e^4} < 1 \le n 0 < f ( x ) ≤ e 4 5 < 1 ≤ n , deci nu există soluții pe [ 4 , + ∞ ) [4, +\infty) [ 4 , + ∞ ) .
În concluzie, ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n are soluție unică în R \mathbb{R} R , pentru orice număr natural nenul n n n .
(2p)
Problema 2
Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x x 2 + 4 f(x) = x\sqrt{x^2 + 4} f ( x ) = x x 2 + 4 .
a) Arătați că ∫ 0 2 f ( x ) x 2 + 4 d x = 2 \int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = 2 ∫ 0 2 x 2 + 4 f ( x ) d x = 2 . (5p)
b) Arătați că ∫ 0 5 f ( x ) d x = 19 3 \int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \frac{19}{3} ∫ 0 5 f ( x ) d x = 3 19 . (5p)
c) Pentru fiecare număr natural n n n , n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , se consideră numărul I n = ∫ 1 2 x n f 2 ( x ) d x I_n = \int_1^2 \frac{x^n}{f^2(x)} \, dx I n = ∫ 1 2 f 2 ( x ) x n d x . Determinați numărul natural n n n , n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , pentru care I n + 2 + 4 I n = 3 n − 1 I_{n+2} + 4I_n = \frac{3}{n - 1} I n + 2 + 4 I n = n − 1 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫ 0 2 f ( x ) x 2 + 4 d x \int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx ∫ 0 2 x 2 + 4 f ( x ) d x
Înlocuim expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) :
∫ 0 2 f ( x ) x 2 + 4 d x = ∫ 0 2 x x 2 + 4 x 2 + 4 d x = ∫ 0 2 x d x \int_0^2 \frac{f(x)}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = \int_0^2 \frac{x\sqrt{x^2 + 4}}{\sqrt{x^2 + 4}} \, dx = \int_0^2 x \, dx ∫ 0 2 x 2 + 4 f ( x ) d x = ∫ 0 2 x 2 + 4 x x 2 + 4 d x = ∫ 0 2 x d x
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫ 0 2 x d x = x 2 2 ∣ 0 2 = 2 2 2 − 0 = 4 2 = 2 \int_0^2 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - 0 = \frac{4}{2} = 2 ∫ 0 2 x d x = 2 x 2 0 2 = 2 2 2 − 0 = 2 4 = 2
(2p)
b) Calculul integralei ∫ 0 5 f ( x ) d x \int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx ∫ 0 5 f ( x ) d x
Rescriem integrala sub forma:
∫ 0 5 f ( x ) d x = ∫ 0 5 x x 2 + 4 d x = 1 2 ∫ 0 5 ( x 2 + 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) 1 2 d x \int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \int_0^{\sqrt{5}} x\sqrt{x^2 + 4} \, dx = \frac{1}{2} \int_0^{\sqrt{5}} (x^2 + 4)' (x^2 + 4)^{\frac{1}{2}} \, dx ∫ 0 5 f ( x ) d x = ∫ 0 5 x x 2 + 4 d x = 2 1 ∫ 0 5 ( x 2 + 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) 2 1 d x
(3p)
1 2 ( x 2 + 4 ) 3 2 3 2 ∣ 0 5 = 1 3 ( x 2 + 4 ) x 2 + 4 ∣ 0 5 \frac{1}{2} \left. \frac{(x^2 + 4)^{\frac{3}{2}}}{\frac{3}{2}} \right|_0^{\sqrt{5}} = \frac{1}{3} \left. (x^2 + 4)\sqrt{x^2 + 4} \right|_0^{\sqrt{5}} 2 1 2 3 ( x 2 + 4 ) 2 3 0 5 = 3 1 ( x 2 + 4 ) x 2 + 4 0 5
Înlocuim limitele de integrare:
Pentru x = 5 x = \sqrt{5} x = 5 : ( 5 2 + 4 ) 5 2 + 4 = ( 5 + 4 ) 9 = 9 ⋅ 3 = 27 (\sqrt{5}^2 + 4)\sqrt{\sqrt{5}^2 + 4} = (5 + 4)\sqrt{9} = 9 \cdot 3 = 27 ( 5 2 + 4 ) 5 2 + 4 = ( 5 + 4 ) 9 = 9 ⋅ 3 = 27
Pentru x = 0 x = 0 x = 0 : ( 0 + 4 ) 4 = 4 ⋅ 2 = 8 (0 + 4)\sqrt{4} = 4 \cdot 2 = 8 ( 0 + 4 ) 4 = 4 ⋅ 2 = 8
∫ 0 5 f ( x ) d x = 1 3 ( 27 − 8 ) = 19 3 \int_0^{\sqrt{5}} f(x) \, dx = \frac{1}{3} (27 - 8) = \frac{19}{3} ∫ 0 5 f ( x ) d x = 3 1 ( 27 − 8 ) = 3 19
(2p)
c) Determinarea numărului natural n n n
Deoarece f 2 ( x ) = ( x x 2 + 4 ) 2 = x 2 ( x 2 + 4 ) f^2(x) = \left(x\sqrt{x^2 + 4}\right)^2 = x^2(x^2 + 4) f 2 ( x ) = ( x x 2 + 4 ) 2 = x 2 ( x 2 + 4 ) , expresia termenului general este:
I n = ∫ 1 2 x n x 2 ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 1 2 x n − 2 x 2 + 4 d x , pentru orice n ≥ 2 I_n = \int_1^2 \frac{x^n}{x^2(x^2 + 4)} \, dx = \int_1^2 \frac{x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx, \quad \text{pentru orice } n \ge 2 I n = ∫ 1 2 x 2 ( x 2 + 4 ) x n d x = ∫ 1 2 x 2 + 4 x n − 2 d x , pentru orice n ≥ 2
(2p)
Calculăm suma I n + 2 + 4 I n I_{n+2} + 4I_n I n + 2 + 4 I n :
I n + 2 + 4 I n = ∫ 1 2 x n x 2 + 4 d x + 4 ∫ 1 2 x n − 2 x 2 + 4 d x = ∫ 1 2 x n + 4 x n − 2 x 2 + 4 d x I_{n+2} + 4I_n = \int_1^2 \frac{x^n}{x^2 + 4} \, dx + 4 \int_1^2 \frac{x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx = \int_1^2 \frac{x^n + 4x^{n-2}}{x^2 + 4} \, dx I n + 2 + 4 I n = ∫ 1 2 x 2 + 4 x n d x + 4 ∫ 1 2 x 2 + 4 x n − 2 d x = ∫ 1 2 x 2 + 4 x n + 4 x n − 2 d x
Dăm factor comun pe x n − 2 x^{n-2} x n − 2 la numărător:
I n + 2 + 4 I n = ∫ 1 2 x n − 2 ( x 2 + 4 ) x 2 + 4 d x = ∫ 1 2 x n − 2 d x I_{n+2} + 4I_n = \int_1^2 \frac{x^{n-2}(x^2 + 4)}{x^2 + 4} \, dx = \int_1^2 x^{n-2} \, dx I n + 2 + 4 I n = ∫ 1 2 x 2 + 4 x n − 2 ( x 2 + 4 ) d x = ∫ 1 2 x n − 2 d x
Efectuăm integrarea pentru n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 :
∫ 1 2 x n − 2 d x = x n − 1 n − 1 ∣ 1 2 = 2 n − 1 − 1 n − 1 n − 1 = 2 n − 1 − 1 n − 1 \int_1^2 x^{n-2} \, dx = \left. \frac{x^{n-1}}{n - 1} \right|_1^2 = \frac{2^{n-1} - 1^{n-1}}{n - 1} = \frac{2^{n-1} - 1}{n - 1} ∫ 1 2 x n − 2 d x = n − 1 x n − 1 1 2 = n − 1 2 n − 1 − 1 n − 1 = n − 1 2 n − 1 − 1
Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
2 n − 1 − 1 n − 1 = 3 n − 1 ⟹ 2 n − 1 − 1 = 3 ⟹ 2 n − 1 = 4 ⟹ 2 n − 1 = 2 2 \frac{2^{n-1} - 1}{n - 1} = \frac{3}{n - 1} \implies 2^{n-1} - 1 = 3 \implies 2^{n-1} = 4 \implies 2^{n-1} = 2^2 n − 1 2 n − 1 − 1 = n − 1 3 ⟹ 2 n − 1 − 1 = 3 ⟹ 2 n − 1 = 4 ⟹ 2 n − 1 = 2 2
De unde obținem:
n − 1 = 2 ⟹ n = 3 n - 1 = 2 \implies n = 3 n − 1 = 2 ⟹ n = 3
Cum n = 3 n = 3 n = 3 este număr natural și verifică condiția n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , acesta este soluția căutată.
(3p)