Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 5(1+2i)−2i(5−i)=3, unde i2=−1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
5(1+2i)=5+10i
2i(5−i)=10i−2i2
(3p)
- Efectuăm diferența și folosim relația fundamentală i2=−1:
5(1+2i)−2i(5−i)=(5+10i)−(10i−2i2)=5+10i−10i+2i2=5+2(−1)=5−2=3
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−2x−3. Determinați numărul real a pentru care f(a)=a2+1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Exprimăm valoarea funcției în punctul a:
f(a)=a2−2a−3
- Egalăm cu membrul drept al relației date:
a2−2a−3=a2+1
(3p)
- Reducem termenul de gradul al doilea a2 și rezolvăm ecuația liniară obținută:
−2a−3=1⟹−2a=4⟹a=−2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3(2x2+1)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Deoarece 2x2+1≥1>0 pentru orice x∈R, condiția de existență a logaritmului este automat îndeplinită pe tot domeniul R.
- Aplicăm definiția logaritmului:
2x2+1=32⟹2x2+1=9
(3p)
- Izolăm termenul necunoscut și rezolvăm ecuația:
2x2=8⟹x2=4⟹x=−2saux=2
Ambele valori verifică ecuația inițială.
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele impare și distincte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99} și are 99−10+1=90 de elemente:
nr. cazuri posibile=90
(2p)
- Un număr de două cifre este de forma ab, cu a,b∈{1,3,5,7,9} și a=b.
- Cifra zecilor a poate fi aleasă în 5 moduri.
- Cifra unităților b, fiind impară și distinctă de a, poate fi aleasă în 4 moduri.
- Numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=5⋅4=20
p=nr. cazuri posibilenr. cazuri favorabile=9020=92
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2,0), B(1,6) și C(4,2). Determinați coordonatele punctului D, știind că AB=DC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- Relația vectorială AB=DC arată că patrulaterul ABCD este paralelogram, deci segmentele AC și BD (diagonalele paralelogramului) au același mijloc.
(2p)
- Determinăm coordonatele mijlocului segmentului AC:
xM=2xA+xC=22+4=3,yM=2yA+yC=20+2=1⟹M(3,1)
- Punctul M fiind și mijlocul segmentului BD, avem:
2xB+xD=3⟹1+xD=6⟹xD=5
2yB+yD=1⟹6+yD=2⟹yD=−4
Așadar, coordonatele punctului D sunt (5,−4).
(3p)
6. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, astfel încât BC=10 și sinB=2sinC. Arătați că lungimea laturii AB este egală cu 25. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
- În triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘), aplicăm definițiile rapoartelor trigonometrice sinus:
sinB=BCAC,sinC=BCAB
- Relația sinB=2sinC devine:
BCAC=2⋅BCAB⟹AC=2AB
(2p)
- Conform teoremei lui Pitagora, AB2+AC2=BC2:
AB2+(2AB)2=102⟹AB2+4AB2=100⟹5AB2=100
AB2=20⟹AB=20=25
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră matricele:
I3=100010001,O3=000000000șiA(x)=x+1x0−x1−x0001
unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=1. (5p)
b) Arătați că (A(x)−I3)(A(x)−I3)=O3, pentru orice număr real x. (5p)
c) Determinați numerele reale x pentru care A(x)⋅A(x)=xA(x)−(x−1)I3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul determinantului matricei A(1)
- Înlocuim x=1 în expresia matricei A(x):
A(1)=1+110−11−10001=210−100001
(2p)
- Dezvoltăm determinantul după ultima linie sau coloană:
det(A(1))=210−100001=1⋅21−10=2⋅0−(−1)⋅1=1
(3p)
b) Demonstrarea egalității (A(x)−I3)(A(x)−I3)=O3
- Calculăm diferența A(x)−I3:
A(x)−I3=x+1x0−x1−x0001−100010001=xx0−x−x0000
(2p)
- Efectuăm produsul matriceal (A(x)−I3)(A(x)−I3):
(A(x)−I3)2=xx0−x−x0000xx0−x−x0000
=x⋅x+(−x)⋅x+0x⋅x+(−x)⋅x+00x⋅(−x)+(−x)⋅(−x)+0x⋅(−x)+(−x)⋅(−x)+00000=x2−x2x2−x20−x2+x2−x2+x20000=000000000=O3
pentru orice număr real x.
(3p)
c) Rezolvarea ecuației A(x)⋅A(x)=xA(x)−(x−1)I3
- Din relația demonstrată la punctul b), avem:
(A(x)−I3)2=O3⟺A2(x)−2A(x)+I3=O3⟹A(x)⋅A(x)=2A(x)−I3
(2p)
2A(x)−I3=xA(x)−(x−1)I3⟺2A(x)−xA(x)=I3−(x−1)I3
⟺(2−x)A(x)=(2−x)I3⟺(x−2)(A(x)−I3)=O3
- Înlocuind A(x)−I3=xx0−x−x0000, ecuația revine la:
(x−2)x=0⟹x=0saux=2
Așadar, numerele reale căutate sunt x=0 și x=2.
(3p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=(x+y)2−2(x−y)−3
a) Arătați că 0∗2=5. (5p)
b) Determinați numerele reale x pentru care x∗(x+1)=8. (5p)
c) Determinați perechile (m,n) de numere naturale pentru care m∗n=2mn. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii 0∗2
- Înlocuim x=0 și y=2 în legea de compoziție:
0∗2=(0+2)2−2(0−2)−3
(3p)
0∗2=22−2(−2)−3=4+4−3=5
(2p)
b) Rezolvarea ecuației x∗(x+1)=8
- Calculăm x∗(x+1) aplicând definiția legii pentru y=x+1:
x∗(x+1)=(x+x+1)2−2(x−(x+1))−3=(2x+1)2−2(−1)−3
=(4x2+4x+1)+2−3=4x2+4x
(2p)
- Egalăm cu 8 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
4x2+4x=8⟺4x2+4x−8=0⟺x2+x−2=0
- Rădăcinile ecuației sunt:
x1=−2,x2=1
(3p)
c) Determinarea perechilor de numere naturale (m,n)
- Ecuația m∗n=2mn se scrie:
(m+n)2−2(m−n)−3=2mn
- Dezvoltăm pătratul sumei:
m2+2mn+n2−2m+2n−3=2mn⟺m2+n2−2m+2n−3=0
(2p)
- Formăm pătrate perfecte adunând și scăzând constantele potrivite:
(m2−2m+1)+(n2+2n+1)−1−1−3=0
(m−1)2+(n+1)2=5
- Deoarece m,n∈N, avem n≥0⟹n+1≥1⟹(n+1)2≥1.
Singura descompunere a lui 5 ca sumă de două pătrate perfecte este 5=1+4=4+1:
- Cazul 1: (n+1)2=1⟹n+1=1⟹n=0.
Atunci (m−1)2=4⟹m−1=2⟹m=3 (valoarea m−1=−2⟹m=−1∈/N).
Obținem perechea (3,0).
- Cazul 2: (n+1)2=4⟹n+1=2⟹n=1.
Atunci (m−1)2=1⟹m−1=1⟹m=2 sau m−1=−1⟹m=0.
Obținem perechile (2,1) și (0,1).
Așadar, perechile de numere naturale căutate sunt (0,1), (2,1) și (3,0).
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=(x2−5x+10)x.
a) Arătați că f′(x)=2x5(x2−3x+2), x∈(0,+∞). (5p)
b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f. (5p)
c) Arătați că limx→+∞(x2xf(x))5x=e1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei funcției f
- Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′:
f′(x)=(x2−5x+10)′x+(x2−5x+10)(x)′
=(2x−5)x+(x2−5x+10)⋅2x1
(3p)
- Aducem la numitor comun 2x:
f′(x)=2x2x(2x−5)+(x2−5x+10)=2x4x2−10x+x2−5x+10
=2x5x2−15x+10=2x5(x2−3x+2),x∈(0,+∞)
(2p)
b) Determinarea intervalelor de monotonie
- Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0:
2x5(x2−3x+2)=0⟺x2−3x+2=0⟹x1=1,x2=2
(2p)
- Numitorul 2x este strict pozitiv pentru orice x∈(0,+∞), deci semnul derivatei este dat de trinomul x2−3x+2:
- Pentru x∈(0,1], f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe (0,1].
- Pentru x∈[1,2], f′(x)≤0, deci funcția f este strict descrescătoare pe [1,2].
- Pentru x∈[2,+∞), f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe [2,+∞).
(3p)
c) Calculul limitei la +∞
- Exprimăm raportul din paranteză:
x2xf(x)=x2x(x2−5x+10)x=x2x2−5x+10=1+x2−5x+10
- Când x→+∞, avem o nedeterminare de tipul 1∞. Aplicăm formula lim[u(x)]v(x)=elimv(x)(u(x)−1):
x→+∞lim(x2xf(x))5x=x→+∞lim(1+x2−5x+10)5x
(3p)
- Calculăm limita exponentului:
x→+∞lim(5x⋅x2−5x+10)=x→+∞lim5x2−5x2+10x=x→+∞lim5−5+x10=5−5=−1
- Rezultă valoarea limitei:
e−1=e1
(2p)
Problema 2
Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x+ex+ex+11.
a) Arătați că ∫02(f(x)−ex+11)dx=e2+1. (5p)
b) Arătați că ∫−11ex(f(x)−x−ex)dx=1. (5p)
c) Determinați numărul real m pentru care ∫01x(f(x)+f(−x))dx=m−e2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫02(f(x)−ex+11)dx
- Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−ex+11=x+ex
- Integrăm funcția obținută:
∫02(x+ex)dx=(2x2+ex)02
(3p)
- Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+e2)−(202+e0)=(2+e2)−(0+1)=e2+1
(2p)
b) Calculul integralei ∫−11ex(f(x)−x−ex)dx
f(x)−x−ex=ex+11⟹ex(f(x)−x−ex)=ex+1ex
- Observăm că numărătorul este derivata numitorului, (ex+1)′=ex:
∫−11ex+1exdx=ln(ex+1)∣−11
(3p)
- Introducem limitele de integrare:
ln(e1+1)−ln(e−1+1)=ln(e+1)−ln(e1+1)=ln(e+1)−ln(e1+e)
=ln(e+1)−(ln(e+1)−lne)=lne=1
(2p)
c) Determinarea numărului real m
- Calculăm suma f(x)+f(−x):
f(x)+f(−x)=(x+ex+ex+11)+(−x+e−x+e−x+11)
Observăm că:
e−x+11=ex1+11=1+exex⟹ex+11+e−x+11=ex+11+ex=1
Rezultă:
f(x)+f(−x)=ex+e−x+1
∫01x(f(x)+f(−x))dx=∫01(xex+xe−x+x)dx
∫01x(f(x)+f(−x))dx=1+1−e2+21=25−e2
(3p)
- Egalăm cu expresia din enunț m−e2:
25−e2=m−e2⟹m=25
(2p)