BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2022Sesiune Specială

Bacalaureat 2022 - Matematică Mate-Info - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 5(1+2i)−2i(5−i)=35(1 + 2i) - 2i(5 - i) = 3, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
5(1+2i)=5+10i5(1 + 2i) = 5 + 10i 2i(5−i)=10i−2i22i(5 - i) = 10i - 2i^2

(3p)

  • Efectuăm diferența și folosim relația fundamentală i2=−1i^2 = -1:
5(1+2i)−2i(5−i)=(5+10i)−(10i−2i2)=5+10i−10i+2i2=5+2(−1)=5−2=35(1 + 2i) - 2i(5 - i) = (5 + 10i) - (10i - 2i^2) = 5 + 10i - 10i + 2i^2 = 5 + 2(-1) = 5 - 2 = 3

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x−3f(x) = x^2 - 2x - 3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=a2+1f(a) = a^2 + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valoarea funcției în punctul aa:
f(a)=a2−2a−3f(a) = a^2 - 2a - 3
  • Egalăm cu membrul drept al relației date:
a2−2a−3=a2+1a^2 - 2a - 3 = a^2 + 1

(3p)

  • Reducem termenul de gradul al doilea a2a^2 și rezolvăm ecuația liniară obținută:
−2a−3=1  ⟹  −2a=4  ⟹  a=−2-2a - 3 = 1 \implies -2a = 4 \implies a = -2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(2x2+1)=2\log_3(2x^2 + 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece 2x2+1≥1>02x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, condiția de existență a logaritmului este automat îndeplinită pe tot domeniul R\mathbb{R}.
  • Aplicăm definiția logaritmului:
2x2+1=32  ⟹  2x2+1=92x^2 + 1 = 3^2 \implies 2x^2 + 1 = 9

(3p)

  • Izolăm termenul necunoscut și rezolvăm ecuația:
2x2=8  ⟹  x2=4  ⟹  x=−2saux=22x^2 = 8 \implies x^2 = 4 \implies x = -2 \quad \text{sau} \quad x = 2

Ambele valori verifică ecuația inițială.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifrele impare și distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\} și are 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90 de elemente:
nr. cazuri posibile=90\text{nr. cazuri posibile} = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre este de forma ab‾\overline{ab}, cu a,b∈{1,3,5,7,9}a, b \in \{1, 3, 5, 7, 9\} și a≠ba \neq b.
    • Cifra zecilor aa poate fi aleasă în 55 moduri.
    • Cifra unităților bb, fiind impară și distinctă de aa, poate fi aleasă în 44 moduri.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
nr. cazuri favorabile=5⋅4=20\text{nr. cazuri favorabile} = 5 \cdot 4 = 20
  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=2090=29p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{20}{90} = \frac{2}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0), B(1,6)B(1, 6) și C(4,2)C(4, 2). Determinați coordonatele punctului DD, știind că AB⃗=DC⃗\vec{AB} = \vec{DC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația vectorială AB⃗=DC⃗\vec{AB} = \vec{DC} arată că patrulaterul ABCDABCD este paralelogram, deci segmentele ACAC și BDBD (diagonalele paralelogramului) au același mijloc.

(2p)

  • Determinăm coordonatele mijlocului segmentului ACAC:
xM=xA+xC2=2+42=3,yM=yA+yC2=0+22=1  ⟹  M(3,1)x_M = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{2 + 4}{2} = 3, \quad y_M = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1 \implies M(3, 1)
  • Punctul MM fiind și mijlocul segmentului BDBD, avem:
xB+xD2=3  ⟹  1+xD=6  ⟹  xD=5\frac{x_B + x_D}{2} = 3 \implies 1 + x_D = 6 \implies x_D = 5 yB+yD2=1  ⟹  6+yD=2  ⟹  yD=−4\frac{y_B + y_D}{2} = 1 \implies 6 + y_D = 2 \implies y_D = -4

Așadar, coordonatele punctului DD sunt (5,−4)(5, -4).

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, astfel încât BC=10BC = 10 și sin⁡B=2sin⁡C\sin B = 2\sin C. Arătați că lungimea laturii ABAB este egală cu 252\sqrt{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), aplicăm definițiile rapoartelor trigonometrice sinus:
sin⁡B=ACBC,sin⁡C=ABBC\sin B = \frac{AC}{BC}, \quad \sin C = \frac{AB}{BC}
  • Relația sin⁡B=2sin⁡C\sin B = 2\sin C devine:
ACBC=2⋅ABBC  ⟹  AC=2AB\frac{AC}{BC} = 2 \cdot \frac{AB}{BC} \implies AC = 2AB

(2p)

  • Conform teoremei lui Pitagora, AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2:
AB2+(2AB)2=102  ⟹  AB2+4AB2=100  ⟹  5AB2=100AB^2 + (2AB)^2 = 10^2 \implies AB^2 + 4AB^2 = 100 \implies 5AB^2 = 100 AB2=20  ⟹  AB=20=25AB^2 = 20 \implies AB = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele:

I3=(100010001),O3=(000000000)șiA(x)=(x+1−x0x1−x0001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, \quad O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad A(x) = \begin{pmatrix} x + 1 & -x & 0 \\ x & 1 - x & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Arătați că (A(x)−I3)(A(x)−I3)=O3(A(x) - I_3)(A(x) - I_3) = O_3, pentru orice număr real xx. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care A(x)⋅A(x)=xA(x)−(x−1)I3A(x) \cdot A(x) = xA(x) - (x - 1)I_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului matricei A(1)A(1)
  • Înlocuim x=1x = 1 în expresia matricei A(x)A(x):
A(1)=(1+1−1011−10001)=(2−10100001)A(1) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & -1 & 0 \\ 1 & 1 - 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 0 \\ 1 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Dezvoltăm determinantul după ultima linie sau coloană:
det⁡(A(1))=∣2−10100001∣=1⋅∣2−110∣=2⋅0−(−1)⋅1=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 & 0 \\ 1 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 0 \end{vmatrix} = 2 \cdot 0 - (-1) \cdot 1 = 1

(3p)

b) Demonstrarea egalității (A(x)−I3)(A(x)−I3)=O3(A(x) - I_3)(A(x) - I_3) = O_3
  • Calculăm diferența A(x)−I3A(x) - I_3:
A(x)−I3=(x+1−x0x1−x0001)−(100010001)=(x−x0x−x0000)A(x) - I_3 = \begin{pmatrix} x + 1 & -x & 0 \\ x & 1 - x & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x & -x & 0 \\ x & -x & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Efectuăm produsul matriceal (A(x)−I3)(A(x)−I3)(A(x) - I_3)(A(x) - I_3):
(A(x)−I3)2=(x−x0x−x0000)(x−x0x−x0000)(A(x) - I_3)^2 = \begin{pmatrix} x & -x & 0 \\ x & -x & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} x & -x & 0 \\ x & -x & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} =(x⋅x+(−x)⋅x+0x⋅(−x)+(−x)⋅(−x)+00x⋅x+(−x)⋅x+0x⋅(−x)+(−x)⋅(−x)+00000)=(x2−x2−x2+x20x2−x2−x2+x20000)=(000000000)=O3= \begin{pmatrix} x \cdot x + (-x) \cdot x + 0 & x \cdot (-x) + (-x) \cdot (-x) + 0 & 0 \\ x \cdot x + (-x) \cdot x + 0 & x \cdot (-x) + (-x) \cdot (-x) + 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 - x^2 & -x^2 + x^2 & 0 \\ x^2 - x^2 & -x^2 + x^2 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = O_3

pentru orice număr real xx.

(3p)

c) Rezolvarea ecuației A(x)⋅A(x)=xA(x)−(x−1)I3A(x) \cdot A(x) = xA(x) - (x - 1)I_3
  • Din relația demonstrată la punctul b), avem:
(A(x)−I3)2=O3  ⟺  A2(x)−2A(x)+I3=O3  ⟹  A(x)⋅A(x)=2A(x)−I3(A(x) - I_3)^2 = O_3 \iff A^2(x) - 2A(x) + I_3 = O_3 \implies A(x) \cdot A(x) = 2A(x) - I_3

(2p)

  • Ecuația devine:
2A(x)−I3=xA(x)−(x−1)I3  ⟺  2A(x)−xA(x)=I3−(x−1)I32A(x) - I_3 = xA(x) - (x - 1)I_3 \iff 2A(x) - xA(x) = I_3 - (x - 1)I_3   ⟺  (2−x)A(x)=(2−x)I3  ⟺  (x−2)(A(x)−I3)=O3\iff (2 - x)A(x) = (2 - x)I_3 \iff (x - 2)(A(x) - I_3) = O_3
  • Înlocuind A(x)−I3=(x−x0x−x0000)A(x) - I_3 = \begin{pmatrix} x & -x & 0 \\ x & -x & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, ecuația revine la:
(x−2)x=0  ⟹  x=0saux=2(x - 2)x = 0 \implies x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 2

Așadar, numerele reale căutate sunt x=0x = 0 și x=2x = 2.

(3p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=(x+y)2−2(x−y)−3x * y = (x + y)^2 - 2(x - y) - 3

a) Arătați că 0∗2=50 * 2 = 5. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗(x+1)=8x * (x + 1) = 8. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗n=2mnm * n = 2mn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul valorii 0∗20 * 2
  • Înlocuim x=0x = 0 și y=2y = 2 în legea de compoziție:
0∗2=(0+2)2−2(0−2)−30 * 2 = (0 + 2)^2 - 2(0 - 2) - 3

(3p)

0∗2=22−2(−2)−3=4+4−3=50 * 2 = 2^2 - 2(-2) - 3 = 4 + 4 - 3 = 5

(2p)

b) Rezolvarea ecuației x∗(x+1)=8x * (x + 1) = 8
  • Calculăm x∗(x+1)x * (x + 1) aplicând definiția legii pentru y=x+1y = x + 1:
x∗(x+1)=(x+x+1)2−2(x−(x+1))−3=(2x+1)2−2(−1)−3x * (x + 1) = (x + x + 1)^2 - 2(x - (x + 1)) - 3 = (2x + 1)^2 - 2(-1) - 3 =(4x2+4x+1)+2−3=4x2+4x= (4x^2 + 4x + 1) + 2 - 3 = 4x^2 + 4x

(2p)

  • Egalăm cu 88 și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
4x2+4x=8  ⟺  4x2+4x−8=0  ⟺  x2+x−2=04x^2 + 4x = 8 \iff 4x^2 + 4x - 8 = 0 \iff x^2 + x - 2 = 0
  • Rădăcinile ecuației sunt:
x1=−2,x2=1x_1 = -2, \quad x_2 = 1

(3p)

c) Determinarea perechilor de numere naturale (m,n)(m, n)
  • Ecuația m∗n=2mnm * n = 2mn se scrie:
(m+n)2−2(m−n)−3=2mn(m + n)^2 - 2(m - n) - 3 = 2mn
  • Dezvoltăm pătratul sumei:
m2+2mn+n2−2m+2n−3=2mn  ⟺  m2+n2−2m+2n−3=0m^2 + 2mn + n^2 - 2m + 2n - 3 = 2mn \iff m^2 + n^2 - 2m + 2n - 3 = 0

(2p)

  • Formăm pătrate perfecte adunând și scăzând constantele potrivite:
(m2−2m+1)+(n2+2n+1)−1−1−3=0(m^2 - 2m + 1) + (n^2 + 2n + 1) - 1 - 1 - 3 = 0 (m−1)2+(n+1)2=5(m - 1)^2 + (n + 1)^2 = 5
  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, avem n≥0  ⟹  n+1≥1  ⟹  (n+1)2≥1n \ge 0 \implies n + 1 \ge 1 \implies (n + 1)^2 \ge 1. Singura descompunere a lui 55 ca sumă de două pătrate perfecte este 5=1+4=4+15 = 1 + 4 = 4 + 1:
    • Cazul 1: (n+1)2=1  ⟹  n+1=1  ⟹  n=0(n + 1)^2 = 1 \implies n + 1 = 1 \implies n = 0. Atunci (m−1)2=4  ⟹  m−1=2  ⟹  m=3(m - 1)^2 = 4 \implies m - 1 = 2 \implies m = 3 (valoarea m−1=−2  ⟹  m=−1∉Nm - 1 = -2 \implies m = -1 \notin \mathbb{N}). Obținem perechea (3,0)(3, 0).
    • Cazul 2: (n+1)2=4  ⟹  n+1=2  ⟹  n=1(n + 1)^2 = 4 \implies n + 1 = 2 \implies n = 1. Atunci (m−1)2=1  ⟹  m−1=1  ⟹  m=2(m - 1)^2 = 1 \implies m - 1 = 1 \implies m = 2 sau m−1=−1  ⟹  m=0m - 1 = -1 \implies m = 0. Obținem perechile (2,1)(2, 1) și (0,1)(0, 1).

Așadar, perechile de numere naturale căutate sunt (0,1)(0, 1), (2,1)(2, 1) și (3,0)(3, 0).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−5x+10)xf(x) = (x^2 - 5x + 10)\sqrt{x}.

a) Arătați că f′(x)=5(x2−3x+2)2xf'(x) = \frac{5(x^2 - 3x + 2)}{2\sqrt{x}}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→+∞(f(x)x2x)x5=1e\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{f(x)}{x^2\sqrt{x}}\right)^{\frac{x}{5}} = \frac{1}{e}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei funcției ff
  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2−5x+10)′x+(x2−5x+10)(x)′f'(x) = (x^2 - 5x + 10)' \sqrt{x} + (x^2 - 5x + 10) (\sqrt{x})' =(2x−5)x+(x2−5x+10)⋅12x= (2x - 5)\sqrt{x} + (x^2 - 5x + 10) \cdot \frac{1}{2\sqrt{x}}

(3p)

  • Aducem la numitor comun 2x2\sqrt{x}:
f′(x)=2x(2x−5)+(x2−5x+10)2x=4x2−10x+x2−5x+102xf'(x) = \frac{2x(2x - 5) + (x^2 - 5x + 10)}{2\sqrt{x}} = \frac{4x^2 - 10x + x^2 - 5x + 10}{2\sqrt{x}} =5x2−15x+102x=5(x2−3x+2)2x,x∈(0,+∞)= \frac{5x^2 - 15x + 10}{2\sqrt{x}} = \frac{5(x^2 - 3x + 2)}{2\sqrt{x}}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)

b) Determinarea intervalelor de monotonie
  • Determinăm punctele critice rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
5(x2−3x+2)2x=0  ⟺  x2−3x+2=0  ⟹  x1=1,x2=2\frac{5(x^2 - 3x + 2)}{2\sqrt{x}} = 0 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 \implies x_1 = 1, \quad x_2 = 2

(2p)

  • Numitorul 2x2\sqrt{x} este strict pozitiv pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), deci semnul derivatei este dat de trinomul x2−3x+2x^2 - 3x + 2:
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe [1,2][1, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).

(3p)

c) Calculul limitei la +∞+\infty
  • Exprimăm raportul din paranteză:
f(x)x2x=(x2−5x+10)xx2x=x2−5x+10x2=1+−5x+10x2\frac{f(x)}{x^2\sqrt{x}} = \frac{(x^2 - 5x + 10)\sqrt{x}}{x^2\sqrt{x}} = \frac{x^2 - 5x + 10}{x^2} = 1 + \frac{-5x + 10}{x^2}
  • Când x→+∞x \to +\infty, avem o nedeterminare de tipul 1∞1^\infty. Aplicăm formula lim⁡[u(x)]v(x)=elim⁡v(x)(u(x)−1)\lim [u(x)]^{v(x)} = e^{\lim v(x)(u(x) - 1)}:
lim⁡x→+∞(f(x)x2x)x5=lim⁡x→+∞(1+−5x+10x2)x5\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{f(x)}{x^2\sqrt{x}}\right)^{\frac{x}{5}} = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{-5x + 10}{x^2}\right)^{\frac{x}{5}}

(3p)

  • Calculăm limita exponentului:
lim⁡x→+∞(x5⋅−5x+10x2)=lim⁡x→+∞−5x2+10x5x2=lim⁡x→+∞−5+10x5=−55=−1\lim_{x \to +\infty} \left( \frac{x}{5} \cdot \frac{-5x + 10}{x^2} \right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{-5x^2 + 10x}{5x^2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-5 + \frac{10}{x}}{5} = \frac{-5}{5} = -1
  • Rezultă valoarea limitei:
e−1=1ee^{-1} = \frac{1}{e}

(2p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+ex+1ex+1f(x) = x + e^x + \frac{1}{e^x + 1}.

a) Arătați că ∫02(f(x)−1ex+1) dx=e2+1\int_0^2 \left(f(x) - \frac{1}{e^x + 1}\right)\,dx = e^2 + 1. (5p)

b) Arătați că ∫−11ex(f(x)−x−ex) dx=1\int_{-1}^1 e^x(f(x) - x - e^x)\,dx = 1. (5p)

c) Determinați numărul real mm pentru care ∫01x(f(x)+f(−x)) dx=m−2e\int_0^1 x(f(x) + f(-x))\,dx = m - \frac{2}{e}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫02(f(x)−1ex+1) dx\int_0^2 \left(f(x) - \frac{1}{e^x + 1}\right)\,dx
  • Exprimăm funcția de integrat:
f(x)−1ex+1=x+exf(x) - \frac{1}{e^x + 1} = x + e^x
  • Integrăm funcția obținută:
∫02(x+ex) dx=(x22+ex)∣02\int_0^2 (x + e^x)\,dx = \left. \left(\frac{x^2}{2} + e^x\right) \right|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(222+e2)−(022+e0)=(2+e2)−(0+1)=e2+1\left(\frac{2^2}{2} + e^2\right) - \left(\frac{0^2}{2} + e^0\right) = (2 + e^2) - (0 + 1) = e^2 + 1

(2p)

b) Calculul integralei ∫−11ex(f(x)−x−ex) dx\int_{-1}^1 e^x(f(x) - x - e^x)\,dx
  • Exprimăm paranteza:
f(x)−x−ex=1ex+1  ⟹  ex(f(x)−x−ex)=exex+1f(x) - x - e^x = \frac{1}{e^x + 1} \implies e^x(f(x) - x - e^x) = \frac{e^x}{e^x + 1}
  • Observăm că numărătorul este derivata numitorului, (ex+1)′=ex(e^x + 1)' = e^x:
∫−11exex+1 dx=ln⁡(ex+1)∣−11\int_{-1}^1 \frac{e^x}{e^x + 1}\,dx = \left. \ln(e^x + 1) \right|_{-1}^1

(3p)

  • Introducem limitele de integrare:
ln⁡(e1+1)−ln⁡(e−1+1)=ln⁡(e+1)−ln⁡(1e+1)=ln⁡(e+1)−ln⁡(1+ee)\ln(e^1 + 1) - \ln(e^{-1} + 1) = \ln(e + 1) - \ln\left(\frac{1}{e} + 1\right) = \ln(e + 1) - \ln\left(\frac{1 + e}{e}\right) =ln⁡(e+1)−(ln⁡(e+1)−ln⁡e)=ln⁡e=1= \ln(e + 1) - (\ln(e + 1) - \ln e) = \ln e = 1

(2p)

c) Determinarea numărului real mm
  • Calculăm suma f(x)+f(−x)f(x) + f(-x):
f(x)+f(−x)=(x+ex+1ex+1)+(−x+e−x+1e−x+1)f(x) + f(-x) = \left(x + e^x + \frac{1}{e^x + 1}\right) + \left(-x + e^{-x} + \frac{1}{e^{-x} + 1}\right)

Observăm că:

1e−x+1=11ex+1=ex1+ex  ⟹  1ex+1+1e−x+1=1+exex+1=1\frac{1}{e^{-x} + 1} = \frac{1}{\frac{1}{e^x} + 1} = \frac{e^x}{1 + e^x} \implies \frac{1}{e^x + 1} + \frac{1}{e^{-x} + 1} = \frac{1 + e^x}{e^x + 1} = 1

Rezultă:

f(x)+f(−x)=ex+e−x+1f(x) + f(-x) = e^x + e^{-x} + 1
  • Integrala devine:
∫01x(f(x)+f(−x)) dx=∫01(xex+xe−x+x) dx\int_0^1 x(f(x) + f(-x))\,dx = \int_0^1 (xe^x + xe^{-x} + x)\,dx
  • Calculăm fiecare integrală prin părți:

    • ∫01xex dx=(x−1)ex∣01=(0−(−1))=1\int_0^1 xe^x\,dx = \left. (x - 1)e^x \right|_0^1 = (0 - (-1)) = 1
    • ∫01xe−x dx=(−x−1)e−x∣01=−2e−1−(−1)=1−2e\int_0^1 xe^{-x}\,dx = \left. (-x - 1)e^{-x} \right|_0^1 = -2e^{-1} - (-1) = 1 - \frac{2}{e}
    • ∫01x dx=x22∣01=12\int_0^1 x\,dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^1 = \frac{1}{2}
  • Adunăm cele trei rezultate:

∫01x(f(x)+f(−x)) dx=1+1−2e+12=52−2e\int_0^1 x(f(x) + f(-x))\,dx = 1 + 1 - \frac{2}{e} + \frac{1}{2} = \frac{5}{2} - \frac{2}{e}

(3p)

  • Egalăm cu expresia din enunț m−2em - \frac{2}{e}:
52−2e=m−2e  ⟹  m=52\frac{5}{2} - \frac{2}{e} = m - \frac{2}{e} \implies m = \frac{5}{2}

(2p)