Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că 8−66+6(6−1)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Desfacem paranteza prin înmulțirea termenilor cu factorul 6:
8−66+6(6−1)=8−66+66−6
(3p)
Reducem termenii asemenea −66+66=0 și efectuăm scăderea:
8−6=2
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x+m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care (f∘f)(0)=4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției f în punctul x=0:
f(0)=3⋅0+m=m
Calculăm compunerea (f∘f)(0)=f(f(0)):
(f∘f)(0)=f(m)=3m+m=4m
(3p)
Egalăm rezultatul cu valoarea cerută în enunț:
4m=4⟹m=1
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3⋅22x+4x=4. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietatea puterilor 22x=(22)x=4x, astfel că ecuația devine:
3⋅4x+4x=4
Dăm factor comun pe 4x:
4x(3+1)=4⟺4⋅4x=4⟺4x=1
(3p)
Deoarece 1=40, iar funcția exponențială g(x)=4x este strict injectivă pe R, obținem soluția unică:
x=0
(2p)
**4.**融Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor divizor al numărului 6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}. Numărul total de cazuri posibile este:
nposibile=99−10+1=90
(2p)
Un număr de două cifre se scrie sub forma ab, unde a∈{1,2,…,9} este cifra zecilor și b∈{0,1,…,9} este cifra unităților.
Cifra zecilor a trebuie să fie divizor al lui 6. Divizorii din {1,2,…,9} ai lui 6 sunt:
a∈{1,2,3,6}(4 variante)
Pentru fiecare astfel de cifră a zecilor, cifra unităților b poate lua orice valoare din {0,1,2,…,9} (10 variante).
Numărul de cazuri favorabile este:
nfavorabile=4⋅10=40
Calculăm probabilitatea:
P=nposibilenfavorabile=9040=94
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y=3x−2 și punctul A(a,a), unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că punctul A aparține dreptei d. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul A(a,a) aparține dreptei d dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
yA=3xA−2⟺a=3a−2
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul întâi în a:
3a−a=2⟺2a=2⟺a=1
(2p)
6. Se consideră triunghiul isoscel ABC, cu AB=10 și cosA=0. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 50. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece unghiul A este un unghi al unui triunghi (A∈(0,π)) și cosA=0, rezultă:
A=2π(90∘)
(2p)
Triunghiul ABC fiind dreptunghic în A și isoscel, catetele sale sunt egale:
AC=AB=10
Aria triunghiului dreptunghic ABC se calculează cu formula:
Aria(△ABC)=2AB⋅AC=210⋅10=50
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A(x)=100−x10x2−2x1
unde x este număr real.
a) Arătați că det(A(1))=1. (5p) b) Arătați că A(x)⋅A(y)=A(x+y), pentru orice numere reale x și y. (5p) c) Determinați numărul natural n pentru care A(n)⋅A(n+1)⋅A(n+2)⋅A(n+3)=A(2n2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Pentru x=1, matricea A(1) este:
A(1)=100−1101−21
(2p)
Deoarece matricea A(1) este superior triunghiulară, determinantul său este produsul elementelor de pe diagonala principală (sau aplicând regula lui Sarrus):
Trecem toți termenii în membrul drept și împărțim prin 2:
2n2−4n−6=0⟺n2−2n−3=0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(n−3)(n+1)=0⟹n1=3saun2=−1
Deoarece n∈N, reținem doar valoarea naturală:
n=3
(2p)
2. Pe mulțimea M=[0,+∞) se definește legea de compoziție:
x∗y=y+22x+x+22y
a) Arătați că 1∗0=1. (5p) b) Arătați că e=0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”. (5p) c) Determinați x∈M, x nenul, pentru care x∗x4=x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim x=1 și y=0 în formula legii de compoziție:
1∗0=0+22⋅1+1+22⋅0
(3p)
Efectuăm calculele:
1∗0=22+30=1+0=1
(2p)
b)
Calculăm x∗0 pentru orice x∈M:
x∗0=0+22x+x+22⋅0=22x+0=x
(2p)
Verificăm și comutarea cu 0:
0∗x=x+22⋅0+0+22x=0+22x=x
Deoarece x∗0=0∗x=x pentru orice x∈M, rezultă că e=0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”.
a) Arătați că f′(x)=(ex−x)2ex(1−x), x∈R. (5p) b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f. (5p) c) Demonstrați că, pentru orice m∈(1,2], ecuația f(x)=m are soluție unică. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru orice x∈R, ex>0 și (ex−x)2>0 (numitorul nu se anulează deoarece ex>x pentru orice x∈R).
Semnul derivatei f′(x) este determinat exclusiv de factorul 1−x:
f′(x)=0⟺1−x=0⟺x=1.
Pentru x∈(−∞,1], avem 1−x≥0⟹f′(x)≥0. Prin urmare, funcția f este strict crescătoare pe intervalul (−∞,1]. (3p)
Pentru x∈[1,+∞), avem 1−x≤0⟹f′(x)≤0. Prin urmare, funcția f este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞). (2p)
c)
Calculăm limitele funcției f la capetele domeniului și valoarea în punctul de extrem:
limx→−∞f(x)=2+limx→−∞ex−xx. Deoarece limx→−∞ex=0, obținem limx→−∞ex−xx=limx→−∞−xx=−1, deci:
x→−∞limf(x)=2−1=1
În x=1, valoarea maximă a funcției este:
f(1)=2+e−11>2
La +∞, folosind regula lui l’Hôpital pentru limx→+∞ex−xx=limx→+∞ex−11=0, obținem:
x→+∞limf(x)=2+0=2
(3p)
Analizăm imaginea funcției pe cele două intervale de monotonie:
Pe (−∞,1], funcția f este continuă și strict crescătoare, deci aplicând proprietatea valorilor intermediare (Darboux), f((−∞,1])=(1,f(1)]. Deoarece m∈(1,2] și 2<f(1), rezultă m∈(1,f(1)], deci ecuația f(x)=m admite o unică soluție x1∈(−∞,1].
Pe (1,+∞), funcția f este continuă și strict descrescătoare, deci f((1,+∞))=(2,f(1)). Deoarece m∈(1,2], rezultă că m∈/(2,f(1)), deci ecuația f(x)=m nu are nicio soluție în (1,+∞).
În concluzie, ecuația f(x)=m are soluție unică în R pentru orice m∈(1,2].
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3−x+x2+9.
a) Arătați că ∫15(f(x)−x2+9)dx=0. (5p) b) Arătați că ∫04f(x)+x−3xdx=2. (5p) c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul In=∫01f(x)xndx. Demonstrați că limn→+∞In=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Înlocuim expresia funcției f(x):
f(x)−x2+9=(3−x+x2+9)−x2+9=3−x
Calculăm integrala definită:
∫15(3−x)dx=[3x−2x2]15
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅5−225)−(3⋅1−21)=(15−225)−(3−21)=25−25=0
(2p)
b)
Simplificăm numitorul fracției din integrală:
f(x)+x−3=(3−x+x2+9)+x−3=x2+9
Integrala devine:
∫04f(x)+x−3xdx=∫04x2+9xdx
Observăm că (x2+9)′=2x2+92x=x2+9x, deci o primitivă a integrantului este x2+9:
∫04x2+9xdx=[x2+9]04
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
42+9−02+9=25−9=5−3=2
(2p)
c)
Expresia lui In este:
In=∫013−x+x2+9xndx,pentru orice n∈N∗
(2p)
Pentru orice x∈[0,1], avem x2+9≥9⟹x2+9≥3, iar 3−x≥3−1=2.
Rezultă că numitorul satisface inegalitatea:
f(x)=3−x+x2+9≥3−x≥2>0
Inversând relația și înmulțind cu xn≥0 (valabil pentru orice x∈[0,1]), obținem:
0≤f(x)xn≤2xn,pentru orice x∈[0,1]
Integrând această inegalitate pe intervalul [0,1], obținem:
0≤In≤∫012xndx=21[n+1xn+1]01=2(n+1)1
Trecând la limită pentru n→+∞:
n→+∞lim2(n+1)1=0
Conform criteriului cleștelui (teorema cleștelui), rezultă: