BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2022Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2022 - Matematică Mate-Info - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 8−66+6(6−1)=28 - 6\sqrt{6} + 6(\sqrt{6} - 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem paranteza prin înmulțirea termenilor cu factorul 66:
8−66+6(6−1)=8−66+66−68 - 6\sqrt{6} + 6(\sqrt{6} - 1) = 8 - 6\sqrt{6} + 6\sqrt{6} - 6

(3p)

  • Reducem termenii asemenea −66+66=0-6\sqrt{6} + 6\sqrt{6} = 0 și efectuăm scăderea:
8−6=28 - 6 = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+mf(x) = 3x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care (f∘f)(0)=4(f \circ f)(0) = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=0x = 0:
f(0)=3⋅0+m=mf(0) = 3 \cdot 0 + m = m
  • Calculăm compunerea (f∘f)(0)=f(f(0))(f \circ f)(0) = f(f(0)):
(f∘f)(0)=f(m)=3m+m=4m(f \circ f)(0) = f(m) = 3m + m = 4m

(3p)

  • Egalăm rezultatul cu valoarea cerută în enunț:
4m=4  ⟹  m=14m = 4 \implies m = 1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3⋅22x+4x=43 \cdot 2^{2x} + 4^x = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 22x=(22)x=4x2^{2x} = (2^2)^x = 4^x, astfel că ecuația devine:
3⋅4x+4x=43 \cdot 4^x + 4^x = 4
  • Dăm factor comun pe 4x4^x:
4x(3+1)=4  ⟺  4⋅4x=4  ⟺  4x=14^x(3 + 1) = 4 \iff 4 \cdot 4^x = 4 \iff 4^x = 1

(3p)

  • Deoarece 1=401 = 4^0, iar funcția exponențială g(x)=4xg(x) = 4^x este strict injectivă pe R\mathbb{R}, obținem soluția unică:
x=0x = 0

(2p)


**4.**融Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor divizor al numărului 66. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}. Numărul total de cazuri posibile este:
nposibile=99−10+1=90n_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Un număr de două cifre se scrie sub forma ab‾\overline{ab}, unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} este cifra zecilor și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\} este cifra unităților.
  • Cifra zecilor aa trebuie să fie divizor al lui 66. Divizorii din {1,2,…,9}\{1, 2, \dots, 9\} ai lui 66 sunt:
a∈{1,2,3,6}(4 variante)a \in \{1, 2, 3, 6\} \quad (4 \text{ variante})
  • Pentru fiecare astfel de cifră a zecilor, cifra unităților bb poate lua orice valoare din {0,1,2,…,9}\{0, 1, 2, \dots, 9\} (1010 variante).
  • Numărul de cazuri favorabile este:
nfavorabile=4⋅10=40n_{\text{favorabile}} = 4 \cdot 10 = 40
  • Calculăm probabilitatea:
P=nfavorabilenposibile=4090=49P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{40}{90} = \frac{4}{9}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră dreapta dd de ecuație y=3x−2y = 3x - 2 și punctul A(a,a)A(a, a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctul AA aparține dreptei dd. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(a,a)A(a, a) aparține dreptei dd dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
yA=3xA−2  ⟺  a=3a−2y_A = 3x_A - 2 \iff a = 3a - 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul întâi în aa:
3a−a=2  ⟺  2a=2  ⟺  a=13a - a = 2 \iff 2a = 2 \iff a = 1

(2p)


6. Se consideră triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=10AB = 10 și cos⁡A=0\cos A = 0. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 5050. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece unghiul AA este un unghi al unui triunghi (A∈(0,π)A \in (0, \pi)) și cos⁡A=0\cos A = 0, rezultă:
A=π2(90∘)A = \frac{\pi}{2} \quad (90^\circ)

(2p)

  • Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic în AA și isoscel, catetele sale sunt egale:
AC=AB=10AC = AB = 10
  • Aria triunghiului dreptunghic ABCABC se calculează cu formula:
Aria(△ABC)=AB⋅AC2=10⋅102=50\text{Aria}(\triangle ABC) = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{10 \cdot 10}{2} = 50

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(x)=(1−xx201−2x001)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & -x & x^2 \\ 0 & 1 & -2x \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)
b) Arătați că A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x+y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)
c) Determinați numărul natural nn pentru care A(n)⋅A(n+1)⋅A(n+2)⋅A(n+3)=A(2n2)A(n) \cdot A(n+1) \cdot A(n+2) \cdot A(n+3) = A(2n^2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru x=1x = 1, matricea A(1)A(1) este:
A(1)=(1−1101−2001)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Deoarece matricea A(1)A(1) este superior triunghiulară, determinantul său este produsul elementelor de pe diagonala principală (sau aplicând regula lui Sarrus):
det⁡(A(1))=∣1−1101−2001∣=1⋅1⋅1+0+0−0−0−0=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & -1 & 1 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 1

(3p)


b)

  • Calculăm produsul matricelor A(x)A(x) și A(y)A(y):
A(x)⋅A(y)=(1−xx201−2x001)(1−yy201−2y001)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 & -x & x^2 \\ 0 & 1 & -2x \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -y & y^2 \\ 0 & 1 & -2y \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim linie cu coloană:
    • Elementul (1,1)(1,1): 1⋅1+(−x)⋅0+x2⋅0=11 \cdot 1 + (-x) \cdot 0 + x^2 \cdot 0 = 1
    • Elementul (1,2)(1,2): 1⋅(−y)+(−x)⋅1+x2⋅0=−(x+y)1 \cdot (-y) + (-x) \cdot 1 + x^2 \cdot 0 = -(x+y)
    • Elementul (1,3)(1,3): 1⋅y2+(−x)⋅(−2y)+x2⋅1=y2+2xy+x2=(x+y)21 \cdot y^2 + (-x) \cdot (-2y) + x^2 \cdot 1 = y^2 + 2xy + x^2 = (x+y)^2
    • Elementul (2,1)(2,1): 0⋅1+1⋅0+(−2x)⋅0=00 \cdot 1 + 1 \cdot 0 + (-2x) \cdot 0 = 0
    • Elementul (2,2)(2,2): 0⋅(−y)+1⋅1+(−2x)⋅0=10 \cdot (-y) + 1 \cdot 1 + (-2x) \cdot 0 = 1
    • Elementul (2,3)(2,3): 0⋅y2+1⋅(−2y)+(−2x)⋅1=−2y−2x=−2(x+y)0 \cdot y^2 + 1 \cdot (-2y) + (-2x) \cdot 1 = -2y - 2x = -2(x+y)
    • Elementul (3,1)(3,1): 0⋅1+0⋅0+1⋅0=00 \cdot 1 + 0 \cdot 0 + 1 \cdot 0 = 0
    • Elementul (3,2)(3,2): 0⋅(−y)+0⋅1+1⋅0=00 \cdot (-y) + 0 \cdot 1 + 1 \cdot 0 = 0
    • Elementul (3,3)(3,3): 0⋅y2+0⋅(−2y)+1⋅1=10 \cdot y^2 + 0 \cdot (-2y) + 1 \cdot 1 = 1
A(x)⋅A(y)=(1−(x+y)(x+y)201−2(x+y)001)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 1 & -(x+y) & (x+y)^2 \\ 0 & 1 & -2(x+y) \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Conform definiției matricei AA, matricea rezultată este exact A(x+y)A(x+y):
A(x)⋅A(y)=A(x+y),pentru orice x,y∈RA(x) \cdot A(y) = A(x+y), \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{R}

(2p)


c)

  • Aplicăm repetat proprietatea demonstrată la subpunctul anterior A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x+y):
A(n)⋅A(n+1)⋅A(n+2)⋅A(n+3)=A(n+(n+1)+(n+2)+(n+3))=A(4n+6)A(n) \cdot A(n+1) \cdot A(n+2) \cdot A(n+3) = A(n + (n+1) + (n+2) + (n+3)) = A(4n + 6)

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
A(4n+6)=A(2n2)  ⟺  4n+6=2n2A(4n + 6) = A(2n^2) \iff 4n + 6 = 2n^2
  • Trecem toți termenii în membrul drept și împărțim prin 22:
2n2−4n−6=0  ⟺  n2−2n−3=02n^2 - 4n - 6 = 0 \iff n^2 - 2n - 3 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(n−3)(n+1)=0  ⟹  n1=3saun2=−1(n - 3)(n + 1) = 0 \implies n_1 = 3 \quad \text{sau} \quad n_2 = -1
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, reținem doar valoarea naturală:
n=3n = 3

(2p)


2. Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=2xy+2+2yx+2x * y = \frac{2x}{y+2} + \frac{2y}{x+2}

a) Arătați că 1∗0=11 * 0 = 1. (5p)
b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)
c) Determinați x∈Mx \in M, xx nenul, pentru care x∗4x=xx * \frac{4}{x} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=0y = 0 în formula legii de compoziție:
1∗0=2⋅10+2+2⋅01+21 * 0 = \frac{2 \cdot 1}{0 + 2} + \frac{2 \cdot 0}{1 + 2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗0=22+03=1+0=11 * 0 = \frac{2}{2} + \frac{0}{3} = 1 + 0 = 1

(2p)


b)

  • Calculăm x∗0x * 0 pentru orice x∈Mx \in M:
x∗0=2x0+2+2⋅0x+2=2x2+0=xx * 0 = \frac{2x}{0 + 2} + \frac{2 \cdot 0}{x + 2} = \frac{2x}{2} + 0 = x

(2p)

  • Verificăm și comutarea cu 00:
0∗x=2⋅0x+2+2x0+2=0+2x2=x0 * x = \frac{2 \cdot 0}{x + 2} + \frac{2x}{0 + 2} = 0 + \frac{2x}{2} = x
  • Deoarece x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice x∈Mx \in M, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


c)

  • Calculăm x∗4xx * \frac{4}{x} pentru x∈Mx \in M, x>0x > 0:
x∗4x=2x4x+2+2⋅4xx+2=2x4+2xx+8xx+2=2x22(x+2)+8x(x+2)=x2x+2+8x(x+2)x * \frac{4}{x} = \frac{2x}{\frac{4}{x} + 2} + \frac{2 \cdot \frac{4}{x}}{x + 2} = \frac{2x}{\frac{4 + 2x}{x}} + \frac{\frac{8}{x}}{x + 2} = \frac{2x^2}{2(x+2)} + \frac{8}{x(x+2)} = \frac{x^2}{x+2} + \frac{8}{x(x+2)}
  • Aducem la numitor comun:
x∗4x=x⋅x2+8x(x+2)=x3+8x(x+2)x * \frac{4}{x} = \frac{x \cdot x^2 + 8}{x(x+2)} = \frac{x^3 + 8}{x(x+2)}

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
x3+8x(x+2)=x  ⟺  x3+8=x2(x+2)  ⟺  x3+8=x3+2x2\frac{x^3 + 8}{x(x+2)} = x \iff x^3 + 8 = x^2(x+2) \iff x^3 + 8 = x^3 + 2x^2
  • Reducem termenul x3x^3:
2x2=8  ⟺  x2=42x^2 = 8 \iff x^2 = 4
  • Deoarece x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) și x≠0x \neq 0, obținem soluția:
x=2x = 2

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2+xex−xf(x) = 2 + \frac{x}{e^x - x}.

a) Arătați că f′(x)=ex(1−x)(ex−x)2f'(x) = \frac{e^x(1 - x)}{(e^x - x)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice m∈(1,2]m \in (1, 2], ecuația f(x)=mf(x) = m are soluție unică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula de derivare a raportului:
f′(x)=(2+xex−x)′=0+x′⋅(ex−x)−x⋅(ex−x)′(ex−x)2f'(x) = \left(2 + \frac{x}{e^x - x}\right)' = 0 + \frac{x' \cdot (e^x - x) - x \cdot (e^x - x)'}{(e^x - x)^2} f′(x)=1⋅(ex−x)−x⋅(ex−1)(ex−x)2f'(x) = \frac{1 \cdot (e^x - x) - x \cdot (e^x - 1)}{(e^x - x)^2}

(3p)

  • Efectuăm calculele la numărător:
f′(x)=ex−x−xex+x(ex−x)2=ex−xex(ex−x)2=ex(1−x)(ex−x)2,x∈Rf'(x) = \frac{e^x - x - x e^x + x}{(e^x - x)^2} = \frac{e^x - x e^x}{(e^x - x)^2} = \frac{e^x(1 - x)}{(e^x - x)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ex>0e^x > 0 și (ex−x)2>0(e^x - x)^2 > 0 (numitorul nu se anulează deoarece ex>xe^x > x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}).
  • Semnul derivatei f′(x)f'(x) este determinat exclusiv de factorul 1−x1 - x:
    • f′(x)=0  ⟺  1−x=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff 1 - x = 0 \iff x = 1.
    • Pentru x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1], avem 1−x≥0  ⟹  f′(x)≥01 - x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0. Prin urmare, funcția ff este strict crescătoare pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1]. (3p)
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem 1−x≤0  ⟹  f′(x)≤01 - x \le 0 \implies f'(x) \le 0. Prin urmare, funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty). (2p)

c)

  • Calculăm limitele funcției ff la capetele domeniului și valoarea în punctul de extrem:
    • lim⁡x→−∞f(x)=2+lim⁡x→−∞xex−x\lim_{x \to -\infty} f(x) = 2 + \lim_{x \to -\infty} \frac{x}{e^x - x}. Deoarece lim⁡x→−∞ex=0\lim_{x \to -\infty} e^x = 0, obținem lim⁡x→−∞xex−x=lim⁡x→−∞x−x=−1\lim_{x \to -\infty} \frac{x}{e^x - x} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x}{-x} = -1, deci:
lim⁡x→−∞f(x)=2−1=1\lim_{x \to -\infty} f(x) = 2 - 1 = 1
  • În x=1x = 1, valoarea maximă a funcției este:
f(1)=2+1e−1>2f(1) = 2 + \frac{1}{e - 1} > 2
  • La +∞+\infty, folosind regula lui l’Hôpital pentru lim⁡x→+∞xex−x=lim⁡x→+∞1ex−1=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{e^x - x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^x - 1} = 0, obținem:
lim⁡x→+∞f(x)=2+0=2\lim_{x \to +\infty} f(x) = 2 + 0 = 2

(3p)

  • Analizăm imaginea funcției pe cele două intervale de monotonie:
    • Pe (−∞,1](-\infty, 1], funcția ff este continuă și strict crescătoare, deci aplicând proprietatea valorilor intermediare (Darboux), f((−∞,1])=(1,f(1)]f((-\infty, 1]) = (1, f(1)]. Deoarece m∈(1,2]m \in (1, 2] și 2<f(1)2 < f(1), rezultă m∈(1,f(1)]m \in (1, f(1)], deci ecuația f(x)=mf(x) = m admite o unică soluție x1∈(−∞,1]x_1 \in (-\infty, 1].
    • Pe (1,+∞)(1, +\infty), funcția ff este continuă și strict descrescătoare, deci f((1,+∞))=(2,f(1))f((1, +\infty)) = (2, f(1)). Deoarece m∈(1,2]m \in (1, 2], rezultă că m∉(2,f(1))m \notin (2, f(1)), deci ecuația f(x)=mf(x) = m nu are nicio soluție în (1,+∞)(1, +\infty).
  • În concluzie, ecuația f(x)=mf(x) = m are soluție unică în R\mathbb{R} pentru orice m∈(1,2]m \in (1, 2].

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3−x+x2+9f(x) = 3 - x + \sqrt{x^2 + 9}.

a) Arătați că ∫15(f(x)−x2+9) dx=0\int_1^5 (f(x) - \sqrt{x^2 + 9}) \, dx = 0. (5p)
b) Arătați că ∫04xf(x)+x−3 dx=2\int_0^4 \frac{x}{f(x) + x - 3} \, dx = 2. (5p)
c) Pentru fiecare număr natural nenul nn se consideră numărul In=∫01xnf(x) dxI_n = \int_0^1 \frac{x^n}{f(x)} \, dx. Demonstrați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
f(x)−x2+9=(3−x+x2+9)−x2+9=3−xf(x) - \sqrt{x^2 + 9} = (3 - x + \sqrt{x^2 + 9}) - \sqrt{x^2 + 9} = 3 - x
  • Calculăm integrala definită:
∫15(3−x) dx=[3x−x22]15\int_1^5 (3 - x) \, dx = \left[ 3x - \frac{x^2}{2} \right]_1^5

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(3⋅5−252)−(3⋅1−12)=(15−252)−(3−12)=52−52=0\left(3 \cdot 5 - \frac{25}{2}\right) - \left(3 \cdot 1 - \frac{1}{2}\right) = \left(15 - \frac{25}{2}\right) - \left(3 - \frac{1}{2}\right) = \frac{5}{2} - \frac{5}{2} = 0

(2p)


b)

  • Simplificăm numitorul fracției din integrală:
f(x)+x−3=(3−x+x2+9)+x−3=x2+9f(x) + x - 3 = (3 - x + \sqrt{x^2 + 9}) + x - 3 = \sqrt{x^2 + 9}
  • Integrala devine:
∫04xf(x)+x−3 dx=∫04xx2+9 dx\int_0^4 \frac{x}{f(x) + x - 3} \, dx = \int_0^4 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}} \, dx
  • Observăm că (x2+9)′=2x2x2+9=xx2+9( \sqrt{x^2 + 9} )' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 9}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}}, deci o primitivă a integrantului este x2+9\sqrt{x^2 + 9}:
∫04xx2+9 dx=[x2+9]04\int_0^4 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 9}} \, dx = \left[ \sqrt{x^2 + 9} \right]_0^4

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
42+9−02+9=25−9=5−3=2\sqrt{4^2 + 9} - \sqrt{0^2 + 9} = \sqrt{25} - \sqrt{9} = 5 - 3 = 2

(2p)


c)

  • Expresia lui InI_n este:
In=∫01xn3−x+x2+9 dx,pentru orice n∈N∗I_n = \int_0^1 \frac{x^n}{3 - x + \sqrt{x^2 + 9}} \, dx, \quad \text{pentru orice } n \in \mathbb{N}^*

(2p)

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x2+9≥9  ⟹  x2+9≥3x^2 + 9 \ge 9 \implies \sqrt{x^2 + 9} \ge 3, iar 3−x≥3−1=23 - x \ge 3 - 1 = 2.
  • Rezultă că numitorul satisface inegalitatea:
f(x)=3−x+x2+9≥3−x≥2>0f(x) = 3 - x + \sqrt{x^2 + 9} \ge 3 - x \ge 2 > 0
  • Inversând relația și înmulțind cu xn≥0x^n \ge 0 (valabil pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]), obținem:
0≤xnf(x)≤xn2,pentru orice x∈[0,1]0 \le \frac{x^n}{f(x)} \le \frac{x^n}{2}, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]
  • Integrând această inegalitate pe intervalul [0,1][0, 1], obținem:
0≤In≤∫01xn2 dx=12[xn+1n+1]01=12(n+1)0 \le I_n \le \int_0^1 \frac{x^n}{2} \, dx = \frac{1}{2} \left[ \frac{x^{n+1}}{n+1} \right]_0^1 = \frac{1}{2(n+1)}
  • Trecând la limită pentru n→+∞n \to +\infty:
lim⁡n→+∞12(n+1)=0\lim_{n \to +\infty} \frac{1}{2(n+1)} = 0
  • Conform criteriului cleștelui (teorema cleștelui), rezultă:
lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(3p)