BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Matematică Mate-Info - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numerele complexe z1=1−2iz_1 = 1 - 2i și z2=2+iz_2 = 2 + i. Arătați că (z1+i)(z2−1)=2(z_1 + i)(z_2 - 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare paranteză prin înlocuirea lui z1z_1 și z2z_2:
z1+i=1−2i+i=1−iz_1 + i = 1 - 2i + i = 1 - i z2−1=2+i−1=1+iz_2 - 1 = 2 + i - 1 = 1 + i

(2p)

  • Înmulțim cele două expresii obținute și aplicăm formula diferenței de pătrate:
(z1+i)(z2−1)=(1−i)(1+i)=12−i2=1−(−1)=2(z_1 + i)(z_2 - 1) = (1 - i)(1 + i) = 1^2 - i^2 = 1 - (-1) = 2

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x+mf(x) = x^2 + 4x + m, unde mm este număr real. Determinați valorile reale ale lui mm pentru care f(x)>0f(x) > 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coeficientul termenului de gradul al doilea este a=1>0a = 1 > 0. Condiția ca funcția de gradul al doilea să fie strict pozitivă pe întreg domeniul real (f(x)>0,∀x∈Rf(x) > 0, \forall x \in \mathbb{R}) este:
Δ<0\Delta < 0
  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=b2−4ac=42−4⋅1⋅m=16−4m\Delta = b^2 - 4ac = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 16 - 4m
  • Impunem condiția:
16−4m<0  ⟺  4m>1616 - 4m < 0 \iff 4m > 16

(3p)

  • Rezolvăm inecuația obținând intervalul valorilor lui mm:
m>4  ⟺  m∈(4,+∞)m > 4 \iff m \in (4, +\infty)

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x+2)−log⁡2(x−1)=1\log_2(x + 2) - \log_2(x - 1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{x+2>0x−1>0  ⟹  {x>−2x>1  ⟹  x∈(1,+∞)\begin{cases} x + 2 > 0 \\ x - 1 > 0 \end{cases} \implies \begin{cases} x > -2 \\ x > 1 \end{cases} \implies x \in (1, +\infty)
  • Folosim proprietatea diferenței logaritmilor log⁡2A−log⁡2B=log⁡2AB\log_2 A - \log_2 B = \log_2 \frac{A}{B}:
log⁡2(x+2x−1)=1\log_2 \left(\frac{x + 2}{x - 1}\right) = 1
  • Aplicăm definiția logaritmului:
x+2x−1=21  ⟹  x+2=2(x−1)\frac{x + 2}{x - 1} = 2^1 \implies x + 2 = 2(x - 1)

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
x+2=2x−2  ⟹  x=4x + 2 = 2x - 2 \implies x = 4

Deoarece 4∈(1,+∞)4 \in (1, +\infty), soluția este validă: x=4x = 4.

(2p)


4. Se consideră mulțimea AA, a numerelor naturale de două cifre. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să aibă exact doi multipli în mulțimea AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este A={10,11,…,99}A = \{10, 11, \ldots, 99\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Pentru un număr n∈An \in A, multiplii săi pozitivi sunt 1⋅n=n1 \cdot n = n, 2⋅n2 \cdot n, 3⋅n3 \cdot n, …\ldots
  • Deoarece n∈An \in A, primul său multiplu este chiar el însuși. Pentru ca nn să aibă exact doi multipli în mulțimea AA, trebuie ca 2n∈A2n \in A și 3n∉A3n \notin A:
2n≤99și3n≥1002n \le 99 \quad \text{și} \quad 3n \ge 100 n≤49șin≥34n \le 49 \quad \text{și} \quad n \ge 34

Așadar, numerele favorabile sunt n∈{34,35,36,…,49}n \in \{34, 35, 36, \ldots, 49\}.

  • Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=49−34+1=16N_{\text{favorabile}} = 49 - 34 + 1 = 16
  • Calculăm probabilitatea:
P=NfavorabileNposibile=1690=845P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{16}{90} = \frac{8}{45}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−2,−2)A(-2, -2), B(3,1)B(3, 1) și M(2,4)M(2, 4). Determinați coordonatele punctului NN, știind că patrulaterul ABMNABMN este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram ABMNABMN, diagonalele AMAM și BNBN au același punct de mijloc, pe care îl notăm cu PP.
  • Coordonatele mijlocului PP al segmentului AMAM sunt:
xP=xA+xM2=−2+22=0x_P = \frac{x_A + x_M}{2} = \frac{-2 + 2}{2} = 0 yP=yA+yM2=−2+42=1y_P = \frac{y_A + y_M}{2} = \frac{-2 + 4}{2} = 1

Așadar, P(0,1)P(0, 1).

(2p)

  • Deoarece PP este și mijlocul segmentului BNBN:
xP=xB+xN2  ⟹  0=3+xN2  ⟹  xN=−3x_P = \frac{x_B + x_N}{2} \implies 0 = \frac{3 + x_N}{2} \implies x_N = -3 yP=yB+yN2  ⟹  1=1+yN2  ⟹  1+yN=2  ⟹  yN=1y_P = \frac{y_B + y_N}{2} \implies 1 = \frac{1 + y_N}{2} \implies 1 + y_N = 2 \implies y_N = 1

Coordonatele punctului căutat sunt N(−3,1)N(-3, 1).

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, în care sin⁡(A+B)+cos⁡C=1\sin(A + B) + \cos C = 1. Arătați că triunghiul ABCABC este dreptunghic. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC, suma unghiurilor este A+B+C=πA + B + C = \pi, de unde A+B=π−CA + B = \pi - C.
  • Aplicând funcția sinus, obținem:
sin⁡(A+B)=sin⁡(π−C)=sin⁡C\sin(A + B) = \sin(\pi - C) = \sin C

Relația dată devine:

sin⁡C+cos⁡C=1\sin C + \cos C = 1

(2p)

  • Ridicăm egalitatea la pătrat:
(sin⁡C+cos⁡C)2=12  ⟹  sin⁡2C+2sin⁡Ccos⁡C+cos⁡2C=1(\sin C + \cos C)^2 = 1^2 \implies \sin^2 C + 2\sin C \cos C + \cos^2 C = 1
  • Folosind formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2C+cos⁡2C=1\sin^2 C + \cos^2 C = 1 și formula sinusului unghiului dublu 2sin⁡Ccos⁡C=sin⁡2C2\sin C \cos C = \sin 2C:
1+sin⁡2C=1  ⟹  sin⁡2C=01 + \sin 2C = 1 \implies \sin 2C = 0
  • Deoarece C∈(0,π)C \in (0, \pi), avem 2C∈(0,2π)2C \in (0, 2\pi). Ecuația sin⁡2C=0\sin 2C = 0 implică:
2C=π  ⟹  C=π22C = \pi \implies C = \frac{\pi}{2}

Așadar, unghiul CC are măsura de 90∘90^\circ, ceea ce demonstrează că triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(13a21−1a31)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & a \\ 2 & 1 & -1 \\ a & 3 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+3y+az=22x+y−z=−1ax+3y+z=1\begin{cases} x + 3y + az = 2 \\ 2x + y - z = -1 \\ ax + 3y + z = 1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0. (5p)

b) Arătați că B(a)⋅B(a)⋅B(a)=a3B(1)B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = a^3 B(1), pentru orice număr real aa, unde B(a)=A(a)−A(0)B(a) = A(a) - A(0). (5p)

c) Demonstrați că, dacă sistemul de ecuații are o infinitate de soluții, atunci x0y0+y0z0+z0x0≤0x_0 y_0 + y_0 z_0 + z_0 x_0 \le 0, pentru orice soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) a sistemului de ecuații, cu x0,y0x_0, y_0 și z0z_0 numere reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Scriem matricea A(1)A(1) înlocuind a=1a = 1:
A(1)=(13121−1131)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 1 \\ 2 & 1 & -1 \\ 1 & 3 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei prin regula lui Sarrus:
det⁡(A(1))=1⋅1⋅1+2⋅3⋅1+1⋅3⋅(−1)−1⋅1⋅1−3⋅(−1)⋅1−3⋅2⋅1\det(A(1)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 2 \cdot 3 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot (-1) - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 3 \cdot (-1) \cdot 1 - 3 \cdot 2 \cdot 1

(3p)

  • Finalizăm calculul algebric:
det⁡(A(1))=1+6−3−1+3−6=0\det(A(1)) = 1 + 6 - 3 - 1 + 3 - 6 = 0

(Alternativ, se poate observa că prima și a treia linie sunt identice, L1=L3L_1 = L_3, deci determinantul este nul direct).

(2p)


Subpunctul b):

  • Determinăm matricea A(0)A(0) și calculăm B(a)=A(a)−A(0)B(a) = A(a) - A(0):
A(0)=(13021−1031)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 0 \\ 2 & 1 & -1 \\ 0 & 3 & 1 \end{pmatrix} B(a)=(13a21−1a31)−(13021−1031)=(00a000a00)B(a) = \begin{pmatrix} 1 & 3 & a \\ 2 & 1 & -1 \\ a & 3 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 3 & 0 \\ 2 & 1 & -1 \\ 0 & 3 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \\ a & 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm pătratul matricei B(a)B(a):
B(a)⋅B(a)=(00a000a00)(00a000a00)=(a20000000a2)B(a) \cdot B(a) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \\ a & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \\ a & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a^2 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & a^2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Înmulțim din nou cu B(a)B(a):
B(a)⋅B(a)⋅B(a)=(a20000000a2)(00a000a00)=(00a3000a300)B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = \begin{pmatrix} a^2 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & a^2 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \\ a & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^3 \\ 0 & 0 & 0 \\ a^3 & 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Cum B(1)=(001000100)B(1) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix}, observăm că:
(00a3000a300)=a3(001000100)=a3B(1)\begin{pmatrix} 0 & 0 & a^3 \\ 0 & 0 & 0 \\ a^3 & 0 & 0 \end{pmatrix} = a^3 \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 1 & 0 & 0 \end{pmatrix} = a^3 B(1)

pentru orice număr real aa.

(3p)


Subpunctul c):

  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a):
det⁡(A(a))=1⋅1⋅1+2⋅3⋅a+3⋅(−1)⋅a−a⋅1⋅a−3⋅(−1)⋅1−3⋅2⋅1\det(A(a)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 2 \cdot 3 \cdot a + 3 \cdot (-1) \cdot a - a \cdot 1 \cdot a - 3 \cdot (-1) \cdot 1 - 3 \cdot 2 \cdot 1 det⁡(A(a))=1+6a−3a−a2+3−6=−a2+3a−2=−(a−1)(a−2)\det(A(a)) = 1 + 6a - 3a - a^2 + 3 - 6 = -a^2 + 3a - 2 = -(a - 1)(a - 2)

Pentru ca sistemul să aibă o infinitate de soluții (sistem compatibil nedeterminat), este necesar ca det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0, adică a=1a = 1 sau a=2a = 2:

  • Dacă a=1a = 1: ecuațiile 1 și 3 devin x+3y+z=2x + 3y + z = 2 și x+3y+z=1x + 3y + z = 1, ceea ce conduce la contradicția 2=12 = 1, deci sistemul este incompatibil.
  • Dacă a=2a = 2: sistemul devine compatibil nedeterminat (rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse, ambele fiind 2).

(2p)

  • Pentru a=2a = 2, considerăm minorul principal de ordin 2:
Δp=∣1321∣=1−6=−5≠0\Delta_p = \begin{vmatrix} 1 & 3 \\ 2 & 1 \end{vmatrix} = 1 - 6 = -5 \neq 0

Alegem z=α∈Rz = \alpha \in \mathbb{R} ca necunoscută secundară. Primele două ecuații devin:

{x+3y=2−2α2x+y=−1+α\begin{cases} x + 3y = 2 - 2\alpha \\ 2x + y = -1 + \alpha \end{cases}

Înmulțim a doua ecuație cu −3-3 și o adunăm la prima:

−5x=5−5α  ⟹  x=α−1-5x = 5 - 5\alpha \implies x = \alpha - 1

Substituind în a doua ecuație:

y=−1+α−2(α−1)=1−αy = -1 + \alpha - 2(\alpha - 1) = 1 - \alpha

Așadar, orice soluție reală a sistemului este de forma (x0,y0,z0)=(α−1,1−α,α)(x_0, y_0, z_0) = (\alpha - 1, 1 - \alpha, \alpha), cu α∈R\alpha \in \mathbb{R}.

  • Calculăm expresia cerută E=x0y0+y0z0+z0x0E = x_0 y_0 + y_0 z_0 + z_0 x_0:
x0y0=(α−1)(1−α)=−(α−1)2x_0 y_0 = (\alpha - 1)(1 - \alpha) = -(\alpha - 1)^2 y0z0=(1−α)α=α−α2y_0 z_0 = (1 - \alpha)\alpha = \alpha - \alpha^2 z0x0=α(α−1)=α2−αz_0 x_0 = \alpha(\alpha - 1) = \alpha^2 - \alpha

Adunând cei trei termeni:

x0y0+y0z0+z0x0=−(α−1)2+(α−α2)+(α2−α)=−(α−1)2≤0x_0 y_0 + y_0 z_0 + z_0 x_0 = -(\alpha - 1)^2 + (\alpha - \alpha^2) + (\alpha^2 - \alpha) = -(\alpha - 1)^2 \le 0

pentru orice număr real α\alpha, ceea ce încheie demonstrația.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție:

z1∗z2=z1+z24∣z1z2∣+1z_1 * z_2 = \frac{z_1 + z_2}{4|z_1 z_2| + 1}

a) Arătați că (−1)∗2=19(-1) * 2 = \frac{1}{9}. (5p)

b) Arătați că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Demonstrați că există cel puțin trei numere complexe distincte și nenule care verifică egalitatea z∗z=zz * z = z. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Înlocuim z1=−1z_1 = -1 și z2=2z_2 = 2 în formula legii de compoziție:
(−1)∗2=−1+24∣(−1)⋅2∣+1(-1) * 2 = \frac{-1 + 2}{4|(-1) \cdot 2| + 1}

(3p)

  • Deoarece ∣(−1)⋅2∣=∣−2∣=2|(-1) \cdot 2| = |-2| = 2, calculăm numitorul și obținem:
(−1)∗2=14⋅2+1=18+1=19(-1) * 2 = \frac{1}{4 \cdot 2 + 1} = \frac{1}{8 + 1} = \frac{1}{9}

(2p)


Subpunctul b):

  • Verificăm dacă z∗0=zz * 0 = z pentru orice z∈Cz \in \mathbb{C}:
z∗0=z+04∣z⋅0∣+1=z4⋅0+1=z1=zz * 0 = \frac{z + 0}{4|z \cdot 0| + 1} = \frac{z}{4 \cdot 0 + 1} = \frac{z}{1} = z

(2p)

  • Verificăm proprietatea și în sens invers, 0∗z=z0 * z = z:
0∗z=0+z4∣0⋅z∣+1=z0+1=z0 * z = \frac{0 + z}{4|0 \cdot z| + 1} = \frac{z}{0 + 1} = z

Deoarece z∗0=0∗z=zz * 0 = 0 * z = z pentru orice număr complex zz, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


Subpunctul c):

  • Exprimăm z∗zz * z conform legii:
z∗z=z+z4∣z⋅z∣+1=2z4∣z∣2+1,∀z∈Cz * z = \frac{z + z}{4|z \cdot z| + 1} = \frac{2z}{4|z|^2 + 1}, \quad \forall z \in \mathbb{C}

(2p)

  • Egalitatea z∗z=zz * z = z devine:
2z4∣z∣2+1=z\frac{2z}{4|z|^2 + 1} = z

Cum zz este număr complex nenul (z≠0z \neq 0), putem împărți prin zz:

24∣z∣2+1=1  ⟺  4∣z∣2+1=2  ⟺  4∣z∣2=1  ⟺  ∣z∣2=14  ⟺  ∣z∣=12\frac{2}{4|z|^2 + 1} = 1 \iff 4|z|^2 + 1 = 2 \iff 4|z|^2 = 1 \iff |z|^2 = \frac{1}{4} \iff |z| = \frac{1}{2}
  • Orice număr complex cu modulul 12\frac{1}{2} verifică egalitatea dată. De exemplu, numerele complexe:
z1=12,z2=−12,z3=12iz_1 = \frac{1}{2}, \quad z_2 = -\frac{1}{2}, \quad z_3 = \frac{1}{2}i

sunt distincte, nenule și au ∣z1∣=∣z2∣=∣z3∣=12|z_1| = |z_2| = |z_3| = \frac{1}{2}. Așadar, există cel puțin trei numere complexe distincte și nenule care satisfac ecuația dată.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x4+16xf(x) = \frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x}.

a) Arătați că f′(x)=(x2−4)(x2+4)x2x4+16f'(x) = \frac{(x^2 - 4)(x^2 + 4)}{x^2 \sqrt{x^4 + 16}}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui mm pentru care ecuația f(x)+f(4x)=mf(x) + f\left(\frac{4}{x}\right) = m are exact două soluții. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Aplicăm regula de derivare a raportului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x4+16)′⋅x−x4+16⋅(x)′x2f'(x) = \frac{\left(\sqrt{x^4 + 16}\right)' \cdot x - \sqrt{x^4 + 16} \cdot (x)'}{x^2}
  • Calculăm derivata numărătorului:
(x4+16)′=4x32x4+16=2x3x4+16\left(\sqrt{x^4 + 16}\right)' = \frac{4x^3}{2\sqrt{x^4 + 16}} = \frac{2x^3}{\sqrt{x^4 + 16}}
  • Înlocuim și aducem la numitor comun la numărător:
f′(x)=2x3x4+16⋅x−x4+16x2=2x4−(x4+16)x2x4+16=x4−16x2x4+16f'(x) = \frac{\frac{2x^3}{\sqrt{x^4 + 16}} \cdot x - \sqrt{x^4 + 16}}{x^2} = \frac{2x^4 - (x^4 + 16)}{x^2 \sqrt{x^4 + 16}} = \frac{x^4 - 16}{x^2 \sqrt{x^4 + 16}}

(3p)

  • Descompunem numărătorul ca diferență de pătrate:
x4−16=(x2−4)(x2+4)x^4 - 16 = (x^2 - 4)(x^2 + 4)

Deci:

f′(x)=(x2−4)(x2+4)x2x4+16,x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{(x^2 - 4)(x^2 + 4)}{x^2 \sqrt{x^4 + 16}}, \quad x \in (0, +\infty)

(2p)


Subpunctul b):

  • O asimptotă oblică spre +∞+\infty are ecuația y=mx+ny = mx + n. Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x4+16x2=lim⁡x→+∞x4+16x4=lim⁡x→+∞1+16x4=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x^2} = \lim_{x \to +\infty} \sqrt{\frac{x^4 + 16}{x^4}} = \lim_{x \to +\infty} \sqrt{1 + \frac{16}{x^4}} = 1

(2p)

  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(x4+16x−x)=lim⁡x→+∞x4+16−x2xn = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x} - x\right) = \lim_{x \to +\infty} \frac{\sqrt{x^4 + 16} - x^2}{x}
  • Raționalizăm numărătorul:
n=lim⁡x→+∞(x4+16)−x4x(x4+16+x2)=lim⁡x→+∞16x(x4+16+x2)=0n = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^4 + 16) - x^4}{x\left(\sqrt{x^4 + 16} + x^2\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{16}{x\left(\sqrt{x^4 + 16} + x^2\right)} = 0
  • Rezultă că dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


Subpunctul c):

  • Calculăm mai întâi valoarea expresiei f(4x)f\left(\frac{4}{x}\right) pentru x>0x > 0:
f(4x)=(4x)4+164x=256x4+164x=16(16+x4x4)4x=4x2x4+164x=x4+16x=f(x)f\left(\frac{4}{x}\right) = \frac{\sqrt{\left(\frac{4}{x}\right)^4 + 16}}{\frac{4}{x}} = \frac{\sqrt{\frac{256}{x^4} + 16}}{\frac{4}{x}} = \frac{\sqrt{16\left(\frac{16 + x^4}{x^4}\right)}}{\frac{4}{x}} = \frac{\frac{4}{x^2}\sqrt{x^4 + 16}}{\frac{4}{x}} = \frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x} = f(x)

Așadar, ecuația devine:

f(x)+f(x)=m  ⟺  2f(x)=m  ⟺  f(x)=m2f(x) + f(x) = m \iff 2f(x) = m \iff f(x) = \frac{m}{2}

Definim funcția g(x)=2f(x)g(x) = 2f(x), g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}.

(2p)

  • Studiem variația funcției ff:
    • Semnul derivatei f′(x)=(x−2)(x+2)(x2+4)x2x4+16f'(x) = \frac{(x - 2)(x + 2)(x^2 + 4)}{x^2 \sqrt{x^4 + 16}} depinde exclusiv de factorul (x−2)(x - 2) pentru x>0x > 0.
    • Pentru x∈(0,2)x \in (0, 2), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,2](0, 2].
    • În x=2x = 2, f′(2)=0f'(2) = 0.
    • Pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty).
  • Astfel, x=2x = 2 este punct de minim global strict al funcției ff, cu valoarea:
f(2)=24+162=322=422=22f(2) = \frac{\sqrt{2^4 + 16}}{2} = \frac{\sqrt{32}}{2} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}

Valoarea minimă a funcției gg este g(2)=2f(2)=42g(2) = 2f(2) = 4\sqrt{2}.

  • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→0+g(x)=2lim⁡x→0+x4+16x=2⋅40+=+∞\lim_{x \to 0^+} g(x) = 2 \lim_{x \to 0^+} \frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x} = \frac{2 \cdot 4}{0^+} = +\infty lim⁡x→+∞g(x)=2lim⁡x→+∞x4+16x=+∞\lim_{x \to +\infty} g(x) = 2 \lim_{x \to +\infty} \frac{\sqrt{x^4 + 16}}{x} = +\infty
  • Deoarece gg este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty), strict descrescătoare pe (0,2](0, 2] de la +∞+\infty la 424\sqrt{2} și strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty) de la 424\sqrt{2} la +∞+\infty, ecuația g(x)=mg(x) = m are:
    • 0 soluții dacă m<42m < 4\sqrt{2};
    • 1 soluție unică (x=2x = 2) dacă m=42m = 4\sqrt{2};
    • exact două soluții reale distincte dacă m>42m > 4\sqrt{2}.

Prin urmare, ecuația are exact două soluții pentru m∈(42,+∞)m \in (4\sqrt{2}, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1exf(x) = \frac{x^2 + 1}{e^x}.

a) Arătați că ∫03exf(x) dx=12\int_0^3 e^x f(x) \, dx = 12. (5p)

b) Arătați că orice primitivă GG a funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=1f(x)g(x) = \frac{1}{f(x)} este convexă. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care ∫01x3exf(x) dx=a−23\int_0^1 \frac{x^3}{\sqrt{e^x f(x)}} \, dx = \frac{a - \sqrt{2}}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Subpunctul a):

  • Exprimăm integrandul exf(x)e^x f(x):
exf(x)=ex⋅x2+1ex=x2+1e^x f(x) = e^x \cdot \frac{x^2 + 1}{e^x} = x^2 + 1
  • Calculăm integrala definită:
∫03exf(x) dx=∫03(x2+1) dx=(x33+x)∣03\int_0^3 e^x f(x) \, dx = \int_0^3 (x^2 + 1) \, dx = \left( \frac{x^3}{3} + x \right) \Bigg|_0^3

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(273+3)−(0+0)=9+3=12\left( \frac{27}{3} + 3 \right) - (0 + 0) = 9 + 3 = 12

(2p)


Subpunctul b):

  • Deoarece GG este o primitivă a funcției gg, avem G′(x)=g(x)G'(x) = g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Rezultă că G′′(x)=g′(x)G''(x) = g'(x).

(2p)

  • Exprimăm funcția g(x)g(x):
g(x)=1f(x)=exx2+1g(x) = \frac{1}{f(x)} = \frac{e^x}{x^2 + 1}
  • Calculăm derivata g′(x)g'(x) folosind regula câtului:
g′(x)=(ex)′(x2+1)−ex(x2+1)′(x2+1)2=ex(x2+1)−ex(2x)(x2+1)2=ex(x2−2x+1)(x2+1)2=ex(x−1)2(x2+1)2g'(x) = \frac{(e^x)'(x^2 + 1) - e^x(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x(x^2 + 1) - e^x(2x)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x(x^2 - 2x + 1)}{(x^2 + 1)^2} = \frac{e^x(x - 1)^2}{(x^2 + 1)^2}
  • Deoarece ex>0e^x > 0, (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, obținem:
G′′(x)=g′(x)≥0,∀x∈RG''(x) = g'(x) \ge 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Prin urmare, funcția GG este convexă pe R\mathbb{R}.

(3p)


Subpunctul c):

  • Observăm că sub radical avem exf(x)=x2+1e^x f(x) = x^2 + 1, deci integrala devine:
I=∫01x3x2+1 dx=∫01x2⋅xx2+1 dxI = \int_0^1 \frac{x^3}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx = \int_0^1 \frac{x^2 \cdot x}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx
  • Folosim metoda schimbării de variabilă: fie u=x2+1u = x^2 + 1.
    • Atunci du=2x dx  ⟹  x dx=du2du = 2x \, dx \implies x \, dx = \frac{du}{2}.
    • De asemenea, x2=u−1x^2 = u - 1.
    • Schimbăm limitele de integrare: pentru x=0  ⟹  u=1x = 0 \implies u = 1; pentru x=1  ⟹  u=2x = 1 \implies u = 2.

(3p)

  • Calculăm integrala în noua variabilă:
I=∫12u−1u⋅du2=12∫12(u1/2−u−1/2)duI = \int_1^2 \frac{u - 1}{\sqrt{u}} \cdot \frac{du}{2} = \frac{1}{2} \int_1^2 \left( u^{1/2} - u^{-1/2} \right) du I=12(23u3/2−2u1/2)∣12=(13uu−u)∣12I = \frac{1}{2} \left( \frac{2}{3} u^{3/2} - 2u^{1/2} \right) \Bigg|_1^2 = \left( \frac{1}{3}u\sqrt{u} - \sqrt{u} \right) \Bigg|_1^2
  • Evaluăm în limite:
    • Pentru u=2u = 2: 13⋅22−2=22−323=−23\frac{1}{3} \cdot 2\sqrt{2} - \sqrt{2} = \frac{2\sqrt{2} - 3\sqrt{2}}{3} = -\frac{\sqrt{2}}{3}.
    • Pentru u=1u = 1: 13⋅1−1=−23\frac{1}{3} \cdot 1 - 1 = -\frac{2}{3}.
I=−23−(−23)=2−23I = -\frac{\sqrt{2}}{3} - \left(-\frac{2}{3}\right) = \frac{2 - \sqrt{2}}{3}
  • Egalăm rezultatul cu expresia dată în enunț:
2−23=a−23  ⟹  a=2\frac{2 - \sqrt{2}}{3} = \frac{a - \sqrt{2}}{3} \implies a = 2

(2p)