Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numerele 6−33, 3 și 2+3 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trei numere reale a,b,c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul extremilor:
b2=a⋅c
Calculăm produsul primului și al celui de-al treilea termen:
(6−33)(2+3)=3(2−3)(2+3)
Aplicăm formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2:
3(22−(3)2)=3(4−3)=3⋅1=3
(3p)
Verificăm pătratul termenului din mijloc:
(3)2=3
Deoarece (3)2=(6−33)(2+3), rezultă că numerele 6−33, 3 și 2+3 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=6−333=2+3).
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2+mx+1, unde m este număr real. Determinați numerele reale m pentru care axa Ox este tangentă graficului funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Axa Ox este tangentă graficului funcției de gradul al doilea f dacă și numai dacă ecuația atașată f(x)=0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul:
Δ=0
Calculăm discriminantul ecuației x2+mx+1=0:
Δ=b2−4ac=m2−4⋅1⋅1=m2−4m2−4=0
(3p)
Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor reale:
m2=4⟺m=−2 sau m=2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+2−5x=24. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietatea puterilor 5x+2=5x⋅52=25⋅5x și dăm factor comun pe 5x:
25⋅5x−5x=24⟺5x(25−1)=2424⋅5x=24⟺5x=1
(3p)
Cum 1=50, iar funcția exponențială g(t)=5t este strict injectivă pe R:
x=0
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre distincte, acesta să aibă cifra zecilor multiplu de 3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile reprezintă cardinalul mulțimii numerelor naturale de două cifre distincte ab (a=0 și a=b):
Cifra zecilor a∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9} poate fi aleasă în 9 moduri.
Cifra unităților b∈{0,1,2,…,9}∖{a} poate fi aleasă în 10−1=9 moduri.
Număr cazuri posibile:
9⋅9=81
(2p)
Numărul cazurilor favorabile reprezintă numărul de numere ab cu cifre distincte pentru care cifra zecilor este multiplu nenul de 3:
Cifra zecilor a∈{3,6,9} (sunt 3 posibilități).
Pentru fiecare valoare a lui a, cifra unităților b∈{0,1,2,…,9}∖{a} are 9 posibilități.
Deoarece D este mijlocul segmentului AC, vectorul de poziție al medianei satisface relația MA+MC=2MD:
3(2MD)+2AB=0⟺6MD+2AB=03MD=−AB⟺MD=−31AB
(3p)
Deoarece MD=−31AB, vectorii MD și AB sunt coliniari (nenuli).
Rezultă că dreptele suport MD și AB sunt paralele:
MD∥AB
(2p)
6. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC, în care AC=3 și măsurile unghiurilor A și B sunt de 30∘, respectiv 60∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm măsura unghiului C din suma unghiurilor unui triunghi:
m(∢C)=180∘−(m(∢A)+m(∢B))=180∘−(30∘+60∘)=90∘
Așadar, triunghiul ABC este dreptunghic în C, cu ipotenuza AB.
(2p)
În triunghiul dreptunghic ABC, aplicăm definiția sinusului pentru unghiul B:
sinB=ipotenuza˘cateta opusa˘=ABAC
Știind că sin60∘=23 și AC=3, deducem lungimea laturii AB:
23=AB3⟺AB=33⋅2=36=23
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele I3=100010001, B=10−20i010−1 și A(z)=aI3+bB, unde z=a+ib, cu a și b numere reale și i2=−1.
a) Arătați că detB=i. (5p) b) Demonstrați că A(z1)⋅A(z2)=A(z1z2), pentru orice numere complexe z1 și z2. (5p) c) Determinați numărul natural n pentru care A(1+i)⋅A(2+i)⋅A(3+i)⋅A(1−i)⋅A(2−i)⋅A(3−i)=nI3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei B folosind regula lui Sarrus (sau dezvoltarea după coloana a doua):
detB=10−20i010−1
Dezvoltând după coloana a doua, care are două zerouri:
Deoarece w=100=100+0⋅i, matricea corespunzătoare este:
A(100)=100I3+0⋅B=100I3
Ecuația devine:
100I3=nI3⟹n=100
Cum 100∈N, valoarea căutată a numărului natural este n=100.
(3p)
2. Pe M=[1,+∞) se definește legea de compoziție asociativă:
x∗y=log2(2x+y−2x+1−2y+1+6)
a) Arătați că x∗y=log2((2x−2)(2y−2)+2), pentru orice x,y∈M. (5p) b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗”. (5p) c) Arătați că x∗x∗x<3x, pentru orice x∈M. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Prelucrăm expresia de sub logaritm din enunț, rescriind termenii exponențiali:
2x+y−2x+1−2y+1+6=2x⋅2y−2⋅2x−2⋅2y+4+2
(3p)
Dăm factor comun prin grupare:
2x(2y−2)−2(2y−2)+2=(2x−2)(2y−2)+2
Aplicând logaritmul în baza 2, rezultă:
x∗y=log2((2x−2)(2y−2)+2)
pentru orice x,y∈M.
(2p)
b)
Legea „∗” este comutativă, deoarece (2x−2)(2y−2)=(2y−2)(2x−2) pentru orice x,y∈M.
Elementul neutru e∈M satisface x∗e=x pentru orice x∈M:
Pentru x∈M, avem t=2x≥2⟹t−1≥1>0, deci −6(t−1)2≤−6<0.
Rezultă că numărătorul este strict mai mic decât numitorul:
(2x−2)3+2<23x⟺23x(2x−2)3+2<1
Cum funcția log2 este strict crescătoare pe (0,+∞):
log2(23x(2x−2)3+2)<log21=0⟺x∗x∗x<3x
pentru orice x∈M.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=(x3+3x+1)e−x.
a) Arătați că f′(x)=(2−x)(x2−x+1)e−x, x∈R. (5p) b) Arătați că limx→+∞(f(x)+e−xf(x)−e−x)f(x)⋅ex=e−2. (5p) c) Demonstrați că funcția g:R→R, g(x)=e−xf(x)−1 are un singur punct de extrem. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Funcția f este derivabilă pe R, fiind produs de funcții elementare derivabile. Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′:
Cum x2+3>0 pentru orice x∈R, semnul expresiei este dat strict de factorul x:
g(x)=∣x(x2+3)∣=∣x∣(x2+3)
Explicităm pe intervale:
g(x)=⎩⎨⎧−(x3+3x),0,x3+3x,x∈(−∞,0)x=0x∈(0,+∞)
(2p)
Funcția g este continuă pe R.
Studiem monotonia pe cele două ramuri deschise:
Pentru x∈(−∞,0): g′(x)=−3x2−3=−3(x2+1)<0, deci g este strict descrescătoare pe (−∞,0].
Pentru x∈(0,+∞): g′(x)=3x2+3=3(x2+1)>0, deci g este strict crescătoare pe [0,+∞).
Deoarece g(x)>0 pentru orice x=0 și g(0)=0, punctul x=0 este punct de minim global strict al funcției g.
Întrucât funcția este strict descrescătoare pe (−∞,0] și strict crescătoare pe [0,+∞), nu există alte puncte de extrem local.
Concluzie: funcția g are un singur punct de extrem (x=0, punct de minim).
(3p)
2. Se consideră funcția f:(1,+∞)→R, f(x)=xln(x−1).
a) Arătați că ∫46ln(x−1)f(x)dx=10. (5p) b) Demonstrați că F(7)<F(3), pentru orice primitivă F a funcției f. (5p) c) Determinați numărul real m, știind că ∫35f(x)dx=m(4ln2−1). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Simplificăm funcția de sub integrală pentru x∈[4,6], unde ln(x−1)=0:
ln(x−1)f(x)=ln(x−1)xln(x−1)=x
Calculăm integrala definită:
∫46ln(x−1)f(x)dx=∫46xdx=2x246
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
2x246=262−242=236−216=18−8=10
(2p)
b)
Fie F:(1,+∞)→R o primitivă oarecare a funcției f. Conform definiției primitivei, F este derivabilă și:
F′(x)=f(x)=xln(x−1),∀x∈(1,+∞)
Pentru orice x∈(2,+∞), avem x>0 și x−1>1⟹ln(x−1)>0.
Rezultă că:
F′(x)=xln(x−1)>0,∀x∈(2,+∞)
Prin urmare, primitiva F este o funcție strict crescătoare pe intervalul [2,+∞).
(3p)
Comparăm argumentele 7 și 3:
Avem 4<7<9⟹4<7<9⟹2<7<3.
Deoarece 7,3∈[2,+∞) și 7<3, din monotonia strictă a funcției F rezultă:
F(7)<F(3)
(2p)
c)
Aplicăm metoda integrării prin părți pentru integrala: