BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Matematică Mate-Info - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele 6−336 - 3\sqrt{3}, 3\sqrt{3} și 2+32 + \sqrt{3} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul extremilor:
b2=a⋅cb^2 = a \cdot c
  • Calculăm produsul primului și al celui de-al treilea termen:
(6−33)(2+3)=3(2−3)(2+3)(6 - 3\sqrt{3})(2 + \sqrt{3}) = 3(2 - \sqrt{3})(2 + \sqrt{3})
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:
3(22−(3)2)=3(4−3)=3⋅1=33(2^2 - (\sqrt{3})^2) = 3(4 - 3) = 3 \cdot 1 = 3

(3p)

  • Verificăm pătratul termenului din mijloc:
(3)2=3(\sqrt{3})^2 = 3
  • Deoarece (3)2=(6−33)(2+3)(\sqrt{3})^2 = (6 - 3\sqrt{3})(2 + \sqrt{3}), rezultă că numerele 6−336 - 3\sqrt{3}, 3\sqrt{3} și 2+32 + \sqrt{3} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=36−33=2+3q = \frac{\sqrt{3}}{6 - 3\sqrt{3}} = 2 + \sqrt{3}).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+mx+1f(x) = x^2 + mx + 1, unde mm este număr real. Determinați numerele reale mm pentru care axa OxOx este tangentă graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Axa OxOx este tangentă graficului funcției de gradul al doilea ff dacă și numai dacă ecuația atașată f(x)=0f(x) = 0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul:
Δ=0\Delta = 0
  • Calculăm discriminantul ecuației x2+mx+1=0x^2 + mx + 1 = 0:
Δ=b2−4ac=m2−4⋅1⋅1=m2−4\Delta = b^2 - 4ac = m^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = m^2 - 4 m2−4=0m^2 - 4 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor reale:
m2=4  ⟺  m=−2 sau m=2m^2 = 4 \iff m = -2 \text{ sau } m = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+2−5x=245^{x+2} - 5^x = 24. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 5x+2=5x⋅52=25⋅5x5^{x+2} = 5^x \cdot 5^2 = 25 \cdot 5^x și dăm factor comun pe 5x5^x:
25⋅5x−5x=24  ⟺  5x(25−1)=2425 \cdot 5^x - 5^x = 24 \iff 5^x(25 - 1) = 24 24⋅5x=24  ⟺  5x=124 \cdot 5^x = 24 \iff 5^x = 1

(3p)

  • Cum 1=501 = 5^0, iar funcția exponențială g(t)=5tg(t) = 5^t este strict injectivă pe R\mathbb{R}:
x=0x = 0

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre distincte, acesta să aibă cifra zecilor multiplu de 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile reprezintă cardinalul mulțimii numerelor naturale de două cifre distincte ab‾\overline{ab} (a≠0a \neq 0 și a≠ba \neq b):
    • Cifra zecilor a∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} poate fi aleasă în 99 moduri.
    • Cifra unităților b∈{0,1,2,…,9}∖{a}b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} \setminus \{a\} poate fi aleasă în 10−1=910 - 1 = 9 moduri.
    • Număr cazuri posibile:
9⋅9=819 \cdot 9 = 81

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile reprezintă numărul de numere ab‾\overline{ab} cu cifre distincte pentru care cifra zecilor este multiplu nenul de 33:
    • Cifra zecilor a∈{3,6,9}a \in \{3, 6, 9\} (sunt 33 posibilități).
    • Pentru fiecare valoare a lui aa, cifra unităților b∈{0,1,2,…,9}∖{a}b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} \setminus \{a\} are 99 posibilități.
    • Număr cazuri favorabile:
3⋅9=273 \cdot 9 = 27

(2p)

  • Aplicăm formula clasică a probabilității:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=2781=13P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{27}{81} = \frac{1}{3}

(1p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC, punctul DD mijlocul laturii ACAC și punctul MM astfel încât MA→+2MB→+3MC→=0⃗\overrightarrow{MA} + 2\overrightarrow{MB} + 3\overrightarrow{MC} = \vec{0}. Arătați că dreptele MDMD și ABAB sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem vectorul MB→\overrightarrow{MB} folosind relația Chasles raportată la punctul AA: MB→=MA→+AB→\overrightarrow{MB} = \overrightarrow{MA} + \overrightarrow{AB}. Înlocuim în relația din ipoteză:
MA→+2(MA→+AB→)+3MC→=0⃗\overrightarrow{MA} + 2(\overrightarrow{MA} + \overrightarrow{AB}) + 3\overrightarrow{MC} = \vec{0} MA→+2MA→+2AB→+3MC→=0⃗  ⟺  3MA→+3MC→+2AB→=0⃗\overrightarrow{MA} + 2\overrightarrow{MA} + 2\overrightarrow{AB} + 3\overrightarrow{MC} = \vec{0} \iff 3\overrightarrow{MA} + 3\overrightarrow{MC} + 2\overrightarrow{AB} = \vec{0} 3(MA→+MC→)+2AB→=0⃗3(\overrightarrow{MA} + \overrightarrow{MC}) + 2\overrightarrow{AB} = \vec{0}
  • Deoarece DD este mijlocul segmentului ACAC, vectorul de poziție al medianei satisface relația MA→+MC→=2MD→\overrightarrow{MA} + \overrightarrow{MC} = 2\overrightarrow{MD}:
3(2MD→)+2AB→=0⃗  ⟺  6MD→+2AB→=0⃗3(2\overrightarrow{MD}) + 2\overrightarrow{AB} = \vec{0} \iff 6\overrightarrow{MD} + 2\overrightarrow{AB} = \vec{0} 3MD→=−AB→  ⟺  MD→=−13AB→3\overrightarrow{MD} = -\overrightarrow{AB} \iff \overrightarrow{MD} = -\frac{1}{3}\overrightarrow{AB}

(3p)

  • Deoarece MD→=−13AB→\overrightarrow{MD} = -\frac{1}{3}\overrightarrow{AB}, vectorii MD→\overrightarrow{MD} și AB→\overrightarrow{AB} sunt coliniari (nenuli).
  • Rezultă că dreptele suport MDMD și ABAB sunt paralele:
MD∥ABMD \parallel AB

(2p)


6. Calculați lungimea laturii ABAB a triunghiului ABCABC, în care AC=3AC = 3 și măsurile unghiurilor AA și BB sunt de 30∘30^\circ, respectiv 60∘60^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm măsura unghiului CC din suma unghiurilor unui triunghi:
m(∢C)=180∘−(m(∢A)+m(∢B))=180∘−(30∘+60∘)=90∘m(\sphericalangle C) = 180^\circ - (m(\sphericalangle A) + m(\sphericalangle B)) = 180^\circ - (30^\circ + 60^\circ) = 90^\circ
  • Așadar, triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC, cu ipotenuza ABAB.

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, aplicăm definiția sinusului pentru unghiul BB:
sin⁡B=cateta opusa˘ipotenuza˘=ACAB\sin B = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{AC}{AB}
  • Știind că sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} și AC=3AC = 3, deducem lungimea laturii ABAB:
32=3AB  ⟺  AB=3⋅23=63=23\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{3}{AB} \iff AB = \frac{3 \cdot 2}{\sqrt{3}} = \frac{6}{\sqrt{3}} = 2\sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, B=(1010i0−20−1)B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & i & 0 \\ -2 & 0 & -1 \end{pmatrix} și A(z)=aI3+bBA(z) = aI_3 + bB, unde z=a+ibz = a + ib, cu aa și bb numere reale și i2=−1i^2 = -1.

a) Arătați că det⁡B=i\det B = i. (5p)
b) Demonstrați că A(z1)⋅A(z2)=A(z1z2)A(z_1) \cdot A(z_2) = A(z_1 z_2), pentru orice numere complexe z1z_1 și z2z_2. (5p)
c) Determinați numărul natural nn pentru care A(1+i)⋅A(2+i)⋅A(3+i)⋅A(1−i)⋅A(2−i)⋅A(3−i)=nI3A(1+i) \cdot A(2+i) \cdot A(3+i) \cdot A(1-i) \cdot A(2-i) \cdot A(3-i) = nI_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei BB folosind regula lui Sarrus (sau dezvoltarea după coloana a doua):
det⁡B=∣1010i0−20−1∣\det B = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & i & 0 \\ -2 & 0 & -1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltând după coloana a doua, care are două zerouri:
det⁡B=i⋅(−1)2+2⋅∣11−2−1∣=i⋅(1⋅(−1)−(−2)⋅1)\det B = i \cdot (-1)^{2+2} \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -2 & -1 \end{vmatrix} = i \cdot (1 \cdot (-1) - (-2) \cdot 1) det⁡B=1⋅i⋅(−1)+0⋅0⋅(−2)+1⋅0⋅0−[(−2)⋅i⋅1+0⋅0⋅1+(−1)⋅0⋅0]=−i−(−2i)\det B = 1 \cdot i \cdot (-1) + 0 \cdot 0 \cdot (-2) + 1 \cdot 0 \cdot 0 - [(-2) \cdot i \cdot 1 + 0 \cdot 0 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 \cdot 0] = -i - (-2i)

(3p)

  • Efectuăm calculele:
det⁡B=−i+2i=i\det B = -i + 2i = i

(2p)


b)

  • Calculăm mai întâi pătratul matricei BB:
B2=B⋅B=(1010i0−20−1)(1010i0−20−1)B^2 = B \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & i & 0 \\ -2 & 0 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & i & 0 \\ -2 & 0 & -1 \end{pmatrix} B2=(1⋅1+0−201⋅1+0−10i20−2⋅1+0+20−2⋅1+0+1)=(−1000−1000−1)=−I3B^2 = \begin{pmatrix} 1 \cdot 1 + 0 - 2 & 0 & 1 \cdot 1 + 0 - 1 \\ 0 & i^2 & 0 \\ -2 \cdot 1 + 0 + 2 & 0 & -2 \cdot 1 + 0 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0 & 0 \\ 0 & -1 & 0 \\ 0 & 0 & -1 \end{pmatrix} = -I_3
  • Fie z1=a+ibz_1 = a + ib și z2=c+idz_2 = c + id, unde a,b,c,d∈Ra, b, c, d \in \mathbb{R}. Atunci A(z1)=aI3+bBA(z_1) = aI_3 + bB și A(z2)=cI3+dBA(z_2) = cI_3 + dB.
  • Deoarece I3I_3 comută cu orice matrice pătratică de ordinul 3, calculăm produsul:
A(z1)⋅A(z2)=(aI3+bB)(cI3+dB)=acI3+adB+bcB+bdB2A(z_1) \cdot A(z_2) = (aI_3 + bB)(cI_3 + dB) = acI_3 + adB + bcB + bd B^2

(3p)

  • Substituind B2=−I3B^2 = -I_3, obținem:
A(z1)⋅A(z2)=acI3+adB+bcB−bdI3=(ac−bd)I3+(ad+bc)BA(z_1) \cdot A(z_2) = acI_3 + adB + bcB - bdI_3 = (ac - bd)I_3 + (ad + bc)B
  • Pe de altă parte, produsul numerelor complexe z1z_1 și z2z_2 este:
z1z2=(a+ib)(c+id)=(ac−bd)+i(ad+bc)z_1 z_2 = (a + ib)(c + id) = (ac - bd) + i(ad + bc)
  • Conform definiției funcției matriceale A(z)A(z), avem:
A(z1z2)=(ac−bd)I3+(ad+bc)BA(z_1 z_2) = (ac - bd)I_3 + (ad + bc)B
  • Așadar, A(z1)⋅A(z2)=A(z1z2)A(z_1) \cdot A(z_2) = A(z_1 z_2), pentru orice z1,z2∈Cz_1, z_2 \in \mathbb{C}.

(2p)


c)

  • Folosind asociativitatea și proprietatea demonstrată la subpunctul b), extindem relația pentru un produs de kk factori:
A(w1)⋅A(w2)⋯A(wk)=A(w1⋅w2⋯wk)A(w_1) \cdot A(w_2) \cdots A(w_k) = A(w_1 \cdot w_2 \cdots w_k)
  • Scriem membrul stâng al ecuației:
A(1+i)⋅A(2+i)⋅A(3+i)⋅A(1−i)⋅A(2−i)⋅A(3−i)A(1+i) \cdot A(2+i) \cdot A(3+i) \cdot A(1-i) \cdot A(2-i) \cdot A(3-i) =A((1+i)(2+i)(3+i)(1−i)(2−i)(3−i))= A((1+i)(2+i)(3+i)(1-i)(2-i)(3-i))

(2p)

  • Datorită comutativității înmulțirii numerelor complexe, grupăm fiecare număr complex cu conjugatul său:
(1+i)(1−i)=12−i2=1−(−1)=2(1+i)(1-i) = 1^2 - i^2 = 1 - (-1) = 2 (2+i)(2−i)=22−i2=4−(−1)=5(2+i)(2-i) = 2^2 - i^2 = 4 - (-1) = 5 (3+i)(3−i)=32−i2=9−(−1)=10(3+i)(3-i) = 3^2 - i^2 = 9 - (-1) = 10
  • Produsul tuturor celor șase numere complexe este:
w=2⋅5⋅10=100w = 2 \cdot 5 \cdot 10 = 100
  • Deoarece w=100=100+0⋅iw = 100 = 100 + 0 \cdot i, matricea corespunzătoare este:
A(100)=100I3+0⋅B=100I3A(100) = 100 I_3 + 0 \cdot B = 100 I_3
  • Ecuația devine:
100I3=nI3  ⟹  n=100100 I_3 = n I_3 \implies n = 100
  • Cum 100∈N100 \in \mathbb{N}, valoarea căutată a numărului natural este n=100n = 100.

(3p)


2. Pe M=[1,+∞)M = [1, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=log⁡2(2x+y−2x+1−2y+1+6)x * y = \log_2 (2^{x+y} - 2^{x+1} - 2^{y+1} + 6)

a) Arătați că x∗y=log⁡2((2x−2)(2y−2)+2)x * y = \log_2 ((2^x - 2)(2^y - 2) + 2), pentru orice x,y∈Mx, y \in M. (5p)
b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)
c) Arătați că x∗x∗x<3xx * x * x < 3x, pentru orice x∈Mx \in M. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Prelucrăm expresia de sub logaritm din enunț, rescriind termenii exponențiali:
2x+y−2x+1−2y+1+6=2x⋅2y−2⋅2x−2⋅2y+4+22^{x+y} - 2^{x+1} - 2^{y+1} + 6 = 2^x \cdot 2^y - 2 \cdot 2^x - 2 \cdot 2^y + 4 + 2

(3p)

  • Dăm factor comun prin grupare:
2x(2y−2)−2(2y−2)+2=(2x−2)(2y−2)+22^x(2^y - 2) - 2(2^y - 2) + 2 = (2^x - 2)(2^y - 2) + 2
  • Aplicând logaritmul în baza 2, rezultă:
x∗y=log⁡2((2x−2)(2y−2)+2)x * y = \log_2 ((2^x - 2)(2^y - 2) + 2)

pentru orice x,y∈Mx, y \in M.

(2p)


b)

  • Legea „∗*” este comutativă, deoarece (2x−2)(2y−2)=(2y−2)(2x−2)(2^x - 2)(2^y - 2) = (2^y - 2)(2^x - 2) pentru orice x,y∈Mx, y \in M.
  • Elementul neutru e∈Me \in M satisface x∗e=xx * e = x pentru orice x∈Mx \in M:
log⁡2((2x−2)(2e−2)+2)=x\log_2 ((2^x - 2)(2^e - 2) + 2) = x (2x−2)(2e−2)+2=2x  ⟺  (2x−2)(2e−2)=2x−2(2^x - 2)(2^e - 2) + 2 = 2^x \iff (2^x - 2)(2^e - 2) = 2^x - 2 (2x−2)(2e−2−1)=0  ⟺  (2x−2)(2e−3)=0,∀x∈M(2^x - 2)(2^e - 2 - 1) = 0 \iff (2^x - 2)(2^e - 3) = 0, \quad \forall x \in M
  • Egalitatea trebuie să aibă loc pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), deci:
2e−3=0  ⟺  2e=3  ⟺  e=log⁡232^e - 3 = 0 \iff 2^e = 3 \iff e = \log_2 3

(3p)

  • Deoarece 3>23 > 2, avem log⁡23>log⁡22=1\log_2 3 > \log_2 2 = 1, deci e=log⁡23∈[1,+∞)=Me = \log_2 3 \in [1, +\infty) = M.
  • Verificăm definiția completă:
x∗log⁡23=log⁡2((2x−2)(2log⁡23−2)+2)=log⁡2((2x−2)(3−2)+2)=log⁡2(2x)=xx * \log_2 3 = \log_2 ((2^x - 2)(2^{\log_2 3} - 2) + 2) = \log_2 ((2^x - 2)(3 - 2) + 2) = \log_2 (2^x) = x

și, din comutativitate, (log⁡23)∗x=x(\log_2 3) * x = x, pentru orice x∈Mx \in M.

  • Prin urmare, e=log⁡23e = \log_2 3 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


c)

  • Fie x∈M=[1,+∞)x \in M = [1, +\infty). Folosind forma demonstrată la subpunctul a):
x∗x=log⁡2((2x−2)2+2)x * x = \log_2 ((2^x - 2)^2 + 2)
  • Calculăm compunerea de trei termeni:
x∗x∗x=(x∗x)∗x=log⁡2((2x∗x−2)(2x−2)+2)x * x * x = (x * x) * x = \log_2 ((2^{x*x} - 2)(2^x - 2) + 2)
  • Deoarece 2x∗x=(2x−2)2+22^{x*x} = (2^x - 2)^2 + 2, paranteza devine:
((2x−2)2+2−2)(2x−2)+2=(2x−2)2(2x−2)+2=(2x−2)3+2((2^x - 2)^2 + 2 - 2)(2^x - 2) + 2 = (2^x - 2)^2 (2^x - 2) + 2 = (2^x - 2)^3 + 2
  • Așadar:
x∗x∗x=log⁡2((2x−2)3+2)x * x * x = \log_2 ((2^x - 2)^3 + 2)

(3p)

  • Comparăm x∗x∗xx * x * x cu 3x=log⁡2(23x)=log⁡2((2x)3)3x = \log_2 (2^{3x}) = \log_2 ((2^x)^3):
x∗x∗x−3x=log⁡2((2x−2)3+2)−log⁡2(23x)=log⁡2((2x−2)3+223x)x * x * x - 3x = \log_2 ((2^x - 2)^3 + 2) - \log_2 (2^{3x}) = \log_2 \left( \frac{(2^x - 2)^3 + 2}{2^{3x}} \right)
  • Notăm t=2xt = 2^x. Deoarece x≥1x \ge 1, avem t≥21=2t \ge 2^1 = 2.
  • Calculăm diferența de la numărător:
(t−2)3+2−t3=(t3−6t2+12t−8)+2−t3=−6t2+12t−6=−6(t2−2t+1)=−6(t−1)2(t - 2)^3 + 2 - t^3 = (t^3 - 6t^2 + 12t - 8) + 2 - t^3 = -6t^2 + 12t - 6 = -6(t^2 - 2t + 1) = -6(t - 1)^2
  • Pentru x∈Mx \in M, avem t=2x≥2  ⟹  t−1≥1>0t = 2^x \ge 2 \implies t - 1 \ge 1 > 0, deci −6(t−1)2≤−6<0-6(t - 1)^2 \le -6 < 0.
  • Rezultă că numărătorul este strict mai mic decât numitorul:
(2x−2)3+2<23x  ⟺  (2x−2)3+223x<1(2^x - 2)^3 + 2 < 2^{3x} \iff \frac{(2^x - 2)^3 + 2}{2^{3x}} < 1
  • Cum funcția log⁡2\log_2 este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty):
log⁡2((2x−2)3+223x)<log⁡21=0  ⟺  x∗x∗x<3x\log_2 \left( \frac{(2^x - 2)^3 + 2}{2^{3x}} \right) < \log_2 1 = 0 \iff x * x * x < 3x

pentru orice x∈Mx \in M.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x3+3x+1)e−xf(x) = (x^3 + 3x + 1)e^{-x}.

a) Arătați că f′(x)=(2−x)(x2−x+1)e−xf'(x) = (2 - x)(x^2 - x + 1)e^{-x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Arătați că lim⁡x→+∞(f(x)−e−xf(x)+e−x)f(x)⋅ex=e−2\lim_{x \to +\infty} \left( \frac{f(x) - e^{-x}}{f(x) + e^{-x}} \right)^{f(x) \cdot e^x} = e^{-2}. (5p)
c) Demonstrați că funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=∣f(x)e−x−1∣g(x) = \left| \frac{f(x)}{e^{-x}} - 1 \right| are un singur punct de extrem. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind produs de funcții elementare derivabile. Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x3+3x+1)′e−x+(x3+3x+1)(e−x)′f'(x) = (x^3 + 3x + 1)' e^{-x} + (x^3 + 3x + 1)(e^{-x})' f′(x)=(3x2+3)e−x+(x3+3x+1)(−e−x)=(3x2+3−x3−3x−1)e−xf'(x) = (3x^2 + 3)e^{-x} + (x^3 + 3x + 1)(-e^{-x}) = (3x^2 + 3 - x^3 - 3x - 1)e^{-x} f′(x)=(−x3+3x2−3x+2)e−xf'(x) = (-x^3 + 3x^2 - 3x + 2)e^{-x}

(3p)

  • Descompunem polinomul −x3+3x2−3x+2-x^3 + 3x^2 - 3x + 2 în factori, observând că x=2x = 2 este rădăcină (−8+12−6+2=0-8 + 12 - 6 + 2 = 0):
−x3+3x2−3x+2=−(x3−2x2−x2+2x+x−2)-x^3 + 3x^2 - 3x + 2 = -(x^3 - 2x^2 - x^2 + 2x + x - 2) =−[x2(x−2)−x(x−2)+(x−2)]=−(x−2)(x2−x+1)=(2−x)(x2−x+1)= -[x^2(x - 2) - x(x - 2) + (x - 2)] = -(x - 2)(x^2 - x + 1) = (2 - x)(x^2 - x + 1)
  • Înlocuind, obținem:
f′(x)=(2−x)(x2−x+1)e−x,x∈Rf'(x) = (2 - x)(x^2 - x + 1)e^{-x}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Calculăm termenii din baza limitei:
f(x)−e−x=(x3+3x+1)e−x−e−x=(x3+3x)e−xf(x) - e^{-x} = (x^3 + 3x + 1)e^{-x} - e^{-x} = (x^3 + 3x)e^{-x} f(x)+e−x=(x3+3x+1)e−x+e−x=(x3+3x+2)e−xf(x) + e^{-x} = (x^3 + 3x + 1)e^{-x} + e^{-x} = (x^3 + 3x + 2)e^{-x}
  • Raportul devine:
f(x)−e−xf(x)+e−x=(x3+3x)e−x(x3+3x+2)e−x=x3+3xx3+3x+2=1−2x3+3x+2\frac{f(x) - e^{-x}}{f(x) + e^{-x}} = \frac{(x^3 + 3x)e^{-x}}{(x^3 + 3x + 2)e^{-x}} = \frac{x^3 + 3x}{x^3 + 3x + 2} = 1 - \frac{2}{x^3 + 3x + 2}
  • Când x→+∞x \to +\infty, lim⁡x→+∞x3+3xx3+3x+2=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^3 + 3x}{x^3 + 3x + 2} = 1.
  • Exponentul este:
f(x)⋅ex=(x3+3x+1)e−x⋅ex=x3+3x+1→+∞f(x) \cdot e^x = (x^3 + 3x + 1)e^{-x} \cdot e^x = x^3 + 3x + 1 \to +\infty
  • Suntem în cazul de nedeterminare 1∞1^\infty. Reducem la limita remarcabilă asociată numărului ee:
lim⁡x→+∞(f(x)−e−xf(x)+e−x)f(x)⋅ex=lim⁡x→+∞(1+−2x3+3x+2)x3+3x+1\lim_{x \to +\infty} \left( \frac{f(x) - e^{-x}}{f(x) + e^{-x}} \right)^{f(x) \cdot e^x} = \lim_{x \to +\infty} \left( 1 + \frac{-2}{x^3 + 3x + 2} \right)^{x^3 + 3x + 1}

(3p)

  • Exprimăm prin exponențială:
=lim⁡x→+∞[(1+−2x3+3x+2)x3+3x+2−2]−2(x3+3x+1)x3+3x+2=elim⁡x→+∞−2x3−6x−2x3+3x+2= \lim_{x \to +\infty} \left[ \left( 1 + \frac{-2}{x^3 + 3x + 2} \right)^{\frac{x^3 + 3x + 2}{-2}} \right]^{\frac{-2(x^3 + 3x + 1)}{x^3 + 3x + 2}} = e^{\lim_{x \to +\infty} \frac{-2x^3 - 6x - 2}{x^3 + 3x + 2}}
  • Deoarece:
lim⁡x→+∞−2x3−6x−2x3+3x+2=lim⁡x→+∞−2x3x3=−2\lim_{x \to +\infty} \frac{-2x^3 - 6x - 2}{x^3 + 3x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-2x^3}{x^3} = -2

obținem că limita căutată este:

e−2e^{-2}

(2p)


c)

  • Explicităm expresia din interiorul modulului funcției gg:
f(x)e−x−1=(x3+3x+1)e−xe−x−1=x3+3x+1−1=x3+3x=x(x2+3)\frac{f(x)}{e^{-x}} - 1 = \frac{(x^3 + 3x + 1)e^{-x}}{e^{-x}} - 1 = x^3 + 3x + 1 - 1 = x^3 + 3x = x(x^2 + 3)
  • Cum x2+3>0x^2 + 3 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul expresiei este dat strict de factorul xx:
g(x)=∣x(x2+3)∣=∣x∣(x2+3)g(x) = |x(x^2 + 3)| = |x|(x^2 + 3)
  • Explicităm pe intervale:
g(x)={−(x3+3x),x∈(−∞,0)0,x=0x3+3x,x∈(0,+∞)g(x) = \begin{cases} -(x^3 + 3x), & x \in (-\infty, 0) \\ 0, & x = 0 \\ x^3 + 3x, & x \in (0, +\infty) \end{cases}

(2p)

  • Funcția gg este continuă pe R\mathbb{R}.
  • Studiem monotonia pe cele două ramuri deschise:
    • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0): g′(x)=−3x2−3=−3(x2+1)<0g'(x) = -3x^2 - 3 = -3(x^2 + 1) < 0, deci gg este strict descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0].
    • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty): g′(x)=3x2+3=3(x2+1)>0g'(x) = 3x^2 + 3 = 3(x^2 + 1) > 0, deci gg este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).
  • Deoarece g(x)>0g(x) > 0 pentru orice x≠0x \neq 0 și g(0)=0g(0) = 0, punctul x=0x = 0 este punct de minim global strict al funcției gg.
  • Întrucât funcția este strict descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0] și strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty), nu există alte puncte de extrem local.
  • Concluzie: funcția gg are un singur punct de extrem (x=0x = 0, punct de minim).

(3p)


2. Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xln⁡(x−1)f(x) = x \ln(x - 1).

a) Arătați că ∫46f(x)ln⁡(x−1) dx=10\int_4^6 \frac{f(x)}{\ln(x - 1)} \, dx = 10. (5p)
b) Demonstrați că F(7)<F(3)F(\sqrt{7}) < F(3), pentru orice primitivă FF a funcției ff. (5p)
c) Determinați numărul real mm, știind că ∫35f(x) dx=m(4ln⁡2−1)\int_3^5 f(x) \, dx = m(4\ln 2 - 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Simplificăm funcția de sub integrală pentru x∈[4,6]x \in [4, 6], unde ln⁡(x−1)≠0\ln(x - 1) \neq 0:
f(x)ln⁡(x−1)=xln⁡(x−1)ln⁡(x−1)=x\frac{f(x)}{\ln(x - 1)} = \frac{x \ln(x - 1)}{\ln(x - 1)} = x
  • Calculăm integrala definită:
∫46f(x)ln⁡(x−1) dx=∫46x dx=x22∣46\int_4^6 \frac{f(x)}{\ln(x - 1)} \, dx = \int_4^6 x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_4^6

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x22∣46=622−422=362−162=18−8=10\left. \frac{x^2}{2} \right|_4^6 = \frac{6^2}{2} - \frac{4^2}{2} = \frac{36}{2} - \frac{16}{2} = 18 - 8 = 10

(2p)


b)

  • Fie F:(1,+∞)→RF: (1, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă oarecare a funcției ff. Conform definiției primitivei, FF este derivabilă și:
F′(x)=f(x)=xln⁡(x−1),∀x∈(1,+∞)F'(x) = f(x) = x \ln(x - 1), \quad \forall x \in (1, +\infty)
  • Pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), avem x>0x > 0 și x−1>1  ⟹  ln⁡(x−1)>0x - 1 > 1 \implies \ln(x - 1) > 0.
  • Rezultă că:
F′(x)=xln⁡(x−1)>0,∀x∈(2,+∞)F'(x) = x \ln(x - 1) > 0, \quad \forall x \in (2, +\infty)
  • Prin urmare, primitiva FF este o funcție strict crescătoare pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty).

(3p)

  • Comparăm argumentele 7\sqrt{7} și 33:
    • Avem 4<7<9  ⟹  4<7<9  ⟹  2<7<34 < 7 < 9 \implies \sqrt{4} < \sqrt{7} < \sqrt{9} \implies 2 < \sqrt{7} < 3.
  • Deoarece 7,3∈[2,+∞)\sqrt{7}, 3 \in [2, +\infty) și 7<3\sqrt{7} < 3, din monotonia strictă a funcției FF rezultă:
F(7)<F(3)F(\sqrt{7}) < F(3)

(2p)


c)

  • Aplicăm metoda integrării prin părți pentru integrala:
∫35f(x) dx=∫35xln⁡(x−1) dx\int_3^5 f(x) \, dx = \int_3^5 x \ln(x - 1) \, dx
  • Alegem convenabil funcțiile:
u(x)=ln⁡(x−1)  ⟹  u′(x)=1x−1u(x) = \ln(x - 1) \implies u'(x) = \frac{1}{x - 1} v′(x)=x  ⟹  v(x)=x2−12=(x−1)(x+1)2v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2 - 1}{2} = \frac{(x - 1)(x + 1)}{2}
  • Formula integrării prin părți devine:
∫35f(x) dx=x2−12ln⁡(x−1)∣35−∫35x2−12⋅1x−1 dx\int_3^5 f(x) \, dx = \left. \frac{x^2 - 1}{2} \ln(x - 1) \right|_3^5 - \int_3^5 \frac{x^2 - 1}{2} \cdot \frac{1}{x - 1} \, dx =x2−12ln⁡(x−1)∣35−12∫35(x+1) dx= \left. \frac{x^2 - 1}{2} \ln(x - 1) \right|_3^5 - \frac{1}{2} \int_3^5 (x + 1) \, dx

(3p)

  • Calculăm termenul integrat:
x2−12ln⁡(x−1)∣35=52−12ln⁡(5−1)−32−12ln⁡(3−1)\left. \frac{x^2 - 1}{2} \ln(x - 1) \right|_3^5 = \frac{5^2 - 1}{2} \ln(5 - 1) - \frac{3^2 - 1}{2} \ln(3 - 1) =242ln⁡4−82ln⁡2=12ln⁡(22)−4ln⁡2=24ln⁡2−4ln⁡2=20ln⁡2= \frac{24}{2} \ln 4 - \frac{8}{2} \ln 2 = 12 \ln(2^2) - 4 \ln 2 = 24 \ln 2 - 4 \ln 2 = 20 \ln 2
  • Calculăm integrala rămasă:
12∫35(x+1) dx=12(x22+x)∣35=12[(252+5)−(92+3)]\frac{1}{2} \int_3^5 (x + 1) \, dx = \frac{1}{2} \left. \left( \frac{x^2}{2} + x \right) \right|_3^5 = \frac{1}{2} \left[ \left( \frac{25}{2} + 5 \right) - \left( \frac{9}{2} + 3 \right) \right] =12(352−152)=12⋅202=102=5= \frac{1}{2} \left( \frac{35}{2} - \frac{15}{2} \right) = \frac{1}{2} \cdot \frac{20}{2} = \frac{10}{2} = 5
  • Așadar:
∫35f(x) dx=20ln⁡2−5=5(4ln⁡2−1)\int_3^5 f(x) \, dx = 20 \ln 2 - 5 = 5(4 \ln 2 - 1)
  • Comparând cu relația din enunț ∫35f(x) dx=m(4ln⁡2−1)\int_3^5 f(x) \, dx = m(4 \ln 2 - 1), obținem:
5(4ln⁡2−1)=m(4ln⁡2−1)5(4 \ln 2 - 1) = m(4 \ln 2 - 1)
  • Deoarece 4ln⁡2−1=ln⁡16−1≠04 \ln 2 - 1 = \ln 16 - 1 \neq 0 (fiindcă 16≠e16 \neq e), rezultă:
m=5m = 5

(2p)