BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Sesiune Specială

Bacalaureat 2021 - Matematică Mate-Info - Sesiune Specială (Olimpici) - Varianta 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați modulul numărului complex z=(2+3i)(2−3i)−(9−3i)z = (2 + 3i)(2 - 3i) - (9 - 3i). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul folosind formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
(2+3i)(2−3i)=22−(3i)2=4−9i2=4−9(−1)=4+9=13(2 + 3i)(2 - 3i) = 2^2 - (3i)^2 = 4 - 9i^2 = 4 - 9(-1) = 4 + 9 = 13
  • Înlocuim în expresia numărului complex zz:
z=13−(9−3i)=13−9+3i=4+3iz = 13 - (9 - 3i) = 13 - 9 + 3i = 4 + 3i

(3p)

  • Calculăm modulul numărului complex z=a+biz = a + bi folosind formula ∣z∣=a2+b2|z| = \sqrt{a^2 + b^2}:
∣z∣=42+32=16+9=25=5|z| = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=5x+20g(x) = 5x + 20. Calculați (g∘f)(2)(g \circ f)(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției ff în punctul x=2x = 2:
f(2)=2−2=0f(2) = 2 - 2 = 0

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii funcțiilor (g∘f)(2)=g(f(2))(g \circ f)(2) = g(f(2)):
(g∘f)(2)=g(0)=5⋅0+20=20(g \circ f)(2) = g(0) = 5 \cdot 0 + 20 = 20

(3p)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x−5=1164^{x - 5} = \frac{1}{16}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca o putere cu baza 44:
116=142=4−2\frac{1}{16} = \frac{1}{4^2} = 4^{-2}
  • Ecuația devine:
4x−5=4−24^{x - 5} = 4^{-2}

(3p)

  • Deoarece funcția exponențială f(t)=4tf(t) = 4^t este strict monotonă (injectivă), egalăm exponenții:
x−5=−2  ⟹  x=5−2=3x - 5 = -2 \implies x = 5 - 2 = 3

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul total de numere naturale de trei cifre:
nr. cazuri posibile=999−100+1=900\text{nr. cazuri posibile} = 999 - 100 + 1 = 900

(2p)

  • Căutăm numerele abc‾\overline{abc} (a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}, b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}) pentru care a⋅b⋅c=8a \cdot b \cdot c = 8. Deoarece produsul este nenul, nicio cifră nu poate fi 00.

  • Descompunem numărul 88 în produs de trei cifre nenule:

    1. 8=1⋅1⋅88 = 1 \cdot 1 \cdot 8: cifrele sunt {1,1,8}\{1, 1, 8\}. Numerele formate sunt: 118,181,811118, 181, 811 (33 numere).
    2. 8=1⋅2⋅48 = 1 \cdot 2 \cdot 4: cifrele sunt {1,2,4}\{1, 2, 4\}. Numărul permutărilor a trei elemente distincte este 3!=63! = 6, deci obținem numerele: 124,142,214,241,412,421124, 142, 214, 241, 412, 421 (66 numere).
    3. 8=2⋅2⋅28 = 2 \cdot 2 \cdot 2: cifrele sunt {2,2,2}\{2, 2, 2\}, obținând numărul: 222222 (11 număr).
  • Numărul cazurilor favorabile este:

nr. cazuri favorabile=3+6+1=10\text{nr. cazuri favorabile} = 3 + 6 + 1 = 10

(2p)

  • Probabilitatea căutată este:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=10900=190P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{10}{900} = \frac{1}{90}

(1p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD cu AB=4AB = 4, BC=6BC = 6 și măsura unghiului ABCABC de 120∘120^\circ. Determinați modulul vectorului AM⃗\vec{AM}, unde punctul MM este mijlocul segmentului BDBD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram diagonalele se înjumătățesc reciproc, prin urmare punctul MM, fiind mijlocul diagonalei BDBD, este și mijlocul diagonalei ACAC:
AM⃗=12AC⃗  ⟹  ∣AM⃗∣=12AC\vec{AM} = \frac{1}{2} \vec{AC} \implies |\vec{AM}| = \frac{1}{2} AC

(2p)

  • În triunghiul ABCABC, aplicăm teorema cosinusului pentru a determina lungimea diagonalei ACAC:
AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡(∢ABC)AC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos(\sphericalangle ABC)
  • Înlocuim valorile cunoscute (AB=4AB = 4, BC=6BC = 6 și cos⁡120∘=−12\cos 120^\circ = -\frac{1}{2}):
AC2=42+62−2⋅4⋅6⋅(−12)=16+36+24=76AC^2 = 4^2 + 6^2 - 2 \cdot 4 \cdot 6 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 16 + 36 + 24 = 76 AC=76=4⋅19=219AC = \sqrt{76} = \sqrt{4 \cdot 19} = 2\sqrt{19}
  • Calculăm modulul vectorului AM⃗\vec{AM}:
∣AM⃗∣=12⋅219=19|\vec{AM}| = \frac{1}{2} \cdot 2\sqrt{19} = \sqrt{19}

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=12AB = 12, AC=16AC = 16 și BC=20BC = 20. Arătați că rR=25\frac{r}{R} = \frac{2}{5}, unde rr este raza cercului înscris în triunghiul ABCABC și RR este raza cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm relația lui Pitagora pentru laturile triunghiului:
AB2+AC2=122+162=144+256=400AB^2 + AC^2 = 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400 BC2=202=400BC^2 = 20^2 = 400
  • Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, cu ipotenuza BC=20BC = 20.
  • Într-un triunghi dreptunghic, raza cercului circumscris este egală cu jumătatea ipotenuzei:
R=BC2=202=10R = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10

(2p)

  • Calculăm aria și semiperimetrul triunghiului ABCABC:
AABC=AB⋅AC2=12⋅162=96\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96 p=AB+AC+BC2=12+16+202=482=24p = \frac{AB + AC + BC}{2} = \frac{12 + 16 + 20}{2} = \frac{48}{2} = 24
  • Raza cercului înscris este:
r=AABCp=9624=4r = \frac{\mathcal{A}_{ABC}}{p} = \frac{96}{24} = 4

(sau direct pentru triunghi dreptunghic: r=AB+AC−BC2=12+16−202=4r = \frac{AB + AC - BC}{2} = \frac{12 + 16 - 20}{2} = 4).

  • Calculăm raportul cerut:
rR=410=25\frac{r}{R} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(a1−22132a−121)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a - 1 & 2 & 1 \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\begin{cases} ax + y - 2z = 2 \\ 2x + y + 3z = 1 \\ (2a - 1)x + 2y + z = a \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătaţi că det⁡(A(4))=5\det(A(4)) = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=4a = 4, elementul din poziția (3,1)(3,1) devine 2⋅4−1=72 \cdot 4 - 1 = 7, deci matricea este:
A(4)=(41−2213721)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei folosind regula lui Sarrus:
det⁡(A(4))=4⋅1⋅1+1⋅3⋅7+(−2)⋅2⋅2−((−2)⋅1⋅7+4⋅3⋅2+1⋅2⋅1)\det(A(4)) = 4 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot 7 + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - \left((-2) \cdot 1 \cdot 7 + 4 \cdot 3 \cdot 2 + 1 \cdot 2 \cdot 1\right) =4+21−8−(−14+24+2)=17−12=5= 4 + 21 - 8 - (-14 + 24 + 2) = 17 - 12 = 5

(3p)


b) Determinați numărul real aa pentru care matricea A(a)A(a) nu este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) în funcție de parametrul aa:
det⁡(A(a))=∣a1−22132a−121∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a - 1 & 2 & 1 \end{vmatrix} =a⋅1⋅1+1⋅3⋅(2a−1)+(−2)⋅2⋅2−((−2)⋅1⋅(2a−1)+a⋅3⋅2+1⋅2⋅1)= a \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot (2a - 1) + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - \left((-2) \cdot 1 \cdot (2a - 1) + a \cdot 3 \cdot 2 + 1 \cdot 2 \cdot 1\right) =a+6a−3−8−(−4a+2+6a+2)=7a−11−(2a+4)=5a−15= a + 6a - 3 - 8 - \left(-4a + 2 + 6a + 2\right) = 7a - 11 - (2a + 4) = 5a - 15

(2p)

  • Matricea A(a)A(a) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det⁡(A(a))=0  ⟺  5a−15=0  ⟺  5a=15  ⟹  a=3\det(A(a)) = 0 \iff 5a - 15 = 0 \iff 5a = 15 \implies a = 3

(3p)


c) Pentru a=3a = 3, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) ale sistemului de ecuații pentru care z02=x0+y0z_0^2 = x_0 + y_0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=3a = 3, det⁡(A(3))=5⋅3−15=0\det(A(3)) = 5 \cdot 3 - 15 = 0, iar sistemul devine:
{3x+y−2z=22x+y+3z=15x+2y+z=3\begin{cases} 3x + y - 2z = 2 \\ 2x + y + 3z = 1 \\ 5x + 2y + z = 3 \end{cases}
  • Observăm că suma primelor două ecuații dă exact a treia ecuație: (3x+y−2z)+(2x+y+3z)=5x+2y+z=3(3x + y - 2z) + (2x + y + 3z) = 5x + 2y + z = 3.
  • Sistemul este compatibil nedeterminat de rang 22. Alegem z=α∈Rz = \alpha \in \mathbb{R} ca necunoscută secundară și rezolvăm primele două ecuații:
    • Scădem a doua ecuație din prima:
(3x+y−2z)−(2x+y+3z)=2−1  ⟹  x−5z=1  ⟹  x=1+5α(3x + y - 2z) - (2x + y + 3z) = 2 - 1 \implies x - 5z = 1 \implies x = 1 + 5\alpha
  • Înlocuim x=1+5αx = 1 + 5\alpha în a doua ecuație:
2(1+5α)+y+3α=1  ⟺  2+10α+y+3α=1  ⟹  y=−1−13α2(1 + 5\alpha) + y + 3\alpha = 1 \iff 2 + 10\alpha + y + 3\alpha = 1 \implies y = -1 - 13\alpha
  • Soluțiile generale ale sistemului sunt (x0,y0,z0)=(1+5α,−1−13α,α)(x_0, y_0, z_0) = (1 + 5\alpha, -1 - 13\alpha, \alpha), cu α∈R\alpha \in \mathbb{R}.

(3p)

  • Impunem condiția z02=x0+y0z_0^2 = x_0 + y_0:
α2=(1+5α)+(−1−13α)  ⟺  α2=−8α  ⟺  α2+8α=0\alpha^2 = (1 + 5\alpha) + (-1 - 13\alpha) \iff \alpha^2 = -8\alpha \iff \alpha^2 + 8\alpha = 0 α(α+8)=0  ⟹  α1=0sauα2=−8\alpha(\alpha + 8) = 0 \implies \alpha_1 = 0 \quad \text{sau} \quad \alpha_2 = -8
  • Determinăm soluțiile corespunzătoare:

    • Pentru α=0\alpha = 0: (x0,y0,z0)=(1,−1,0)(x_0, y_0, z_0) = (1, -1, 0).
    • Pentru α=−8\alpha = -8: x0=1+5(−8)=−39x_0 = 1 + 5(-8) = -39, y0=−1−13(−8)=−1+104=103y_0 = -1 - 13(-8) = -1 + 104 = 103, z0=−8z_0 = -8, deci (x0,y0,z0)=(−39,103,−8)(x_0, y_0, z_0) = (-39, 103, -8).
  • În concluzie, soluțiile sunt (1,−1,0)(1, -1, 0) și (−39,103,−8)(-39, 103, -8).

(2p)


2. Pe mulțimea G=(1,+∞)G = (1, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xlog⁡3yx * y = \sqrt{x^{\log_3 y}}

a) Arătați că 4∗3=24 * 3 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=4x = 4 și y=3y = 3:
4∗3=4log⁡334 * 3 = \sqrt{4^{\log_3 3}}

(3p)

  • Deoarece log⁡33=1\log_3 3 = 1, obținem:
4∗3=41=4=24 * 3 = \sqrt{4^1} = \sqrt{4} = 2

(2p)


b) Arătați că e=9e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm că 9∈G=(1,+∞)9 \in G = (1, +\infty).
  • Calculăm x∗9x * 9 pentru orice x∈Gx \in G:
x∗9=xlog⁡39=x2=∣x∣x * 9 = \sqrt{x^{\log_3 9}} = \sqrt{x^2} = |x|
  • Cum x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem ∣x∣=x|x| = x, deci:
x∗9=x,∀x∈Gx * 9 = x, \quad \forall x \in G

(2p)

  • Calculăm 9∗x9 * x pentru orice x∈Gx \in G:
9∗x=9log⁡3x=(32)log⁡3x=32log⁡3x=(3log⁡3x)29 * x = \sqrt{9^{\log_3 x}} = \sqrt{\left(3^2\right)^{\log_3 x}} = \sqrt{3^{2\log_3 x}} = \sqrt{\left(3^{\log_3 x}\right)^2}
  • Folosind identitatea 3log⁡3x=x3^{\log_3 x} = x pentru x>1x > 1:
9∗x=x2=x,∀x∈G9 * x = \sqrt{x^2} = x, \quad \forall x \in G
  • Deoarece x∗9=9∗x=xx * 9 = 9 * x = x pentru orice x∈Gx \in G, deducem că e=9e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


c) Determinați x∈Gx \in G, știind că este egal cu simetricul lui în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Elementul x∈Gx \in G este egal cu simetricul său dacă și numai dacă:
x∗x=e  ⟺  x∗x=9x * x = e \iff x * x = 9
  • Exprimăm x∗xx * x:
x∗x=xlog⁡3x=x12log⁡3xx * x = \sqrt{x^{\log_3 x}} = x^{\frac{1}{2}\log_3 x}
  • Ecuația devine:
x12log⁡3x=9x^{\frac{1}{2}\log_3 x} = 9
  • Logaritmăm în baza 33 ambele părți ale ecuației (deoarece x∈G  ⟹  x>1x \in G \implies x > 1):
log⁡3(x12log⁡3x)=log⁡39  ⟺  12log⁡3x⋅log⁡3x=2\log_3\left(x^{\frac{1}{2}\log_3 x}\right) = \log_3 9 \iff \frac{1}{2}\log_3 x \cdot \log_3 x = 2 (log⁡3x)2=4(\log_3 x)^2 = 4

(3p)

  • Ecuația de gradul al doilea are soluțiile:

    1. log⁡3x=−2  ⟹  x=3−2=19\log_3 x = -2 \implies x = 3^{-2} = \frac{1}{9}. Deoarece 19∉G=(1,+∞)\frac{1}{9} \notin G = (1, +\infty), această valoare nu convine.
    2. log⁡3x=2  ⟹  x=32=9\log_3 x = 2 \implies x = 3^2 = 9. Deoarece 9∈G9 \in G, această valoare este soluție.
  • În concluzie, x=9x = 9.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−9)(x2−4)+3f(x) = (x^2 - 9)(x^2 - 4) + 3.

a) Arătați că f′(x)=2x(2x2−13)f'(x) = 2x(2x^2 - 13), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv' și derivata constantei:
f′(x)=(x2−9)′⋅(x2−4)+(x2−9)⋅(x2−4)′+(3)′f'(x) = \left(x^2 - 9\right)' \cdot \left(x^2 - 4\right) + \left(x^2 - 9\right) \cdot \left(x^2 - 4\right)' + (3)' =2x(x2−4)+(x2−9)⋅2x= 2x(x^2 - 4) + (x^2 - 9) \cdot 2x

(3p)

  • Dăm factor comun pe 2x2x:
f′(x)=2x((x2−4)+(x2−9))=2x(2x2−13),x∈Rf'(x) = 2x \left((x^2 - 4) + (x^2 - 9)\right) = 2x(2x^2 - 13), \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

Notă didactică (Metodă alternativă): Dezvoltăm expresia funcției: f(x)=x4−13x2+36+3=x4−13x2+39f(x) = x^4 - 13x^2 + 36 + 3 = x^4 - 13x^2 + 39. Derivăm termen cu termen: f′(x)=4x3−26x=2x(2x2−13)f'(x) = 4x^3 - 26x = 2x(2x^2 - 13).


b) Arătați că lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=130\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \frac{1}{30}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm numitorul:
f(x)−3=(x2−9)(x2−4)=(x−3)(x+3)(x2−4)f(x) - 3 = (x^2 - 9)(x^2 - 4) = (x - 3)(x + 3)(x^2 - 4)
  • Rescriem limita separând factorul remarcabil:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=lim⁡x→3(sin⁡(x−3)x−3⋅1(x+3)(x2−4))\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \lim_{x \to 3} \left(\frac{\sin(x - 3)}{x - 3} \cdot \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)}\right)

(2p)

  • Folosim limita fundamentală trigonometrică lim⁡u→0sin⁡uu=1\lim_{u \to 0} \frac{\sin u}{u} = 1 cu u=x−3→0u = x - 3 \to 0:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)x−3=1\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{x - 3} = 1
  • Calculăm limita celei de-a doua fracții prin înlocuire directă (x→3x \to 3):
lim⁡x→31(x+3)(x2−4)=1(3+3)(32−4)=16⋅(9−4)=16⋅5=130\lim_{x \to 3} \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)} = \frac{1}{(3 + 3)(3^2 - 4)} = \frac{1}{6 \cdot (9 - 4)} = \frac{1}{6 \cdot 5} = \frac{1}{30}
  • Produsul limitelor este:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=1⋅130=130\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = 1 \cdot \frac{1}{30} = \frac{1}{30}

(3p)


c) Determinați valorile reale ale lui mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm punctele critice ale funcției ff rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2x(2x2−13)=0  ⟺  x1=−132,x2=0,x3=1322x(2x^2 - 13) = 0 \iff x_1 = -\sqrt{\frac{13}{2}}, \quad x_2 = 0, \quad x_3 = \sqrt{\frac{13}{2}}
  • Determinăm semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • f′(x)<0f'(x) < 0 pe (−∞,−132)∪(0,132)\left(-\infty, -\sqrt{\frac{13}{2}}\right) \cup \left(0, \sqrt{\frac{13}{2}}\right), deci ff este strict descrescătoare pe aceste intervale.
    • f′(x)>0f'(x) > 0 pe (−132,0)∪(132,+∞)\left(-\sqrt{\frac{13}{2}}, 0\right) \cup \left(\sqrt{\frac{13}{2}}, +\infty\right), deci ff este strict crescătoare pe aceste intervale.

(3p)

  • Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la infinit:
    • lim⁡x→−∞f(x)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty și lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty
    • În punctele de minim x=±132x = \pm \sqrt{\frac{13}{2}}, avem x2=132x^2 = \frac{13}{2}:
f(±132)=(132−9)(132−4)+3=(−52)(52)+3=−254+3=−134f\left(\pm \sqrt{\frac{13}{2}}\right) = \left(\frac{13}{2} - 9\right)\left(\frac{13}{2} - 4\right) + 3 = \left(-\frac{5}{2}\right)\left(\frac{5}{2}\right) + 3 = -\frac{25}{4} + 3 = -\frac{13}{4}
  • În punctul de maxim local x=0x = 0:
f(0)=(0−9)(0−4)+3=36+3=39f(0) = (0 - 9)(0 - 4) + 3 = 36 + 3 = 39
  • Deoarece funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}:

    • Pe (−∞,−132]\left(-\infty, -\sqrt{\frac{13}{2}}\right], ff descrește strict de la +∞+\infty la −134-\frac{13}{4};
    • Pe [−132,0]\left[-\sqrt{\frac{13}{2}}, 0\right], ff crește strict de la −134-\frac{13}{4} la 3939;
    • Pe [0,132]\left[0, \sqrt{\frac{13}{2}}\right], ff descrește strict de la 3939 la −134-\frac{13}{4};
    • Pe [132,+∞)\left[\sqrt{\frac{13}{2}}, +\infty\right), ff crește strict de la −134-\frac{13}{4} la +∞+\infty.
  • Ecuația f(x)=mf(x) = m are exact câte o soluție în fiecare dintre cele patru intervale de monotonie dacă și numai dacă valoarea mm se află strict între valoarea minimului local/global și cea a maximului local:

m∈(−134,39)m \in \left(-\frac{13}{4}, 39\right)

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2xarctg⁡xf(x) = 2x \operatorname{arctg} x.

a) Arătați că ∫13f(x)arctg⁡xdx=2\int_1^{\sqrt{3}} \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} dx = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată:
∫13f(x)arctg⁡xdx=∫132xarctg⁡xarctg⁡xdx=∫132xdx\int_1^{\sqrt{3}} \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} dx = \int_1^{\sqrt{3}} \frac{2x \operatorname{arctg} x}{\operatorname{arctg} x} dx = \int_1^{\sqrt{3}} 2x dx

(3p)

  • Determinăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫132xdx=x2∣13=(3)2−12=3−1=2\int_1^{\sqrt{3}} 2x dx = x^2 \Bigg|_1^{\sqrt{3}} = (\sqrt{3})^2 - 1^2 = 3 - 1 = 2

(2p)


b) Determinați numărul real nenul aa pentru care ∫03f(x)dx=πa−3\int_0^{\sqrt{3}} f(x) dx = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm integrala aplicând metoda integrării prin părți, observând că 2x=(x2+1)′2x = (x^2 + 1)':
∫032xarctg⁡xdx=∫03(x2+1)′arctg⁡xdx\int_0^{\sqrt{3}} 2x \operatorname{arctg} x dx = \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1)' \operatorname{arctg} x dx =(x2+1)arctg⁡x∣03−∫03(x2+1)⋅(arctg⁡x)′dx= (x^2 + 1) \operatorname{arctg} x \Bigg|_0^{\sqrt{3}} - \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1) \cdot (\operatorname{arctg} x)' dx
  • Deoarece (arctg⁡x)′=1x2+1(\operatorname{arctg} x)' = \frac{1}{x^2 + 1}, integrala rămasă se simplifică la ∫031dx\int_0^{\sqrt{3}} 1 dx:
=((32+1)arctg⁡3−(0+1)arctg⁡0)−x∣03= \left((\sqrt{3}^2 + 1) \operatorname{arctg} \sqrt{3} - (0 + 1) \operatorname{arctg} 0\right) - x \Bigg|_0^{\sqrt{3}} =(4⋅π3−0)−(3−0)=4π3−3= \left(4 \cdot \frac{\pi}{3} - 0\right) - (\sqrt{3} - 0) = \frac{4\pi}{3} - \sqrt{3}

(3p)

  • Egalăm rezultatul obținut cu expresia din enunț:
4π3−3=πa−3  ⟺  4π3=πa\frac{4\pi}{3} - \sqrt{3} = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3} \iff \frac{4\pi}{3} = \frac{\pi}{a}
  • Împărțind prin π≠0\pi \neq 0:
43=1a  ⟹  a=34\frac{4}{3} = \frac{1}{a} \implies a = \frac{3}{4}

(2p)


c) Demonstrați că ∫−11xf(x)dx=0\int_{-1}^1 x f(x) dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm funcția de sub integrală cu h:[−1,1]→Rh: [-1, 1] \to \mathbb{R}:
h(x)=xf(x)=x⋅(2xarctg⁡x)=2x2arctg⁡xh(x) = x f(x) = x \cdot (2x \operatorname{arctg} x) = 2x^2 \operatorname{arctg} x
  • Verificăm paritatea funcției hh pe intervalul simetric [−1,1][-1, 1]:
h(−x)=2(−x)2arctg⁡(−x)=2x2⋅(−arctg⁡x)=−2x2arctg⁡x=−h(x)h(-x) = 2(-x)^2 \operatorname{arctg}(-x) = 2x^2 \cdot (-\operatorname{arctg} x) = -2x^2 \operatorname{arctg} x = -h(x)

(3p)

  • Deoarece h(−x)=−h(x)h(-x) = -h(x) pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1], funcția hh este o funcție impară.
  • Integrala oricărei funcții impare și continue pe un interval simetric [−a,a][-a, a] este nulă:
∫−11xf(x)dx=∫−11h(x)dx=0\int_{-1}^1 x f(x) dx = \int_{-1}^1 h(x) dx = 0

(2p)

Notă didactică (Justificare prin schimbare de variabilă): Făcând substituția x=−tx = -t, cu dx=−dtdx = -dt, când x=−1  ⟹  t=1x = -1 \implies t = 1 și când x=1  ⟹  t=−1x = 1 \implies t = -1:

∫−11xf(x)dx=∫1−1(−t)f(−t)(−dt)=∫1−1(−t)(−f(t))(−dt)=−∫−11tf(t)dt  ⟹  2∫−11xf(x)dx=0  ⟹  ∫−11xf(x)dx=0\int_{-1}^1 x f(x) dx = \int_1^{-1} (-t) f(-t) (-dt) = \int_1^{-1} (-t)(-f(t))(-dt) = -\int_{-1}^1 t f(t) dt \implies 2 \int_{-1}^1 x f(x) dx = 0 \implies \int_{-1}^1 x f(x) dx = 0