BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Sesiunea August

Bacalaureat 2021 - Matematică Mate-Info - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați media aritmetică a numerelor reale a=20212−2a = \frac{2021}{2} - 2 și b=20212+2b = \frac{2021}{2} + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula mediei aritmetice a două numere reale, ma=a+b2m_a = \frac{a + b}{2}:
ma=(20212−2)+(20212+2)2m_a = \frac{\left(\frac{2021}{2} - 2\right) + \left(\frac{2021}{2} + 2\right)}{2}

(3p)

  • Reducem termenii constanți −2-2 și +2+2, apoi efectuăm calculul:
ma=2⋅202122=20212m_a = \frac{2 \cdot \frac{2021}{2}}{2} = \frac{2021}{2}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+1f(x) = x^2 - 3x + 1. Determinați numărul real mm, știind că punctul A(1,m)A(1, m) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(1,m)A(1, m) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(1)=mf(1) = m:
f(1)=12−3⋅1+1=1−3+1=−1f(1) = 1^2 - 3 \cdot 1 + 1 = 1 - 3 + 1 = -1

(3p)

  • Obținem valoarea parametrului real mm:
m=−1m = -1

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(x+3)+log⁡3(x−3)=2\log_3(\sqrt{x} + 3) + \log_3(\sqrt{x} - 3) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru radical și argumentele logaritmilor:

    • x≥0x \ge 0 (pentru existența radicalului);
    • x+3>0\sqrt{x} + 3 > 0 (adevărat pentru orice x≥0x \ge 0);
    • x−3>0  ⟺  x>3  ⟺  x>9\sqrt{x} - 3 > 0 \iff \sqrt{x} > 3 \iff x > 9. Deci domeniul de rezolvare este x∈(9,+∞)x \in (9, +\infty).
  • Aplicăm proprietatea logaritmului sumei, log⁡au+log⁡av=log⁡a(u⋅v)\log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v):

log⁡3((x+3)(x−3))=2\log_3\left((\sqrt{x} + 3)(\sqrt{x} - 3)\right) = 2 log⁡3(x−9)=2\log_3(x - 9) = 2

(3p)

  • Trecem de la forma logaritmică la cea algebrică:
x−9=32  ⟺  x−9=9  ⟺  x=18x - 9 = 3^2 \iff x - 9 = 9 \iff x = 18
  • Deoarece 18>918 > 9, soluția x=18x = 18 este validă și aparține domeniului admisibil.

(2p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 16 submulțimi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul total de submulțimi ale unei mulțimi finite cu nn elemente (n∈Nn \in \mathbb{N}) este dat de formula 2n2^n:
2n=162^n = 16

(3p)

  • Scriem 1616 ca putere a lui 22 și deducem numărul de elemente:
2n=24  ⟹  n=42^n = 2^4 \implies n = 4

Așadar, mulțimea are 44 elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(3,0)M(3, 0), N(8,3)N(8, 3) și P(6,3)P(6, 3). Determinați coordonatele punctului QQ, știind că MQ⃗=MN⃗+MP⃗\vec{MQ} = \vec{MN} + \vec{MP}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Calcul vectorial direct):
    • Exprimăm vectorii MN⃗\vec{MN} și MP⃗\vec{MP} prin coordonate:
MN⃗=(xN−xM)i⃗+(yN−yM)j⃗=(8−3)i⃗+(3−0)j⃗=5i⃗+3j⃗\vec{MN} = (x_N - x_M)\vec{i} + (y_N - y_M)\vec{j} = (8 - 3)\vec{i} + (3 - 0)\vec{j} = 5\vec{i} + 3\vec{j} MP⃗=(xP−xM)i⃗+(yP−yM)j⃗=(6−3)i⃗+(3−0)j⃗=3i⃗+3j⃗\vec{MP} = (x_P - x_M)\vec{i} + (y_P - y_M)\vec{j} = (6 - 3)\vec{i} + (3 - 0)\vec{j} = 3\vec{i} + 3\vec{j}
  • Adunăm cei doi vectori:
MQ⃗=MN⃗+MP⃗=(5+3)i⃗+(3+3)j⃗=8i⃗+6j⃗\vec{MQ} = \vec{MN} + \vec{MP} = (5 + 3)\vec{i} + (3 + 3)\vec{j} = 8\vec{i} + 6\vec{j}

(3p)

  • Fie Q(xQ,yQ)Q(x_Q, y_Q). Vectorul MQ⃗\vec{MQ} are componentele (xQ−3)i⃗+(yQ−0)j⃗(x_Q - 3)\vec{i} + (y_Q - 0)\vec{j}:
{xQ−3=8  ⟹  xQ=11yQ−0=6  ⟹  yQ=6\begin{cases} x_Q - 3 = 8 \implies x_Q = 11 \\ y_Q - 0 = 6 \implies y_Q = 6 \end{cases}

Obținem coordonatele punctului Q(11,6)Q(11, 6).

  • (Observație metodă geometrică conform baremului): Relația MQ⃗=MN⃗+MP⃗\vec{MQ} = \vec{MN} + \vec{MP} înseamnă că patrulaterul MNQPMNQP este paralelogram, deci diagonalele [MQ][MQ] și [NP][NP] au același mijloc S(8+62,3+32)=S(7,3)S\left(\frac{8+6}{2}, \frac{3+3}{2}\right) = S(7, 3), de unde 3+xQ2=7  ⟹  xQ=11\frac{3 + x_Q}{2} = 7 \implies x_Q = 11 și 0+yQ2=3  ⟹  yQ=6\frac{0 + y_Q}{2} = 3 \implies y_Q = 6.

(2p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC în care sin⁡2A⋅cos⁡A=sin⁡A\sin 2A \cdot \cos A = \sin A. Arătați că A=π4A = \frac{\pi}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula sinusului unghiului dublu, sin⁡2A=2sin⁡Acos⁡A\sin 2A = 2\sin A \cos A:
2sin⁡Acos⁡A⋅cos⁡A=sin⁡A  ⟺  2sin⁡Acos⁡2A=sin⁡A2\sin A \cos A \cdot \cos A = \sin A \iff 2\sin A \cos^2 A = \sin A
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, avem A∈(0,π2)A \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), prin urmare sin⁡A≠0\sin A \neq 0. Împărțind prin sin⁡A\sin A, obținem:
2cos⁡2A=1  ⟺  cos⁡2A=122\cos^2 A = 1 \iff \cos^2 A = \frac{1}{2}

(3p)

  • Cum unghiul AA este ascuțit, cos⁡A>0\cos A > 0, deci:
cos⁡A=12=22  ⟹  A=π4\cos A = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2} \implies A = \frac{\pi}{4}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1000a01+log⁡2a01)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & a & 0 \\ 1 + \log_2 a & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), det⁡(A(a)+A(a)−1)≥8\det\left(A(a) + A(a)^{-1}\right) \ge 8, unde A(a)−1A(a)^{-1} este inversa matricei A(a)A(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, calculăm elementul din linia 3, coloana 1: 1+log⁡21=1+0=11 + \log_2 1 = 1 + 0 = 1.
  • Scriem matricea A(1)A(1):
A(1)=(100010101)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 1 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) prin dezvoltare după prima linie (sau cu regula triunghiului):
det⁡(A(1))=1⋅∣1001∣−0+0=1⋅(1−0)=1\det(A(1)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{vmatrix} - 0 + 0 = 1 \cdot (1 - 0) = 1

(3p)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un parametru oarecare a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty):
det⁡(A(a))=∣1000a01+log⁡2a01∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & a & 0 \\ 1 + \log_2 a & 0 & 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltând după prima linie:
det⁡(A(a))=1⋅(a⋅1−0⋅0)−0+0=a\det(A(a)) = 1 \cdot (a \cdot 1 - 0 \cdot 0) - 0 + 0 = a

(3p)

  • Deoarece a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), avem det⁡(A(a))=a≠0\det(A(a)) = a \neq 0, ceea ce demonstrează că matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(2p)


c)

  • Determinăm inversa A(a)−1A(a)^{-1}. Fie prin rezolvarea ecuației matriceale A(a)⋅X=I3A(a) \cdot X = I_3, fie prin metoda matricei adjuncte:
    • Matricea transpusă este:
(A(a))t=(101+log⁡2a0a0001)(A(a))^t = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 + \log_2 a \\ 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculând complemenții algebrici ai transpusei și împărțind la det⁡(A(a))=a\det(A(a)) = a:
A(a)−1=(10001a0−(1+log⁡2a)01)A(a)^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & \frac{1}{a} & 0 \\ -(1 + \log_2 a) & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm suma matricelor A(a)+A(a)−1A(a) + A(a)^{-1}:
A(a)+A(a)−1=(1+1000a+1a0(1+log⁡2a)−(1+log⁡2a)01+1)=(2000a+1a0002)A(a) + A(a)^{-1} = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 0 & 0 \\ 0 & a + \frac{1}{a} & 0 \\ (1 + \log_2 a) - (1 + \log_2 a) & 0 & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & a + \frac{1}{a} & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}
  • Determinantul acestei matrice diagonale este produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡(A(a)+A(a)−1)=2⋅(a+1a)⋅2=4(a+1a)\det\left(A(a) + A(a)^{-1}\right) = 2 \cdot \left(a + \frac{1}{a}\right) \cdot 2 = 4\left(a + \frac{1}{a}\right)
  • Deoarece a>0a > 0, din inegalitatea mediilor avem a+1a≥2a⋅1a=2a + \frac{1}{a} \ge 2\sqrt{a \cdot \frac{1}{a}} = 2 (cu egalitate pentru a=1a = 1). Prin urmare:
det⁡(A(a)+A(a)−1)=4(a+1a)≥4⋅2=8\det\left(A(a) + A(a)^{-1}\right) = 4\left(a + \frac{1}{a}\right) \ge 4 \cdot 2 = 8

pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty).

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−m(x+y)+m(m+1)x * y = xy - m(x + y) + m(m + 1), unde m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty).

a) Pentru m=1m = 1, arătați că 2∗2=22 * 2 = 2. (5p)

b) Demonstrați că, dacă 2∗1=52 * 1 = 5, atunci 2∗5=12 * 5 = 1. (5p)

c) Determinați numărul real xx, știind că (mx3)∗(−mx2)=m(mx^3) * (-mx^2) = m, pentru orice m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

(Observație teoretică utilă:) Legea de compoziție se poate rescrie sub forma canonică: x∗y=(x−m)(y−m)+mx * y = (x - m)(y - m) + m.


a)

  • Pentru m=1m = 1, expresia legii devine:
x∗y=xy−(x+y)+1⋅(1+1)=xy−x−y+2x * y = xy - (x + y) + 1 \cdot (1 + 1) = xy - x - y + 2
  • Calculăm 2∗22 * 2:
2∗2=2⋅2−(2+2)+2=4−4+22 * 2 = 2 \cdot 2 - (2 + 2) + 2 = 4 - 4 + 2

(3p)

2∗2=22 * 2 = 2

(2p)


b)

  • Calculăm 2∗12 * 1 în funcție de parametrul mm:
2∗1=2⋅1−m(2+1)+m(m+1)=2−3m+m2+m=m2−2m+22 * 1 = 2 \cdot 1 - m(2 + 1) + m(m + 1) = 2 - 3m + m^2 + m = m^2 - 2m + 2
  • Impunem condiția 2∗1=52 * 1 = 5:
m2−2m+2=5  ⟺  m2−2m−3=0  ⟺  (m−3)(m+1)=0m^2 - 2m + 2 = 5 \iff m^2 - 2m - 3 = 0 \iff (m - 3)(m + 1) = 0
  • Deoarece m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty), reținem soluția pozitivă m=3m = 3.

(3p)

  • Pentru m=3m = 3, legea de compoziție este x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - 3)(y - 3) + 3 (sau x∗y=xy−3(x+y)+12x * y = xy - 3(x + y) + 12).
  • Calculăm 2∗52 * 5:
2∗5=(2−3)(5−3)+3=(−1)⋅2+3=−2+3=12 * 5 = (2 - 3)(5 - 3) + 3 = (-1) \cdot 2 + 3 = -2 + 3 = 1

Așadar, 2∗5=12 * 5 = 1.

(2p)


c)

  • Exprimăm compunerea (mx3)∗(−mx2)(mx^3) * (-mx^2) aplicând formula legii:
(mx3)∗(−mx2)=(mx3)(−mx2)−m(mx3+(−mx2))+m(m+1)(mx^3) * (-mx^2) = (mx^3)(-mx^2) - m\left(mx^3 + (-mx^2)\right) + m(m + 1) =−m2x5−m2x3+m2x2+m2+m= -m^2 x^5 - m^2 x^3 + m^2 x^2 + m^2 + m
  • Ecuația dată este (mx3)∗(−mx2)=m(mx^3) * (-mx^2) = m:
−m2x5−m2x3+m2x2+m2+m=m  ⟺  −m2(x5+x3−x2−1)=0-m^2 x^5 - m^2 x^3 + m^2 x^2 + m^2 + m = m \iff -m^2\left(x^5 + x^3 - x^2 - 1\right) = 0

(2p)

  • Cum relația este adevărată pentru orice m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty), iar m2>0m^2 > 0, ecuația este echivalentă cu:
x5+x3−x2−1=0x^5 + x^3 - x^2 - 1 = 0
  • Factorizăm prin gruparea termenilor:
x3(x2+1)−(x2+1)=0  ⟺  (x2+1)(x3−1)=0x^3(x^2 + 1) - (x^2 + 1) = 0 \iff (x^2 + 1)(x^3 - 1) = 0
  • Deoarece x∈Rx \in \mathbb{R}, avem x2+1>0x^2 + 1 > 0, de unde rezultă:
x3−1=0  ⟺  (x−1)(x2+x+1)=0  ⟹  x=1x^3 - 1 = 0 \iff (x - 1)(x^2 + x + 1) = 0 \implies x = 1

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x4−2−4ln⁡xf(x) = x^4 - 2 - 4\ln x.

a) Arătaţi că f′(x)=4(x2+1)(x+1)(x−1)xf'(x) = \frac{4(x^2 + 1)(x + 1)(x - 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că ecuația f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții distincte în intervalul (0,+∞)(0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty). Calculăm derivata:
f′(x)=(x4−2−4ln⁡x)′=4x3−0−4⋅1x=4x3−4x=4x4−4xf'(x) = (x^4 - 2 - 4\ln x)' = 4x^3 - 0 - 4 \cdot \frac{1}{x} = 4x^3 - \frac{4}{x} = \frac{4x^4 - 4}{x}

(3p)

  • Dăm factor comun 44 la numărător și descompunem diferența de pătrate:
x4−1=(x2−1)(x2+1)=(x−1)(x+1)(x2+1)x^4 - 1 = (x^2 - 1)(x^2 + 1) = (x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)
  • Obținem forma cerută:
f′(x)=4(x2+1)(x+1)(x−1)x,pentru orice x∈(0,+∞)f'(x) = \frac{4(x^2 + 1)(x + 1)(x - 1)}{x}, \quad \text{pentru orice } x \in (0, +\infty)

(2p)


b)

  • Determinăm punctele critice rezolvând f′(x)=0f'(x) = 0:
    • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), factorii xx, x2+1x^2 + 1 și x+1x + 1 sunt strict pozitivi.
    • Prin urmare, f′(x)=0  ⟺  x−1=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x - 1 = 0 \iff x = 1.

(2p)

  • Stabilim semnul derivatei pe intervalele determinate de x=1x = 1:
    • Pentru x∈(0,1]x \in (0, 1], avem x−1≤0x - 1 \le 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0. Așadar, funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x−1≥0x - 1 \ge 0, deci f′(x)≥0f'(x) \ge 0. Așadar, funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)


c)

  • Calculăm limitele funcției la capetele domeniului de definiție:
lim⁡x→0x>0f(x)=lim⁡x→0x>0(x4−2−4ln⁡x)=0−2−4(−∞)=+∞\lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} f(x) = \lim_{\substack{x \to 0 \\ x > 0}} (x^4 - 2 - 4\ln x) = 0 - 2 - 4(-\infty) = +\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x4−2−4ln⁡x)=lim⁡x→+∞x4(1−2x4−4ln⁡xx4)=+∞⋅(1−0−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x^4 - 2 - 4\ln x\right) = \lim_{x \to +\infty} x^4\left(1 - \frac{2}{x^4} - \frac{4\ln x}{x^4}\right) = +\infty \cdot (1 - 0 - 0) = +\infty

(2p)

  • Calculăm valoarea minimului global al funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=14−2−4ln⁡1=1−2−0=−1<0f(1) = 1^4 - 2 - 4\ln 1 = 1 - 2 - 0 = -1 < 0
  • Analizăm numărul soluțiilor pe fiecare subinterval:
    • Pe (0,1](0, 1], funcția ff este continuă și strict descrescătoare, iar f((0,1])=[−1,+∞)f((0, 1]) = [-1, +\infty). Deoarece 0∈(−1,+∞)0 \in (-1, +\infty), conform proprietății lui Darboux, ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o unică soluție x1∈(0,1)x_1 \in (0, 1).
    • Pe [1,+∞)[1, +\infty), funcția ff este continuă și strict crescătoare, iar f([1,+∞))=[−1,+∞)f([1, +\infty)) = [-1, +\infty). Deoarece 0∈(−1,+∞)0 \in (-1, +\infty), ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o unică soluție x2∈(1,+∞)x_2 \in (1, +\infty).
  • Cum x1≠x2x_1 \neq x_2 și f(1)=−1≠0f(1) = -1 \neq 0, ecuația f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții distincte în intervalul (0,+∞)(0, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1+2xx4+1f(x) = 1 + \frac{2x}{x^4 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x4+1)f(x) dx=115\int_0^1 (x^4 + 1) f(x) \, dx = \frac{11}{5}. (5p)

b) Se consideră F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Știind că graficul funcției FF are asimptotă oblică spre +∞+\infty, determinați panta acestei asimptote. (5p)

c) Se consideră funcția G:R→RG: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, primitiva funcției ff pentru care G(0)=0G(0) = 0. Arătați că:

∫01xG(x) dx=13+π8−14ln⁡2\int_0^1 x G(x) \, dx = \frac{1}{3} + \frac{\pi}{8} - \frac{1}{4}\ln 2

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
(x4+1)f(x)=(x4+1)(1+2xx4+1)=x4+1+2x=x4+2x+1(x^4 + 1)f(x) = (x^4 + 1)\left(1 + \frac{2x}{x^4 + 1}\right) = x^4 + 1 + 2x = x^4 + 2x + 1
  • Calculăm integrala definită:
∫01(x4+1)f(x) dx=∫01(x4+2x+1) dx=(x55+x2+x)∣01\int_0^1 (x^4 + 1)f(x) \, dx = \int_0^1 (x^4 + 2x + 1) \, dx = \left.\left(\frac{x^5}{5} + x^2 + x\right)\right|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=(15+1+1)−0=15+2=115= \left(\frac{1}{5} + 1 + 1\right) - 0 = \frac{1}{5} + 2 = \frac{11}{5}

(2p)


b)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, avem F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Panta asimptotei oblice y=mx+ny = mx + n spre +∞+\infty la graficul funcției FF este dată de limita m=lim⁡x→+∞F(x)xm = \lim_{x \to +\infty} \frac{F(x)}{x}.
  • Cum lim⁡x→+∞x=+∞\lim_{x \to +\infty} x = +\infty și FF este continuă și derivabilă, aplicăm regula lui L’Hôpital (cazul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]):
m=lim⁡x→+∞F(x)x=lim⁡x→+∞F′(x)1=lim⁡x→+∞f(x)m = \lim_{x \to +\infty} \frac{F(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{F'(x)}{1} = \lim_{x \to +\infty} f(x) =lim⁡x→+∞(1+2xx4+1)=1+0=1= \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{2x}{x^4 + 1}\right) = 1 + 0 = 1

(3p)

  • Așadar, panta asimptotei oblice spre +∞+\infty este egală cu 11.

(2p)


c)

  • Determinăm forma analitică a primitivei G(x)G(x) ce verifică G(0)=0G(0) = 0:
G(x)=∫0xf(t) dt=∫0x(1+2tt4+1) dt=∫0x1 dt+∫0x(t2)′(t2)2+1 dtG(x) = \int_0^x f(t) \, dt = \int_0^x \left(1 + \frac{2t}{t^4 + 1}\right) \, dt = \int_0^x 1 \, dt + \int_0^x \frac{(t^2)'}{(t^2)^2 + 1} \, dt =t∣0x+arctan⁡(t2)∣0x=x+arctan⁡(x2),pentru orice x∈R= \left. t \right|_0^x + \left. \arctan(t^2) \right|_0^x = x + \arctan(x^2), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Integrala cerută devine:
∫01xG(x) dx=∫01x(x+arctan⁡(x2)) dx=∫01x2 dx+∫01xarctan⁡(x2) dx\int_0^1 x G(x) \, dx = \int_0^1 x\left(x + \arctan(x^2)\right) \, dx = \int_0^1 x^2 \, dx + \int_0^1 x\arctan(x^2) \, dx
  • Calculăm prima integrală:
∫01x2 dx=x33∣01=13\int_0^1 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1}{3}
  • Pentru a doua integrală, scriem x=12(x2)′x = \frac{1}{2}(x^2)' și aplicăm metoda integrării prin părți:
∫01xarctan⁡(x2) dx=12∫01(x2)′arctan⁡(x2) dx=12(x2arctan⁡(x2)∣01−∫01x2⋅2x(x2)2+1 dx)\int_0^1 x\arctan(x^2) \, dx = \frac{1}{2}\int_0^1 (x^2)' \arctan(x^2) \, dx = \frac{1}{2}\left( \left. x^2\arctan(x^2) \right|_0^1 - \int_0^1 x^2 \cdot \frac{2x}{(x^2)^2 + 1} \, dx \right) =12(1⋅arctan⁡1−0)−12∫012x3x4+1 dx= \frac{1}{2}\left( 1 \cdot \arctan 1 - 0 \right) - \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{2x^3}{x^4 + 1} \, dx
  • Deoarece arctan⁡1=π4\arctan 1 = \frac{\pi}{4} și 2x3=12(x4+1)′2x^3 = \frac{1}{2}(x^4 + 1)':
=12⋅π4−14∫01(x4+1)′x4+1 dx=π8−14ln⁡(x4+1)∣01= \frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{4} - \frac{1}{4} \int_0^1 \frac{(x^4 + 1)'}{x^4 + 1} \, dx = \frac{\pi}{8} - \left. \frac{1}{4}\ln(x^4 + 1) \right|_0^1 =π8−14(ln⁡2−ln⁡1)=π8−14ln⁡2= \frac{\pi}{8} - \frac{1}{4}(\ln 2 - \ln 1) = \frac{\pi}{8} - \frac{1}{4}\ln 2
  • Însumând cele două rezultate:
∫01xG(x) dx=13+π8−14ln⁡2\int_0^1 x G(x) \, dx = \frac{1}{3} + \frac{\pi}{8} - \frac{1}{4}\ln 2

(3p)