BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2021 - Matematică Mate-Info - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (1+i)2−2(1+i)+2=0(1 + i)^2 - 2(1 + i) + 2 = 0, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului (1+i)2(1 + i)^2 și desfacem paranteza din al doilea termen:
(1+i)2=12+2i+i2=1+2i−1=2i(1 + i)^2 = 1^2 + 2i + i^2 = 1 + 2i - 1 = 2i −2(1+i)=−2−2i-2(1 + i) = -2 - 2i

(3p)

  • Înlocuim termenii în expresia din membrul stâng și reducem termenii asemenea:
(1+i)2−2(1+i)+2=2i−2−2i+2=(2i−2i)+(−2+2)=0(1 + i)^2 - 2(1 + i) + 2 = 2i - 2 - 2i + 2 = (2i - 2i) + (-2 + 2) = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ax−5f(x) = x^2 + ax - 5, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctul M(1,2)M(1, 2) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul M(1,2)M(1, 2) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(1)=2f(1) = 2:
f(1)=12+a⋅1−5=a−4f(1) = 1^2 + a \cdot 1 - 5 = a - 4 a−4=2a - 4 = 2

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
a=2+4=6a = 2 + 4 = 6

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

log⁡4(x2+1)=log⁡4x+log⁡4(x+1)\log_4(x^2 + 1) = \log_4 x + \log_4(x + 1)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență ale logaritmilor:

    • x2+1>0x^2 + 1 > 0, adevărat pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R};
    • x>0x > 0;
    • x+1>0  ⟺  x>−1x + 1 > 0 \iff x > -1.
    • Intersectând aceste condiții, obținem domeniul admisibil de soluții x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).
  • Aplicăm proprietatea logaritmului unei sume, log⁡4x+log⁡4(x+1)=log⁡4(x(x+1))\log_4 x + \log_4(x + 1) = \log_4(x(x + 1)):

log⁡4(x2+1)=log⁡4(x2+x)\log_4(x^2 + 1) = \log_4(x^2 + x)

(3p)

  • Din injectivitatea funcției logaritmice deducem egalitatea argumentelor:
x2+1=x2+x  ⟺  x=1x^2 + 1 = x^2 + x \iff x = 1
  • Verificăm condiția de existență: 1∈(0,+∞)1 \in (0, +\infty), deci soluția este x=1x = 1.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 2 și cu 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile:
    • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999.
    • Numărul total de cazuri posibile este 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90.

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile:
    • Un număr natural este divizibil cu 2 și cu 5 dacă și numai dacă este divizibil cu cmmmc(2,5)=10\text{cmmmc}(2, 5) = 10 (adică are ultima cifră 0).
    • Numerele de două cifre divizibile cu 10 sunt: 10,20,30,40,50,60,70,80,9010, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90.
    • Sunt 99 numere, deci avem 99 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=990=110P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(3,4)M(3, 4), N(0,1)N(0, 1) și P(3,0)P(3, 0). Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul PP și este paralelă cu dreapta MNMN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei MNMN:
mMN=yN−yMxN−xM=1−40−3=−3−3=1m_{MN} = \frac{y_N - y_M}{x_N - x_M} = \frac{1 - 4}{0 - 3} = \frac{-3}{-3} = 1
  • Deoarece dreapta dd este paralelă cu MNMN, pantele lor sunt egale:
md=mMN=1m_d = m_{MN} = 1

(3p)

  • Punctul P(3,0)P(3, 0) aparține dreptei dd, deci ecuația dreptei este:
y−yP=md(x−xP)  ⟺  y−0=1(x−3)y - y_P = m_d(x - x_P) \iff y - 0 = 1(x - 3) y=x−3saux−y−3=0y = x - 3 \quad \text{sau} \quad x - y - 3 = 0

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în CC. Arătați că:

tg⁡B=1tg⁡A\operatorname{tg} B = \frac{1}{\operatorname{tg} A}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în CC, unghiurile ascuțite AA și BB sunt complementare (A+B=90∘A + B = 90^\circ).
  • Scriem tangenta unghiului AA ca raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg⁡A=BCAC\operatorname{tg} A = \frac{BC}{AC}

(2p)

  • Scriem tangenta unghiului BB ca raportul dintre cateta opusă lui BB și cateta alăturată:
tg⁡B=ACBC\operatorname{tg} B = \frac{AC}{BC}
  • Observăm că:
1tg⁡A=1BCAC=ACBC=tg⁡B\frac{1}{\operatorname{tg} A} = \frac{1}{\frac{BC}{AC}} = \frac{AC}{BC} = \operatorname{tg} B deci tg⁡B=1tg⁡A  ⟺  tg⁡A⋅tg⁡B=1\text{deci } \operatorname{tg} B = \frac{1}{\operatorname{tg} A} \iff \operatorname{tg} A \cdot \operatorname{tg} B = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(a+20−a0203a02−3a)A(a) = \begin{pmatrix} a + 2 & 0 & -a \\ 0 & 2 & 0 \\ 3a & 0 & 2 - 3a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=8\det(A(0)) = 8. (5p)

b) Determinați matricea B∈M3(R)B \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}), știind că aB=A(a)−2I3aB = A(a) - 2I_3, pentru orice număr real aa. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care det⁡(A(n)⋅A(−n))>0\det(A(n) \cdot A(-n)) > 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=0a = 0, înlocuim în expresia matricei A(a)A(a):
A(0)=(0+20−00203⋅002−3⋅0)=(200020002)=2I3A(0) = \begin{pmatrix} 0 + 2 & 0 & -0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 3 \cdot 0 & 0 & 2 - 3 \cdot 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_3

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei diagonale A(0)A(0):
det⁡(A(0))=∣200020002∣=2⋅2⋅2=8\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 \cdot 2 = 8

(3p)


b)

  • Calculăm diferența A(a)−2I3A(a) - 2I_3:
A(a)−2I3=(a+20−a0203a02−3a)−(200020002)=(a0−a0003a0−3a)A(a) - 2I_3 = \begin{pmatrix} a + 2 & 0 & -a \\ 0 & 2 & 0 \\ 3a & 0 & 2 - 3a \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a & 0 & -a \\ 0 & 0 & 0 \\ 3a & 0 & -3a \end{pmatrix}

(3p)

  • Dăm factor comun scalarul aa:
aB=a(10−100030−3)aB = a \begin{pmatrix} 1 & 0 & -1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 3 & 0 & -3 \end{pmatrix}
  • Deoarece relația are loc pentru orice număr real aa, deducem matricea BB:
B=(10−100030−3)B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & -1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 3 & 0 & -3 \end{pmatrix}

(2p)


c)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un parametru oarecare a∈Ra \in \mathbb{R}, dezvoltând după linia a doua (sau coloana a doua):
det⁡(A(a))=2⋅(−1)2+2⋅∣a+2−a3a2−3a∣\det(A(a)) = 2 \cdot (-1)^{2+2} \cdot \begin{vmatrix} a + 2 & -a \\ 3a & 2 - 3a \end{vmatrix} =2[(a+2)(2−3a)−(−a)(3a)]=2[2a−3a2+4−6a+3a2]= 2 \left[ (a + 2)(2 - 3a) - (-a)(3a) \right] = 2 \left[ 2a - 3a^2 + 4 - 6a + 3a^2 \right] =2(4−4a)=8(1−a)= 2(4 - 4a) = 8(1 - a)

(3p)

  • Folosind proprietatea determinantului produsului det⁡(XY)=det⁡(X)⋅det⁡(Y)\det(XY) = \det(X) \cdot \det(Y), avem:
det⁡(A(n)⋅A(−n))=det⁡(A(n))⋅det⁡(A(−n))=[8(1−n)]⋅[8(1−(−n))]=64(1−n)(1+n)=64(1−n2)\det(A(n) \cdot A(-n)) = \det(A(n)) \cdot \det(A(-n)) = [8(1 - n)] \cdot [8(1 - (-n))] = 64(1 - n)(1 + n) = 64(1 - n^2)
  • Inecuația dată devine:
64(1−n2)>0  ⟺  1−n2>0  ⟺  n2<164(1 - n^2) > 0 \iff 1 - n^2 > 0 \iff n^2 < 1
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, singura valoare posibilă este:
n=0n = 0

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=12(x+y+∣x−y∣)x * y = \frac{1}{2}(x + y + |x - y|)

a) Arătați că 2∗0=22 * 0 = 2. (5p)

b) Demonstrați că, dacă aa și bb sunt numere reale astfel încât a≤ba \le b, atunci a∗b=ba * b = b. (5p)

c) Determinați numerele reale xx pentru care (2x)∗(x2+1)∗(−2x)=10(2x) * (x^2 + 1) * (-2x) = 10. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

(Observație teoretică:) Legea dată reprezintă operația de maxim dintre două numere, adică x∗y=max⁡(x,y)x * y = \max(x, y).


a)

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=0y = 0 în formula legii de compoziție:
2∗0=12(2+0+∣2−0∣)=12(2+∣2∣)2 * 0 = \frac{1}{2}(2 + 0 + |2 - 0|) = \frac{1}{2}(2 + |2|)

(3p)

=12(2+2)=42=2= \frac{1}{2}(2 + 2) = \frac{4}{2} = 2

(2p)


b)

  • Deoarece a≤ba \le b, avem a−b≤0a - b \le 0, deci ∣a−b∣=−(a−b)=b−a|a - b| = -(a - b) = b - a:

(2p)

  • Înlocuim în expresia legii de compoziție:
a∗b=12(a+b+∣a−b∣)=12(a+b+b−a)=12(2b)=ba * b = \frac{1}{2}(a + b + |a - b|) = \frac{1}{2}(a + b + b - a) = \frac{1}{2}(2b) = b

pentru orice numere reale aa și bb cu a≤ba \le b.

(3p)


c)

  • Comparăm termenii (x2+1)(x^2 + 1) și 2x2x, respectiv −2x-2x:

    • (x2+1)−2x=(x−1)2≥0  ⟹  2x≤x2+1(x^2 + 1) - 2x = (x - 1)^2 \ge 0 \implies 2x \le x^2 + 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • (x2+1)−(−2x)=(x+1)2≥0  ⟹  −2x≤x2+1(x^2 + 1) - (-2x) = (x + 1)^2 \ge 0 \implies -2x \le x^2 + 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Folosind proprietatea demonstrată la subpunctul b):

    • Deoarece 2x≤x2+12x \le x^2 + 1, avem:
(2x)∗(x2+1)=x2+1(2x) * (x^2 + 1) = x^2 + 1
  • Deoarece −2x≤x2+1-2x \le x^2 + 1, aplicând comutativitatea (sau legea pe paranteza următoare):
(x2+1)∗(−2x)=(−2x)∗(x2+1)=x2+1(x^2 + 1) * (-2x) = (-2x) * (x^2 + 1) = x^2 + 1
  • Folosind asociativitatea legii ∗*:
(2x)∗(x2+1)∗(−2x)=[(2x)∗(x2+1)]∗(−2x)=(x2+1)∗(−2x)=x2+1(2x) * (x^2 + 1) * (-2x) = [(2x) * (x^2 + 1)] * (-2x) = (x^2 + 1) * (-2x) = x^2 + 1

(3p)

  • Ecuația devine:
x2+1=10  ⟺  x2=9  ⟺  x=−3saux=3x^2 + 1 = 10 \iff x^2 = 9 \iff x = -3 \quad \text{sau} \quad x = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−x2+3f(x) = x - \sqrt{x^2 + 3}.

a) Arătați că f′(x)=x2+3−xx2+3f'(x) = \frac{\sqrt{x^2 + 3} - x}{\sqrt{x^2 + 3}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care ecuația f(x)=af(x) = a are soluție. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, fiind diferența a două funcții derivabile. Calculăm derivata:
f′(x)=(x)′−(x2+3)′=1−(x2+3)′2x2+3=1−2x2x2+3f'(x) = (x)' - (\sqrt{x^2 + 3})' = 1 - \frac{(x^2 + 3)'}{2\sqrt{x^2 + 3}} = 1 - \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 3}}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=1−xx2+3=x2+3−xx2+3,x∈Rf'(x) = 1 - \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}} = \frac{\sqrt{x^2 + 3} - x}{\sqrt{x^2 + 3}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Calculăm limita funcției ff la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x−x2+3)=(∞−∞)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (x - \sqrt{x^2 + 3}) = (\infty - \infty)
  • Raționalizăm expresia înmulțind și împărțind cu conjugata x+x2+3x + \sqrt{x^2 + 3}:
lim⁡x→+∞(x−x2+3)(x+x2+3)x+x2+3=lim⁡x→+∞x2−(x2+3)x+x2+3=lim⁡x→+∞−3x+x2+3=−3+∞=0\lim_{x \to +\infty} \frac{(x - \sqrt{x^2 + 3})(x + \sqrt{x^2 + 3})}{x + \sqrt{x^2 + 3}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - (x^2 + 3)}{x + \sqrt{x^2 + 3}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-3}{x + \sqrt{x^2 + 3}} = \frac{-3}{+\infty} = 0

(3p)

  • Deoarece limita este finită și egală cu 00, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c)

  • Determinăm semnul derivatei f′(x)f'(x) pe R\mathbb{R}:
    • Deoarece x2+3>x2x^2 + 3 > x^2, avem x2+3>x2=∣x∣≥x\sqrt{x^2 + 3} > \sqrt{x^2} = |x| \ge x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Rezultă că numărătorul x2+3−x>0\sqrt{x^2 + 3} - x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Numitorul x2+3>0\sqrt{x^2 + 3} > 0, prin urmare:
f′(x)>0,pentru orice x∈Rf'(x) > 0, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Deducem că funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(2p)

  • Calculăm limita la −∞-\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x−x2+3)=−∞−∞=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x - \sqrt{x^2 + 3}) = -\infty - \infty = -\infty
  • De la punctul b) știm că lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0.
  • Cum funcția ff este continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, conform proprietății lui Darboux imaginea funcției este intervalul:
Im⁡f=(lim⁡x→−∞f(x),lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,0)\operatorname{Im} f = \left( \lim_{x \to -\infty} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x) \right) = (-\infty, 0)
  • Ecuația f(x)=af(x) = a are soluție dacă și numai dacă a∈Im⁡fa \in \operatorname{Im} f, adică:
a∈(−∞,0)a \in (-\infty, 0)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+x+3f(x) = \frac{x}{x^2 + x + 3}.

a) Arătați că ∫02(x2+x+3)f(x) dx=2\int_0^2 (x^2 + x + 3) f(x) \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫12g(x) dx=ln⁡95\int_1^2 g(x) \, dx = \ln\frac{9}{5}, unde g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=2x+1xf(x)g(x) = \frac{2x + 1}{x} f(x). (5p)

c) Se consideră numerele reale aa și bb, cu 0≤a<b0 \le a < b. Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫ab(f(x))n dxI_n = \int_a^b (f(x))^n \, dx. Demonstrați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫02(x2+x+3)f(x) dx=∫02(x2+x+3)⋅xx2+x+3 dx=∫02x dx\int_0^2 (x^2 + x + 3) f(x) \, dx = \int_0^2 (x^2 + x + 3) \cdot \frac{x}{x^2 + x + 3} \, dx = \int_0^2 x \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=x22∣02=222−022=42=2= \left. \frac{x^2}{2} \right|_0^2 = \frac{2^2}{2} - \frac{0^2}{2} = \frac{4}{2} = 2

(2p)


b)

  • Exprimăm funcția g(x)g(x) pe (0,+∞)(0, +\infty):
g(x)=2x+1x⋅xx2+x+3=2x+1x2+x+3g(x) = \frac{2x + 1}{x} \cdot \frac{x}{x^2 + x + 3} = \frac{2x + 1}{x^2 + x + 3}
  • Observăm că numărătorul este chiar derivata numitorului, (x2+x+3)′=2x+1(x^2 + x + 3)' = 2x + 1:
∫12g(x) dx=∫12(x2+x+3)′x2+x+3 dx=ln⁡(x2+x+3)∣12\int_1^2 g(x) \, dx = \int_1^2 \frac{(x^2 + x + 3)'}{x^2 + x + 3} \, dx = \left. \ln(x^2 + x + 3) \right|_1^2

(3p)

  • Calculăm valorile la capetele de integrare:
=ln⁡(22+2+3)−ln⁡(12+1+3)=ln⁡9−ln⁡5=ln⁡95= \ln(2^2 + 2 + 3) - \ln(1^2 + 1 + 3) = \ln 9 - \ln 5 = \ln\frac{9}{5}

(2p)


c)

  • Arătăm că 0≤f(x)≤120 \le f(x) \le \frac{1}{2} pentru orice x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty):
    • Pentru x≥0x \ge 0, evident f(x)=xx2+x+3≥0f(x) = \frac{x}{x^2 + x + 3} \ge 0.
    • Comparăm f(x)f(x) cu 12\frac{1}{2}:
12−f(x)=12−xx2+x+3=x2+x+3−2x2(x2+x+3)=x2−x+32(x2+x+3)\frac{1}{2} - f(x) = \frac{1}{2} - \frac{x}{x^2 + x + 3} = \frac{x^2 + x + 3 - 2x}{2(x^2 + x + 3)} = \frac{x^2 - x + 3}{2(x^2 + x + 3)}
  • Trinomul x2−x+3x^2 - x + 3 are discriminantul Δ=1−12=−11<0\Delta = 1 - 12 = -11 < 0, deci x2−x+3>0x^2 - x + 3 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Deoarece numitorul 2(x2+x+3)>02(x^2 + x + 3) > 0, deducem 12−f(x)>0  ⟹  f(x)<12\frac{1}{2} - f(x) > 0 \implies f(x) < \frac{1}{2}.
  • Prin urmare, 0≤f(x)≤120 \le f(x) \le \frac{1}{2} pentru orice x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty).

(2p)

  • Ridicând la puterea n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, avem:
0≤(f(x))n≤(12)n,pentru orice x∈[0,+∞)0 \le (f(x))^n \le \left(\frac{1}{2}\right)^n, \quad \text{pentru orice } x \in [0, +\infty)
  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [a,b][a, b], cu 0≤a<b0 \le a < b:
0≤∫ab(f(x))n dx≤∫ab(12)n dx0 \le \int_a^b (f(x))^n \, dx \le \int_a^b \left(\frac{1}{2}\right)^n \, dx 0≤In≤(12)n(b−a)0 \le I_n \le \left(\frac{1}{2}\right)^n (b - a)
  • Trecem la limită când n→+∞n \to +\infty:
    • Deoarece ∣12∣<1\left|\frac{1}{2}\right| < 1, avem lim⁡n→+∞(12)n=0\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{1}{2}\right)^n = 0, deci lim⁡n→+∞(12)n(b−a)=0\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{1}{2}\right)^n (b - a) = 0.
    • Conform criteriului cleștelui, obținem:
lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(3p)