BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 12

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați partea întreagă a numărului a=42a = \frac{4}{\sqrt{2}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raționalizăm numitorul fracției amplificând cu 2\sqrt{2}:
a=42=422=22=8a = \frac{4}{\sqrt{2}} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2} = \sqrt{8}

(2 puncte)

  • Încadrăm numărul 8\sqrt{8} între două pătrate perfecte consecutive:
4<8<9  ⟹  4<8<9  ⟹  2<22<34 < 8 < 9 \implies \sqrt{4} < \sqrt{8} < \sqrt{9} \implies 2 < 2\sqrt{2} < 3
  • Deoarece 2<a<32 < a < 3, partea întreagă a numărului aa este:
[a]=2[a] = 2

(3 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+mx+1f(x) = x^2 + mx + 1, unde mm este număr real. Determinați numerele reale mm, știind că axa OxOx este tangentă la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Axa OxOx este tangentă la parabola asociată funcției de gradul al doilea ff dacă și numai dacă ecuația f(x)=0f(x) = 0 are o rădăcină reală dublă, adică discriminantul este nul:
Δ=0\Delta = 0

(2 puncte)

  • Calculăm discriminantul trinomului x2+mx+1x^2 + mx + 1:
Δ=m2−4⋅1⋅1=m2−4\Delta = m^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = m^2 - 4
  • Rezolvăm ecuația Δ=0\Delta = 0:
m2−4=0  ⟺  m2=4  ⟺  m=−2saum=2m^2 - 4 = 0 \iff m^2 = 4 \iff m = -2 \quad \text{sau} \quad m = 2

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația (x−1)(x+2)=(x+2)x−1\sqrt{(x - 1)(x + 2)} = (x + 2)\sqrt{x - 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență pentru radicali:

    • Condiția x−1≥0  ⟹  x≥1x - 1 \ge 0 \implies x \ge 1, adică x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).
    • Pentru x≥1x \ge 1, avem automat x+2≥3>0x + 2 \ge 3 > 0, deci (x−1)(x+2)≥0(x - 1)(x + 2) \ge 0, iar ambii membri ai ecuației sunt pozitivi sau nuli.
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:

(x−1)(x+2)=(x+2)2(x−1)(x - 1)(x + 2) = (x + 2)^2 (x - 1)
  • Trecem toți termenii în membrul stâng și dăm factor comun:
(x−1)(x+2)−(x+2)2(x−1)=0  ⟺  (x−1)(x+2)[1−(x+2)]=0(x - 1)(x + 2) - (x + 2)^2 (x - 1) = 0 \iff (x - 1)(x + 2)[1 - (x + 2)] = 0 (x−1)(x+2)(−x−1)=0  ⟺  −(x−1)(x+2)(x+1)=0(x - 1)(x + 2)(-x - 1) = 0 \iff -(x - 1)(x + 2)(x + 1) = 0

(2 puncte)

  • Analizăm soluțiile ecuației algebrice obținute în raport cu domeniul x≥1x \ge 1:

    • x=−2<1x = -2 < 1, care nu convine (radicalul x−1\sqrt{x-1} nu este definit pe R\mathbb{R});
    • x=−1<1x = -1 < 1, care nu convine;
    • x=1≥1x = 1 \ge 1, care convine: 0⋅3=3⋅0  ⟺  0=0\sqrt{0 \cdot 3} = 3 \cdot \sqrt{0} \iff 0 = 0 (adevărat).
  • Mulțimea soluțiilor reale este:

S={1}S = \{1\}

(3 puncte)


4. Determinați numărul natural nn, n≥2n \ge 2, știind că mulțimea {3,4,5,…,n+2}\{3, 4, 5, \dots, n + 2\} are exact 55 de submulțimi cu 2 elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm cardinalul mulțimii M={3,4,5,…,n+2}M = \{3, 4, 5, \dots, n + 2\}:
card(M)=(n+2)−3+1=n\text{card}(M) = (n + 2) - 3 + 1 = n
  • Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este dat de combinările Cn2C_n^2:
Cn2=55  ⟺  n(n−1)2=55  ⟺  n(n−1)=110  ⟺  n2−n−110=0C_n^2 = 55 \iff \frac{n(n - 1)}{2} = 55 \iff n(n - 1) = 110 \iff n^2 - n - 110 = 0

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−110)=1+440=441=212\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-110) = 1 + 440 = 441 = 21^2 n1=1+212=11,n2=1−212=−10n_1 = \frac{1 + 21}{2} = 11, \quad n_2 = \frac{1 - 21}{2} = -10
  • Deoarece nn este număr natural și n≥2n \ge 2, soluția negativă se respinge și obținem:
n=11n = 11

(2 puncte)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră dreptele d1d_1 și d2d_2, de ecuații 2x−y+1=02x - y + 1 = 0, respectiv x+y+2=0x + y + 2 = 0. Determinați ecuația dreptei dd care este perpendiculară pe dreapta d2d_2 și trece prin punctul de intersecție a dreptelor d1d_1 și d2d_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm coordonatele punctului de intersecție M(x,y)M(x, y) rezolvând sistemul format de ecuațiile dreptelor d1d_1 și d2d_2:
{2x−y+1=0x+y+2=0\begin{cases} 2x - y + 1 = 0 \\ x + y + 2 = 0 \end{cases}
  • Adunând cele două ecuații termen cu termen, obținem 3x+3=0  ⟹  x=−13x + 3 = 0 \implies x = -1.
  • Înlocuind în a doua ecuație: −1+y+2=0  ⟹  y=−1-1 + y + 2 = 0 \implies y = -1.
  • Punctul de intersecție este M(−1,−1)M(-1, -1).

(2 puncte)

  • Scriem ecuația dreptei d2d_2 sub formă explicită pentru a-i determina panta:
y=−x−2  ⟹  md2=−1y = -x - 2 \implies m_{d_2} = -1
  • Condiția de perpendicularitate d⊥d2d \perp d_2 impune ca produsul pantelor să fie −1-1:
md⋅md2=−1  ⟺  md⋅(−1)=−1  ⟹  md=1m_d \cdot m_{d_2} = -1 \iff m_d \cdot (-1) = -1 \implies m_d = 1
  • Ecuația dreptei dd care trece prin M(−1,−1)M(-1, -1) cu panta md=1m_d = 1 este:
y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−(−1)=1⋅(x−(−1))  ⟺  y+1=x+1  ⟺  y=xy - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - (-1) = 1 \cdot (x - (-1)) \iff y + 1 = x + 1 \iff y = x

(3 puncte)


6. Arătați că sin⁡5π12+sin⁡π12=62\sin\frac{5\pi}{12} + \sin\frac{\pi}{12} = \frac{\sqrt{6}}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de transformare a sumei de sinusuri în produs, sin⁡p+sin⁡q=2sin⁡p+q2cos⁡p−q2\sin p + \sin q = 2\sin\frac{p+q}{2}\cos\frac{p-q}{2}:
sin⁡5π12+sin⁡π12=2sin⁡(5π12+π122)cos⁡(5π12−π122)\sin\frac{5\pi}{12} + \sin\frac{\pi}{12} = 2\sin\left(\frac{\frac{5\pi}{12} + \frac{\pi}{12}}{2}\right) \cos\left(\frac{\frac{5\pi}{12} - \frac{\pi}{12}}{2}\right)
  • Calculăm argumentele:
5π12+π122=6π122=π22=π4\frac{\frac{5\pi}{12} + \frac{\pi}{12}}{2} = \frac{\frac{6\pi}{12}}{2} = \frac{\frac{\pi}{2}}{2} = \frac{\pi}{4} 5π12−π122=4π122=π32=π6\frac{\frac{5\pi}{12} - \frac{\pi}{12}}{2} = \frac{\frac{4\pi}{12}}{2} = \frac{\frac{\pi}{3}}{2} = \frac{\pi}{6} sin⁡5π12+sin⁡π12=2sin⁡π4cos⁡π6\sin\frac{5\pi}{12} + \sin\frac{\pi}{12} = 2\sin\frac{\pi}{4}\cos\frac{\pi}{6}

(3 puncte)

  • Înlocuim valorile trigonometrice fundamentale sin⁡π4=22\sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2} și cos⁡π6=32\cos\frac{\pi}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}:
2⋅22⋅32=622 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{6}}{2}

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(m,x)=(2−x11m33−2x)A(m, x) = \begin{pmatrix} 2 & -x & 1 \\ 1 & m & 3 \\ 3 & -2 & x \end{pmatrix}

unde mm și xx sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(4,2))=0\det(A(4, 2)) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim m=4m = 4 și x=2x = 2 în matricea A(m,x)A(m, x):
A(4,2)=(2−211433−22)A(4, 2) = \begin{pmatrix} 2 & -2 & 1 \\ 1 & 4 & 3 \\ 3 & -2 & 2 \end{pmatrix} det⁡(A(4,2))=∣2−211433−22∣\det(A(4, 2)) = \begin{vmatrix} 2 & -2 & 1 \\ 1 & 4 & 3 \\ 3 & -2 & 2 \end{vmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(4,2))=2⋅4⋅2+1⋅(−2)⋅1+(−2)⋅3⋅3−1⋅4⋅3−3⋅(−2)⋅2−2⋅1⋅(−2)\det(A(4, 2)) = 2 \cdot 4 \cdot 2 + 1 \cdot (-2) \cdot 1 + (-2) \cdot 3 \cdot 3 - 1 \cdot 4 \cdot 3 - 3 \cdot (-2) \cdot 2 - 2 \cdot 1 \cdot (-2) =16+(−2)+(−18)−12−(−12)−(−4)=16−2−18−12+12+4=0= 16 + (-2) + (-18) - 12 - (-12) - (-4) = 16 - 2 - 18 - 12 + 12 + 4 = 0

(3 puncte)


b) Determinați rangul matricei A(2,1)A(2, 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea pentru m=2m = 2 și x=1x = 1:
A(2,1)=(2−111233−21)A(2, 1) = \begin{pmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 1 & 2 & 3 \\ 3 & -2 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul matricei A(2,1)A(2, 1):
det⁡(A(2,1))=∣2−111233−21∣\det(A(2, 1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 & 1 \\ 1 & 2 & 3 \\ 3 & -2 & 1 \end{vmatrix} =2⋅2⋅1+(−1)⋅3⋅3+1⋅1⋅(−2)−1⋅2⋅3−3⋅(−2)⋅2−1⋅(−1)⋅1= 2 \cdot 2 \cdot 1 + (-1) \cdot 3 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot (-2) - 1 \cdot 2 \cdot 3 - 3 \cdot (-2) \cdot 2 - 1 \cdot (-1) \cdot 1 =4−9−2−6+12+1=0= 4 - 9 - 2 - 6 + 12 + 1 = 0
  • Deoarece det⁡(A(2,1))=0\det(A(2, 1)) = 0, rangul matricei este mai mic sau egal cu 2:
rang⁡(A(2,1))≤2\operatorname{rang}(A(2, 1)) \le 2

(3 puncte)

  • Căutăm un minor de ordinul 2 nenul. Alegem minorul format din primele două linii și primele două coloane:
Δ2=∣2−112∣=2⋅2−(−1)⋅1=4+1=5≠0\Delta_2 = \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 - (-1) \cdot 1 = 4 + 1 = 5 \neq 0
  • Deoarece există un minor de ordin 2 nenul și determinantul de ordin 3 este nul, obținem:
rang⁡(A(2,1))=2\operatorname{rang}(A(2, 1)) = 2

(2 puncte)


c) Determinați perechile de numere naturale nenule și distincte (n,p)(n, p) pentru care det⁡(A(3,n))=det⁡(A(3,p))\det(A(3, n)) = \det(A(3, p)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru m=3m = 3 și o valoare oarecare xx, matricea este:
A(3,x)=(2−x11333−2x)A(3, x) = \begin{pmatrix} 2 & -x & 1 \\ 1 & 3 & 3 \\ 3 & -2 & x \end{pmatrix}
  • Calculăm determinantul în funcție de xx:
det⁡(A(3,x))=2⋅3⋅x+(−x)⋅3⋅3+1⋅1⋅(−2)−1⋅3⋅3−3⋅(−2)⋅2−x⋅1⋅(−x)\det(A(3, x)) = 2 \cdot 3 \cdot x + (-x) \cdot 3 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot (-2) - 1 \cdot 3 \cdot 3 - 3 \cdot (-2) \cdot 2 - x \cdot 1 \cdot (-x) =6x−9x−2−9+12+x2=x2−3x+1= 6x - 9x - 2 - 9 + 12 + x^2 = x^2 - 3x + 1
  • Egalitatea det⁡(A(3,n))=det⁡(A(3,p))\det(A(3, n)) = \det(A(3, p)) devine:
n2−3n+1=p2−3p+1  ⟺  n2−p2−3(n−p)=0  ⟺  (n−p)(n+p−3)=0n^2 - 3n + 1 = p^2 - 3p + 1 \iff n^2 - p^2 - 3(n - p) = 0 \iff (n - p)(n + p - 3) = 0

(2 puncte)

  • Deoarece nn și pp sunt numere naturale nenule și distincte, avem n≠pn \neq p, deci n−p≠0n - p \neq 0.
  • Rezultă:
n+p−3=0  ⟺  n+p=3n + p - 3 = 0 \iff n + p = 3
  • Deoarece n,p∈N∗n, p \in \mathbb{N}^*, soluțiile ecuației n+p=3n + p = 3 cu n≠pn \neq p sunt:

    • Dacă n=1  ⟹  p=2n = 1 \implies p = 2, adică perechea (1,2)(1, 2);
    • Dacă n=2  ⟹  p=1n = 2 \implies p = 1, adică perechea (2,1)(2, 1).
  • Perechile căutate sunt:

(1,2)și(2,1)(1, 2) \quad \text{și} \quad (2, 1)

(3 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=xy3−x−y+6x * y = \frac{xy}{3} - x - y + 6

a) Arătați că (−1)∗3=3(-1) * 3 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru x=−1x = -1 și y=3y = 3:
(−1)∗3=(−1)⋅33−(−1)−3+6(-1) * 3 = \frac{(-1) \cdot 3}{3} - (-1) - 3 + 6

(3 puncte)

  • Efectuăm calculele:
(−1)∗3=−1+1−3+6=3(-1) * 3 = -1 + 1 - 3 + 6 = 3

(2 puncte)


b) Arătați că x∗(y+z−3)=(x∗y)+(x∗z)−3x * (y + z - 3) = (x * y) + (x * z) - 3, pentru orice numere reale x,yx, y și zz. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm membrul stâng aplicând definiția legii pentru xx și u=y+z−3u = y + z - 3:
x∗(y+z−3)=x(y+z−3)3−x−(y+z−3)+6x * (y + z - 3) = \frac{x(y + z - 3)}{3} - x - (y + z - 3) + 6 =xy+xz−3x3−x−y−z+3+6=xy3+xz3−x−x−y−z+9= \frac{xy + xz - 3x}{3} - x - y - z + 3 + 6 = \frac{xy}{3} + \frac{xz}{3} - x - x - y - z + 9 =xy3+xz3−2x−y−z+9= \frac{xy}{3} + \frac{xz}{3} - 2x - y - z + 9

(2 puncte)

  • Calculăm membrul drept:
(x∗y)+(x∗z)−3=(xy3−x−y+6)+(xz3−x−z+6)−3(x * y) + (x * z) - 3 = \left(\frac{xy}{3} - x - y + 6\right) + \left(\frac{xz}{3} - x - z + 6\right) - 3 =xy3+xz3−2x−y−z+12−3=xy3+xz3−2x−y−z+9= \frac{xy}{3} + \frac{xz}{3} - 2x - y - z + 12 - 3 = \frac{xy}{3} + \frac{xz}{3} - 2x - y - z + 9
  • Deoarece ambii membri conduc la aceeași expresie, egalitatea este demonstrată:
x∗(y+z−3)=(x∗y)+(x∗z)−3,pentru orice x,y,z∈Rx * (y + z - 3) = (x * y) + (x * z) - 3, \quad \text{pentru orice } x, y, z \in \mathbb{R}

(3 puncte)

Observație didactică: Legea poate fi scrisă restrâns ca x∗y=13(x−3)(y−3)+3x * y = \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) + 3. Cu notația Y=y−3Y = y - 3 și Z=z−3Z = z - 3, proprietatea este distributivitatea înmulțirii față de adunare translatată cu 3: 13(x−3)(Y+Z)+3=[13(x−3)Y+3]+[13(x−3)Z+3]−3\frac{1}{3}(x - 3)(Y + Z) + 3 = \left[\frac{1}{3}(x - 3)Y + 3\right] + \left[\frac{1}{3}(x - 3)Z + 3\right] - 3.


c) Determinați numerele reale xx, x≠3x \neq 3 pentru care (x∗(x+x′−3))+(x′∗(2x−3))=42(x * (x + x' - 3)) + (x' * (2x - 3)) = 42, unde x′x' este simetricul lui xx în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm elementul neutru e∈Re \in \mathbb{R} al legii:
x∗e=x  ⟺  xe3−x−e+6=x  ⟺  e(x3−1)−2x+6=0x * e = x \iff \frac{xe}{3} - x - e + 6 = x \iff e\left(\frac{x}{3} - 1\right) - 2x + 6 = 0   ⟺  e(x−33)−2(x−3)=0  ⟺  (x−3)(e3−2)=0,∀x∈R\iff e\left(\frac{x - 3}{3}\right) - 2(x - 3) = 0 \iff (x - 3)\left(\frac{e}{3} - 2\right) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} e3−2=0  ⟹  e=6\frac{e}{3} - 2 = 0 \implies e = 6
  • Prin definiția elementului simetric, pentru orice x≠3x \neq 3:
x∗x′=x′∗x=e=6x * x' = x' * x = e = 6

(2 puncte)

  • Aplicăm identitatea demonstrată la subpunctul b):
    • Pentru primul termen:
x∗(x+x′−3)=(x∗x)+(x∗x′)−3=(x∗x)+6−3=(x∗x)+3x * (x + x' - 3) = (x * x) + (x * x') - 3 = (x * x) + 6 - 3 = (x * x) + 3
  • Pentru al doilea termen, observăm că 2x−3=x+x−32x - 3 = x + x - 3:
x′∗(2x−3)=x′∗(x+x−3)=(x′∗x)+(x′∗x)−3=6+6−3=9x' * (2x - 3) = x' * (x + x - 3) = (x' * x) + (x' * x) - 3 = 6 + 6 - 3 = 9
  • Ecuația devine:
[(x∗x)+3]+9=42  ⟺  (x∗x)+12=42  ⟺  x∗x=30[(x * x) + 3] + 9 = 42 \iff (x * x) + 12 = 42 \iff x * x = 30
  • Calculăm x∗xx * x:
x23−2x+6=30  ⟺  x23−2x−24=0  ⟺  x2−6x−72=0\frac{x^2}{3} - 2x + 6 = 30 \iff \frac{x^2}{3} - 2x - 24 = 0 \iff x^2 - 6x - 72 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−6)2−4⋅1⋅(−72)=36+288=324=182\Delta = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-72) = 36 + 288 = 324 = 18^2 x1=6+182=12,x2=6−182=−6x_1 = \frac{6 + 18}{2} = 12, \quad x_2 = \frac{6 - 18}{2} = -6
  • Ambele valori sunt diferite de 3, deci soluțiile sunt:
x=−6saux=12x = -6 \quad \text{sau} \quad x = 12

(3 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2−axf(x) = \sqrt{x^2 + 2} - ax, unde aa este număr real.

a) Pentru a=0a = 0, arătați că f′(x)=xx2+2f'(x) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 2}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=0a = 0, funcția devine:
f(x)=x2+2f(x) = \sqrt{x^2 + 2}
  • Deoarece x2+2≥2>0x^2 + 2 \ge 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare pentru funcții compuse (u)′=u′2u(\sqrt{u})' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=(x2+2)′=(x2+2)′2x2+2=2x2x2+2f'(x) = (\sqrt{x^2 + 2})' = \frac{(x^2 + 2)'}{2\sqrt{x^2 + 2}} = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 2}}

(3 puncte)

  • Simplificând prin 2, obținem:
f′(x)=xx2+2,x∈Rf'(x) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 2}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


b) Determinați numărul real aa pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = \sqrt{2}, situat pe graficul funcției ff, este paralelă cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=2x_0 = \sqrt{2} este f′(2)f'(\sqrt{2}).
  • Tangenta este paralelă cu axa OxOx (care are panta 0) dacă și numai dacă:
f′(2)=0f'(\sqrt{2}) = 0

(2 puncte)

  • Pentru un parametru real aa oarecare, calculăm derivata funcției f(x)=x2+2−axf(x) = \sqrt{x^2 + 2} - ax:
f′(x)=xx2+2−a,x∈Rf'(x) = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 2}} - a, \quad x \in \mathbb{R}
  • Evaluăm derivata în x=2x = \sqrt{2}:
f′(2)=2(2)2+2−a=22+2−a=24−a=22−af'(\sqrt{2}) = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{(\sqrt{2})^2 + 2}} - a = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{2 + 2}} - a = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{4}} - a = \frac{\sqrt{2}}{2} - a
  • Din condiția f′(2)=0f'(\sqrt{2}) = 0:
22−a=0  ⟹  a=22\frac{\sqrt{2}}{2} - a = 0 \implies a = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3 puncte)


c) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, graficul funcției ff admite asimptotă spre +∞+\infty. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm o asimptotă spre +∞+\infty de ecuație y=mx+ny = mx + n. Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x2+2−axx=lim⁡x→+∞(x2(1+2x2)x−a)m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{\sqrt{x^2 + 2} - ax}{x} = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{\sqrt{x^2(1 + \frac{2}{x^2})}}{x} - a\right)
  • Deoarece x>0x > 0, x2=x\sqrt{x^2} = x, deci:
m=lim⁡x→+∞(1+2x2−a)=1−a∈Rm = \lim_{x \to +\infty} \left(\sqrt{1 + \frac{2}{x^2}} - a\right) = 1 - a \in \mathbb{R}

(3 puncte)

  • Calculăm ordonata la origine nn:
n=lim⁡x→+∞[f(x)−mx]=lim⁡x→+∞[x2+2−ax−(1−a)x]n = \lim_{x \to +\infty} [f(x) - mx] = \lim_{x \to +\infty} [\sqrt{x^2 + 2} - ax - (1 - a)x] =lim⁡x→+∞[x2+2−x]= \lim_{x \to +\infty} [\sqrt{x^2 + 2} - x]
  • Amplificăm cu expresia conjugată:
n=lim⁡x→+∞(x2+2−x)(x2+2+x)x2+2+x=lim⁡x→+∞(x2+2)−x2x2+2+x=lim⁡x→+∞2x2+2+x=0∈Rn = \lim_{x \to +\infty} \frac{(\sqrt{x^2 + 2} - x)(\sqrt{x^2 + 2} + x)}{\sqrt{x^2 + 2} + x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 2) - x^2}{\sqrt{x^2 + 2} + x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{\sqrt{x^2 + 2} + x} = 0 \in \mathbb{R}
  • Deoarece m,n∈Rm, n \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație y=(1−a)xy = (1 - a)x este asimptotă oblică (sau orizontală dacă a=1a = 1) spre +∞+\infty la graficul funcției ff, pentru orice număr real aa.

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2arctg⁡xf(x) = x^2 \operatorname{arctg} x.

a) Arătați că ∫13xf(x)arctg⁡x dx=20\int_1^3 \frac{x f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim f(x)=x2arctg⁡xf(x) = x^2 \operatorname{arctg} x în expresia de sub integrală:
xf(x)arctg⁡x=x⋅x2arctg⁡xarctg⁡x=x3\frac{x f(x)}{\operatorname{arctg} x} = \frac{x \cdot x^2 \operatorname{arctg} x}{\operatorname{arctg} x} = x^3

pentru orice x∈[1,3]x \in [1, 3] (unde arctg⁡x≠0\operatorname{arctg} x \neq 0).

∫13xf(x)arctg⁡x dx=∫13x3 dx\int_1^3 \frac{x f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = \int_1^3 x^3 \, dx

(3 puncte)

  • Aplicăm formula fundamentală a calculului integral:
∫13x3 dx=x44∣13=34−144=81−14=804=20\int_1^3 x^3 \, dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_1^3 = \frac{3^4 - 1^4}{4} = \frac{81 - 1}{4} = \frac{80}{4} = 20

(2 puncte)


b) Arătați că ∫13f(x)x dx=5π12−3−12\int_1^{\sqrt{3}} \frac{f(x)}{x} \, dx = \frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} - 1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm raportul de sub integrală:
f(x)x=x2arctg⁡xx=xarctg⁡x\frac{f(x)}{x} = \frac{x^2 \operatorname{arctg} x}{x} = x \operatorname{arctg} x
  • Integrala de calculat este I=∫13xarctg⁡x dxI = \int_1^{\sqrt{3}} x \operatorname{arctg} x \, dx.
  • Folosim integrarea prin părți, alegând u(x)=arctg⁡x  ⟹  u′(x)=1x2+1u(x) = \operatorname{arctg} x \implies u'(x) = \frac{1}{x^2 + 1} și v′(x)=x  ⟹  v(x)=x2+12v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2 + 1}{2} (sau v(x)=x22v(x) = \frac{x^2}{2}):
I=∫13(x2+12)′arctg⁡x dx=x2+12arctg⁡x∣13−∫13x2+12⋅1x2+1 dxI = \int_1^{\sqrt{3}} \left(\frac{x^2 + 1}{2}\right)' \operatorname{arctg} x \, dx = \left. \frac{x^2 + 1}{2} \operatorname{arctg} x \right|_1^{\sqrt{3}} - \int_1^{\sqrt{3}} \frac{x^2 + 1}{2} \cdot \frac{1}{x^2 + 1} \, dx =x2+12arctg⁡x∣13−12∫131 dx= \left. \frac{x^2 + 1}{2} \operatorname{arctg} x \right|_1^{\sqrt{3}} - \frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{3}} 1 \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm termenii rezultați:
x2+12arctg⁡x∣13=3+12arctg⁡3−1+12arctg⁡1=2⋅π3−1⋅π4=8π−3π12=5π12\left. \frac{x^2 + 1}{2} \operatorname{arctg} x \right|_1^{\sqrt{3}} = \frac{3 + 1}{2} \operatorname{arctg}\sqrt{3} - \frac{1 + 1}{2} \operatorname{arctg} 1 = 2 \cdot \frac{\pi}{3} - 1 \cdot \frac{\pi}{4} = \frac{8\pi - 3\pi}{12} = \frac{5\pi}{12} 12∫131 dx=12x∣13=3−12\frac{1}{2} \int_1^{\sqrt{3}} 1 \, dx = \left. \frac{1}{2} x \right|_1^{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3} - 1}{2}
  • Înlocuind, obținem:
∫13f(x)x dx=5π12−3−12\int_1^{\sqrt{3}} \frac{f(x)}{x} \, dx = \frac{5\pi}{12} - \frac{\sqrt{3} - 1}{2}

(2 puncte)


c) Demonstrați că lim⁡n→+∞∫01fn(x) dx=0\lim_{n \to +\infty} \int_0^1 f^n(x) \, dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 0≤x≤10 \le x \le 1, deci 0≤x2≤10 \le x^2 \le 1.
  • Deoarece funcția arctg⁡\operatorname{arctg} este strict crescătoare pe [0,1][0, 1], avem:
0=arctg⁡0≤arctg⁡x≤arctg⁡1=π40 = \operatorname{arctg} 0 \le \operatorname{arctg} x \le \operatorname{arctg} 1 = \frac{\pi}{4}
  • Înmulțind cele două inegalități cu termeni pozitivi:
0≤f(x)=x2arctg⁡x≤1⋅π4=π40 \le f(x) = x^2 \operatorname{arctg} x \le 1 \cdot \frac{\pi}{4} = \frac{\pi}{4}
  • Ridicând la puterea n∈N∗n \in \mathbb{N}^*:
0≤fn(x)≤(π4)n,∀x∈[0,1]0 \le f^n(x) \le \left(\frac{\pi}{4}\right)^n, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [0,1][0, 1]:
0≤∫01fn(x) dx≤∫01(π4)n dx=(π4)n(1−0)=(π4)n0 \le \int_0^1 f^n(x) \, dx \le \int_0^1 \left(\frac{\pi}{4}\right)^n \, dx = \left(\frac{\pi}{4}\right)^n (1 - 0) = \left(\frac{\pi}{4}\right)^n

(3 puncte)

  • Deoarece 0<π4<3,154<10 < \frac{\pi}{4} < \frac{3{,}15}{4} < 1, limita șirului geometric este:
lim⁡n→+∞(π4)n=0\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{\pi}{4}\right)^n = 0
  • Aplicând criteriul cleștelui (teorema sandwich), obținem:
lim⁡n→+∞∫01fn(x) dx=0\lim_{n \to +\infty} \int_0^1 f^n(x) \, dx = 0

(2 puncte)