BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 11

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că (6−2)33+(1−2)2=5\sqrt[3]{(6 - \sqrt{2})^3} + \sqrt{(1 - \sqrt{2})^2} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru primul termen, aplicăm proprietatea radicalului de ordin impar a33=a\sqrt[3]{a^3} = a, valabilă pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}:
(6−2)33=6−2\sqrt[3]{(6 - \sqrt{2})^3} = 6 - \sqrt{2}
  • Pentru al doilea termen, aplicăm proprietatea a2=∣a∣\sqrt{a^2} = |a|. Deoarece 1<2≈1,411 < \sqrt{2} \approx 1{,}41, avem 1−2<01 - \sqrt{2} < 0, deci:
(1−2)2=∣1−2∣=−(1−2)=2−1\sqrt{(1 - \sqrt{2})^2} = |1 - \sqrt{2}| = -(1 - \sqrt{2}) = \sqrt{2} - 1

(2 puncte)

  • Adunăm cele două rezultate obținute:
(6−2)33+(1−2)2=(6−2)+(2−1)=6−1=5\sqrt[3]{(6 - \sqrt{2})^3} + \sqrt{(1 - \sqrt{2})^2} = (6 - \sqrt{2}) + (\sqrt{2} - 1) = 6 - 1 = 5

(3 puncte)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−3f(x) = x - 3 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2−2mx−6g(x) = x^2 - 2mx - 6, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că graficul funcției ff intersectează axa OxOx într-un punct în care și graficul funcției gg intersectează axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx se determină rezolvând ecuația f(x)=0f(x) = 0:
x−3=0  ⟺  x=3x - 3 = 0 \iff x = 3

Deci punctul comun al graficului funcției ff cu axa OxOx este P(3,0)P(3, 0).

(2 puncte)

  • Conform ipotezei, punctul P(3,0)P(3, 0) aparține și graficului funcției gg, ceea ce înseamnă că g(3)=0g(3) = 0:
g(3)=32−2m⋅3−6=9−6m−6=3−6mg(3) = 3^2 - 2m \cdot 3 - 6 = 9 - 6m - 6 = 3 - 6m 3−6m=0  ⟺  6m=3  ⟺  m=36=123 - 6m = 0 \iff 6m = 3 \iff m = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația log⁡2(x2−4x+12)=log⁡327\log_2(x^2 - 4x + 12) = \log_3 27. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul din membrul drept:
log⁡327=log⁡3(33)=3\log_3 27 = \log_3(3^3) = 3
  • Condiția de existență a logaritmului este x2−4x+12>0x^2 - 4x + 12 > 0. Deoarece discriminantul Δ=(−4)2−4⋅1⋅12=16−48=−32<0\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 12 = 16 - 48 = -32 < 0 și coeficientul dominant a=1>0a = 1 > 0, expresia este strict pozitivă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

  • Ecuația devine:

log⁡2(x2−4x+12)=3  ⟺  x2−4x+12=23=8\log_2(x^2 - 4x + 12) = 3 \iff x^2 - 4x + 12 = 2^3 = 8 x2−4x+12−8=0  ⟺  x2−4x+4=0x^2 - 4x + 12 - 8 = 0 \iff x^2 - 4x + 4 = 0

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(x−2)2=0  ⟺  x=2(x - 2)^2 = 0 \iff x = 2

Soluția x=2x = 2 verifică condiția de existență.

(2 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă suma cifrelor divizibilă cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula probabilității clasice este:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibilep = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}. Numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=99−10+1=90N_{\text{posibile}} = 99 - 10 + 1 = 90

(2 puncte)

  • Conform criteriului de divizibilitate cu 33, un număr natural are suma cifrelor divizibilă cu 33 dacă și numai dacă numărul însuși este divizibil cu 33.
  • Numerele de două cifre divizibile cu 33 sunt: 12,15,18,…,9912, 15, 18, \dots, 99.
  • Toate aceste numere se scriu sub forma 3k3k, unde 12≤3k≤99  ⟺  4≤k≤3312 \le 3k \le 99 \iff 4 \le k \le 33.
  • Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=33−4+1=30N_{\text{favorabile}} = 33 - 4 + 1 = 30

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=3090=13p = \frac{30}{90} = \frac{1}{3}

(1 punct)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−4,0)A(-4, 0), B(−1,3)B(-1, 3) și C(1,m)C(1, m), unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB dacă și numai dacă dreptele ABAB și BCBC sunt perpendiculare, adică produsul pantelor lor este −1-1:
AB⊥BC  ⟺  mAB⋅mBC=−1AB \perp BC \iff m_{AB} \cdot m_{BC} = -1

(2 puncte)

  • Calculăm panta dreptei ABAB:
mAB=yB−yAxB−xA=3−0−1−(−4)=33=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{3 - 0}{-1 - (-4)} = \frac{3}{3} = 1
  • Calculăm panta dreptei BCBC:
mBC=yC−yBxC−xB=m−31−(−1)=m−32m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{m - 3}{1 - (-1)} = \frac{m - 3}{2}
  • Condiția de perpendicularitate devine:
1⋅m−32=−1  ⟺  m−3=−2  ⟺  m=11 \cdot \frac{m - 3}{2} = -1 \iff m - 3 = -2 \iff m = 1

(3 puncte)

Metodă alternativă (Vectorială): Vectorii sunt BA⃗=(xA−xB)i⃗+(yA−yB)j⃗=−3i⃗−3j⃗\vec{BA} = (x_A - x_B)\vec{i} + (y_A - y_B)\vec{j} = -3\vec{i} - 3\vec{j} și BC⃗=(xC−xB)i⃗+(yC−yB)j⃗=2i⃗+(m−3)j⃗\vec{BC} = (x_C - x_B)\vec{i} + (y_C - y_B)\vec{j} = 2\vec{i} + (m - 3)\vec{j}. Triunghiul este dreptunghic în BB dacă produsul scalar este nul:

BA⃗⋅BC⃗=(−3)⋅2+(−3)⋅(m−3)=−6−3m+9=3−3m=0  ⟺  m=1\vec{BA} \cdot \vec{BC} = (-3) \cdot 2 + (-3) \cdot (m - 3) = -6 - 3m + 9 = 3 - 3m = 0 \iff m = 1

6. Arătați că sin⁡25π6+cos⁡23π3=1\sin\frac{25\pi}{6} + \cos\frac{23\pi}{3} = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Reducem unghiul primului termen folosind periodicitatea funcției sinus (T=2πT = 2\pi):
25π6=24π+π6=4π+π6\frac{25\pi}{6} = \frac{24\pi + \pi}{6} = 4\pi + \frac{\pi}{6} sin⁡25π6=sin⁡(4π+π6)=sin⁡π6=12\sin\frac{25\pi}{6} = \sin\left(4\pi + \frac{\pi}{6}\right) = \sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}

(2 puncte)

  • Reducem unghiul celui de-al doilea termen folosind periodicitatea și paritatea funcției cosinus:
23π3=24π−π3=8π−π3\frac{23\pi}{3} = \frac{24\pi - \pi}{3} = 8\pi - \frac{\pi}{3} cos⁡23π3=cos⁡(8π−π3)=cos⁡(−π3)=cos⁡π3=12\cos\frac{23\pi}{3} = \cos\left(8\pi - \frac{\pi}{3}\right) = \cos\left(-\frac{\pi}{3}\right) = \cos\frac{\pi}{3} = \frac{1}{2}

(2 puncte)

  • Însumăm termenii obținuți:
sin⁡25π6+cos⁡23π3=12+12=1\sin\frac{25\pi}{6} + \cos\frac{23\pi}{3} = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 1

(1 punct)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a,b,c)=(a+1111b+1111c+1)A(a, b, c) = \begin{pmatrix} a+1 & 1 & 1 \\ 1 & b+1 & 1 \\ 1 & 1 & c+1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{(a+1)x+y+z=0x+(b+1)y+z=0x+y+(c+1)z=0\begin{cases} (a+1)x + y + z = 0 \\ x + (b+1)y + z = 0 \\ x + y + (c+1)z = 0 \end{cases}

unde aa, bb și cc sunt numere reale nenule.

a) Arătați că det⁡(A(−2,0,2))=−4\det(A(-2, 0, 2)) = -4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=−2a = -2, b=0b = 0, c=2c = 2 în expresia matricei:
A(−2,0,2)=(−2+11110+11112+1)=(−111111113)A(-2, 0, 2) = \begin{pmatrix} -2+1 & 1 & 1 \\ 1 & 0+1 & 1 \\ 1 & 1 & 2+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 3 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(A(−2,0,2))=∣−111111113∣\det(A(-2, 0, 2)) = \begin{vmatrix} -1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 3 \end{vmatrix} =(−1)⋅1⋅3+1⋅1⋅1+1⋅1⋅1−1⋅1⋅1−(−1)⋅1⋅1−3⋅1⋅1= (-1) \cdot 1 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 - 3 \cdot 1 \cdot 1 =−3+1+1−1+1−3=−4= -3 + 1 + 1 - 1 + 1 - 3 = -4

(3 puncte)


b) Arătați că, dacă abc+ab+ac+bc≠0abc + ab + ac + bc \neq 0, atunci matricea A(a,b,c)A(a, b, c) este inversabilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a,b,c)A(a, b, c):
det⁡(A(a,b,c))=∣a+1111b+1111c+1∣\det(A(a, b, c)) = \begin{vmatrix} a+1 & 1 & 1 \\ 1 & b+1 & 1 \\ 1 & 1 & c+1 \end{vmatrix}
  • Scădem linia a treia din prima linie (L1←L1−L3L_1 \leftarrow L_1 - L_3) și din linia a doua (L2←L2−L3L_2 \leftarrow L_2 - L_3):
det⁡(A(a,b,c))=∣a0−c0b−c11c+1∣\det(A(a, b, c)) = \begin{vmatrix} a & 0 & -c \\ 0 & b & -c \\ 1 & 1 & c+1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după prima linie:
det⁡(A(a,b,c))=a∣b−c1c+1∣−c∣0b11∣\det(A(a, b, c)) = a \begin{vmatrix} b & -c \\ 1 & c+1 \end{vmatrix} - c \begin{vmatrix} 0 & b \\ 1 & 1 \end{vmatrix} =a[b(c+1)−(−c)]−c[0−b]=a(bc+b+c)+bc=abc+ab+ac+bc= a [b(c+1) - (-c)] - c [0 - b] = a(bc + b + c) + bc = abc + ab + ac + bc

(2 puncte)

  • O matrice pătratică este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nenul:
det⁡(A(a,b,c))=abc+ab+ac+bc≠0  ⟹  A(a,b,c) este inversabila˘\det(A(a, b, c)) = abc + ab + ac + bc \neq 0 \implies A(a, b, c) \text{ este inversabilă}

(3 puncte)


c) Demonstrați că, dacă sistemul de ecuații admite și soluții diferite de soluția (0,0,0)(0, 0, 0), atunci numărul N=1a+1b+1cN = \frac{1}{a} + \frac{1}{b} + \frac{1}{c} este întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Sistemul de ecuații este omogen. El admite și soluții netriviale (diferite de (0,0,0)(0,0,0)) dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este nul:
det⁡(A(a,b,c))=0\det(A(a, b, c)) = 0
  • Folosind rezultatul de la subpunctul b), obținem:
abc+ab+ac+bc=0abc + ab + ac + bc = 0

(3 puncte)

  • Relația se rescrie sub forma:
ab+ac+bc=−abcab + ac + bc = -abc
  • Deoarece a,b,ca, b, c sunt numere reale nenule, produsul abc≠0abc \neq 0. Împărțind ambii membri la abcabc, rezultă:
ab+ac+bcabc=−1  ⟺  ababc+acabc+bcabc=−1  ⟺  1c+1b+1a=−1\frac{ab + ac + bc}{abc} = -1 \iff \frac{ab}{abc} + \frac{ac}{abc} + \frac{bc}{abc} = -1 \iff \frac{1}{c} + \frac{1}{b} + \frac{1}{a} = -1
  • Prin urmare, N=1a+1b+1c=−1N = \frac{1}{a} + \frac{1}{b} + \frac{1}{c} = -1, care este număr întreg (N∈ZN \in \mathbb{Z}).

(2 puncte)


2. Pe mulțimea G=(0,2)G = (0, 2) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=2xyxy+(2−x)(2−y)x * y = \frac{2xy}{xy + (2-x)(2-y)} și se consideră funcția f:(0,+∞)→(0,2)f: (0, +\infty) \to (0, 2), f(x)=2x+1f(x) = \frac{2}{x + 1}.

a) Arătați că 1∗1=11 * 1 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=1y = 1 în definiția legii de compoziție:
1∗1=2⋅1⋅11⋅1+(2−1)(2−1)1 * 1 = \frac{2 \cdot 1 \cdot 1}{1 \cdot 1 + (2 - 1)(2 - 1)}

(3 puncte)

  • Calculăm termenii:
1∗1=21+1⋅1=22=11 * 1 = \frac{2}{1 + 1 \cdot 1} = \frac{2}{2} = 1

(2 puncte)


b) Demonstrați că f(x)∗f(y)=f(xy)f(x) * f(y) = f(xy), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm termenii necesari calculului f(x)∗f(y)f(x) * f(y):
f(x)=2x+1,2−f(x)=2−2x+1=2x+2−2x+1=2xx+1f(x) = \frac{2}{x + 1}, \quad 2 - f(x) = 2 - \frac{2}{x + 1} = \frac{2x + 2 - 2}{x + 1} = \frac{2x}{x + 1} f(y)=2y+1,2−f(y)=2−2y+1=2yy+1f(y) = \frac{2}{y + 1}, \quad 2 - f(y) = 2 - \frac{2}{y + 1} = \frac{2y}{y + 1}
  • Calculăm numărătorul expresiei f(x)∗f(y)f(x) * f(y):
2f(x)f(y)=2⋅2x+1⋅2y+1=8(x+1)(y+1)2 f(x) f(y) = 2 \cdot \frac{2}{x+1} \cdot \frac{2}{y+1} = \frac{8}{(x+1)(y+1)}

(2 puncte)

  • Calculăm numitorul:
f(x)f(y)+(2−f(x))(2−f(y))=4(x+1)(y+1)+4xy(x+1)(y+1)=4(1+xy)(x+1)(y+1)f(x) f(y) + (2 - f(x))(2 - f(y)) = \frac{4}{(x+1)(y+1)} + \frac{4xy}{(x+1)(y+1)} = \frac{4(1 + xy)}{(x+1)(y+1)}
  • Efectuăm împărțirea:
f(x)∗f(y)=8(x+1)(y+1)4(1+xy)(x+1)(y+1)=84(1+xy)=2xy+1f(x) * f(y) = \frac{\frac{8}{(x+1)(y+1)}}{\frac{4(1 + xy)}{(x+1)(y+1)}} = \frac{8}{4(1 + xy)} = \frac{2}{xy + 1}
  • Deoarece f(xy)=2xy+1f(xy) = \frac{2}{xy + 1}, deducem că f(x)∗f(y)=f(xy)f(x) * f(y) = f(xy), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty).

(3 puncte)


c) Determinați numărul natural nn pentru care f(12)∗f(23)∗f(34)∗⋯∗f(20202021)=2nn+1f\left(\frac{1}{2}\right) * f\left(\frac{2}{3}\right) * f\left(\frac{3}{4}\right) * \dots * f\left(\frac{2020}{2021}\right) = \frac{2n}{n+1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind asociativitatea legii ∗* și identitatea demonstrată la subpunctul b) prin inducție matematică, obținem:
f(x1)∗f(x2)∗⋯∗f(xk)=f(x1⋅x2⋅⋯⋅xk)f(x_1) * f(x_2) * \dots * f(x_k) = f(x_1 \cdot x_2 \cdot \dots \cdot x_k)
  • Aplicăm proprietatea pentru termenii dați:
f(12)∗f(23)∗f(34)∗⋯∗f(20202021)=f(12⋅23⋅34⋅⋯⋅20202021)f\left(\frac{1}{2}\right) * f\left(\frac{2}{3}\right) * f\left(\frac{3}{4}\right) * \dots * f\left(\frac{2020}{2021}\right) = f\left(\frac{1}{2} \cdot \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{4} \cdot \dots \cdot \frac{2020}{2021}\right)
  • Produsul se simplifică telescopic:
12⋅23⋅34⋅⋯⋅20202021=12021\frac{1}{2} \cdot \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{4} \cdot \dots \cdot \frac{2020}{2021} = \frac{1}{2021}

(3 puncte)

  • Calculăm valoarea funcției în acest punct:
f(12021)=212021+1=220222021=2⋅20212022=2⋅20212021+1f\left(\frac{1}{2021}\right) = \frac{2}{\frac{1}{2021} + 1} = \frac{2}{\frac{2022}{2021}} = \frac{2 \cdot 2021}{2022} = \frac{2 \cdot 2021}{2021 + 1}
  • Egalăm cu membrul drept al ecuației:
2⋅20212021+1=2nn+1\frac{2 \cdot 2021}{2021 + 1} = \frac{2n}{n + 1}

Deoarece funcția h(t)=2tt+1=2−2t+1h(t) = \frac{2t}{t + 1} = 2 - \frac{2}{t + 1} este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty), ecuația admite soluție unică:

n=2021∈Nn = 2021 \in \mathbb{N}

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2xln⁡x−x2+3f(x) = 2x\ln x - x^2 + 3.

a) Arătați că lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=0\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform definiției derivatei unei funcții într-un punct, limita din enunț reprezintă tocmai valoarea derivatei f′(1)f'(1):
lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=f′(1)\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = f'(1)
  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(2xln⁡x)′−(x2)′+(3)′=2ln⁡x+2x⋅1x−2x=2ln⁡x+2−2xf'(x) = (2x\ln x)' - (x^2)' + (3)' = 2 \ln x + 2x \cdot \frac{1}{x} - 2x = 2\ln x + 2 - 2x

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(3 puncte)

  • Calculăm derivata în punctul x=1x = 1:
f′(1)=2ln⁡1+2−2⋅1=0+2−2=0f'(1) = 2\ln 1 + 2 - 2 \cdot 1 = 0 + 2 - 2 = 0
  • Deducem că:
lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1=f′(1)=0\lim_{x \to 1} \frac{f(x) - f(1)}{x - 1} = f'(1) = 0

(2 puncte)


b) Arătați că funcția ff este convexă pe (0,1)(0, 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm derivata de ordinul al doilea a funcției ff:
f′′(x)=(f′(x))′=(2ln⁡x+2−2x)′=2x−2=2(1−x)xf''(x) = (f'(x))' = (2\ln x + 2 - 2x)' = \frac{2}{x} - 2 = \frac{2(1 - x)}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2 puncte)

  • Analizăm semnul derivatei a doua pe intervalul (0,1)(0, 1):
    • Pentru orice x∈(0,1)x \in (0, 1), avem 1−x>01 - x > 0 și x>0x > 0, deci:
f′′(x)=2(1−x)x>0,∀x∈(0,1)f''(x) = \frac{2(1 - x)}{x} > 0, \quad \forall x \in (0, 1)
  • Deoarece a doua derivată este strict pozitivă pe (0,1)(0, 1), funcția ff este convexă pe intervalul (0,1)(0, 1).

(3 puncte)


c) Demonstrați că 2ln⁡x<x−1x2\ln x < x - \frac{1}{x}, pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem 1−x<01 - x < 0 și x>0x > 0, de unde rezultă:
f′′(x)=2(1−x)x<0f''(x) = \frac{2(1 - x)}{x} < 0
  • Deoarece f′′(x)<0f''(x) < 0 pe (1,+∞)(1, +\infty), derivata întâi f′f' este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).
  • Pentru orice x>1x > 1, avem:
f′(x)<f′(1)  ⟹  f′(x)<0f'(x) < f'(1) \implies f'(x) < 0

(2 puncte)

  • Deoarece f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty) și ff este continuă pe [1,+∞)[1, +\infty), funcția ff este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).
  • Rezultă că pentru orice x>1x > 1:
f(x)<f(1)f(x) < f(1)
  • Calculăm valoarea f(1)f(1):
f(1)=2⋅1⋅ln⁡1−12+3=0−1+3=2f(1) = 2 \cdot 1 \cdot \ln 1 - 1^2 + 3 = 0 - 1 + 3 = 2
  • Inegalitatea f(x)<f(1)f(x) < f(1) devine:
2xln⁡x−x2+3<2  ⟺  2xln⁡x<x2−12x\ln x - x^2 + 3 < 2 \iff 2x\ln x < x^2 - 1
  • Împărțind prin x>0x > 0, obținem:
2ln⁡x<x2−1x  ⟺  2ln⁡x<x−1x2\ln x < \frac{x^2 - 1}{x} \iff 2\ln x < x - \frac{1}{x}

pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

(3 puncte)


2. Pentru fiecare număr natural nenul nn se consideră numărul In=n∫01xn1+xn dxI_n = n \int_0^1 \frac{x^n}{1 + x^n} \, dx.

a) Arătați că I1+∫0111+x dx=1I_1 + \int_0^1 \frac{1}{1 + x} \, dx = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru n=1n = 1, integrala este I1=1⋅∫01x1+x dx=∫01x1+x dxI_1 = 1 \cdot \int_0^1 \frac{x}{1 + x} \, dx = \int_0^1 \frac{x}{1 + x} \, dx.
  • Folosind liniaritatea integralei definite:
I1+∫0111+x dx=∫01x1+x dx+∫0111+x dx=∫01x+11+x dxI_1 + \int_0^1 \frac{1}{1 + x} \, dx = \int_0^1 \frac{x}{1 + x} \, dx + \int_0^1 \frac{1}{1 + x} \, dx = \int_0^1 \frac{x + 1}{1 + x} \, dx

(3 puncte)

  • Deoarece x+11+x=1\frac{x + 1}{1 + x} = 1 pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]:
∫011 dx=x∣01=1−0=1\int_0^1 1 \, dx = x \Big|_0^1 = 1 - 0 = 1

(2 puncte)


b) Arătați că I2=2−π2I_2 = 2 - \frac{\pi}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru n=2n = 2, integrala devine:
I2=2∫01x21+x2 dxI_2 = 2 \int_0^1 \frac{x^2}{1 + x^2} \, dx
  • Rescriem fracția adunând și scăzând 11 la numărător:
x21+x2=x2+1−1x2+1=1−1x2+1\frac{x^2}{1 + x^2} = \frac{x^2 + 1 - 1}{x^2 + 1} = 1 - \frac{1}{x^2 + 1} I2=2∫01(1−1x2+1)dx=2(∫011 dx−∫011x2+1 dx)I_2 = 2 \int_0^1 \left(1 - \frac{1}{x^2 + 1}\right) dx = 2 \left( \int_0^1 1 \, dx - \int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx \right)

(3 puncte)

  • Calculăm primitivele:
I2=2(x−arctg⁡x)∣01=2((1−arctg⁡1)−(0−arctg⁡0))I_2 = 2 \left( x - \operatorname{arctg} x \right) \Big|_0^1 = 2 \left( (1 - \operatorname{arctg} 1) - (0 - \operatorname{arctg} 0) \right)
  • Cum arctg⁡1=π4\operatorname{arctg} 1 = \frac{\pi}{4} și arctg⁡0=0\operatorname{arctg} 0 = 0:
I2=2(1−π4)=2−π2I_2 = 2 \left(1 - \frac{\pi}{4}\right) = 2 - \frac{\pi}{2}

(2 puncte)


c) Demonstrați că In≤ln⁡2I_n \le \ln 2, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că (1+xn)′=nxn−1(1 + x^n)' = n x^{n-1}. Putem rescrie integrala InI_n astfel:
In=∫01x⋅nxn−11+xn dx=∫01x⋅(ln⁡(1+xn))′ dxI_n = \int_0^1 x \cdot \frac{n x^{n-1}}{1 + x^n} \, dx = \int_0^1 x \cdot (\ln(1 + x^n))' \, dx
  • Deoarece x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x≤1x \le 1. Cum integrantul (ln⁡(1+xn))′=nxn−11+xn≥0(\ln(1 + x^n))' = \frac{n x^{n-1}}{1 + x^n} \ge 0 pe [0,1][0, 1]:
In=∫01x⋅(ln⁡(1+xn))′ dx≤∫011⋅(ln⁡(1+xn))′ dxI_n = \int_0^1 x \cdot (\ln(1 + x^n))' \, dx \le \int_0^1 1 \cdot (\ln(1 + x^n))' \, dx

(3 puncte)

  • Calculăm integrala din membrul drept:
∫01(ln⁡(1+xn))′ dx=ln⁡(1+xn)∣01=ln⁡(1+1n)−ln⁡(1+0n)=ln⁡2−ln⁡1=ln⁡2\int_0^1 (\ln(1 + x^n))' \, dx = \ln(1 + x^n) \Big|_0^1 = \ln(1 + 1^n) - \ln(1 + 0^n) = \ln 2 - \ln 1 = \ln 2
  • Prin urmare:
In≤ln⁡2I_n \le \ln 2

pentru orice număr natural nenul nn.

(2 puncte)

Metodă didactică alternativă (Integrare prin părți):

In=∫01x(ln⁡(1+xn))′ dx=xln⁡(1+xn)∣01−∫01ln⁡(1+xn) dxI_n = \int_0^1 x (\ln(1 + x^n))' \, dx = x \ln(1 + x^n) \Big|_0^1 - \int_0^1 \ln(1 + x^n) \, dx In=ln⁡2−∫01ln⁡(1+xn) dxI_n = \ln 2 - \int_0^1 \ln(1 + x^n) \, dx

Deoarece x∈[0,1]  ⟹  1+xn≥1  ⟹  ln⁡(1+xn)≥0x \in [0, 1] \implies 1 + x^n \ge 1 \implies \ln(1 + x^n) \ge 0, integrala ∫01ln⁡(1+xn) dx≥0\int_0^1 \ln(1 + x^n) \, dx \ge 0. Deducem imediat că In=ln⁡2−∫01ln⁡(1+xn) dx≤ln⁡2I_n = \ln 2 - \int_0^1 \ln(1 + x^n) \, dx \le \ln 2.