BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 10

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Calculați modulul numărului complex z=(2+3i)(2−3i)−(9−3i)z = (2 + 3i)(2 - 3i) - (9 - 3i). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2 și relația i2=−1i^2 = -1:
(2+3i)(2−3i)=22−(3i)2=4−9(−1)=4+9=13(2 + 3i)(2 - 3i) = 2^2 - (3i)^2 = 4 - 9(-1) = 4 + 9 = 13
  • Înlocuim în expresia numărului complex zz:
z=13−(9−3i)=13−9+3i=4+3iz = 13 - (9 - 3i) = 13 - 9 + 3i = 4 + 3i

(3 puncte)

  • Calculăm modulul numărului complex z=a+biz = a + bi prin formula ∣z∣=a2+b2|z| = \sqrt{a^2 + b^2}:
∣z∣=42+32=16+9=25=5|z| = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2 puncte)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=5x+20g(x) = 5x + 20. Calculați (g∘f)(2)(g \circ f)(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției ff în punctul x=2x = 2:
f(2)=2−2=0f(2) = 2 - 2 = 0

(2 puncte)

  • Aplicăm definiția compunerii a două funcții (g∘f)(2)=g(f(2))(g \circ f)(2) = g(f(2)):
(g∘f)(2)=g(0)=5⋅0+20=20(g \circ f)(2) = g(0) = 5 \cdot 0 + 20 = 20

(3 puncte)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4x−5=1164^{x-5} = \frac{1}{16}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem membrul drept ca o putere cu baza 44:
116=142=4−2\frac{1}{16} = \frac{1}{4^2} = 4^{-2}
  • Ecuația devine:
4x−5=4−24^{x-5} = 4^{-2}

(3 puncte)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 4>14 > 1, egalăm exponenții:
x−5=−2  ⟺  x=5−2  ⟺  x=3x - 5 = -2 \iff x = 5 - 2 \iff x = 3

(2 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,…,999}\{100, 101, \dots, 999\}, deci numărul cazurilor posibile este:
Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

(2 puncte)

  • Căutăm numerele abc‾\overline{abc} cu cifrele a,b,c∈{0,1,…,9}a, b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}, a≠0a \neq 0, pentru care a⋅b⋅c=8a \cdot b \cdot c = 8. Deoarece 8=238 = 2^3, descompunerea cifrelor nenule poate fi:

    • Cifrele sunt {1,1,8}\{1, 1, 8\}: numerele formate sunt 118,181,811118, 181, 811 (33 numere).
    • Cifrele sunt {1,2,4}\{1, 2, 4\}: toate cele 3!=63! = 6 permutări conțin cifre nenule: 124,142,214,241,412,421124, 142, 214, 241, 412, 421 (66 numere).
    • Cifrele sunt {2,2,2}\{2, 2, 2\}: un singur număr, 222222 (11 număr).
  • Numărul total de cazuri favorabile este:

Nfavorabile=3+6+1=10N_{\text{favorabile}} = 3 + 6 + 1 = 10

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=10900=190p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{10}{900} = \frac{1}{90}

(1 punct)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD cu AB=4AB = 4, BC=6BC = 6 și măsura unghiului ABCABC de 120∘120^\circ. Determinați modulul vectorului AM→\overrightarrow{AM}, unde punctul MM este mijlocul segmentului BDBD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc, astfel că mijlocul MM al segmentului BDBD este și mijlocul diagonalei ACAC. Prin urmare:
AM→=12AC→  ⟹  ∣AM→∣=AM=12AC\overrightarrow{AM} = \frac{1}{2}\overrightarrow{AC} \implies |\overrightarrow{AM}| = AM = \frac{1}{2} AC

(2 puncte)

  • Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABCABC:
AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡(∢ABC)AC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos(\sphericalangle ABC)
  • Știind că cos⁡120∘=cos⁡(180∘−60∘)=−cos⁡60∘=−12\cos 120^\circ = \cos(180^\circ - 60^\circ) = -\cos 60^\circ = -\frac{1}{2}, obținem:
AC2=42+62−2⋅4⋅6⋅(−12)=16+36+24=76AC^2 = 4^2 + 6^2 - 2 \cdot 4 \cdot 6 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 16 + 36 + 24 = 76 AC=76=4⋅19=219AC = \sqrt{76} = \sqrt{4 \cdot 19} = 2\sqrt{19}
  • Rezultă lungimea segmentului AMAM:
∣AM→∣=AM=2192=19|\overrightarrow{AM}| = AM = \frac{2\sqrt{19}}{2} = \sqrt{19}

(3 puncte)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=12AB = 12, AC=16AC = 16 și BC=20BC = 20. Arătați că rR=25\frac{r}{R} = \frac{2}{5}, unde rr este raza cercului înscris în triunghiul ABCABC și RR este raza cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm relația lui Pitagora pentru lungimile laturilor:
AB2+AC2=122+162=144+256=400AB^2 + AC^2 = 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400 BC2=202=400BC^2 = 20^2 = 400
  • Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, cu ipotenuza BC=20BC = 20.
  • Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egală cu jumătatea ipotenuzei:
R=BC2=202=10R = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10

(2 puncte)

  • Calculăm semiperimetrul pp și aria A\mathcal{A} a triunghiului ABCABC:
p=AB+AC+BC2=12+16+202=482=24p = \frac{AB + AC + BC}{2} = \frac{12 + 16 + 20}{2} = \frac{48}{2} = 24 A=AB⋅AC2=12⋅162=96\mathcal{A} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96
  • Folosind formula A=p⋅r\mathcal{A} = p \cdot r, determinăm raza cercului înscris:
r=Ap=9624=4r = \frac{\mathcal{A}}{p} = \frac{96}{24} = 4
  • Calculăm raportul cerut:
rR=410=25\frac{r}{R} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(a1−22132a−121)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\begin{cases} ax + y - 2z = 2 \\ 2x + y + 3z = 1 \\ (2a-1)x + 2y + z = a \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătaţi că det⁡(A(4))=5\det(A(4)) = 5. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care matricea A(a)A(a) nu este inversabilă. (5p)

c) Pentru a=3a = 3, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) ale sistemului de ecuații pentru care z02=x0+y0z_0^2 = x_0 + y_0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=4a = 4 în matricea A(a)A(a):
A(4)=(41−2213721)A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(A(4))=∣41−2213721∣=4⋅1⋅1+1⋅3⋅7+(−2)⋅2⋅2−(−2)⋅1⋅7−1⋅2⋅1−4⋅3⋅2\det(A(4)) = \begin{vmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{vmatrix} = 4 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot 7 + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - (-2) \cdot 1 \cdot 7 - 1 \cdot 2 \cdot 1 - 4 \cdot 3 \cdot 2 det⁡(A(4))=4+21−8−(−14)−2−24=4+21−8+14−2−24=5\det(A(4)) = 4 + 21 - 8 - (-14) - 2 - 24 = 4 + 21 - 8 + 14 - 2 - 24 = 5

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) în funcție de parametrul real aa:
det⁡(A(a))=∣a1−22132a−121∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{vmatrix} =a⋅1⋅1+1⋅3⋅(2a−1)+(−2)⋅2⋅2−(−2)⋅1⋅(2a−1)−1⋅2⋅1−a⋅3⋅2= a \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot (2a-1) + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - (-2) \cdot 1 \cdot (2a-1) - 1 \cdot 2 \cdot 1 - a \cdot 3 \cdot 2 =a+6a−3−8+4a−2−2−6a=5a−15=5(a−3)= a + 6a - 3 - 8 + 4a - 2 - 2 - 6a = 5a - 15 = 5(a - 3)

(2 puncte)

  • Matricea A(a)A(a) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det⁡(A(a))=0  ⟺  5a−15=0  ⟺  a=3\det(A(a)) = 0 \iff 5a - 15 = 0 \iff a = 3

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru a=3a = 3, matricea sistemului este A(3)A(3), având det⁡(A(3))=0\det(A(3)) = 0. Sistemul de ecuații devine:
{3x+y−2z=22x+y+3z=15x+2y+z=3\begin{cases} 3x + y - 2z = 2 \\ 2x + y + 3z = 1 \\ 5x + 2y + z = 3 \end{cases}
  • Adunând primele două ecuații obținem (3x+y−2z)+(2x+y+3z)=5x+2y+z(3x + y - 2z) + (2x + y + 3z) = 5x + 2y + z și 2+1=32 + 1 = 3, care coincide exact cu a treia ecuație a sistemului.
  • Alegem z=αz = \alpha, α∈R\alpha \in \mathbb{R}, ca necunoscută secundară. Scăzând a doua ecuație din prima obținem:
(3x+y−2z)−(2x+y+3z)=2−1  ⟺  x−5z=1  ⟺  x=1+5α(3x + y - 2z) - (2x + y + 3z) = 2 - 1 \iff x - 5z = 1 \iff x = 1 + 5\alpha
  • Înlocuind în a doua ecuație, exprimăm yy:
y=1−2x−3z=1−2(1+5α)−3α=1−2−10α−3α=−1−13αy = 1 - 2x - 3z = 1 - 2(1 + 5\alpha) - 3\alpha = 1 - 2 - 10\alpha - 3\alpha = -1 - 13\alpha
  • Soluția generală a sistemului este (x,y,z)=(1+5α,−1−13α,α)(x, y, z) = (1 + 5\alpha, -1 - 13\alpha, \alpha), cu α∈R\alpha \in \mathbb{R}.

(3 puncte)

  • Impunem condiția dată în enunț, z02=x0+y0z_0^2 = x_0 + y_0:
α2=(1+5α)+(−1−13α)  ⟺  α2=−8α  ⟺  α2+8α=0  ⟺  α(α+8)=0\alpha^2 = (1 + 5\alpha) + (-1 - 13\alpha) \iff \alpha^2 = -8\alpha \iff \alpha^2 + 8\alpha = 0 \iff \alpha(\alpha + 8) = 0
  • Avem două cazuri posibile pentru parametrul α\alpha:

    1. Dacă α=0\alpha = 0, obținem soluția:
    (x0,y0,z0)=(1,−1,0)(x_0, y_0, z_0) = (1, -1, 0)
    1. Dacă α=−8\alpha = -8, calculăm:
    x0=1+5(−8)=1−40=−39x_0 = 1 + 5(-8) = 1 - 40 = -39 y0=−1−13(−8)=−1+104=103y_0 = -1 - 13(-8) = -1 + 104 = 103 z0=−8z_0 = -8

    deci soluția este (x0,y0,z0)=(−39,103,−8)(x_0, y_0, z_0) = (-39, 103, -8).

  • Așadar, soluțiile căutate sunt (1,−1,0)(1, -1, 0) și (−39,103,−8)(-39, 103, -8).

(2 puncte)


2. Pe mulțimea G=(1,+∞)G = (1, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=x12log⁡3yx * y = x^{\frac{1}{2}\log_3 y}.

a) Arătați că 4∗3=24 * 3 = 2. (5p)

b) Arătați că e=9e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Determinați x∈Gx \in G, știind că este egal cu simetricul lui în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=4x = 4 și y=3y = 3:
4∗3=412log⁡334 * 3 = 4^{\frac{1}{2} \log_3 3}

(3 puncte)

  • Deoarece log⁡33=1\log_3 3 = 1, avem:
4∗3=412⋅1=412=4=24 * 3 = 4^{\frac{1}{2} \cdot 1} = 4^{\frac{1}{2}} = \sqrt{4} = 2

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice x∈Gx \in G, calculăm:
x∗9=x12log⁡39=x12⋅2=x1=xx * 9 = x^{\frac{1}{2}\log_3 9} = x^{\frac{1}{2} \cdot 2} = x^1 = x

(2 puncte)

  • Calculăm și compunerea în ordinea inversă, folosind proprietățile puterilor și faptul că 9=329 = 3^2:
9∗x=912log⁡3x=(32)12log⁡3x=3log⁡3x=x9 * x = 9^{\frac{1}{2}\log_3 x} = \left(3^2\right)^{\frac{1}{2}\log_3 x} = 3^{\log_3 x} = x
  • Deoarece x∗9=9∗x=xx * 9 = 9 * x = x pentru orice x∈Gx \in G și 9∈G9 \in G, rezultă că e=9e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Un element x∈Gx \in G este egal cu simetricul său x′x' dacă și numai dacă:
x∗x=e  ⟺  x∗x=9x * x = e \iff x * x = 9
  • Aplicăm formula legii de compoziție:
x12log⁡3x=9x^{\frac{1}{2}\log_3 x} = 9
  • Aplicăm logaritmul în baza 33 în ambii membri:
log⁡3(x12log⁡3x)=log⁡39  ⟺  12log⁡3x⋅log⁡3x=2\log_3\left(x^{\frac{1}{2}\log_3 x}\right) = \log_3 9 \iff \frac{1}{2}\log_3 x \cdot \log_3 x = 2 (log⁡3x)2=4(\log_3 x)^2 = 4

(3 puncte)

  • Ecuația de gradul al doilea are două soluții pentru log⁡3x\log_3 x:

    1. log⁡3x=−2  ⟹  x=3−2=19∉(1,+∞)\log_3 x = -2 \implies x = 3^{-2} = \frac{1}{9} \notin (1, +\infty), deci nu convine deoarece 19∉G\frac{1}{9} \notin G.
    2. log⁡3x=2  ⟹  x=32=9∈(1,+∞)\log_3 x = 2 \implies x = 3^2 = 9 \in (1, +\infty), care convine (9∈G9 \in G).
  • Așadar, valoarea căutată este x=9x = 9.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−9)(x2−4)+3f(x) = (x^2 - 9)(x^2 - 4) + 3.

a) Arătați că f′(x)=2x(2x2−13)f'(x) = 2x(2x^2 - 13), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Arătați că lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=130\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \frac{1}{30}. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2−9)′(x2−4)+(x2−9)(x2−4)′+(3)′f'(x) = (x^2 - 9)'(x^2 - 4) + (x^2 - 9)(x^2 - 4)' + (3)' f′(x)=2x(x2−4)+(x2−9)⋅2xf'(x) = 2x(x^2 - 4) + (x^2 - 9) \cdot 2x

(3 puncte)

  • Dăm factor comun pe 2x2x:
f′(x)=2x(x2−4+x2−9)=2x(2x2−13),x∈Rf'(x) = 2x(x^2 - 4 + x^2 - 9) = 2x(2x^2 - 13), \quad x \in \mathbb{R}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm numitorul f(x)−3f(x) - 3:
f(x)−3=(x2−9)(x2−4)=(x−3)(x+3)(x2−4)f(x) - 3 = (x^2 - 9)(x^2 - 4) = (x - 3)(x + 3)(x^2 - 4)
  • Rescriem limita ca produs de două limite:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=lim⁡x→3(sin⁡(x−3)x−3⋅1(x+3)(x2−4))\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \lim_{x \to 3} \left( \frac{\sin(x - 3)}{x - 3} \cdot \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)} \right)

(2 puncte)

  • Folosind limita remarcabilă lim⁡u→0sin⁡uu=1\lim_{u \to 0} \frac{\sin u}{u} = 1 cu u=x−3→0u = x - 3 \to 0, obținem:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)x−3=1\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{x - 3} = 1
  • Calculăm limita celeilalte fracții prin continuitate:
lim⁡x→31(x+3)(x2−4)=1(3+3)(32−4)=16⋅5=130\lim_{x \to 3} \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)} = \frac{1}{(3 + 3)(3^2 - 4)} = \frac{1}{6 \cdot 5} = \frac{1}{30}
  • Rezultă:
lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=1⋅130=130\lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = 1 \cdot \frac{1}{30} = \frac{1}{30}

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
2x(2x2−13)=0  ⟺  x1=−132,x2=0,x3=1322x(2x^2 - 13) = 0 \iff x_1 = -\sqrt{\frac{13}{2}}, \quad x_2 = 0, \quad x_3 = \sqrt{\frac{13}{2}}
  • Semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • f′(x)<0f'(x) < 0 pe (−∞,−132)\left(-\infty, -\sqrt{\frac{13}{2}}\right) și pe (0,132)\left(0, \sqrt{\frac{13}{2}}\right), unde funcția ff este strict descrescătoare.
    • f′(x)>0f'(x) > 0 pe (−132,0)\left(-\sqrt{\frac{13}{2}}, 0\right) și pe (132,+∞)\left(\sqrt{\frac{13}{2}}, +\infty\right), unde funcția ff este strict crescătoare.

(3 puncte)

  • Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la infinit:
lim⁡x→−∞f(x)=+∞,lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty, \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty f(0)=(−9)(−4)+3=36+3=39f(0) = (-9)(-4) + 3 = 36 + 3 = 39 f(±132)=(132−9)(132−4)+3=(−52)(52)+3=−254+3=−134f\left(\pm\sqrt{\frac{13}{2}}\right) = \left(\frac{13}{2} - 9\right)\left(\frac{13}{2} - 4\right) + 3 = \left(-\frac{5}{2}\right)\left(\frac{5}{2}\right) + 3 = -\frac{25}{4} + 3 = -\frac{13}{4}
  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}. Din tabloul de variație rezultă că ecuația f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale distincte dacă și numai dacă nivelul mm se află strict între valorile minimelor locale și valoarea maximului local:
m∈(−134,39)m \in \left(-\frac{13}{4}, 39\right)

(2 puncte)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2xarctg⁡xf(x) = 2x \operatorname{arctg} x.

a) Arătați că ∫12f(x)arctg⁡x dx=3\int_1^2 \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = 3. (5p)

b) Determinați numărul real nenul aa pentru care ∫03f(x) dx=πa−3\int_0^{\sqrt{3}} f(x) \, dx = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3}. (5p)

c) Demonstrați că ∫−11xf(x) dx=0\int_{-1}^1 x f(x) \, dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm expresia de sub integrală pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
f(x)arctg⁡x=2xarctg⁡xarctg⁡x=2x\frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} = \frac{2x \operatorname{arctg} x}{\operatorname{arctg} x} = 2x
  • Calculăm integrala definită:
∫12f(x)arctg⁡x dx=∫122x dx=x2∣12\int_1^2 \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = \int_1^2 2x \, dx = x^2 \Big|_1^2

(3 puncte)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x2∣12=22−12=4−1=3x^2 \Big|_1^2 = 2^2 - 1^2 = 4 - 1 = 3

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Integrăm prin părți integrala ∫032xarctg⁡x dx\int_0^{\sqrt{3}} 2x \operatorname{arctg} x \, dx, observând că (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x și (arctg⁡x)′=1x2+1(\operatorname{arctg} x)' = \frac{1}{x^2 + 1}:
∫032xarctg⁡x dx=∫03(x2+1)′arctg⁡x dx\int_0^{\sqrt{3}} 2x \operatorname{arctg} x \, dx = \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1)' \operatorname{arctg} x \, dx =(x2+1)arctg⁡x∣03−∫03(x2+1)⋅1x2+1 dx= (x^2 + 1)\operatorname{arctg} x \Big|_0^{\sqrt{3}} - \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1) \cdot \frac{1}{x^2 + 1} \, dx =(x2+1)arctg⁡x∣03−∫031 dx= (x^2 + 1)\operatorname{arctg} x \Big|_0^{\sqrt{3}} - \int_0^{\sqrt{3}} 1 \, dx
  • Calculăm termenul integrat și integrala rămasă:
(3+1)arctg⁡3−(0+1)arctg⁡0−x∣03=4⋅π3−0−3=4π3−3(3 + 1)\operatorname{arctg}\sqrt{3} - (0 + 1)\operatorname{arctg} 0 - x \Big|_0^{\sqrt{3}} = 4 \cdot \frac{\pi}{3} - 0 - \sqrt{3} = \frac{4\pi}{3} - \sqrt{3}

(3 puncte)

  • Egalăm rezultatul cu valoarea din enunț:
4π3−3=πa−3  ⟺  4π3=πa  ⟺  a=34\frac{4\pi}{3} - \sqrt{3} = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3} \iff \frac{4\pi}{3} = \frac{\pi}{a} \iff a = \frac{3}{4}
  • Deoarece a=34≠0a = \frac{3}{4} \neq 0, obținem valoarea căutată.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm funcția de sub integrală g(x)=xf(x)g(x) = x f(x):
g(x)=x⋅(2xarctg⁡x)=2x2arctg⁡xg(x) = x \cdot (2x \operatorname{arctg} x) = 2x^2 \operatorname{arctg} x
  • Studiind paritatea funcției gg pe intervalul simetric [−1,1][-1, 1], avem:
g(−x)=2(−x)2arctg⁡(−x)=2x2(−arctg⁡x)=−2x2arctg⁡x=−g(x)g(-x) = 2(-x)^2 \operatorname{arctg}(-x) = 2x^2 (-\operatorname{arctg} x) = -2x^2 \operatorname{arctg} x = -g(x)

deci gg este o funcție impară și continuă pe R\mathbb{R}.

(3 puncte)

  • Folosind schimbarea de variabilă x=−tx = -t (cu dx=−dtdx = -dt):
∫−11xf(x) dx=∫1−1(−t)f(−t)(−dt)=∫1−1g(−t)(−dt)=∫−11g(−t) dt=−∫−11g(t) dt\int_{-1}^1 x f(x) \, dx = \int_1^{-1} (-t) f(-t) (-dt) = \int_1^{-1} g(-t) (-dt) = \int_{-1}^1 g(-t) \, dt = -\int_{-1}^1 g(t) \, dt
  • Notând I=∫−11xf(x) dxI = \int_{-1}^1 x f(x) \, dx, obținem I=−I  ⟺  2I=0  ⟺  I=0I = -I \iff 2I = 0 \iff I = 0, adică:
∫−11xf(x) dx=0\int_{-1}^1 x f(x) \, dx = 0

(2 puncte)