Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Calculați modulul numărului complex z = ( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) − ( 9 − 3 i ) z = (2 + 3i)(2 - 3i) - (9 - 3i) z = ( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) − ( 9 − 3 i ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula diferenței de pătrate ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 (a + b)(a - b) = a^2 - b^2 ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 și relația i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 :
( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) = 2 2 − ( 3 i ) 2 = 4 − 9 ( − 1 ) = 4 + 9 = 13 (2 + 3i)(2 - 3i) = 2^2 - (3i)^2 = 4 - 9(-1) = 4 + 9 = 13 ( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) = 2 2 − ( 3 i ) 2 = 4 − 9 ( − 1 ) = 4 + 9 = 13
Înlocuim în expresia numărului complex z z z :
z = 13 − ( 9 − 3 i ) = 13 − 9 + 3 i = 4 + 3 i z = 13 - (9 - 3i) = 13 - 9 + 3i = 4 + 3i z = 13 − ( 9 − 3 i ) = 13 − 9 + 3 i = 4 + 3 i
(3 puncte)
Calculăm modulul numărului complex z = a + b i z = a + bi z = a + bi prin formula ∣ z ∣ = a 2 + b 2 |z| = \sqrt{a^2 + b^2} ∣ z ∣ = a 2 + b 2 :
∣ z ∣ = 4 2 + 3 2 = 16 + 9 = 25 = 5 |z| = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5 ∣ z ∣ = 4 2 + 3 2 = 16 + 9 = 25 = 5
(2 puncte)
2. Se consideră funcțiile f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x − 2 f(x) = x - 2 f ( x ) = x − 2 și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 5 x + 20 g(x) = 5x + 20 g ( x ) = 5 x + 20 . Calculați ( g ∘ f ) ( 2 ) (g \circ f)(2) ( g ∘ f ) ( 2 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției f f f în punctul x = 2 x = 2 x = 2 :
f ( 2 ) = 2 − 2 = 0 f(2) = 2 - 2 = 0 f ( 2 ) = 2 − 2 = 0
(2 puncte)
Aplicăm definiția compunerii a două funcții ( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( f ( 2 ) ) (g \circ f)(2) = g(f(2)) ( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( f ( 2 )) :
( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( 0 ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20 (g \circ f)(2) = g(0) = 5 \cdot 0 + 20 = 20 ( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( 0 ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20
(3 puncte)
3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x − 5 = 1 16 4^{x-5} = \frac{1}{16} 4 x − 5 = 16 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem membrul drept ca o putere cu baza 4 4 4 :
1 16 = 1 4 2 = 4 − 2 \frac{1}{16} = \frac{1}{4^2} = 4^{-2} 16 1 = 4 2 1 = 4 − 2
4 x − 5 = 4 − 2 4^{x-5} = 4^{-2} 4 x − 5 = 4 − 2
(3 puncte)
Datorită injectivității funcției exponențiale cu baza 4 > 1 4 > 1 4 > 1 , egalăm exponenții:
x − 5 = − 2 ⟺ x = 5 − 2 ⟺ x = 3 x - 5 = -2 \iff x = 5 - 2 \iff x = 3 x − 5 = − 2 ⟺ x = 5 − 2 ⟺ x = 3
(2 puncte)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 8 8 8 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este { 100 , 101 , … , 999 } \{100, 101, \dots, 999\} { 100 , 101 , … , 999 } , deci numărul cazurilor posibile este:
N posibile = 999 − 100 + 1 = 900 N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900 N posibile = 999 − 100 + 1 = 900
(2 puncte)
Căutăm numerele a b c ‾ \overline{abc} ab c cu cifrele a , b , c ∈ { 0 , 1 , … , 9 } a, b, c \in \{0, 1, \dots, 9\} a , b , c ∈ { 0 , 1 , … , 9 } , a ≠ 0 a \neq 0 a = 0 , pentru care a ⋅ b ⋅ c = 8 a \cdot b \cdot c = 8 a ⋅ b ⋅ c = 8 . Deoarece 8 = 2 3 8 = 2^3 8 = 2 3 , descompunerea cifrelor nenule poate fi:
Cifrele sunt { 1 , 1 , 8 } \{1, 1, 8\} { 1 , 1 , 8 } : numerele formate sunt 118 , 181 , 811 118, 181, 811 118 , 181 , 811 (3 3 3 numere).
Cifrele sunt { 1 , 2 , 4 } \{1, 2, 4\} { 1 , 2 , 4 } : toate cele 3 ! = 6 3! = 6 3 ! = 6 permutări conțin cifre nenule: 124 , 142 , 214 , 241 , 412 , 421 124, 142, 214, 241, 412, 421 124 , 142 , 214 , 241 , 412 , 421 (6 6 6 numere).
Cifrele sunt { 2 , 2 , 2 } \{2, 2, 2\} { 2 , 2 , 2 } : un singur număr, 222 222 222 (1 1 1 număr).
Numărul total de cazuri favorabile este:
N favorabile = 3 + 6 + 1 = 10 N_{\text{favorabile}} = 3 + 6 + 1 = 10 N favorabile = 3 + 6 + 1 = 10
(2 puncte)
p = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 10 900 = 1 90 p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{10}{900} = \frac{1}{90} p = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 900 10 = 90 1
(1 punct)
5. Se consideră paralelogramul A B C D ABCD A B C D cu A B = 4 AB = 4 A B = 4 , B C = 6 BC = 6 B C = 6 și măsura unghiului A B C ABC A B C de 120 ∘ 120^\circ 12 0 ∘ . Determinați modulul vectorului A M → \overrightarrow{AM} A M , unde punctul M M M este mijlocul segmentului B D BD B D . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un paralelogram A B C D ABCD A B C D , diagonalele A C AC A C și B D BD B D se înjumătățesc, astfel că mijlocul M M M al segmentului B D BD B D este și mijlocul diagonalei A C AC A C . Prin urmare:
A M → = 1 2 A C → ⟹ ∣ A M → ∣ = A M = 1 2 A C \overrightarrow{AM} = \frac{1}{2}\overrightarrow{AC} \implies |\overrightarrow{AM}| = AM = \frac{1}{2} AC A M = 2 1 A C ⟹ ∣ A M ∣ = A M = 2 1 A C
(2 puncte)
Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul A B C ABC A B C :
A C 2 = A B 2 + B C 2 − 2 ⋅ A B ⋅ B C ⋅ cos ( ∢ A B C ) AC^2 = AB^2 + BC^2 - 2 \cdot AB \cdot BC \cdot \cos(\sphericalangle ABC) A C 2 = A B 2 + B C 2 − 2 ⋅ A B ⋅ B C ⋅ cos ( ∢ A B C )
Știind că cos 120 ∘ = cos ( 180 ∘ − 60 ∘ ) = − cos 60 ∘ = − 1 2 \cos 120^\circ = \cos(180^\circ - 60^\circ) = -\cos 60^\circ = -\frac{1}{2} cos 12 0 ∘ = cos ( 18 0 ∘ − 6 0 ∘ ) = − cos 6 0 ∘ = − 2 1 , obținem:
A C 2 = 4 2 + 6 2 − 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ( − 1 2 ) = 16 + 36 + 24 = 76 AC^2 = 4^2 + 6^2 - 2 \cdot 4 \cdot 6 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 16 + 36 + 24 = 76 A C 2 = 4 2 + 6 2 − 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ( − 2 1 ) = 16 + 36 + 24 = 76
A C = 76 = 4 ⋅ 19 = 2 19 AC = \sqrt{76} = \sqrt{4 \cdot 19} = 2\sqrt{19} A C = 76 = 4 ⋅ 19 = 2 19
Rezultă lungimea segmentului A M AM A M :
∣ A M → ∣ = A M = 2 19 2 = 19 |\overrightarrow{AM}| = AM = \frac{2\sqrt{19}}{2} = \sqrt{19} ∣ A M ∣ = A M = 2 2 19 = 19
(3 puncte)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C cu A B = 12 AB = 12 A B = 12 , A C = 16 AC = 16 A C = 16 și B C = 20 BC = 20 B C = 20 . Arătați că r R = 2 5 \frac{r}{R} = \frac{2}{5} R r = 5 2 , unde r r r este raza cercului înscris în triunghiul A B C ABC A B C și R R R este raza cercului circumscris triunghiului A B C ABC A B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm relația lui Pitagora pentru lungimile laturilor:
A B 2 + A C 2 = 12 2 + 16 2 = 144 + 256 = 400 AB^2 + AC^2 = 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400 A B 2 + A C 2 = 1 2 2 + 1 6 2 = 144 + 256 = 400
B C 2 = 20 2 = 400 BC^2 = 20^2 = 400 B C 2 = 2 0 2 = 400
Deoarece A B 2 + A C 2 = B C 2 AB^2 + AC^2 = BC^2 A B 2 + A C 2 = B C 2 , conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic în A A A , cu ipotenuza B C = 20 BC = 20 B C = 20 .
Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egală cu jumătatea ipotenuzei:
R = B C 2 = 20 2 = 10 R = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10 R = 2 B C = 2 20 = 10
(2 puncte)
Calculăm semiperimetrul p p p și aria A \mathcal{A} A a triunghiului A B C ABC A B C :
p = A B + A C + B C 2 = 12 + 16 + 20 2 = 48 2 = 24 p = \frac{AB + AC + BC}{2} = \frac{12 + 16 + 20}{2} = \frac{48}{2} = 24 p = 2 A B + A C + B C = 2 12 + 16 + 20 = 2 48 = 24
A = A B ⋅ A C 2 = 12 ⋅ 16 2 = 96 \mathcal{A} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96 A = 2 A B ⋅ A C = 2 12 ⋅ 16 = 96
Folosind formula A = p ⋅ r \mathcal{A} = p \cdot r A = p ⋅ r , determinăm raza cercului înscris:
r = A p = 96 24 = 4 r = \frac{\mathcal{A}}{p} = \frac{96}{24} = 4 r = p A = 24 96 = 4
r R = 4 10 = 2 5 \frac{r}{R} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5} R r = 10 4 = 5 2
(3 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( a 1 − 2 2 1 3 2 a − 1 2 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = a 2 2 a − 1 1 1 2 − 2 3 1 și sistemul de ecuații { a x + y − 2 z = 2 2 x + y + 3 z = 1 ( 2 a − 1 ) x + 2 y + z = a \begin{cases} ax + y - 2z = 2 \\ 2x + y + 3z = 1 \\ (2a-1)x + 2y + z = a \end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ a x + y − 2 z = 2 2 x + y + 3 z = 1 ( 2 a − 1 ) x + 2 y + z = a , unde a a a este număr real.
a) Arătaţi că det ( A ( 4 ) ) = 5 \det(A(4)) = 5 det ( A ( 4 )) = 5 . (5p)
b) Determinați numărul real a a a pentru care matricea A ( a ) A(a) A ( a ) nu este inversabilă. (5p)
c) Pentru a = 3 a = 3 a = 3 , determinați soluțiile ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) ale sistemului de ecuații pentru care z 0 2 = x 0 + y 0 z_0^2 = x_0 + y_0 z 0 2 = x 0 + y 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 4 a = 4 a = 4 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 4 ) = ( 4 1 − 2 2 1 3 7 2 1 ) A(4) = \begin{pmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{pmatrix} A ( 4 ) = 4 2 7 1 1 2 − 2 3 1
(2 puncte)
Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det ( A ( 4 ) ) = ∣ 4 1 − 2 2 1 3 7 2 1 ∣ = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 ⋅ 7 + ( − 2 ) ⋅ 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 1 ⋅ 7 − 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − 4 ⋅ 3 ⋅ 2 \det(A(4)) = \begin{vmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{vmatrix} = 4 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot 7 + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - (-2) \cdot 1 \cdot 7 - 1 \cdot 2 \cdot 1 - 4 \cdot 3 \cdot 2 det ( A ( 4 )) = 4 2 7 1 1 2 − 2 3 1 = 4 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 ⋅ 7 + ( − 2 ) ⋅ 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 1 ⋅ 7 − 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − 4 ⋅ 3 ⋅ 2
det ( A ( 4 ) ) = 4 + 21 − 8 − ( − 14 ) − 2 − 24 = 4 + 21 − 8 + 14 − 2 − 24 = 5 \det(A(4)) = 4 + 21 - 8 - (-14) - 2 - 24 = 4 + 21 - 8 + 14 - 2 - 24 = 5 det ( A ( 4 )) = 4 + 21 − 8 − ( − 14 ) − 2 − 24 = 4 + 21 − 8 + 14 − 2 − 24 = 5
(3 puncte)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) în funcție de parametrul real a a a :
det ( A ( a ) ) = ∣ a 1 − 2 2 1 3 2 a − 1 2 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = a 2 2 a − 1 1 1 2 − 2 3 1
= a ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 ⋅ ( 2 a − 1 ) + ( − 2 ) ⋅ 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 1 ⋅ ( 2 a − 1 ) − 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − a ⋅ 3 ⋅ 2 = a \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 3 \cdot (2a-1) + (-2) \cdot 2 \cdot 2 - (-2) \cdot 1 \cdot (2a-1) - 1 \cdot 2 \cdot 1 - a \cdot 3 \cdot 2 = a ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 3 ⋅ ( 2 a − 1 ) + ( − 2 ) ⋅ 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 1 ⋅ ( 2 a − 1 ) − 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − a ⋅ 3 ⋅ 2
= a + 6 a − 3 − 8 + 4 a − 2 − 2 − 6 a = 5 a − 15 = 5 ( a − 3 ) = a + 6a - 3 - 8 + 4a - 2 - 2 - 6a = 5a - 15 = 5(a - 3) = a + 6 a − 3 − 8 + 4 a − 2 − 2 − 6 a = 5 a − 15 = 5 ( a − 3 )
(2 puncte)
Matricea A ( a ) A(a) A ( a ) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det ( A ( a ) ) = 0 ⟺ 5 a − 15 = 0 ⟺ a = 3 \det(A(a)) = 0 \iff 5a - 15 = 0 \iff a = 3 det ( A ( a )) = 0 ⟺ 5 a − 15 = 0 ⟺ a = 3
(3 puncte)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru a = 3 a = 3 a = 3 , matricea sistemului este A ( 3 ) A(3) A ( 3 ) , având det ( A ( 3 ) ) = 0 \det(A(3)) = 0 det ( A ( 3 )) = 0 . Sistemul de ecuații devine:
{ 3 x + y − 2 z = 2 2 x + y + 3 z = 1 5 x + 2 y + z = 3 \begin{cases}
3x + y - 2z = 2 \\
2x + y + 3z = 1 \\
5x + 2y + z = 3
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ 3 x + y − 2 z = 2 2 x + y + 3 z = 1 5 x + 2 y + z = 3
Adunând primele două ecuații obținem ( 3 x + y − 2 z ) + ( 2 x + y + 3 z ) = 5 x + 2 y + z (3x + y - 2z) + (2x + y + 3z) = 5x + 2y + z ( 3 x + y − 2 z ) + ( 2 x + y + 3 z ) = 5 x + 2 y + z și 2 + 1 = 3 2 + 1 = 3 2 + 1 = 3 , care coincide exact cu a treia ecuație a sistemului.
Alegem z = α z = \alpha z = α , α ∈ R \alpha \in \mathbb{R} α ∈ R , ca necunoscută secundară. Scăzând a doua ecuație din prima obținem:
( 3 x + y − 2 z ) − ( 2 x + y + 3 z ) = 2 − 1 ⟺ x − 5 z = 1 ⟺ x = 1 + 5 α (3x + y - 2z) - (2x + y + 3z) = 2 - 1 \iff x - 5z = 1 \iff x = 1 + 5\alpha ( 3 x + y − 2 z ) − ( 2 x + y + 3 z ) = 2 − 1 ⟺ x − 5 z = 1 ⟺ x = 1 + 5 α
Înlocuind în a doua ecuație, exprimăm y y y :
y = 1 − 2 x − 3 z = 1 − 2 ( 1 + 5 α ) − 3 α = 1 − 2 − 10 α − 3 α = − 1 − 13 α y = 1 - 2x - 3z = 1 - 2(1 + 5\alpha) - 3\alpha = 1 - 2 - 10\alpha - 3\alpha = -1 - 13\alpha y = 1 − 2 x − 3 z = 1 − 2 ( 1 + 5 α ) − 3 α = 1 − 2 − 10 α − 3 α = − 1 − 13 α
Soluția generală a sistemului este ( x , y , z ) = ( 1 + 5 α , − 1 − 13 α , α ) (x, y, z) = (1 + 5\alpha, -1 - 13\alpha, \alpha) ( x , y , z ) = ( 1 + 5 α , − 1 − 13 α , α ) , cu α ∈ R \alpha \in \mathbb{R} α ∈ R .
(3 puncte)
Impunem condiția dată în enunț, z 0 2 = x 0 + y 0 z_0^2 = x_0 + y_0 z 0 2 = x 0 + y 0 :
α 2 = ( 1 + 5 α ) + ( − 1 − 13 α ) ⟺ α 2 = − 8 α ⟺ α 2 + 8 α = 0 ⟺ α ( α + 8 ) = 0 \alpha^2 = (1 + 5\alpha) + (-1 - 13\alpha) \iff \alpha^2 = -8\alpha \iff \alpha^2 + 8\alpha = 0 \iff \alpha(\alpha + 8) = 0 α 2 = ( 1 + 5 α ) + ( − 1 − 13 α ) ⟺ α 2 = − 8 α ⟺ α 2 + 8 α = 0 ⟺ α ( α + 8 ) = 0
Avem două cazuri posibile pentru parametrul α \alpha α :
Dacă α = 0 \alpha = 0 α = 0 , obținem soluția:
( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , − 1 , 0 ) (x_0, y_0, z_0) = (1, -1, 0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , − 1 , 0 )
Dacă α = − 8 \alpha = -8 α = − 8 , calculăm:
x 0 = 1 + 5 ( − 8 ) = 1 − 40 = − 39 x_0 = 1 + 5(-8) = 1 - 40 = -39 x 0 = 1 + 5 ( − 8 ) = 1 − 40 = − 39
y 0 = − 1 − 13 ( − 8 ) = − 1 + 104 = 103 y_0 = -1 - 13(-8) = -1 + 104 = 103 y 0 = − 1 − 13 ( − 8 ) = − 1 + 104 = 103
z 0 = − 8 z_0 = -8 z 0 = − 8
deci soluția este ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( − 39 , 103 , − 8 ) (x_0, y_0, z_0) = (-39, 103, -8) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( − 39 , 103 , − 8 ) .
Așadar, soluțiile căutate sunt ( 1 , − 1 , 0 ) (1, -1, 0) ( 1 , − 1 , 0 ) și ( − 39 , 103 , − 8 ) (-39, 103, -8) ( − 39 , 103 , − 8 ) .
(2 puncte)
2. Pe mulțimea G = ( 1 , + ∞ ) G = (1, +\infty) G = ( 1 , + ∞ ) se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = x 1 2 log 3 y x * y = x^{\frac{1}{2}\log_3 y} x ∗ y = x 2 1 l o g 3 y .
a) Arătați că 4 ∗ 3 = 2 4 * 3 = 2 4 ∗ 3 = 2 . (5p)
b) Arătați că e = 9 e = 9 e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
c) Determinați x ∈ G x \in G x ∈ G , știind că este egal cu simetricul lui în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x = 4 x = 4 x = 4 și y = 3 y = 3 y = 3 :
4 ∗ 3 = 4 1 2 log 3 3 4 * 3 = 4^{\frac{1}{2} \log_3 3} 4 ∗ 3 = 4 2 1 l o g 3 3
(3 puncte)
Deoarece log 3 3 = 1 \log_3 3 = 1 log 3 3 = 1 , avem:
4 ∗ 3 = 4 1 2 ⋅ 1 = 4 1 2 = 4 = 2 4 * 3 = 4^{\frac{1}{2} \cdot 1} = 4^{\frac{1}{2}} = \sqrt{4} = 2 4 ∗ 3 = 4 2 1 ⋅ 1 = 4 2 1 = 4 = 2
(2 puncte)
Rezolvare Subpunctul b):
Pentru orice x ∈ G x \in G x ∈ G , calculăm:
x ∗ 9 = x 1 2 log 3 9 = x 1 2 ⋅ 2 = x 1 = x x * 9 = x^{\frac{1}{2}\log_3 9} = x^{\frac{1}{2} \cdot 2} = x^1 = x x ∗ 9 = x 2 1 l o g 3 9 = x 2 1 ⋅ 2 = x 1 = x
(2 puncte)
Calculăm și compunerea în ordinea inversă, folosind proprietățile puterilor și faptul că 9 = 3 2 9 = 3^2 9 = 3 2 :
9 ∗ x = 9 1 2 log 3 x = ( 3 2 ) 1 2 log 3 x = 3 log 3 x = x 9 * x = 9^{\frac{1}{2}\log_3 x} = \left(3^2\right)^{\frac{1}{2}\log_3 x} = 3^{\log_3 x} = x 9 ∗ x = 9 2 1 l o g 3 x = ( 3 2 ) 2 1 l o g 3 x = 3 l o g 3 x = x
Deoarece x ∗ 9 = 9 ∗ x = x x * 9 = 9 * x = x x ∗ 9 = 9 ∗ x = x pentru orice x ∈ G x \in G x ∈ G și 9 ∈ G 9 \in G 9 ∈ G , rezultă că e = 9 e = 9 e = 9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3 puncte)
Rezolvare Subpunctul c):
Un element x ∈ G x \in G x ∈ G este egal cu simetricul său x ′ x' x ′ dacă și numai dacă:
x ∗ x = e ⟺ x ∗ x = 9 x * x = e \iff x * x = 9 x ∗ x = e ⟺ x ∗ x = 9
Aplicăm formula legii de compoziție:
x 1 2 log 3 x = 9 x^{\frac{1}{2}\log_3 x} = 9 x 2 1 l o g 3 x = 9
Aplicăm logaritmul în baza 3 3 3 în ambii membri:
log 3 ( x 1 2 log 3 x ) = log 3 9 ⟺ 1 2 log 3 x ⋅ log 3 x = 2 \log_3\left(x^{\frac{1}{2}\log_3 x}\right) = \log_3 9 \iff \frac{1}{2}\log_3 x \cdot \log_3 x = 2 log 3 ( x 2 1 l o g 3 x ) = log 3 9 ⟺ 2 1 log 3 x ⋅ log 3 x = 2
( log 3 x ) 2 = 4 (\log_3 x)^2 = 4 ( log 3 x ) 2 = 4
(3 puncte)
Ecuația de gradul al doilea are două soluții pentru log 3 x \log_3 x log 3 x :
log 3 x = − 2 ⟹ x = 3 − 2 = 1 9 ∉ ( 1 , + ∞ ) \log_3 x = -2 \implies x = 3^{-2} = \frac{1}{9} \notin (1, +\infty) log 3 x = − 2 ⟹ x = 3 − 2 = 9 1 ∈ / ( 1 , + ∞ ) , deci nu convine deoarece 1 9 ∉ G \frac{1}{9} \notin G 9 1 ∈ / G .
log 3 x = 2 ⟹ x = 3 2 = 9 ∈ ( 1 , + ∞ ) \log_3 x = 2 \implies x = 3^2 = 9 \in (1, +\infty) log 3 x = 2 ⟹ x = 3 2 = 9 ∈ ( 1 , + ∞ ) , care convine (9 ∈ G 9 \in G 9 ∈ G ).
Așadar, valoarea căutată este x = 9 x = 9 x = 9 .
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 f(x) = (x^2 - 9)(x^2 - 4) + 3 f ( x ) = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) f'(x) = 2x(2x^2 - 13) f ′ ( x ) = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
b) Arătați că lim x → 3 sin ( x − 3 ) f ( x ) − 3 = 1 30 \lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \frac{1}{30} lim x → 3 f ( x ) − 3 s i n ( x − 3 ) = 30 1 . (5p)
c) Determinați valorile reale ale lui m m m pentru care ecuația f ( x ) = m f(x) = m f ( x ) = m are exact patru soluții reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Aplicăm regula de derivare a produsului ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ (u \cdot v)' = u'v + uv' ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x 2 − 9 ) ′ ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) ′ + ( 3 ) ′ f'(x) = (x^2 - 9)'(x^2 - 4) + (x^2 - 9)(x^2 - 4)' + (3)' f ′ ( x ) = ( x 2 − 9 ) ′ ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) ′ + ( 3 ) ′
f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ⋅ 2 x f'(x) = 2x(x^2 - 4) + (x^2 - 9) \cdot 2x f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ⋅ 2 x
(3 puncte)
Dăm factor comun pe 2 x 2x 2 x :
f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 + x 2 − 9 ) = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) , x ∈ R f'(x) = 2x(x^2 - 4 + x^2 - 9) = 2x(2x^2 - 13), \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 + x 2 − 9 ) = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) , x ∈ R
(2 puncte)
Rezolvare Subpunctul b):
Exprimăm numitorul f ( x ) − 3 f(x) - 3 f ( x ) − 3 :
f ( x ) − 3 = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) = ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) f(x) - 3 = (x^2 - 9)(x^2 - 4) = (x - 3)(x + 3)(x^2 - 4) f ( x ) − 3 = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) = ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 )
Rescriem limita ca produs de două limite:
lim x → 3 sin ( x − 3 ) f ( x ) − 3 = lim x → 3 ( sin ( x − 3 ) x − 3 ⋅ 1 ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) ) \lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = \lim_{x \to 3} \left( \frac{\sin(x - 3)}{x - 3} \cdot \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)} \right) x → 3 lim f ( x ) − 3 sin ( x − 3 ) = x → 3 lim ( x − 3 sin ( x − 3 ) ⋅ ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) 1 )
(2 puncte)
Folosind limita remarcabilă lim u → 0 sin u u = 1 \lim_{u \to 0} \frac{\sin u}{u} = 1 lim u → 0 u s i n u = 1 cu u = x − 3 → 0 u = x - 3 \to 0 u = x − 3 → 0 , obținem:
lim x → 3 sin ( x − 3 ) x − 3 = 1 \lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{x - 3} = 1 x → 3 lim x − 3 sin ( x − 3 ) = 1
Calculăm limita celeilalte fracții prin continuitate:
lim x → 3 1 ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) = 1 ( 3 + 3 ) ( 3 2 − 4 ) = 1 6 ⋅ 5 = 1 30 \lim_{x \to 3} \frac{1}{(x + 3)(x^2 - 4)} = \frac{1}{(3 + 3)(3^2 - 4)} = \frac{1}{6 \cdot 5} = \frac{1}{30} x → 3 lim ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) 1 = ( 3 + 3 ) ( 3 2 − 4 ) 1 = 6 ⋅ 5 1 = 30 1
lim x → 3 sin ( x − 3 ) f ( x ) − 3 = 1 ⋅ 1 30 = 1 30 \lim_{x \to 3} \frac{\sin(x - 3)}{f(x) - 3} = 1 \cdot \frac{1}{30} = \frac{1}{30} x → 3 lim f ( x ) − 3 sin ( x − 3 ) = 1 ⋅ 30 1 = 30 1
(3 puncte)
Rezolvare Subpunctul c):
Determinăm punctele critice ale funcției rezolvând ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 :
2 x ( 2 x 2 − 13 ) = 0 ⟺ x 1 = − 13 2 , x 2 = 0 , x 3 = 13 2 2x(2x^2 - 13) = 0 \iff x_1 = -\sqrt{\frac{13}{2}}, \quad x_2 = 0, \quad x_3 = \sqrt{\frac{13}{2}} 2 x ( 2 x 2 − 13 ) = 0 ⟺ x 1 = − 2 13 , x 2 = 0 , x 3 = 2 13
Semnul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) :
f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 pe ( − ∞ , − 13 2 ) \left(-\infty, -\sqrt{\frac{13}{2}}\right) ( − ∞ , − 2 13 ) și pe ( 0 , 13 2 ) \left(0, \sqrt{\frac{13}{2}}\right) ( 0 , 2 13 ) , unde funcția f f f este strict descrescătoare.
f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 pe ( − 13 2 , 0 ) \left(-\sqrt{\frac{13}{2}}, 0\right) ( − 2 13 , 0 ) și pe ( 13 2 , + ∞ ) \left(\sqrt{\frac{13}{2}}, +\infty\right) ( 2 13 , + ∞ ) , unde funcția f f f este strict crescătoare.
(3 puncte)
Calculăm valorile funcției în punctele critice și limitele la infinit:
lim x → − ∞ f ( x ) = + ∞ , lim x → + ∞ f ( x ) = + ∞ \lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty, \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty x → − ∞ lim f ( x ) = + ∞ , x → + ∞ lim f ( x ) = + ∞
f ( 0 ) = ( − 9 ) ( − 4 ) + 3 = 36 + 3 = 39 f(0) = (-9)(-4) + 3 = 36 + 3 = 39 f ( 0 ) = ( − 9 ) ( − 4 ) + 3 = 36 + 3 = 39
f ( ± 13 2 ) = ( 13 2 − 9 ) ( 13 2 − 4 ) + 3 = ( − 5 2 ) ( 5 2 ) + 3 = − 25 4 + 3 = − 13 4 f\left(\pm\sqrt{\frac{13}{2}}\right) = \left(\frac{13}{2} - 9\right)\left(\frac{13}{2} - 4\right) + 3 = \left(-\frac{5}{2}\right)\left(\frac{5}{2}\right) + 3 = -\frac{25}{4} + 3 = -\frac{13}{4} f ( ± 2 13 ) = ( 2 13 − 9 ) ( 2 13 − 4 ) + 3 = ( − 2 5 ) ( 2 5 ) + 3 = − 4 25 + 3 = − 4 13
Funcția f f f este continuă pe R \mathbb{R} R . Din tabloul de variație rezultă că ecuația f ( x ) = m f(x) = m f ( x ) = m are exact patru soluții reale distincte dacă și numai dacă nivelul m m m se află strict între valorile minimelor locale și valoarea maximului local:
m ∈ ( − 13 4 , 39 ) m \in \left(-\frac{13}{4}, 39\right) m ∈ ( − 4 13 , 39 )
(2 puncte)
2. Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x arctg x f(x) = 2x \operatorname{arctg} x f ( x ) = 2 x arctg x .
a) Arătați că ∫ 1 2 f ( x ) arctg x d x = 3 \int_1^2 \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = 3 ∫ 1 2 arctg x f ( x ) d x = 3 . (5p)
b) Determinați numărul real nenul a a a pentru care ∫ 0 3 f ( x ) d x = π a − 3 \int_0^{\sqrt{3}} f(x) \, dx = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3} ∫ 0 3 f ( x ) d x = a π − 3 . (5p)
c) Demonstrați că ∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0 \int_{-1}^1 x f(x) \, dx = 0 ∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Simplificăm expresia de sub integrală pentru x ∈ [ 1 , 2 ] x \in [1, 2] x ∈ [ 1 , 2 ] :
f ( x ) arctg x = 2 x arctg x arctg x = 2 x \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} = \frac{2x \operatorname{arctg} x}{\operatorname{arctg} x} = 2x arctg x f ( x ) = arctg x 2 x arctg x = 2 x
Calculăm integrala definită:
∫ 1 2 f ( x ) arctg x d x = ∫ 1 2 2 x d x = x 2 ∣ 1 2 \int_1^2 \frac{f(x)}{\operatorname{arctg} x} \, dx = \int_1^2 2x \, dx = x^2 \Big|_1^2 ∫ 1 2 arctg x f ( x ) d x = ∫ 1 2 2 x d x = x 2 1 2
(3 puncte)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x 2 ∣ 1 2 = 2 2 − 1 2 = 4 − 1 = 3 x^2 \Big|_1^2 = 2^2 - 1^2 = 4 - 1 = 3 x 2 1 2 = 2 2 − 1 2 = 4 − 1 = 3
(2 puncte)
Rezolvare Subpunctul b):
Integrăm prin părți integrala ∫ 0 3 2 x arctg x d x \int_0^{\sqrt{3}} 2x \operatorname{arctg} x \, dx ∫ 0 3 2 x arctg x d x , observând că ( x 2 + 1 ) ′ = 2 x (x^2 + 1)' = 2x ( x 2 + 1 ) ′ = 2 x și ( arctg x ) ′ = 1 x 2 + 1 (\operatorname{arctg} x)' = \frac{1}{x^2 + 1} ( arctg x ) ′ = x 2 + 1 1 :
∫ 0 3 2 x arctg x d x = ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) ′ arctg x d x \int_0^{\sqrt{3}} 2x \operatorname{arctg} x \, dx = \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1)' \operatorname{arctg} x \, dx ∫ 0 3 2 x arctg x d x = ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) ′ arctg x d x
= ( x 2 + 1 ) arctg x ∣ 0 3 − ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) ⋅ 1 x 2 + 1 d x = (x^2 + 1)\operatorname{arctg} x \Big|_0^{\sqrt{3}} - \int_0^{\sqrt{3}} (x^2 + 1) \cdot \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = ( x 2 + 1 ) arctg x 0 3 − ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) ⋅ x 2 + 1 1 d x
= ( x 2 + 1 ) arctg x ∣ 0 3 − ∫ 0 3 1 d x = (x^2 + 1)\operatorname{arctg} x \Big|_0^{\sqrt{3}} - \int_0^{\sqrt{3}} 1 \, dx = ( x 2 + 1 ) arctg x 0 3 − ∫ 0 3 1 d x
Calculăm termenul integrat și integrala rămasă:
( 3 + 1 ) arctg 3 − ( 0 + 1 ) arctg 0 − x ∣ 0 3 = 4 ⋅ π 3 − 0 − 3 = 4 π 3 − 3 (3 + 1)\operatorname{arctg}\sqrt{3} - (0 + 1)\operatorname{arctg} 0 - x \Big|_0^{\sqrt{3}} = 4 \cdot \frac{\pi}{3} - 0 - \sqrt{3} = \frac{4\pi}{3} - \sqrt{3} ( 3 + 1 ) arctg 3 − ( 0 + 1 ) arctg 0 − x 0 3 = 4 ⋅ 3 π − 0 − 3 = 3 4 π − 3
(3 puncte)
Egalăm rezultatul cu valoarea din enunț:
4 π 3 − 3 = π a − 3 ⟺ 4 π 3 = π a ⟺ a = 3 4 \frac{4\pi}{3} - \sqrt{3} = \frac{\pi}{a} - \sqrt{3} \iff \frac{4\pi}{3} = \frac{\pi}{a} \iff a = \frac{3}{4} 3 4 π − 3 = a π − 3 ⟺ 3 4 π = a π ⟺ a = 4 3
Deoarece a = 3 4 ≠ 0 a = \frac{3}{4} \neq 0 a = 4 3 = 0 , obținem valoarea căutată.
(2 puncte)
Rezolvare Subpunctul c):
Exprimăm funcția de sub integrală g ( x ) = x f ( x ) g(x) = x f(x) g ( x ) = x f ( x ) :
g ( x ) = x ⋅ ( 2 x arctg x ) = 2 x 2 arctg x g(x) = x \cdot (2x \operatorname{arctg} x) = 2x^2 \operatorname{arctg} x g ( x ) = x ⋅ ( 2 x arctg x ) = 2 x 2 arctg x
Studiind paritatea funcției g g g pe intervalul simetric [ − 1 , 1 ] [-1, 1] [ − 1 , 1 ] , avem:
g ( − x ) = 2 ( − x ) 2 arctg ( − x ) = 2 x 2 ( − arctg x ) = − 2 x 2 arctg x = − g ( x ) g(-x) = 2(-x)^2 \operatorname{arctg}(-x) = 2x^2 (-\operatorname{arctg} x) = -2x^2 \operatorname{arctg} x = -g(x) g ( − x ) = 2 ( − x ) 2 arctg ( − x ) = 2 x 2 ( − arctg x ) = − 2 x 2 arctg x = − g ( x )
deci g g g este o funcție impară și continuă pe R \mathbb{R} R .
(3 puncte)
Folosind schimbarea de variabilă x = − t x = -t x = − t (cu d x = − d t dx = -dt d x = − d t ):
∫ − 1 1 x f ( x ) d x = ∫ 1 − 1 ( − t ) f ( − t ) ( − d t ) = ∫ 1 − 1 g ( − t ) ( − d t ) = ∫ − 1 1 g ( − t ) d t = − ∫ − 1 1 g ( t ) d t \int_{-1}^1 x f(x) \, dx = \int_1^{-1} (-t) f(-t) (-dt) = \int_1^{-1} g(-t) (-dt) = \int_{-1}^1 g(-t) \, dt = -\int_{-1}^1 g(t) \, dt ∫ − 1 1 x f ( x ) d x = ∫ 1 − 1 ( − t ) f ( − t ) ( − d t ) = ∫ 1 − 1 g ( − t ) ( − d t ) = ∫ − 1 1 g ( − t ) d t = − ∫ − 1 1 g ( t ) d t
Notând I = ∫ − 1 1 x f ( x ) d x I = \int_{-1}^1 x f(x) \, dx I = ∫ − 1 1 x f ( x ) d x , obținem I = − I ⟺ 2 I = 0 ⟺ I = 0 I = -I \iff 2I = 0 \iff I = 0 I = − I ⟺ 2 I = 0 ⟺ I = 0 , adică:
∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0 \int_{-1}^1 x f(x) \, dx = 0 ∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0
(2 puncte)