BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 9

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că 1−13+132−133+134>341 - \frac{1}{3} + \frac{1}{3^2} - \frac{1}{3^3} + \frac{1}{3^4} > \frac{3}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Expresia din membrul stâng reprezintă suma primilor 55 termeni ai unei progresii geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu primul termen b1=1b_1 = 1 și rația q=−13q = -\frac{1}{3}:
S5=1⋅1−(−13)51−(−13)=1−(−1243)1+13=1+13543=34(1+135)S_5 = 1 \cdot \frac{1 - \left(-\frac{1}{3}\right)^5}{1 - \left(-\frac{1}{3}\right)} = \frac{1 - \left(-\frac{1}{243}\right)}{1 + \frac{1}{3}} = \frac{1 + \frac{1}{3^5}}{\frac{4}{3}} = \frac{3}{4} \left(1 + \frac{1}{3^5}\right)

(3 puncte)

  • Deoarece 35=243>03^5 = 243 > 0, avem 135>0\frac{1}{3^5} > 0, de unde rezultă:
1+135>1  ⟹  34(1+135)>341 + \frac{1}{3^5} > 1 \implies \frac{3}{4}\left(1 + \frac{1}{3^5}\right) > \frac{3}{4}

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−3x+18f(x) = -3x + 18. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficului funcției f∘ff \circ f cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție a graficului funcției compuse f∘ff \circ f cu axa OxOx are ordonata 00, așadar ecuația este:
(f∘f)(x)=0  ⟺  f(f(x))=0(f \circ f)(x) = 0 \iff f(f(x)) = 0
  • Înlocuind în formula funcției ff:
−3f(x)+18=0  ⟺  3f(x)=18  ⟺  f(x)=6-3f(x) + 18 = 0 \iff 3f(x) = 18 \iff f(x) = 6

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația liniară f(x)=6f(x) = 6:
−3x+18=6  ⟺  −3x=−12  ⟺  x=4-3x + 18 = 6 \iff -3x = -12 \iff x = 4
  • Așadar, abscisa punctului de intersecție este x=4x = 4.

(2 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 23−x−22−x+25−x=92^{3-x} - 2^{2-x} + 2^{5-x} = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun termenul 22−x2^{2-x} în membrul stâng al ecuației:
22−x(21−1+23)=92^{2-x} \left(2^1 - 1 + 2^3\right) = 9 22−x(2−1+8)=9  ⟺  22−x⋅9=9  ⟺  22−x=12^{2-x} (2 - 1 + 8) = 9 \iff 2^{2-x} \cdot 9 = 9 \iff 2^{2-x} = 1

(3 puncte)

  • Deoarece 1=201 = 2^0, ecuația devine:
2−x=0  ⟺  x=22 - x = 0 \iff x = 2

(2 puncte)


4. Determinați termenul care nu îl conține pe xx din dezvoltarea (x3+1x)14\left(x^3 + \frac{1}{\sqrt{x}}\right)^{14}, unde x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula termenului de rang k+1k + 1 din dezvoltarea binomului (a+b)n(a + b)^n cu n=14n = 14 este:
Tk+1=C14k(x3)14−k(1x)k=C14k(x3)14−k(x−1/2)k,k∈{0,1,2,…,14}T_{k+1} = C_{14}^k \left(x^3\right)^{14-k} \left(\frac{1}{\sqrt{x}}\right)^k = C_{14}^k \left(x^3\right)^{14-k} \left(x^{-1/2}\right)^k, \quad k \in \{0, 1, 2, \dots, 14\} Tk+1=C14kx3(14−k)−k2=C14kx42−3k−k2=C14kx84−7k2T_{k+1} = C_{14}^k x^{3(14-k) - \frac{k}{2}} = C_{14}^k x^{42 - 3k - \frac{k}{2}} = C_{14}^k x^{\frac{84 - 7k}{2}}

(3 puncte)

  • Termenul nu îl conține pe xx dacă exponentul lui xx este nul:
84−7k2=0  ⟺  84−7k=0  ⟺  7k=84  ⟺  k=12\frac{84 - 7k}{2} = 0 \iff 84 - 7k = 0 \iff 7k = 84 \iff k = 12
  • Termenul căutat este T13T_{13}:
T13=C1412=C142=14⋅132=91T_{13} = C_{14}^{12} = C_{14}^2 = \frac{14 \cdot 13}{2} = 91

(2 puncte)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(a,1)A(a, 1) și B(−2,5)B(-2, 5), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că mijlocul segmentului ABAB aparține dreptei de ecuație y=2x+3y = 2x + 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele mijlocului MM al segmentului ABAB sunt:
xM=xA+xB2=a−22,yM=yA+yB2=1+52=3x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{a - 2}{2}, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 5}{2} = 3
  • Așadar, M(a−22,3)M\left(\frac{a - 2}{2}, 3\right).

(3 puncte)

  • Punctul MM aparține dreptei de ecuație y=2x+3y = 2x + 3:
3=2⋅(a−22)+3  ⟺  3=a−2+3  ⟺  a−2=0  ⟺  a=23 = 2 \cdot \left(\frac{a - 2}{2}\right) + 3 \iff 3 = a - 2 + 3 \iff a - 2 = 0 \iff a = 2

(2 puncte)


6. Calculați lungimea laturii ABAB a triunghiului ABCABC, știind că tg⁡C=1\operatorname{tg} C = 1 și că triunghiul ABCABC este înscris într-un cerc de rază 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece unghiul CC este unghi al triunghiului ABCABC, C∈(0,π)C \in (0, \pi). Din tg⁡C=1>0\operatorname{tg} C = 1 > 0, deducem:
C=π4  ⟹  sin⁡C=sin⁡π4=22C = \frac{\pi}{4} \implies \sin C = \sin\frac{\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3 puncte)

  • Conform teoremei sinusurilor în triunghiul ABCABC:
ABsin⁡C=2R  ⟹  AB=2Rsin⁡C\frac{AB}{\sin C} = 2R \implies AB = 2R \sin C
  • Cu R=3R = 3 și sin⁡C=22\sin C = \frac{\sqrt{2}}{2}:
AB=2⋅3⋅22=32AB = 2 \cdot 3 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}

(2 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(a111a+111−11)A(a) = \begin{pmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a+1 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(3))=10\det(A(3)) = 10. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2, rangul matricei A(n)A(n) este egal cu 33. (5p)

c) Arătați că, pentru orice număr natural mm, m≥2m \ge 2, inversa matricei A(m)A(m) nu are toate elementele numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=3a = 3 în expresia matricei A(a)A(a):
A(3)=(3111411−11)A(3) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & 1 \\ 1 & 4 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după prima linie:
det⁡(A(3))=∣3111411−11∣=3⋅4⋅1+1⋅1⋅1+1⋅(−1)⋅1−1⋅4⋅1−1⋅(−1)⋅3−1⋅1⋅1\det(A(3)) = \begin{vmatrix} 3 & 1 & 1 \\ 1 & 4 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot 4 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot (-1) \cdot 1 - 1 \cdot 4 \cdot 1 - 1 \cdot (-1) \cdot 3 - 1 \cdot 1 \cdot 1 det⁡(A(3))=12+1−1−4−(−3)−1=12−4+3−1=10\det(A(3)) = 12 + 1 - 1 - 4 - (-3) - 1 = 12 - 4 + 3 - 1 = 10

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:
det⁡(A(a))=∣a111a+111−11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a+1 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{vmatrix}
  • Scăzând linia a 3-a din prima linie și din a 2-a linie:
det⁡(A(a))=∣a−1200a+201−11∣=1⋅∣a−120a+2∣=(a−1)(a+2)=a2+a−2\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a-1 & 2 & 0 \\ 0 & a+2 & 0 \\ 1 & -1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} a-1 & 2 \\ 0 & a+2 \end{vmatrix} = (a-1)(a+2) = a^2 + a - 2
  • Rădăcinile ecuației det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0 sunt a=1a = 1 și a=−2a = -2.

(3 puncte)

  • Pentru orice număr natural n≥2n \ge 2, avem:
n−1≥1>0șin+2≥4>0  ⟹  det⁡(A(n))=(n−1)(n+2)>0n - 1 \ge 1 > 0 \quad \text{și} \quad n + 2 \ge 4 > 0 \implies \det(A(n)) = (n-1)(n+2) > 0
  • Prin urmare, det⁡(A(n))≠0\det(A(n)) \neq 0 pentru orice număr natural n≥2n \ge 2, ceea ce înseamnă că matricea A(n)∈M3(R)A(n) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) este nesingulară, deci rang⁡(A(n))=3\operatorname{rang}(A(n)) = 3.

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice m∈Nm \in \mathbb{N}, m≥2m \ge 2, matricea A(m)A(m) are det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0, deci este inversabilă în M3(R)\mathcal{M}_3(\mathbb{R}).
  • Inversa matricei este dată de:
A−1(m)=1det⁡(A(m))A∗(m)A^{-1}(m) = \frac{1}{\det(A(m))} A^*(m)
  • Deoarece toate elementele matricei A(m)A(m) sunt numere întregi, matricea reciprocă A∗(m)A^*(m) are toate elementele numere întregi.
  • Dacă A−1(m)A^{-1}(m) ar avea toate elementele numere întregi, atunci determinantul său ar fi un număr întreg:
det⁡(A−1(m))∈Z  ⟹  1det⁡(A(m))∈Z  ⟹  det⁡(A(m))∈{−1,1}\det\left(A^{-1}(m)\right) \in \mathbb{Z} \implies \frac{1}{\det(A(m))} \in \mathbb{Z} \implies \det(A(m)) \in \{-1, 1\}

(3 puncte)

  • Însă, pentru orice număr natural m≥2m \ge 2:
det⁡(A(m))=(m−1)(m+2)≥(2−1)(2+2)=4\det(A(m)) = (m-1)(m+2) \ge (2-1)(2+2) = 4
  • Deoarece det⁡(A(m))≥4\det(A(m)) \ge 4, deducem că det⁡(A(m))≠1\det(A(m)) \neq 1 și det⁡(A(m))≠−1\det(A(m)) \neq -1, deci inversa matricei A(m)A(m) nu poate avea toate elementele numere întregi.

(2 puncte)


2. Pe mulțimea M=(2,+∞)M = (2, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy−4x+y−4x * y = \frac{xy - 4}{x + y - 4}.

a) Arătați că 8∗8=58 * 8 = 5. (5p)

b) Arătați că (x+2)∗(y+2)>(x+y)∗4(x+2) * (y+2) > (x+y) * 4, pentru orice x,y∈Mx, y \in M. (5p)

c) Demonstrați că, dacă x∈Mx \in M și nn este număr natural, n≥2n \ge 2, astfel încât x∗x∗⋯∗x⏟de 2n ori=2n−12n\underbrace{x * x * \dots * x}_{\text{de } 2^n \text{ ori}} = 2^n - \frac{1}{2^n}, atunci xx este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm definiția legii pentru x=8x = 8 și y=8y = 8:
8∗8=8⋅8−48+8−4=64−416−48 * 8 = \frac{8 \cdot 8 - 4}{8 + 8 - 4} = \frac{64 - 4}{16 - 4}

(3 puncte)

8∗8=6012=58 * 8 = \frac{60}{12} = 5

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm primul termen, (x+2)∗(y+2)(x+2) * (y+2):
(x+2)∗(y+2)=(x+2)(y+2)−4(x+2)+(y+2)−4=xy+2x+2y+4−4x+y+4−4=xy+2x+2yx+y(x+2) * (y+2) = \frac{(x+2)(y+2) - 4}{(x+2) + (y+2) - 4} = \frac{xy + 2x + 2y + 4 - 4}{x + y + 4 - 4} = \frac{xy + 2x + 2y}{x+y}
  • Calculăm al doilea termen, (x+y)∗4(x+y) * 4:
(x+y)∗4=4(x+y)−4(x+y)+4−4=4x+4y−4x+y(x+y) * 4 = \frac{4(x+y) - 4}{(x+y) + 4 - 4} = \frac{4x + 4y - 4}{x+y}

(2 puncte)

  • Calculăm diferența celor doi termeni:
((x+2)∗(y+2))−((x+y)∗4)=xy+2x+2y−(4x+4y−4)x+y=xy−2x−2y+4x+y=(x−2)(y−2)x+y((x+2) * (y+2)) - ((x+y) * 4) = \frac{xy + 2x + 2y - (4x + 4y - 4)}{x+y} = \frac{xy - 2x - 2y + 4}{x+y} = \frac{(x-2)(y-2)}{x+y}
  • Cum x,y∈M=(2,+∞)x, y \in M = (2, +\infty), avem x>2x > 2, y>2y > 2 și x+y>4>0x + y > 4 > 0, de unde rezultă x−2>0x - 2 > 0 și y−2>0y - 2 > 0.
  • Așadar:
(x−2)(y−2)x+y>0  ⟹  (x+2)∗(y+2)>(x+y)∗4,∀x,y∈M\frac{(x-2)(y-2)}{x+y} > 0 \implies (x+2) * (y+2) > (x+y) * 4, \quad \forall x, y \in M

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm compunerea a două elemente identice:
x∗x=x2−42x−4=(x−2)(x+2)2(x−2)=x+22=x2+1=x+22−22x * x = \frac{x^2 - 4}{2x - 4} = \frac{(x-2)(x+2)}{2(x-2)} = \frac{x+2}{2} = \frac{x}{2} + 1 = \frac{x + 2^2 - 2}{2}
  • Demonstrăm prin inducție matematică după n≥1n \ge 1 că:
x∗x∗⋯∗x⏟de 2n ori=x+2n+1−22n\underbrace{x * x * \dots * x}_{\text{de } 2^n \text{ ori}} = \frac{x + 2^{n+1} - 2}{2^n}
  • Pentru n=1n = 1, formula dă x+22−22=x+22=x∗x\frac{x + 2^2 - 2}{2} = \frac{x+2}{2} = x * x, adevărat.
  • Presupunând relația adevărată pentru nn, compunerea a 2n+12^{n+1} termeni este compunerea a două blocuri de câte 2n2^n termeni, aplicând din nou formula u∗u=u+22u * u = \frac{u+2}{2}:
x+2n+1−22n+22=x+2n+1−2+2n+12n+1=x+2n+2−22n+1\frac{\frac{x + 2^{n+1} - 2}{2^n} + 2}{2} = \frac{x + 2^{n+1} - 2 + 2^{n+1}}{2^{n+1}} = \frac{x + 2^{n+2} - 2}{2^{n+1}}
  • Astfel, egalitatea este demonstrată pentru orice n≥1n \ge 1.

(3 puncte)

  • Ecuația din enunț se rescrie:
x+2n+1−22n=2n−12n  ⟺  x+2n+1−22n=22n−12n\frac{x + 2^{n+1} - 2}{2^n} = 2^n - \frac{1}{2^n} \iff \frac{x + 2^{n+1} - 2}{2^n} = \frac{2^{2n} - 1}{2^n} x+2n+1−2=22n−1  ⟺  x=22n−2n+1+1=(2n)2−2⋅2n+1=(2n−1)2x + 2^{n+1} - 2 = 2^{2n} - 1 \iff x = 2^{2n} - 2^{n+1} + 1 = \left(2^n\right)^2 - 2 \cdot 2^n + 1 = \left(2^n - 1\right)^2
  • Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2, numărul 2n−12^n - 1 este un număr natural (2n−1≥32^n - 1 \ge 3).
  • Prin urmare, x=(2n−1)2x = \left(2^n - 1\right)^2 este pătratul unui număr natural.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(3,+∞)→Rf: (3, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡(x−3)−2ln⁡(x2−9)f(x) = \ln(x-3) - 2\ln(x^2 - 9).

a) Arătați că f′(x)=3(1−x)x2−9f'(x) = \frac{3(1-x)}{x^2 - 9}, x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty). (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

c) Arătați că lim⁡x↘3(x−3)f(x)=0\lim_{x \searrow 3} (x-3) f(x) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (3,+∞)(3, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata:
f′(x)=(ln⁡(x−3))′−2(ln⁡(x2−9))′=1x−3−2⋅2xx2−9=1x−3−4xx2−9f'(x) = (\ln(x-3))' - 2(\ln(x^2 - 9))' = \frac{1}{x-3} - 2 \cdot \frac{2x}{x^2 - 9} = \frac{1}{x-3} - \frac{4x}{x^2 - 9}

(3 puncte)

  • Aducem la numitor comun observând că x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x-3)(x+3):
f′(x)=x+3−4xx2−9=3−3xx2−9=3(1−x)x2−9,∀x∈(3,+∞)f'(x) = \frac{x+3 - 4x}{x^2 - 9} = \frac{3 - 3x}{x^2 - 9} = \frac{3(1-x)}{x^2 - 9}, \quad \forall x \in (3, +\infty)

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice x∈(3,+∞)x \in (3, +\infty), avem:
x>3  ⟹  1−x<−2<0șix2−9>0  ⟹  f′(x)<0x > 3 \implies 1 - x < -2 < 0 \quad \text{și} \quad x^2 - 9 > 0 \implies f'(x) < 0
  • Deoarece f′(x)<0f'(x) < 0 pe întreg intervalul (3,+∞)(3, +\infty), funcția ff este strict descrescătoare pe (3,+∞)(3, +\infty), deci este injectivă.

(2 puncte)

  • Funcția ff este continuă pe (3,+∞)(3, +\infty). Rescriem funcția sub forma:
f(x)=ln⁡(x−3)−2ln⁡(x−3)−2ln⁡(x+3)=−ln⁡(x−3)−2ln⁡(x+3)f(x) = \ln(x-3) - 2\ln(x-3) - 2\ln(x+3) = -\ln(x-3) - 2\ln(x+3)
  • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x↘3f(x)=lim⁡x↘3[−ln⁡(x−3)−2ln⁡(x+3)]=−(−∞)−2ln⁡6=+∞\lim_{x \searrow 3} f(x) = \lim_{x \searrow 3} [-\ln(x-3) - 2\ln(x+3)] = -(-\infty) - 2\ln 6 = +\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ln⁡x−3(x2−9)2=lim⁡x→+∞ln⁡1(x−3)(x+3)2=ln⁡(0+)=−∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \ln\frac{x-3}{(x^2 - 9)^2} = \lim_{x \to +\infty} \ln\frac{1}{(x-3)(x+3)^2} = \ln(0^+) = -\infty
  • Din continuitatea și monotonia strictă a funcției ff, imaginea sa este Im⁡f=(−∞,+∞)=R\operatorname{Im} f = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}, ceea ce arată că ff este surjectivă.
  • Fiind simultan injectivă și surjectivă, funcția ff este bijectivă.

(3 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Rescriem limita sub forma unei nedeterminări de tipul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right] pentru a aplica regula lui l’Hôpital:
lim⁡x↘3(x−3)f(x)=lim⁡x↘3f(x)1x−3\lim_{x \searrow 3} (x-3) f(x) = \lim_{x \searrow 3} \frac{f(x)}{\frac{1}{x-3}}

(3 puncte)

  • Aplicând regula lui l’Hôpital și folosind expresia derivatei f′(x)=3(1−x)(x−3)(x+3)f'(x) = \frac{3(1-x)}{(x-3)(x+3)}:
lim⁡x↘3f′(x)(1x−3)′=lim⁡x↘33(1−x)(x−3)(x+3)−1(x−3)2=lim⁡x↘3(−3(1−x)(x−3)2(x−3)(x+3))=lim⁡x↘33(x−1)(x−3)x+3\lim_{x \searrow 3} \frac{f'(x)}{\left(\frac{1}{x-3}\right)'} = \lim_{x \searrow 3} \frac{\frac{3(1-x)}{(x-3)(x+3)}}{-\frac{1}{(x-3)^2}} = \lim_{x \searrow 3} \left( -\frac{3(1-x)(x-3)^2}{(x-3)(x+3)} \right) = \lim_{x \searrow 3} \frac{3(x-1)(x-3)}{x+3}
  • Calculăm limita expresiei obținute când x→3x \to 3:
3(3−1)(3−3)3+3=3⋅2⋅06=0\frac{3(3-1)(3-3)}{3+3} = \frac{3 \cdot 2 \cdot 0}{6} = 0

(2 puncte)


2. Se consideră funcţia f:(−2,2)→Rf: (-2, 2) \to \mathbb{R}, f(x)=x+x24−x2f(x) = x + \frac{x^2}{4 - x^2}.

a) Arătați că ∫13/2(f(x)−x24−x2)dx=58\int_1^{3/2} \left(f(x) - \frac{x^2}{4 - x^2}\right) dx = \frac{5}{8}. (5p)

b) Arătați că ∫−11(f(x)+f(−x))dx=4(ln⁡3−1)\int_{-1}^1 (f(x) + f(-x)) dx = 4(\ln 3 - 1). (5p)

c) Determinați a∈(0,3)a \in (0, \sqrt{3}), pentru care ∫a3x−f(x) dx=3−1\int_a^{\sqrt{3}} \sqrt{x - f(x)} \, dx = \sqrt{3} - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Folosind formula funcției f(x)f(x), integrandul se simplifică:
f(x)−x24−x2=x+x24−x2−x24−x2=xf(x) - \frac{x^2}{4 - x^2} = x + \frac{x^2}{4 - x^2} - \frac{x^2}{4 - x^2} = x
  • Calculăm integrala:
∫13/2x dx=x22∣13/2=12((32)2−12)=12(94−1)\int_1^{3/2} x \, dx = \left. \frac{x^2}{2} \right|_1^{3/2} = \frac{1}{2} \left( \left(\frac{3}{2}\right)^2 - 1^2 \right) = \frac{1}{2} \left(\frac{9}{4} - 1\right)

(3 puncte)

12⋅54=58\frac{1}{2} \cdot \frac{5}{4} = \frac{5}{8}

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm f(−x)f(-x):
f(−x)=−x+(−x)24−(−x)2=−x+x24−x2f(-x) = -x + \frac{(-x)^2}{4 - (-x)^2} = -x + \frac{x^2}{4 - x^2}
  • Suma este:
f(x)+f(−x)=(x+x24−x2)+(−x+x24−x2)=2x24−x2f(x) + f(-x) = \left(x + \frac{x^2}{4 - x^2}\right) + \left(-x + \frac{x^2}{4 - x^2}\right) = \frac{2x^2}{4 - x^2}
  • Descompunem fracția rațională:
2x24−x2=2x2−8+84−x2=−2+84−x2\frac{2x^2}{4 - x^2} = \frac{2x^2 - 8 + 8}{4 - x^2} = -2 + \frac{8}{4 - x^2}

(3 puncte)

  • Integrăm pe intervalul [−1,1][-1, 1]:
∫−11(−2+84−x2)dx=[−2x+8⋅14ln⁡∣2+x2−x∣]∣−11=[−2x+2ln⁡2+x2−x]∣−11\int_{-1}^1 \left(-2 + \frac{8}{4 - x^2}\right) dx = \left. \left[ -2x + 8 \cdot \frac{1}{4} \ln\left|\frac{2+x}{2-x}\right| \right] \right|_{-1}^1 = \left. \left[ -2x + 2\ln\frac{2+x}{2-x} \right] \right|_{-1}^1
  • Evaluăm la capete:
    • Pentru x=1x = 1: −2(1)+2ln⁡31=−2+2ln⁡3-2(1) + 2\ln\frac{3}{1} = -2 + 2\ln 3
    • Pentru x=−1x = -1: −2(−1)+2ln⁡13=2−2ln⁡3-2(-1) + 2\ln\frac{1}{3} = 2 - 2\ln 3
(−2+2ln⁡3)−(2−2ln⁡3)=−4+4ln⁡3=4(ln⁡3−1)(-2 + 2\ln 3) - (2 - 2\ln 3) = -4 + 4\ln 3 = 4(\ln 3 - 1)

(2 puncte)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm expresia de sub radical:
x−f(x)=x−(x+x24−x2)=−x24−x2=x2x2−4x - f(x) = x - \left(x + \frac{x^2}{4 - x^2}\right) = -\frac{x^2}{4 - x^2} = \frac{x^2}{x^2 - 4}
  • Pentru x∈(0,3)x \in (0, \sqrt{3}), avem x2∈(0,3)x^2 \in (0, 3), deci 4−x2>04 - x^2 > 0 și:
x−f(x)=x24−x2=x4−x2\sqrt{x - f(x)} = \sqrt{\frac{x^2}{4 - x^2}} = \frac{x}{\sqrt{4 - x^2}}
  • Calculăm integrala definită:
∫a3x4−x2 dx=−4−x2∣a3=−4−3−(−4−a2)=4−a2−1\int_a^{\sqrt{3}} \frac{x}{\sqrt{4 - x^2}} \, dx = \left. -\sqrt{4 - x^2} \right|_a^{\sqrt{3}} = -\sqrt{4 - 3} - \left(-\sqrt{4 - a^2}\right) = \sqrt{4 - a^2} - 1

(3 puncte)

  • Egalăm cu valoarea din ipoteză:
4−a2−1=3−1  ⟺  4−a2=3\sqrt{4 - a^2} - 1 = \sqrt{3} - 1 \iff \sqrt{4 - a^2} = \sqrt{3} 4−a2=3  ⟺  a2=14 - a^2 = 3 \iff a^2 = 1
  • Deoarece a∈(0,3)a \in (0, \sqrt{3}), reținem soluția pozitivă:
a=1a = 1

(2 puncte)