BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 8

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați produsul elementelor mulțimii A={x∈N  |  32<x≤log⁡221}A = \left\{ x \in \mathbb{N} \;\middle|\; \frac{3}{2} < x \le \log_2 21 \right\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Evaluăm capetele intervalului pentru a determina numerele naturale care satisfac dubla inegalitate:
32=1,5\frac{3}{2} = 1{,}5
  • Deoarece 16<21<3216 < 21 < 32, aplicând funcția strict crescătoare log⁡2\log_2, obținem:
log⁡216<log⁡221<log⁡232  ⟺  4<log⁡221<5\log_2 16 < \log_2 21 < \log_2 32 \iff 4 < \log_2 21 < 5
  • Astfel, numerele naturale x∈Nx \in \mathbb{N} care verifică 1,5<x≤log⁡2211{,}5 < x \le \log_2 21 sunt:
A={2,3,4}A = \{2, 3, 4\}

(3 puncte)

  • Calculăm produsul elementelor mulțimii AA:
P=2⋅3⋅4=24P = 2 \cdot 3 \cdot 4 = 24

(2 puncte)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4xf(x) = x^2 + 4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu dreapta dd de ecuație y=5x+2y = 5x + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisele punctelor de intersecție reprezintă soluțiile ecuației f(x)=yf(x) = y:
x2+4x=5x+2  ⟺  x2−x−2=0x^2 + 4x = 5x + 2 \iff x^2 - x - 2 = 0

(3 puncte)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 x1=1−32=−1,x2=1+32=2x_1 = \frac{1 - 3}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{1 + 3}{2} = 2
  • Abscisele căutate sunt x1=−1x_1 = -1 și x2=2x_2 = 2.

(2 puncte)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2⋅9x−32x−3=02 \cdot 9^x - 3^{2x} - 3 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că 9x=(32)x=32x9^x = (3^2)^x = 3^{2x}. Înlocuind în ecuație, obținem:
2⋅32x−32x−3=0  ⟺  32x−3=02 \cdot 3^{2x} - 3^{2x} - 3 = 0 \iff 3^{2x} - 3 = 0 32x=313^{2x} = 3^1

(3 puncte)

  • Din injectivitatea funcției exponențiale deducem:
2x=1  ⟺  x=122x = 1 \iff x = \frac{1}{2}

(2 puncte)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifrele numere prime distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este dat de cardinalul mulțimii numerelor naturale de 3 cifre (de la 100100 la 999999):
Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

(2 puncte)

  • Mulțimea cifrelor care sunt numere prime este:
P={2,3,5,7}  ⟹  sunt 4 cifre primeP = \{2, 3, 5, 7\} \implies \text{sunt 4 cifre prime}
  • Deoarece nicio cifră primă nu este 00, orice aranjament de 3 cifre prime distincte formează un număr valid de 3 cifre. Numărul cazurilor favorabile este:
Nfavorabile=A43=4⋅3⋅2=24N_{\text{favorabile}} = A_4^3 = 4 \cdot 3 \cdot 2 = 24

(2 puncte)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=NfavorabileNposibile=24900=275p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{24}{900} = \frac{2}{75}

(1 punct)


5. Se consideră punctul MM în planul triunghiului ABCABC astfel încât 2MB→−MC→=AB→2\overrightarrow{MB} - \overrightarrow{MC} = \overrightarrow{AB}. Arătați că patrulaterul AMBCAMBC este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem relația vectorială din ipoteză sub forma:
MB→+(MB→−MC→)=AB→\overrightarrow{MB} + (\overrightarrow{MB} - \overrightarrow{MC}) = \overrightarrow{AB}
  • Deoarece MB→−MC→=CB→\overrightarrow{MB} - \overrightarrow{MC} = \overrightarrow{CB}, relația devine:
MB→+CB→=AB→  ⟺  CB→=AB→−MB→\overrightarrow{MB} + \overrightarrow{CB} = \overrightarrow{AB} \iff \overrightarrow{CB} = \overrightarrow{AB} - \overrightarrow{MB} CB→=AB→+BM→=AM→\overrightarrow{CB} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BM} = \overrightarrow{AM}

(3 puncte)

  • Relația AM→=CB→\overrightarrow{AM} = \overrightarrow{CB} arată că segmentele AMAM și CBCB sunt paralele și au aceeași lungime, iar vectorii au același sens.
  • Rezultă că laturile opuse AMAM și BCBC ale patrulaterului AMBCAMBC sunt paralele și congruente, deci AMBCAMBC este paralelogram.

(2 puncte)


6. Calculați tg x\text{tg}\, x, știind că x∈(3π2,2π)x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) și sin⁡x=−817\sin x = -\frac{8}{17}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
cos⁡2x=1−sin⁡2x=1−(−817)2=1−64289=225289\cos^2 x = 1 - \sin^2 x = 1 - \left(-\frac{8}{17}\right)^2 = 1 - \frac{64}{289} = \frac{225}{289}

(2 puncte)

  • Deoarece x∈(3π2,2π)x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) (cadranul IV), cosinusul este strict pozitiv, deci:
cos⁡x=225289=1517\cos x = \sqrt{\frac{225}{289}} = \frac{15}{17}
  • Calculăm tangenta unghiului xx:
tg x=sin⁡xcos⁡x=−8171517=−815\text{tg}\, x = \frac{\sin x}{\cos x} = \frac{-\frac{8}{17}}{\frac{15}{17}} = -\frac{8}{15}

(3 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(a+11a1−1−a2−a11)A(a) = \begin{pmatrix} a+1 & 1 & a \\ 1 & -1 & -a \\ 2-a & 1 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{(a+1)x+y+az=−5x−y−az=10(2−a)x+y+z=1−a\begin{cases} (a+1)x + y + az = -5 \\ x - y - az = 10 \\ (2-a)x + y + z = 1-a \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=4\det(A(2)) = 4. (5p)

b) Determinați numerele reale aa pentru care sistemul de ecuații nu este compatibil determinat. (5p)

c) Determinați numărul natural aa pentru care sistemul are soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x0x_0 este număr întreg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=2a = 2, matricea devine:
A(2)=(3121−1−2011)A(2) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & 2 \\ 1 & -1 & -2 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2 puncte)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după linia a treia:
det⁡(A(2))=∣3121−1−2011∣=3⋅(−1)⋅1+1⋅(−2)⋅0+2⋅1⋅1−(0⋅(−1)⋅2+1⋅(−2)⋅3+1⋅1⋅1)\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 3 & 1 & 2 \\ 1 & -1 & -2 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 3 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot (-2) \cdot 0 + 2 \cdot 1 \cdot 1 - \big(0 \cdot (-1) \cdot 2 + 1 \cdot (-2) \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot 1\big) =−3+0+2−(0−6+1)=−1−(−5)=4= -3 + 0 + 2 - (0 - 6 + 1) = -1 - (-5) = 4

(3 puncte)


b)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real aa oarecare:
det⁡(A(a))=∣a+11a1−1−a2−a11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a+1 & 1 & a \\ 1 & -1 & -a \\ 2-a & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Adunăm linia a doua la prima linie (L1←L1+L2L_1 \leftarrow L_1 + L_2):
det⁡(A(a))=∣a+2001−1−a2−a11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a+2 & 0 & 0 \\ 1 & -1 & -a \\ 2-a & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după prima linie:
det⁡(A(a))=(a+2)⋅∣−1−a11∣=(a+2)⋅(−1−(−a))=(a+2)(a−1)=a2+a−2\det(A(a)) = (a+2) \cdot \begin{vmatrix} -1 & -a \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = (a+2) \cdot (-1 - (-a)) = (a+2)(a-1) = a^2 + a - 2

(2 puncte)

  • Sistemul de ecuații liniare nu este compatibil determinat dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este nul:
det⁡(A(a))=0  ⟺  (a+2)(a−1)=0  ⟺  a=−2saua=1\det(A(a)) = 0 \iff (a+2)(a-1) = 0 \iff a = -2 \quad \text{sau} \quad a = 1

(3 puncte)


c)

  • Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, adică a∈R∖{−2,1}a \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 1\}.
  • Deoarece a∈Na \in \mathbb{N}, condiția de unicitate a soluției devine a∈N∖{1}a \in \mathbb{N} \setminus \{1\}.
  • Pentru a afla x0x_0, adunăm prima și a doua ecuație din sistem:
((a+1)x+y+az)+(x−y−az)=−5+10\big((a+1)x + y + az\big) + (x - y - az) = -5 + 10 (a+2)x=5  ⟹  x0=5a+2(a+2)x = 5 \implies x_0 = \frac{5}{a+2}

(3 puncte)

  • Deoarece x0∈Zx_0 \in \mathbb{Z}, trebuie ca a+2a+2 să fie divizor întreg al lui 55.
  • Divizorii întregi ai lui 55 sunt ±1,±5\pm 1, \pm 5.
  • Cum a∈Na \in \mathbb{N}, avem a≥0a \ge 0, deci a+2≥2a+2 \ge 2. Singura posibilitate compatibilă este:
a+2=5  ⟺  a=3a+2 = 5 \iff a = 3
  • Verificăm că a=3∈N∖{1}a = 3 \in \mathbb{N} \setminus \{1\}, iar x0=55=1∈Zx_0 = \frac{5}{5} = 1 \in \mathbb{Z}.
  • Numărul natural căutat este a=3a = 3.

(2 puncte)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=x+y−xy5x * y = x + y - \frac{xy}{5}

a) Arătați că 1∗5=51 * 5 = 5. (5p)

b) Determinați numărul real xx, x≥0x \ge 0, pentru care x∗x=5\sqrt{x} * \sqrt{x} = 5. (5p)

c) Determinați valorile reale ale lui aa, a≠5a \neq 5, pentru care simetricul lui aa în raport cu legea de compoziție „∗*” este strict mai mic decât 00. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=5y = 5:
1∗5=1+5−1⋅551 * 5 = 1 + 5 - \frac{1 \cdot 5}{5}

(3 puncte)

=6−1=5= 6 - 1 = 5

(2 puncte)


b)

  • Pentru x≥0x \ge 0, calculăm x∗x\sqrt{x} * \sqrt{x}:
x∗x=x+x−x⋅x5=2x−x5\sqrt{x} * \sqrt{x} = \sqrt{x} + \sqrt{x} - \frac{\sqrt{x} \cdot \sqrt{x}}{5} = 2\sqrt{x} - \frac{x}{5}
  • Ecuația dată devine:
2x−x5=5  ⟺  10x−x=25  ⟺  x−10x+25=02\sqrt{x} - \frac{x}{5} = 5 \iff 10\sqrt{x} - x = 25 \iff x - 10\sqrt{x} + 25 = 0

(2 puncte)

  • Observăm că ecuația se restrânge sub formă de pătrat perfect:
(x−5)2=0  ⟺  x−5=0  ⟺  x=5(\sqrt{x} - 5)^2 = 0 \iff \sqrt{x} - 5 = 0 \iff \sqrt{x} = 5 x=25x = 25
  • Deoarece 25≥025 \ge 0, soluția este x=25x = 25.

(3 puncte)


c)

  • Determinăm mai întâi elementul neutru e∈Re \in \mathbb{R}:
x∗e=x  ⟺  x+e−xe5=x  ⟺  e(1−x5)=0,∀x∈R  ⟹  e=0x * e = x \iff x + e - \frac{xe}{5} = x \iff e\left(1 - \frac{x}{5}\right) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} \implies e = 0

(1 punct)

  • Fie a′a' simetricul elementului aa în raport cu legea „∗*”. Din a∗a′=e=0a * a' = e = 0 rezultă:
a+a′−aa′5=0  ⟺  a′(1−a5)=−a  ⟺  a′5−a5=−aa + a' - \frac{aa'}{5} = 0 \iff a'\left(1 - \frac{a}{5}\right) = -a \iff a'\frac{5-a}{5} = -a a′=−5a5−a=5aa−5,pentru orice a≠5a' = \frac{-5a}{5-a} = \frac{5a}{a-5}, \quad \text{pentru orice } a \neq 5

(3 puncte)

  • Impunem condiția a′<0a' < 0:
5aa−5<0  ⟺  a(a−5)<0\frac{5a}{a-5} < 0 \iff a(a-5) < 0
  • Rădăcinile expresiei sunt 00 și 55. Expresia este strict negativă între rădăcini, deci:
a∈(0,5)a \in (0, 5)

(1 punct)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)ln⁡(x+1)f(x) = (x-1)\ln(x+1).

a) Arătați că f′(x)=1+ln⁡(x+1)−2x+1f'(x) = 1 + \ln(x+1) - \frac{2}{x+1}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x)f(1x))\lim_{x \to +\infty} \left( f(x) f\left(\frac{1}{x}\right) \right). (5p)

c) Demonstrați că orice două drepte distincte, tangente la graficul funcției ff, sunt concurente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă ca produs de funcții derivabile. Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x−1)′⋅ln⁡(x+1)+(x−1)⋅(ln⁡(x+1))′f'(x) = (x-1)' \cdot \ln(x+1) + (x-1) \cdot (\ln(x+1))' =1⋅ln⁡(x+1)+(x−1)⋅1x+1=ln⁡(x+1)+x−1x+1= 1 \cdot \ln(x+1) + (x-1) \cdot \frac{1}{x+1} = \ln(x+1) + \frac{x-1}{x+1}

(3 puncte)

  • Prelucrăm fracția algebrică:
x−1x+1=x+1−2x+1=1−2x+1\frac{x-1}{x+1} = \frac{x+1-2}{x+1} = 1 - \frac{2}{x+1}
  • Obținem:
f′(x)=1+ln⁡(x+1)−2x+1,∀x∈(0,+∞)f'(x) = 1 + \ln(x+1) - \frac{2}{x+1}, \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2 puncte)


b)

  • Scriem expresia f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right) pentru x>0x > 0:
f(1x)=(1x−1)ln⁡(1x+1)=1−xxln⁡(1+1x)=−x−1xln⁡(1+1x)f\left(\frac{1}{x}\right) = \left(\frac{1}{x} - 1\right)\ln\left(\frac{1}{x} + 1\right) = \frac{1-x}{x}\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right) = -\frac{x-1}{x}\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right)
  • Produsul f(x)f(1x)f(x) f\left(\frac{1}{x}\right) este:
f(x)f(1x)=(x−1)ln⁡(x+1)⋅[−x−1xln⁡(1+1x)]=−(x−1)2xln⁡(x+1)ln⁡(1+1x)f(x) f\left(\frac{1}{x}\right) = (x-1)\ln(x+1) \cdot \left[ -\frac{x-1}{x}\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right) \right] = -\frac{(x-1)^2}{x}\ln(x+1)\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right)

(2 puncte)

  • Rescriem produsul pentru calculul limitei la +∞+\infty:
f(x)f(1x)=−(x−1)2x2⋅[xln⁡(1+1x)]⋅ln⁡(x+1)f(x) f\left(\frac{1}{x}\right) = -\frac{(x-1)^2}{x^2} \cdot \left[ x\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right) \right] \cdot \ln(x+1)
  • Când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞(x−1)2x2=1\lim_{x \to +\infty} \frac{(x-1)^2}{x^2} = 1 lim⁡x→+∞xln⁡(1+1x)=lim⁡x→+∞ln⁡(1+1x)x=ln⁡e=1\lim_{x \to +\infty} x\ln\left(1 + \frac{1}{x}\right) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left(1 + \frac{1}{x}\right)^x = \ln e = 1 lim⁡x→+∞ln⁡(x+1)=+∞\lim_{x \to +\infty} \ln(x+1) = +\infty
  • Prin urmare:
lim⁡x→+∞(f(x)f(1x))=−1⋅1⋅(+∞)=−∞\lim_{x \to +\infty} \left( f(x) f\left(\frac{1}{x}\right) \right) = -1 \cdot 1 \cdot (+\infty) = -\infty

(3 puncte)


c)

  • Pantele tangentelor la graficul funcției ff în două puncte distincte A(a,f(a))A(a, f(a)) și B(b,f(b))B(b, f(b)), cu a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty) și a≠ba \neq b, sunt date de m1=f′(a)m_1 = f'(a) și m2=f′(b)m_2 = f'(b).
  • Două drepte din plan sunt concurente dacă și numai dacă nu sunt paralele, adică au pante distincte: m1≠m2m_1 \neq m_2.
  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(1+ln⁡(x+1)−2x+1)′=0+1x+1−2(−1(x+1)2)f''(x) = \left( 1 + \ln(x+1) - \frac{2}{x+1} \right)' = 0 + \frac{1}{x+1} - 2\left(-\frac{1}{(x+1)^2}\right) =1x+1+2(x+1)2=x+1+2(x+1)2=x+3(x+1)2= \frac{1}{x+1} + \frac{2}{(x+1)^2} = \frac{x+1+2}{(x+1)^2} = \frac{x+3}{(x+1)^2}
  • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x+3>0x + 3 > 0 și (x+1)2>0(x+1)^2 > 0, deci f′′(x)>0f''(x) > 0.
  • Cum f′′(x)>0f''(x) > 0 pe (0,+∞)(0, +\infty), derivata f′f' este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty).

(2 puncte)

  • Deoarece f′f' este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty), rezultă că f′f' este o funcție injectivă.
  • Astfel, pentru orice a,b∈(0,+∞)a, b \in (0, +\infty) cu a≠ba \neq b, avem:
f′(a)≠f′(b)f'(a) \neq f'(b)
  • Dreptele tangente în punctele AA și BB au pante diferite, deci nu sunt paralele și nici nu coincid. În consecință, orice două drepte distincte tangente la graficul funcției ff sunt concurente.

(3 puncte)


2. Se consideră funcţia f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=3xx+1f(x) = \frac{3x}{\sqrt{x+1}}.

a) Arătați că ∫12xx+1f(x) dx=7\int_1^2 x\sqrt{x+1}f(x)\,dx = 7. (5p)

b) Calculați ∫01f2(x) dx\int_0^1 f^2(x)\,dx. (5p)

c) Știind că F:(−1,+∞)→RF: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, F(x)=2(x+1)x+1−6x+1+4F(x) = 2(x+1)\sqrt{x+1} - 6\sqrt{x+1} + 4 este o primitivă a funcţiei ff, arătați că ∫03f(x)F(x) dx=32\int_0^3 f(x)F(x)\,dx = 32. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala cerută:
xx+1f(x)=xx+1⋅3xx+1=3x2x\sqrt{x+1}f(x) = x\sqrt{x+1} \cdot \frac{3x}{\sqrt{x+1}} = 3x^2
  • Calculăm integrala definită:
∫12xx+1f(x) dx=∫123x2 dx=x3∣12\int_1^2 x\sqrt{x+1}f(x)\,dx = \int_1^2 3x^2\,dx = \left. x^3 \right|_1^2

(3 puncte)

=23−13=8−1=7= 2^3 - 1^3 = 8 - 1 = 7

(2 puncte)


b)

  • Exprimăm f2(x)f^2(x):
f2(x)=(3xx+1)2=9x2x+1f^2(x) = \left(\frac{3x}{\sqrt{x+1}}\right)^2 = \frac{9x^2}{x+1}
  • Descompunem fracția algebrică:
x2x+1=x2−1+1x+1=(x−1)(x+1)+1x+1=x−1+1x+1\frac{x^2}{x+1} = \frac{x^2 - 1 + 1}{x+1} = \frac{(x-1)(x+1) + 1}{x+1} = x - 1 + \frac{1}{x+1}
  • Calculăm integrala:
∫01f2(x) dx=9∫01(x−1+1x+1) dx\int_0^1 f^2(x)\,dx = 9 \int_0^1 \left( x - 1 + \frac{1}{x+1} \right)\,dx =9(x22−x+ln⁡(x+1))∣01= 9 \left. \left( \frac{x^2}{2} - x + \ln(x+1) \right) \right|_0^1

(3 puncte)

  • Înlocuim limitele de integrare:
=9[(12−1+ln⁡2)−(0−0+ln⁡1)]=9(ln⁡2−12)=9ln⁡2−92= 9 \left[ \left(\frac{1}{2} - 1 + \ln 2\right) - (0 - 0 + \ln 1) \right] = 9 \left( \ln 2 - \frac{1}{2} \right) = 9\ln 2 - \frac{9}{2}

(2 puncte)


c)

  • Deoarece FF este o primitivă a funcției ff, avem F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).
  • Integrala devine:
∫03f(x)F(x) dx=∫03F′(x)F(x) dx=F2(x)2∣03=F2(3)−F2(0)2\int_0^3 f(x)F(x)\,dx = \int_0^3 F'(x)F(x)\,dx = \left. \frac{F^2(x)}{2} \right|_0^3 = \frac{F^2(3) - F^2(0)}{2}

(3 puncte)

  • Calculăm valorile primitivei în capete:
F(3)=2(3+1)3+1−63+1+4=2⋅4⋅2−6⋅2+4=16−12+4=8F(3) = 2(3+1)\sqrt{3+1} - 6\sqrt{3+1} + 4 = 2 \cdot 4 \cdot 2 - 6 \cdot 2 + 4 = 16 - 12 + 4 = 8 F(0)=2(0+1)0+1−60+1+4=2⋅1⋅1−6⋅1+4=2−6+4=0F(0) = 2(0+1)\sqrt{0+1} - 6\sqrt{0+1} + 4 = 2 \cdot 1 \cdot 1 - 6 \cdot 1 + 4 = 2 - 6 + 4 = 0
  • Înlocuim valorile obținute:
∫03f(x)F(x) dx=82−022=642=32\int_0^3 f(x)F(x)\,dx = \frac{8^2 - 0^2}{2} = \frac{64}{2} = 32

(2 puncte)