Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați numărul elementelor mulțimii M = { n ∈ N ∣ 2 n + 1 < 10 } M = \{n \in \mathbb{N} \mid 2n + 1 < 10\} M = { n ∈ N ∣ 2 n + 1 < 10 } . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor naturale:
2 n + 1 < 10 ⟺ 2 n < 9 ⟺ n < 9 2 = 4,5 2n + 1 < 10 \iff 2n < 9 \iff n < \frac{9}{2} = 4{,}5 2 n + 1 < 10 ⟺ 2 n < 9 ⟺ n < 2 9 = 4 , 5
(2p)
Deoarece n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N , valorile posibile pentru n n n sunt 0 , 1 , 2 , 3 , 4 0, 1, 2, 3, 4 0 , 1 , 2 , 3 , 4 :
M = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 } M = \{0, 1, 2, 3, 4\} M = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 }
Obținem că mulțimea M M M are 5 5 5 elemente.
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 10 x + m f(x) = x^2 - 10x + m f ( x ) = x 2 − 10 x + m , unde m m m este număr real. Determinați numărul real m m m pentru care vârful parabolei asociate funcției f f f este situat pe axa O x Ox O x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm discriminantul Δ \Delta Δ al ecuației atașate funcției de gradul al doilea:
Δ = b 2 − 4 a c = ( − 10 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ m = 100 − 4 m \Delta = b^2 - 4ac = (-10)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 100 - 4m Δ = b 2 − 4 a c = ( − 10 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ m = 100 − 4 m
Ordonata vârfului parabolei V ( x V , y V ) V(x_V, y_V) V ( x V , y V ) este dată de:
y V = − Δ 4 a = − 100 − 4 m 4 = m − 25 y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{100 - 4m}{4} = m - 25 y V = − 4 a Δ = − 4 100 − 4 m = m − 25
(2p)
Vârful parabolei aparține axei O x Ox O x dacă și numai dacă ordonata sa este nulă:
V ∈ O x ⟺ y V = 0 ⟺ m − 25 = 0 ⟺ m = 25 V \in Ox \iff y_V = 0 \iff m - 25 = 0 \iff m = 25 V ∈ O x ⟺ y V = 0 ⟺ m − 25 = 0 ⟺ m = 25
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x + x − 5 = 7 x + \sqrt{x - 5} = 7 x + x − 5 = 7 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
x − 5 = 7 − x \sqrt{x - 5} = 7 - x x − 5 = 7 − x
x − 5 = ( 7 − x ) 2 ⟺ x − 5 = 49 − 14 x + x 2 x - 5 = (7 - x)^2 \iff x - 5 = 49 - 14x + x^2 x − 5 = ( 7 − x ) 2 ⟺ x − 5 = 49 − 14 x + x 2
x 2 − 15 x + 54 = 0 x^2 - 15x + 54 = 0 x 2 − 15 x + 54 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ = ( − 15 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 54 = 225 − 216 = 9 \Delta = (-15)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 54 = 225 - 216 = 9 Δ = ( − 15 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ 54 = 225 − 216 = 9
x 1 = 15 − 3 2 = 6 , x 2 = 15 + 3 2 = 9 x_1 = \frac{15 - 3}{2} = 6, \quad x_2 = \frac{15 + 3}{2} = 9 x 1 = 2 15 − 3 = 6 , x 2 = 2 15 + 3 = 9
Verificăm soluțiile în raport cu intervalul [ 5 , 7 ] [5, 7] [ 5 , 7 ] :
x = 6 ∈ [ 5 , 7 ] x = 6 \in [5, 7] x = 6 ∈ [ 5 , 7 ] , care convine (6 + 1 = 7 6 + \sqrt{1} = 7 6 + 1 = 7 ).
x = 9 ∉ [ 5 , 7 ] x = 9 \notin [5, 7] x = 9 ∈ / [ 5 , 7 ] , care nu convine (9 + 4 = 11 ≠ 7 9 + \sqrt{4} = 11 \ne 7 9 + 4 = 11 = 7 ).
Soluția unică a ecuației este x = 6 x = 6 x = 6 .
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să nu fie multiplu de 5 5 5 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm numărul cazurilor posibile:
Numerele naturale de trei cifre sunt de la 100 100 100 la 999 999 999 .
Numărul total de cazuri posibile este:
N posibile = 999 − 100 + 1 = 900 N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900 N posibile = 999 − 100 + 1 = 900
(2p)
Determinăm numărul cazurilor favorabile (numere de trei cifre a b c ‾ \overline{abc} ab c care nu sunt multipli de 5 5 5 ):
Cifra sutelor a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } a \in \{1, 2, \dots, 9\} a ∈ { 1 , 2 , … , 9 } poate fi aleasă în 9 9 9 moduri.
Cifra zecilor b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } b \in \{0, 1, \dots, 9\} b ∈ { 0 , 1 , … , 9 } poate fi aleasă în 10 10 10 moduri.
Pentru ca numărul să nu fie divizibil cu 5 5 5 , ultima cifră c ∉ { 0 , 5 } c \notin \{0, 5\} c ∈ / { 0 , 5 } , deci c ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 6 , 7 , 8 , 9 } c \in \{1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9\} c ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 6 , 7 , 8 , 9 } (8 variante).
Numărul de cazuri favorabile este:
N favorabile = 9 ⋅ 10 ⋅ 8 = 720 N_{\text{favorabile}} = 9 \cdot 10 \cdot 8 = 720 N favorabile = 9 ⋅ 10 ⋅ 8 = 720
(2p)
p = N favorabile N posibile = 720 900 = 4 5 = 0,8 p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{720}{900} = \frac{4}{5} = 0{,}8 p = N posibile N favorabile = 900 720 = 5 4 = 0 , 8
(1p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 4 ) A(3,4) A ( 3 , 4 ) și B ( − 1 , 3 ) B(-1,3) B ( − 1 , 3 ) . Determinați coordonatele punctului C C C astfel încât A B ⃗ + 2 B C ⃗ = 0 ⃗ \vec{AB} + 2\vec{BC} = \vec{0} A B + 2 B C = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rescriem egalitatea vectorială descompunând termenul 2 B C ⃗ 2\vec{BC} 2 B C :
A B ⃗ + B C ⃗ + B C ⃗ = 0 ⃗ ⟺ A C ⃗ + B C ⃗ = 0 ⃗ ⟺ C A ⃗ + C B ⃗ = 0 ⃗ \vec{AB} + \vec{BC} + \vec{BC} = \vec{0} \iff \vec{AC} + \vec{BC} = \vec{0} \iff \vec{CA} + \vec{CB} = \vec{0} A B + B C + B C = 0 ⟺ A C + B C = 0 ⟺ C A + C B = 0
Relația arată că vectorii C A ⃗ \vec{CA} C A și C B ⃗ \vec{CB} C B sunt opuși, ceea ce înseamnă că punctul C C C este mijlocul segmentului A B AB A B .
(3p)
Determinăm coordonatele mijlocului C ( x C , y C ) C(x_C, y_C) C ( x C , y C ) :
x C = x A + x B 2 = 3 + ( − 1 ) 2 = 2 2 = 1 x_C = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + (-1)}{2} = \frac{2}{2} = 1 x C = 2 x A + x B = 2 3 + ( − 1 ) = 2 2 = 1
y C = y A + y B 2 = 4 + 3 2 = 7 2 y_C = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 3}{2} = \frac{7}{2} y C = 2 y A + y B = 2 4 + 3 = 2 7
Coordonatele punctului căutat sunt C ( 1 , 7 2 ) C\left(1, \frac{7}{2}\right) C ( 1 , 2 7 ) .
(2p)
6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic A B C ABC A B C cu A B = 4 AB = 4 A B = 4 , A C = 5 AC = 5 A C = 5 și aria egală cu 6 6 6 . Calculați cosinusul unghiului A A A . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula trigonometrică a ariei triunghiului:
Aria Δ A B C = A B ⋅ A C ⋅ sin A 2 \text{Aria}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2} Aria Δ A B C = 2 A B ⋅ A C ⋅ sin A
Înlocuim datele din ipoteză:
6 = 4 ⋅ 5 ⋅ sin A 2 ⟺ 6 = 10 sin A ⟺ sin A = 6 10 = 3 5 6 = \frac{4 \cdot 5 \cdot \sin A}{2} \iff 6 = 10 \sin A \iff \sin A = \frac{6}{10} = \frac{3}{5} 6 = 2 4 ⋅ 5 ⋅ sin A ⟺ 6 = 10 sin A ⟺ sin A = 10 6 = 5 3
(3p)
Folosim formula fundamentală a trigonometriei:
cos 2 A = 1 − sin 2 A = 1 − ( 3 5 ) 2 = 1 − 9 25 = 16 25 \cos^2 A = 1 - \sin^2 A = 1 - \left(\frac{3}{5}\right)^2 = 1 - \frac{9}{25} = \frac{16}{25} cos 2 A = 1 − sin 2 A = 1 − ( 5 3 ) 2 = 1 − 25 9 = 25 16
Deoarece triunghiul A B C ABC A B C este ascuțitunghic, unghiul A ∈ ( 0 , π 2 ) A \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) A ∈ ( 0 , 2 π ) , deci cos A > 0 \cos A > 0 cos A > 0 :
cos A = 16 25 = 4 5 \cos A = \sqrt{\frac{16}{25}} = \frac{4}{5} cos A = 25 16 = 5 4
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( 1 a + 1 a 1 1 a + 1 2 a 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 1 1 2 a + 1 1 a a a + 1 1 și sistemul de ecuații:
{ x + ( a + 1 ) y + a z = 6 a + 3 x + y + ( a + 1 ) z = 4 a + 7 2 x + a y + z = 2 a + 6 \begin{cases}
x + (a+1)y + az = 6a + 3 \\
x + y + (a+1)z = 4a + 7 \\
2x + ay + z = 2a + 6
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ x + ( a + 1 ) y + a z = 6 a + 3 x + y + ( a + 1 ) z = 4 a + 7 2 x + a y + z = 2 a + 6
unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( a ) ) = 2 ( a 2 + 1 ) \det(A(a)) = 2(a^2 + 1) det ( A ( a )) = 2 ( a 2 + 1 ) , pentru orice număr real a a a . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a + 1 a 1 1 a + 1 2 a 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 1 1 2 a + 1 1 a a a + 1 1
Aplicăm formula de calcul a determinantului de ordin 3:
det ( A ( a ) ) = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ a ⋅ a + 2 ⋅ ( a + 1 ) ⋅ ( a + 1 ) − 2 ⋅ 1 ⋅ a − 1 ⋅ a ⋅ 1 − 1 ⋅ ( a + 1 ) ⋅ ( a + 1 ) \det(A(a)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot a \cdot a + 2 \cdot (a+1) \cdot (a+1) - 2 \cdot 1 \cdot a - 1 \cdot a \cdot 1 - 1 \cdot (a+1) \cdot (a+1) det ( A ( a )) = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ a ⋅ a + 2 ⋅ ( a + 1 ) ⋅ ( a + 1 ) − 2 ⋅ 1 ⋅ a − 1 ⋅ a ⋅ 1 − 1 ⋅ ( a + 1 ) ⋅ ( a + 1 )
= 1 + a 2 + 2 ( a + 1 ) 2 − 2 a − a − ( a + 1 ) 2 = 1 + a^2 + 2(a+1)^2 - 2a - a - (a+1)^2 = 1 + a 2 + 2 ( a + 1 ) 2 − 2 a − a − ( a + 1 ) 2
= 1 + a 2 + ( a + 1 ) 2 − 3 a = 1 + a^2 + (a+1)^2 - 3a = 1 + a 2 + ( a + 1 ) 2 − 3 a
(3p)
Dezvoltăm pătratul binomului și restrângem termenii asemenea:
= 1 + a 2 + ( a 2 + 2 a + 1 ) − 3 a = 2 a 2 − a + 1 … = 1 + a^2 + (a^2 + 2a + 1) - 3a = 2a^2 - a + 1 \dots = 1 + a 2 + ( a 2 + 2 a + 1 ) − 3 a = 2 a 2 − a + 1 …
Verificăm calculul prin dezvoltare directă după prima coloană:
det ( A ( a ) ) = 1 ⋅ ∣ 1 a + 1 a 1 ∣ − 1 ⋅ ∣ a + 1 a a 1 ∣ + 2 ⋅ ∣ a + 1 a 1 a + 1 ∣ \det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & a+1 \\ a & 1 \end{vmatrix} - 1 \cdot \begin{vmatrix} a+1 & a \\ a & 1 \end{vmatrix} + 2 \cdot \begin{vmatrix} a+1 & a \\ 1 & a+1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 1 ⋅ 1 a a + 1 1 − 1 ⋅ a + 1 a a 1 + 2 ⋅ a + 1 1 a a + 1
= [ 1 − a ( a + 1 ) ] − [ ( a + 1 ) − a 2 ] + 2 [ ( a + 1 ) 2 − a ] = [1 - a(a+1)] - [(a+1) - a^2] + 2[(a+1)^2 - a] = [ 1 − a ( a + 1 )] − [( a + 1 ) − a 2 ] + 2 [( a + 1 ) 2 − a ]
= ( 1 − a 2 − a ) − ( a + 1 − a 2 ) + 2 ( a 2 + 2 a + 1 − a ) = (1 - a^2 - a) - (a + 1 - a^2) + 2(a^2 + 2a + 1 - a) = ( 1 − a 2 − a ) − ( a + 1 − a 2 ) + 2 ( a 2 + 2 a + 1 − a )
= 1 − a 2 − a − a − 1 + a 2 + 2 ( a 2 + a + 1 ) = 1 - a^2 - a - a - 1 + a^2 + 2(a^2 + a + 1) = 1 − a 2 − a − a − 1 + a 2 + 2 ( a 2 + a + 1 )
= − 2 a + 2 a 2 + 2 a + 2 = 2 a 2 + 2 = 2 ( a 2 + 1 ) = -2a + 2a^2 + 2a + 2 = 2a^2 + 2 = 2(a^2 + 1) = − 2 a + 2 a 2 + 2 a + 2 = 2 a 2 + 2 = 2 ( a 2 + 1 )
pentru orice număr real a a a .
(2p)
b) Determinați numărul real a a a pentru care A ( a ) ⋅ A ( 0 ) = A ( 0 ) ⋅ A ( a ) A(a) \cdot A(0) = A(0) \cdot A(a) A ( a ) ⋅ A ( 0 ) = A ( 0 ) ⋅ A ( a ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a = 0 a = 0 a = 0 , matricea devine:
A ( 0 ) = ( 1 1 0 1 1 1 2 0 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = 1 1 2 1 1 0 0 1 1
Calculăm produsul A ( a ) ⋅ A ( 0 ) A(a) \cdot A(0) A ( a ) ⋅ A ( 0 ) :
A ( a ) ⋅ A ( 0 ) = ( 1 a + 1 a 1 1 a + 1 2 a 1 ) ( 1 1 0 1 1 1 2 0 1 ) A(a) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) ⋅ A ( 0 ) = 1 1 2 a + 1 1 a a a + 1 1 1 1 2 1 1 0 0 1 1
= ( 1 + a + 1 + 2 a 1 + a + 1 a + 1 + a 1 + 1 + 2 ( a + 1 ) 1 + 1 a + 1 + 1 2 + a + 2 2 + a a + 1 ) = ( 3 a + 2 a + 2 2 a + 1 2 a + 4 2 a + 2 a + 4 a + 2 a + 1 ) = \begin{pmatrix} 1 + a+1 + 2a & 1 + a+1 & a+1 + a \\ 1 + 1 + 2(a+1) & 1 + 1 & a+1 + 1 \\ 2 + a + 2 & 2 + a & a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3a+2 & a+2 & 2a+1 \\ 2a+4 & 2 & a+2 \\ a+4 & a+2 & a+1 \end{pmatrix} = 1 + a + 1 + 2 a 1 + 1 + 2 ( a + 1 ) 2 + a + 2 1 + a + 1 1 + 1 2 + a a + 1 + a a + 1 + 1 a + 1 = 3 a + 2 2 a + 4 a + 4 a + 2 2 a + 2 2 a + 1 a + 2 a + 1
Calculăm produsul A ( 0 ) ⋅ A ( a ) A(0) \cdot A(a) A ( 0 ) ⋅ A ( a ) :
A ( 0 ) ⋅ A ( a ) = ( 1 1 0 1 1 1 2 0 1 ) ( 1 a + 1 a 1 1 a + 1 2 a 1 ) A(0) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} A ( 0 ) ⋅ A ( a ) = 1 1 2 1 1 0 0 1 1 1 1 2 a + 1 1 a a a + 1 1
= ( 1 + 1 a + 1 + 1 a + a + 1 1 + 1 + 2 a + 1 + 1 + a a + a + 1 + 1 2 + 2 2 ( a + 1 ) + a 2 a + 1 ) = ( 2 a + 2 2 a + 1 4 2 a + 2 2 a + 2 4 3 a + 2 2 a + 1 ) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & a+1 + 1 & a + a+1 \\ 1 + 1 + 2 & a+1 + 1 + a & a + a+1 + 1 \\ 2 + 2 & 2(a+1) + a & 2a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & a+2 & 2a+1 \\ 4 & 2a+2 & 2a+2 \\ 4 & 3a+2 & 2a+1 \end{pmatrix} = 1 + 1 1 + 1 + 2 2 + 2 a + 1 + 1 a + 1 + 1 + a 2 ( a + 1 ) + a a + a + 1 a + a + 1 + 1 2 a + 1 = 2 4 4 a + 2 2 a + 2 3 a + 2 2 a + 1 2 a + 2 2 a + 1
(3p)
Egalăm cele două matrice:
( 3 a + 2 a + 2 2 a + 1 2 a + 4 2 a + 2 a + 4 a + 2 a + 1 ) = ( 2 a + 2 2 a + 1 4 2 a + 2 2 a + 2 4 3 a + 2 2 a + 1 ) \begin{pmatrix} 3a+2 & a+2 & 2a+1 \\ 2a+4 & 2 & a+2 \\ a+4 & a+2 & a+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & a+2 & 2a+1 \\ 4 & 2a+2 & 2a+2 \\ 4 & 3a+2 & 2a+1 \end{pmatrix} 3 a + 2 2 a + 4 a + 4 a + 2 2 a + 2 2 a + 1 a + 2 a + 1 = 2 4 4 a + 2 2 a + 2 3 a + 2 2 a + 1 2 a + 2 2 a + 1
Din egalitatea elementelor corespunzătoare obținem:
Linia 1, coloana 1: 3 a + 2 = 2 ⟹ 3 a = 0 ⟹ a = 0 3a + 2 = 2 \implies 3a = 0 \implies a = 0 3 a + 2 = 2 ⟹ 3 a = 0 ⟹ a = 0
Linia 2, coloana 1: 2 a + 4 = 4 ⟹ a = 0 2a + 4 = 4 \implies a = 0 2 a + 4 = 4 ⟹ a = 0
Linia 3, coloana 1: a + 4 = 4 ⟹ a = 0 a + 4 = 4 \implies a = 0 a + 4 = 4 ⟹ a = 0
Linia 2, coloana 2: 2 = 2 a + 2 ⟹ a = 0 2 = 2a + 2 \implies a = 0 2 = 2 a + 2 ⟹ a = 0
Toate ecuațiile sunt verificate simultan pentru a = 0 a = 0 a = 0 .
(2p)
c) Demonstrați că, dacă ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) este soluția sistemului de ecuații, atunci x 0 x_0 x 0 , y 0 y_0 y 0 și z 0 z_0 z 0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Matricea sistemului este tocmai A ( a ) A(a) A ( a ) , iar determinantul său este:
det ( A ( a ) ) = 2 ( a 2 + 1 ) ≥ 2 > 0 , ∀ a ∈ R \det(A(a)) = 2(a^2 + 1) \ge 2 > 0, \quad \forall a \in \mathbb{R} det ( A ( a )) = 2 ( a 2 + 1 ) ≥ 2 > 0 , ∀ a ∈ R
Deoarece determinantul este nenul pentru orice număr real a a a , sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer) și admite soluție unică ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) .
Rezolvăm sistemul sau verificăm tripletul ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , 2 , 4 ) (x_0, y_0, z_0) = (1, 2, 4) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , 2 , 4 ) :
Pentru ecuația 1: 1 + ( a + 1 ) ⋅ 2 + a ⋅ 4 = 1 + 2 a + 2 + 4 a = 6 a + 3 1 + (a+1) \cdot 2 + a \cdot 4 = 1 + 2a + 2 + 4a = 6a + 3 1 + ( a + 1 ) ⋅ 2 + a ⋅ 4 = 1 + 2 a + 2 + 4 a = 6 a + 3 (adevărat).
Pentru ecuația 2: 1 + 2 + ( a + 1 ) ⋅ 4 = 3 + 4 a + 4 = 4 a + 7 1 + 2 + (a+1) \cdot 4 = 3 + 4a + 4 = 4a + 7 1 + 2 + ( a + 1 ) ⋅ 4 = 3 + 4 a + 4 = 4 a + 7 (adevărat).
Pentru ecuația 3: 2 ⋅ 1 + a ⋅ 2 + 4 = 2 + 2 a + 4 = 2 a + 6 2 \cdot 1 + a \cdot 2 + 4 = 2 + 2a + 4 = 2a + 6 2 ⋅ 1 + a ⋅ 2 + 4 = 2 + 2 a + 4 = 2 a + 6 (adevărat).
Datorită unicității soluției, soluția unică a sistemului este:
x 0 = 1 , y 0 = 2 , z 0 = 4 x_0 = 1, \quad y_0 = 2, \quad z_0 = 4 x 0 = 1 , y 0 = 2 , z 0 = 4
(3p)
Verificăm proprietatea termenilor unei progresii geometrice:
y 0 2 = 2 2 = 4 y_0^2 = 2^2 = 4 y 0 2 = 2 2 = 4
x 0 ⋅ z 0 = 1 ⋅ 4 = 4 x_0 \cdot z_0 = 1 \cdot 4 = 4 x 0 ⋅ z 0 = 1 ⋅ 4 = 4
Deoarece y 0 2 = x 0 ⋅ z 0 y_0^2 = x_0 \cdot z_0 y 0 2 = x 0 ⋅ z 0 , deducem că x 0 , y 0 , z 0 x_0, y_0, z_0 x 0 , y 0 , z 0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q = 2 q = 2 q = 2 ).
(2p)
2. Pe mulțimea M = [ 0 , + ∞ ) M = [0, +\infty) M = [ 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziție:
x ∗ y = 2 ( x + y ) x y + 2 x * y = \frac{2(x+y)}{xy + 2} x ∗ y = x y + 2 2 ( x + y )
a) Arătați că x ∗ 0 = x x * 0 = x x ∗ 0 = x , pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm definiția legii de compoziție pentru y = 0 y = 0 y = 0 :
x ∗ 0 = 2 ( x + 0 ) x ⋅ 0 + 2 x * 0 = \frac{2(x + 0)}{x \cdot 0 + 2} x ∗ 0 = x ⋅ 0 + 2 2 ( x + 0 )
(3p)
x ∗ 0 = 2 x 0 + 2 = 2 x 2 = x x * 0 = \frac{2x}{0 + 2} = \frac{2x}{2} = x x ∗ 0 = 0 + 2 2 x = 2 2 x = x
pentru orice x ∈ M x \in M x ∈ M .
(2p)
b) Arătați că x ∗ y < 2 x * y < 2 x ∗ y < 2 , pentru orice x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) x, y \in [1, +\infty) x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm diferența ( x ∗ y ) − 2 (x * y) - 2 ( x ∗ y ) − 2 :
x ∗ y − 2 = 2 ( x + y ) x y + 2 − 2 = 2 x + 2 y − 2 ( x y + 2 ) x y + 2 = 2 x + 2 y − 2 x y − 4 x y + 2 x * y - 2 = \frac{2(x+y)}{xy+2} - 2 = \frac{2x + 2y - 2(xy+2)}{xy+2} = \frac{2x + 2y - 2xy - 4}{xy+2} x ∗ y − 2 = x y + 2 2 ( x + y ) − 2 = x y + 2 2 x + 2 y − 2 ( x y + 2 ) = x y + 2 2 x + 2 y − 2 x y − 4
= − 2 ( x y − x − y + 2 ) x y + 2 = − 2 [ ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ] x y + 2 = \frac{-2(xy - x - y + 2)}{xy+2} = -\frac{2[(x-1)(y-1) + 1]}{xy+2} = x y + 2 − 2 ( x y − x − y + 2 ) = − x y + 2 2 [( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ]
(3p)
Deoarece x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) x, y \in [1, +\infty) x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) , avem x ≥ 1 ⟹ x − 1 ≥ 0 x \ge 1 \implies x - 1 \ge 0 x ≥ 1 ⟹ x − 1 ≥ 0 și y ≥ 1 ⟹ y − 1 ≥ 0 y \ge 1 \implies y - 1 \ge 0 y ≥ 1 ⟹ y − 1 ≥ 0 :
( x − 1 ) ( y − 1 ) ≥ 0 ⟹ ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ≥ 1 > 0 (x-1)(y-1) \ge 0 \implies (x-1)(y-1) + 1 \ge 1 > 0 ( x − 1 ) ( y − 1 ) ≥ 0 ⟹ ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ≥ 1 > 0
Numitorul x y + 2 ≥ 1 ⋅ 1 + 2 = 3 > 0 xy + 2 \ge 1 \cdot 1 + 2 = 3 > 0 x y + 2 ≥ 1 ⋅ 1 + 2 = 3 > 0 .
Prin urmare:
x ∗ y − 2 = − 2 [ ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ] x y + 2 < 0 ⟹ x ∗ y < 2 x * y - 2 = -\frac{2[(x-1)(y-1) + 1]}{xy+2} < 0 \implies x * y < 2 x ∗ y − 2 = − x y + 2 2 [( x − 1 ) ( y − 1 ) + 1 ] < 0 ⟹ x ∗ y < 2
pentru orice x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) x, y \in [1, +\infty) x , y ∈ [ 1 , + ∞ ) .
(2p)
c) Determinați perechile ( m , n ) (m, n) ( m , n ) de numere naturale nenule pentru care m ∗ n m * n m ∗ n este număr natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece m , n ∈ N ∗ m, n \in \mathbb{N}^* m , n ∈ N ∗ , avem m ≥ 1 m \ge 1 m ≥ 1 și n ≥ 1 n \ge 1 n ≥ 1 .
Din punctul b) rezultă că m ∗ n < 2 m * n < 2 m ∗ n < 2 .
Cum m , n > 0 m, n > 0 m , n > 0 , avem m ∗ n = 2 ( m + n ) m n + 2 > 0 m * n = \frac{2(m+n)}{mn+2} > 0 m ∗ n = mn + 2 2 ( m + n ) > 0 .
Așadar:
0 < m ∗ n < 2 0 < m * n < 2 0 < m ∗ n < 2
Deoarece m ∗ n ∈ N m * n \in \mathbb{N} m ∗ n ∈ N , singura valoare întreagă posibilă este:
m ∗ n = 1 m * n = 1 m ∗ n = 1
(2p)
Rezolvăm ecuația în numere naturale nenule:
2 ( m + n ) m n + 2 = 1 ⟺ 2 m + 2 n = m n + 2 \frac{2(m+n)}{mn+2} = 1 \iff 2m + 2n = mn + 2 mn + 2 2 ( m + n ) = 1 ⟺ 2 m + 2 n = mn + 2
m n − 2 m − 2 n + 2 = 0 ⟺ m ( n − 2 ) − 2 ( n − 2 ) − 4 + 2 = 0 mn - 2m - 2n + 2 = 0 \iff m(n-2) - 2(n-2) - 4 + 2 = 0 mn − 2 m − 2 n + 2 = 0 ⟺ m ( n − 2 ) − 2 ( n − 2 ) − 4 + 2 = 0
( m − 2 ) ( n − 2 ) = 2 (m-2)(n-2) = 2 ( m − 2 ) ( n − 2 ) = 2
Deoarece m , n ∈ N ∗ m, n \in \mathbb{N}^* m , n ∈ N ∗ , avem m ≥ 1 ⟹ m − 2 ≥ − 1 m \ge 1 \implies m - 2 \ge -1 m ≥ 1 ⟹ m − 2 ≥ − 1 și n − 2 ≥ − 1 n - 2 \ge -1 n − 2 ≥ − 1 .
Divizorii întregi mai mari sau egali cu − 1 -1 − 1 ai lui 2 2 2 sunt 1 1 1 și 2 2 2 :
Cazul 1: m − 2 = 1 m - 2 = 1 m − 2 = 1 și n − 2 = 2 ⟹ m = 3 n - 2 = 2 \implies m = 3 n − 2 = 2 ⟹ m = 3 și n = 4 n = 4 n = 4 , deci perechea ( 3 , 4 ) (3, 4) ( 3 , 4 ) .
Cazul 2: m − 2 = 2 m - 2 = 2 m − 2 = 2 și n − 2 = 1 ⟹ m = 4 n - 2 = 1 \implies m = 4 n − 2 = 1 ⟹ m = 4 și n = 3 n = 3 n = 3 , deci perechea ( 4 , 3 ) (4, 3) ( 4 , 3 ) .
Cazul 3: m − 2 = − 1 ⟹ m = 1 m - 2 = -1 \implies m = 1 m − 2 = − 1 ⟹ m = 1 , atunci n − 2 = − 2 ⟹ n = 0 ∉ N ∗ n - 2 = -2 \implies n = 0 \notin \mathbb{N}^* n − 2 = − 2 ⟹ n = 0 ∈ / N ∗ (nu convine).
Perechile căutate sunt ( 3 , 4 ) (3, 4) ( 3 , 4 ) și ( 4 , 3 ) (4, 3) ( 4 , 3 ) .
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5) f ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) .
a) Arătați că f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 f'(x) = e^x(x-1)^2 f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula de derivare a produsului ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ (u \cdot v)' = u'v + uv' ( u ⋅ v ) ′ = u ′ v + u v ′ :
f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( x 2 − 4 x + 5 ) ′ f'(x) = (e^x)'(x^2 - 4x + 5) + e^x(x^2 - 4x + 5)' f ′ ( x ) = ( e x ) ′ ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( x 2 − 4 x + 5 ) ′
= e x ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( 2 x − 4 ) = e^x(x^2 - 4x + 5) + e^x(2x - 4) = e x ( x 2 − 4 x + 5 ) + e x ( 2 x − 4 )
(3p)
Dăm factor comun pe e x e^x e x și restrângem expresia:
f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 + 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 2 x + 1 ) = e x ( x − 1 ) 2 f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 5 + 2x - 4) = e^x(x^2 - 2x + 1) = e^x(x-1)^2 f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 5 + 2 x − 4 ) = e x ( x 2 − 2 x + 1 ) = e x ( x − 1 ) 2
pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
(2p)
b) Calculați lim x → + ∞ x f ( x ) \lim_{x \to +\infty} \frac{x}{f(x)} lim x → + ∞ f ( x ) x sau lim x → − ∞ f ( x ) \lim_{x \to -\infty} f(x) lim x → − ∞ f ( x ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Cerința oficială a baremului cere calculul limitei funcției la − ∞ -\infty − ∞ :
lim x → − ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ f ( − x ) \lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} f(-x) x → − ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim f ( − x )
Rescriem limita punând termenul exponențial la numitor:
lim x → + ∞ f ( − x ) = lim x → + ∞ e − x ( ( − x ) 2 − 4 ( − x ) + 5 ) = lim x → + ∞ x 2 + 4 x + 5 e x \lim_{x \to +\infty} f(-x) = \lim_{x \to +\infty} e^{-x}((-x)^2 - 4(-x) + 5) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 5}{e^x} x → + ∞ lim f ( − x ) = x → + ∞ lim e − x (( − x ) 2 − 4 ( − x ) + 5 ) = x → + ∞ lim e x x 2 + 4 x + 5
(2p)
Aplicăm regula lui l’Hôpital (cazul [ ∞ ∞ ] \left[\frac{\infty}{\infty}\right] [ ∞ ∞ ] ):
lim x → + ∞ x 2 + 4 x + 5 e x = lim x → + ∞ ( x 2 + 4 x + 5 ) ′ ( e x ) ′ = lim x → + ∞ 2 x + 4 e x \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 5}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 4x + 5)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 4}{e^x} x → + ∞ lim e x x 2 + 4 x + 5 = x → + ∞ lim ( e x ) ′ ( x 2 + 4 x + 5 ) ′ = x → + ∞ lim e x 2 x + 4
Aplicăm din nou regula lui l’Hôpital:
= lim x → + ∞ ( 2 x + 4 ) ′ ( e x ) ′ = lim x → + ∞ 2 e x = 0 = \lim_{x \to +\infty} \frac{(2x + 4)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = 0 = x → + ∞ lim ( e x ) ′ ( 2 x + 4 ) ′ = x → + ∞ lim e x 2 = 0
(3p)
c) Demonstrați că graficul funcției f f f intersectează orice dreaptă paralelă cu axa O x Ox O x în cel mult un punct. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Analizăm semnul derivatei f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 f'(x) = e^x(x-1)^2 f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) 2 :
e x > 0 e^x > 0 e x > 0 , pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
( x − 1 ) 2 ≥ 0 (x-1)^2 \ge 0 ( x − 1 ) 2 ≥ 0 , cu egalitate doar pentru x = 1 x = 1 x = 1 .
Deci f ′ ( x ) > 0 f'(x) > 0 f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( − ∞ , 1 ) x \in (-\infty, 1) x ∈ ( − ∞ , 1 ) și pentru orice x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) .
Rezultă că funcția f f f este strict crescătoare pe ( − ∞ , 1 ] (-\infty, 1] ( − ∞ , 1 ] și strict crescătoare pe [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) .
(2p)
Deoarece f f f este continuă pe R \mathbb{R} R , rezultă că f f f este strict crescătoare pe întreg R \mathbb{R} R .
O funcție strict monotonă pe un interval este injectivă, deci f f f este injectivă pe R \mathbb{R} R .
Prin urmare, ecuația f ( x ) = c f(x) = c f ( x ) = c are cel mult o soluție reală pentru orice c ∈ R c \in \mathbb{R} c ∈ R , ceea ce înseamnă că graficul funcției f f f intersectează orice dreaptă paralelă cu axa O x Ox O x (y = c y = c y = c ) în cel mult un punct.
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 4 x 3 + 1 f(x) = 4x^3 + 1 f ( x ) = 4 x 3 + 1 .
a) Arătați că ∫ 0 1 f ( x ) d x = 2 \int_0^1 f(x) \, dx = 2 ∫ 0 1 f ( x ) d x = 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm integrala definită:
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 4 x 3 + 1 ) d x \int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (4x^3 + 1) \, dx ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 4 x 3 + 1 ) d x
Determinăm primitiva funcției:
= [ 4 ⋅ x 4 4 + x ] 0 1 = [ x 4 + x ] 0 1 = \left[ 4 \cdot \frac{x^4}{4} + x \right]_0^1 = \left[ x^4 + x \right]_0^1 = [ 4 ⋅ 4 x 4 + x ] 0 1 = [ x 4 + x ] 0 1
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
= ( 1 4 + 1 ) − ( 0 4 + 0 ) = 1 + 1 = 2 = (1^4 + 1) - (0^4 + 0) = 1 + 1 = 2 = ( 1 4 + 1 ) − ( 0 4 + 0 ) = 1 + 1 = 2
(2p)
b) Calculați ∫ 0 1 x 2 ( f ( x ) ) 3 d x \int_0^1 x^2 (f(x))^3 \, dx ∫ 0 1 x 2 ( f ( x ) ) 3 d x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim expresia funcției f ( x ) = 4 x 3 + 1 f(x) = 4x^3 + 1 f ( x ) = 4 x 3 + 1 :
I = ∫ 0 1 x 2 ( 4 x 3 + 1 ) 3 d x I = \int_0^1 x^2 (4x^3 + 1)^3 \, dx I = ∫ 0 1 x 2 ( 4 x 3 + 1 ) 3 d x
Observăm că ( 4 x 3 + 1 ) ′ = 12 x 2 (4x^3 + 1)' = 12x^2 ( 4 x 3 + 1 ) ′ = 12 x 2 , deci x 2 d x = 1 12 ( 4 x 3 + 1 ) ′ d x x^2 \, dx = \frac{1}{12} (4x^3 + 1)' \, dx x 2 d x = 12 1 ( 4 x 3 + 1 ) ′ d x :
I = 1 12 ∫ 0 1 ( 4 x 3 + 1 ) ′ ( 4 x 3 + 1 ) 3 d x = 1 12 [ ( 4 x 3 + 1 ) 4 4 ] 0 1 I = \frac{1}{12} \int_0^1 (4x^3 + 1)' (4x^3 + 1)^3 \, dx = \frac{1}{12} \left[ \frac{(4x^3 + 1)^4}{4} \right]_0^1 I = 12 1 ∫ 0 1 ( 4 x 3 + 1 ) ′ ( 4 x 3 + 1 ) 3 d x = 12 1 [ 4 ( 4 x 3 + 1 ) 4 ] 0 1
(3p)
Calculăm valoarea numerică:
= 1 48 [ ( 4 ⋅ 1 3 + 1 ) 4 − ( 4 ⋅ 0 3 + 1 ) 4 ] = 1 48 ( 5 4 − 1 4 ) = 625 − 1 48 = 624 48 = 13 = \frac{1}{48} \left[ (4 \cdot 1^3 + 1)^4 - (4 \cdot 0^3 + 1)^4 \right] = \frac{1}{48} (5^4 - 1^4) = \frac{625 - 1}{48} = \frac{624}{48} = 13 = 48 1 [ ( 4 ⋅ 1 3 + 1 ) 4 − ( 4 ⋅ 0 3 + 1 ) 4 ] = 48 1 ( 5 4 − 1 4 ) = 48 625 − 1 = 48 624 = 13
(2p)
c) Demonstrați că lim x → + ∞ ∫ 1 x ln ( f ( t ) ) d t = + ∞ \lim_{x \to +\infty} \int_1^x \ln(f(t)) \, dt = +\infty lim x → + ∞ ∫ 1 x ln ( f ( t )) d t = + ∞ . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru orice t ∈ [ 1 , + ∞ ) t \in [1, +\infty) t ∈ [ 1 , + ∞ ) , funcția f ( t ) = 4 t 3 + 1 f(t) = 4t^3 + 1 f ( t ) = 4 t 3 + 1 este strict crescătoare, deci:
t ≥ 1 ⟹ 4 t 3 + 1 ≥ 4 ⋅ 1 3 + 1 = 5 t \ge 1 \implies 4t^3 + 1 \ge 4 \cdot 1^3 + 1 = 5 t ≥ 1 ⟹ 4 t 3 + 1 ≥ 4 ⋅ 1 3 + 1 = 5
Aplicând funcția ln \ln ln (care este strict crescătoare), obținem:
ln ( f ( t ) ) = ln ( 4 t 3 + 1 ) ≥ ln 5 , ∀ t ∈ [ 1 , + ∞ ) \ln(f(t)) = \ln(4t^3 + 1) \ge \ln 5, \quad \forall t \in [1, +\infty) ln ( f ( t )) = ln ( 4 t 3 + 1 ) ≥ ln 5 , ∀ t ∈ [ 1 , + ∞ )
Integrăm inegalitatea de la 1 1 1 la x x x , cu x ≥ 1 x \ge 1 x ≥ 1 :
∫ 1 x ln ( f ( t ) ) d t ≥ ∫ 1 x ln 5 d t = ln 5 ⋅ ( x − 1 ) = ( x − 1 ) ln 5 \int_1^x \ln(f(t)) \, dt \ge \int_1^x \ln 5 \, dt = \ln 5 \cdot (x - 1) = (x - 1)\ln 5 ∫ 1 x ln ( f ( t )) d t ≥ ∫ 1 x ln 5 d t = ln 5 ⋅ ( x − 1 ) = ( x − 1 ) ln 5
(3p)
Deoarece 5 > 1 5 > 1 5 > 1 , avem ln 5 > 0 \ln 5 > 0 ln 5 > 0 , prin urmare:
lim x → + ∞ ( x − 1 ) ln 5 = + ∞ \lim_{x \to +\infty} (x - 1)\ln 5 = +\infty x → + ∞ lim ( x − 1 ) ln 5 = + ∞
Aplicând criteriul de comparație la limită (dacă g ( x ) ≥ h ( x ) g(x) \ge h(x) g ( x ) ≥ h ( x ) și lim x → + ∞ h ( x ) = + ∞ \lim_{x \to +\infty} h(x) = +\infty lim x → + ∞ h ( x ) = + ∞ , atunci lim x → + ∞ g ( x ) = + ∞ \lim_{x \to +\infty} g(x) = +\infty lim x → + ∞ g ( x ) = + ∞ ), obținem:
lim x → + ∞ ∫ 1 x ln ( f ( t ) ) d t = + ∞ \lim_{x \to +\infty} \int_1^x \ln(f(t)) \, dt = +\infty x → + ∞ lim ∫ 1 x ln ( f ( t )) d t = + ∞
(2p)