BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 7

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul elementelor mulțimii M={n∈N∣2n+1<10}M = \{n \in \mathbb{N} \mid 2n + 1 < 10\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor naturale:
2n+1<10  ⟺  2n<9  ⟺  n<92=4,52n + 1 < 10 \iff 2n < 9 \iff n < \frac{9}{2} = 4{,}5

(2p)

  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, valorile posibile pentru nn sunt 0,1,2,3,40, 1, 2, 3, 4:
M={0,1,2,3,4}M = \{0, 1, 2, 3, 4\}
  • Obținem că mulțimea MM are 55 elemente.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−10x+mf(x) = x^2 - 10x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care vârful parabolei asociate funcției ff este situat pe axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta al ecuației atașate funcției de gradul al doilea:
Δ=b2−4ac=(−10)2−4⋅1⋅m=100−4m\Delta = b^2 - 4ac = (-10)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 100 - 4m
  • Ordonata vârfului parabolei V(xV,yV)V(x_V, y_V) este dată de:
yV=−Δ4a=−100−4m4=m−25y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{100 - 4m}{4} = m - 25

(2p)

  • Vârful parabolei aparține axei OxOx dacă și numai dacă ordonata sa este nulă:
V∈Ox  ⟺  yV=0  ⟺  m−25=0  ⟺  m=25V \in Ox \iff y_V = 0 \iff m - 25 = 0 \iff m = 25

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+x−5=7x + \sqrt{x - 5} = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm radicalul:
x−5=7−x\sqrt{x - 5} = 7 - x
  • Impunem condițiile de existență a radicalului și de compatibilitate a ecuației:

    • x−5≥0  ⟹  x≥5x - 5 \ge 0 \implies x \ge 5
    • 7−x≥0  ⟹  x≤77 - x \ge 0 \implies x \le 7
    • Deci x∈[5,7]x \in [5, 7].
  • Ridicăm ambele părți la pătrat:

x−5=(7−x)2  ⟺  x−5=49−14x+x2x - 5 = (7 - x)^2 \iff x - 5 = 49 - 14x + x^2 x2−15x+54=0x^2 - 15x + 54 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−15)2−4⋅1⋅54=225−216=9\Delta = (-15)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 54 = 225 - 216 = 9 x1=15−32=6,x2=15+32=9x_1 = \frac{15 - 3}{2} = 6, \quad x_2 = \frac{15 + 3}{2} = 9
  • Verificăm soluțiile în raport cu intervalul [5,7][5, 7]:
    • x=6∈[5,7]x = 6 \in [5, 7], care convine (6+1=76 + \sqrt{1} = 7).
    • x=9∉[5,7]x = 9 \notin [5, 7], care nu convine (9+4=11≠79 + \sqrt{4} = 11 \ne 7).
  • Soluția unică a ecuației este x=6x = 6.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să nu fie multiplu de 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile:
    • Numerele naturale de trei cifre sunt de la 100100 la 999999.
    • Numărul total de cazuri posibile este:
Nposibile=999−100+1=900N_{\text{posibile}} = 999 - 100 + 1 = 900

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile (numere de trei cifre abc‾\overline{abc} care nu sunt multipli de 55):
    • Cifra sutelor a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} poate fi aleasă în 99 moduri.
    • Cifra zecilor b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\} poate fi aleasă în 1010 moduri.
    • Pentru ca numărul să nu fie divizibil cu 55, ultima cifră c∉{0,5}c \notin \{0, 5\}, deci c∈{1,2,3,4,6,7,8,9}c \in \{1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9\} (8 variante).
    • Numărul de cazuri favorabile este:
Nfavorabile=9⋅10⋅8=720N_{\text{favorabile}} = 9 \cdot 10 \cdot 8 = 720

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=NfavorabileNposibile=720900=45=0,8p = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{posibile}}} = \frac{720}{900} = \frac{4}{5} = 0{,}8

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,4)A(3,4) și B(−1,3)B(-1,3). Determinați coordonatele punctului CC astfel încât AB⃗+2BC⃗=0⃗\vec{AB} + 2\vec{BC} = \vec{0}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem egalitatea vectorială descompunând termenul 2BC⃗2\vec{BC}:
AB⃗+BC⃗+BC⃗=0⃗  ⟺  AC⃗+BC⃗=0⃗  ⟺  CA⃗+CB⃗=0⃗\vec{AB} + \vec{BC} + \vec{BC} = \vec{0} \iff \vec{AC} + \vec{BC} = \vec{0} \iff \vec{CA} + \vec{CB} = \vec{0}
  • Relația arată că vectorii CA⃗\vec{CA} și CB⃗\vec{CB} sunt opuși, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului ABAB.

(3p)

  • Determinăm coordonatele mijlocului C(xC,yC)C(x_C, y_C):
xC=xA+xB2=3+(−1)2=22=1x_C = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{3 + (-1)}{2} = \frac{2}{2} = 1 yC=yA+yB2=4+32=72y_C = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 3}{2} = \frac{7}{2}
  • Coordonatele punctului căutat sunt C(1,72)C\left(1, \frac{7}{2}\right).

(2p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC cu AB=4AB = 4, AC=5AC = 5 și aria egală cu 66. Calculați cosinusul unghiului AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula trigonometrică a ariei triunghiului:
AriaΔABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2\text{Aria}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}
  • Înlocuim datele din ipoteză:
6=4⋅5⋅sin⁡A2  ⟺  6=10sin⁡A  ⟺  sin⁡A=610=356 = \frac{4 \cdot 5 \cdot \sin A}{2} \iff 6 = 10 \sin A \iff \sin A = \frac{6}{10} = \frac{3}{5}

(3p)

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei:
cos⁡2A=1−sin⁡2A=1−(35)2=1−925=1625\cos^2 A = 1 - \sin^2 A = 1 - \left(\frac{3}{5}\right)^2 = 1 - \frac{9}{25} = \frac{16}{25}
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, unghiul A∈(0,π2)A \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), deci cos⁡A>0\cos A > 0:
cos⁡A=1625=45\cos A = \sqrt{\frac{16}{25}} = \frac{4}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1a+1a11a+12a1)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+(a+1)y+az=6a+3x+y+(a+1)z=4a+72x+ay+z=2a+6\begin{cases} x + (a+1)y + az = 6a + 3 \\ x + y + (a+1)z = 4a + 7 \\ 2x + ay + z = 2a + 6 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=2(a2+1)\det(A(a)) = 2(a^2 + 1), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
det⁡(A(a))=∣1a+1a11a+12a1∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{vmatrix}
  • Aplicăm formula de calcul a determinantului de ordin 3:
det⁡(A(a))=1⋅1⋅1+1⋅a⋅a+2⋅(a+1)⋅(a+1)−2⋅1⋅a−1⋅a⋅1−1⋅(a+1)⋅(a+1)\det(A(a)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot a \cdot a + 2 \cdot (a+1) \cdot (a+1) - 2 \cdot 1 \cdot a - 1 \cdot a \cdot 1 - 1 \cdot (a+1) \cdot (a+1) =1+a2+2(a+1)2−2a−a−(a+1)2= 1 + a^2 + 2(a+1)^2 - 2a - a - (a+1)^2 =1+a2+(a+1)2−3a= 1 + a^2 + (a+1)^2 - 3a

(3p)

  • Dezvoltăm pătratul binomului și restrângem termenii asemenea:
=1+a2+(a2+2a+1)−3a=2a2−a+1…= 1 + a^2 + (a^2 + 2a + 1) - 3a = 2a^2 - a + 1 \dots
  • Verificăm calculul prin dezvoltare directă după prima coloană:
det⁡(A(a))=1⋅∣1a+1a1∣−1⋅∣a+1aa1∣+2⋅∣a+1a1a+1∣\det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & a+1 \\ a & 1 \end{vmatrix} - 1 \cdot \begin{vmatrix} a+1 & a \\ a & 1 \end{vmatrix} + 2 \cdot \begin{vmatrix} a+1 & a \\ 1 & a+1 \end{vmatrix} =[1−a(a+1)]−[(a+1)−a2]+2[(a+1)2−a]= [1 - a(a+1)] - [(a+1) - a^2] + 2[(a+1)^2 - a] =(1−a2−a)−(a+1−a2)+2(a2+2a+1−a)= (1 - a^2 - a) - (a + 1 - a^2) + 2(a^2 + 2a + 1 - a) =1−a2−a−a−1+a2+2(a2+a+1)= 1 - a^2 - a - a - 1 + a^2 + 2(a^2 + a + 1) =−2a+2a2+2a+2=2a2+2=2(a2+1)= -2a + 2a^2 + 2a + 2 = 2a^2 + 2 = 2(a^2 + 1)

pentru orice număr real aa.

(2p)


b) Determinați numărul real aa pentru care A(a)⋅A(0)=A(0)⋅A(a)A(a) \cdot A(0) = A(0) \cdot A(a). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(110111201)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(a)⋅A(0)A(a) \cdot A(0):
A(a)⋅A(0)=(1a+1a11a+12a1)(110111201)A(a) \cdot A(0) = \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix} =(1+a+1+2a1+a+1a+1+a1+1+2(a+1)1+1a+1+12+a+22+aa+1)=(3a+2a+22a+12a+42a+2a+4a+2a+1)= \begin{pmatrix} 1 + a+1 + 2a & 1 + a+1 & a+1 + a \\ 1 + 1 + 2(a+1) & 1 + 1 & a+1 + 1 \\ 2 + a + 2 & 2 + a & a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3a+2 & a+2 & 2a+1 \\ 2a+4 & 2 & a+2 \\ a+4 & a+2 & a+1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul A(0)⋅A(a)A(0) \cdot A(a):
A(0)⋅A(a)=(110111201)(1a+1a11a+12a1)A(0) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \\ 2 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & a+1 & a \\ 1 & 1 & a+1 \\ 2 & a & 1 \end{pmatrix} =(1+1a+1+1a+a+11+1+2a+1+1+aa+a+1+12+22(a+1)+a2a+1)=(2a+22a+142a+22a+243a+22a+1)= \begin{pmatrix} 1 + 1 & a+1 + 1 & a + a+1 \\ 1 + 1 + 2 & a+1 + 1 + a & a + a+1 + 1 \\ 2 + 2 & 2(a+1) + a & 2a + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & a+2 & 2a+1 \\ 4 & 2a+2 & 2a+2 \\ 4 & 3a+2 & 2a+1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm cele două matrice:
(3a+2a+22a+12a+42a+2a+4a+2a+1)=(2a+22a+142a+22a+243a+22a+1)\begin{pmatrix} 3a+2 & a+2 & 2a+1 \\ 2a+4 & 2 & a+2 \\ a+4 & a+2 & a+1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & a+2 & 2a+1 \\ 4 & 2a+2 & 2a+2 \\ 4 & 3a+2 & 2a+1 \end{pmatrix}
  • Din egalitatea elementelor corespunzătoare obținem:
    • Linia 1, coloana 1: 3a+2=2  ⟹  3a=0  ⟹  a=03a + 2 = 2 \implies 3a = 0 \implies a = 0
    • Linia 2, coloana 1: 2a+4=4  ⟹  a=02a + 4 = 4 \implies a = 0
    • Linia 3, coloana 1: a+4=4  ⟹  a=0a + 4 = 4 \implies a = 0
    • Linia 2, coloana 2: 2=2a+2  ⟹  a=02 = 2a + 2 \implies a = 0
  • Toate ecuațiile sunt verificate simultan pentru a=0a = 0.

(2p)


c) Demonstrați că, dacă (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) este soluția sistemului de ecuații, atunci x0x_0, y0y_0 și z0z_0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Matricea sistemului este tocmai A(a)A(a), iar determinantul său este:
det⁡(A(a))=2(a2+1)≥2>0,∀a∈R\det(A(a)) = 2(a^2 + 1) \ge 2 > 0, \quad \forall a \in \mathbb{R}
  • Deoarece determinantul este nenul pentru orice număr real aa, sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer) și admite soluție unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0).
  • Rezolvăm sistemul sau verificăm tripletul (x0,y0,z0)=(1,2,4)(x_0, y_0, z_0) = (1, 2, 4):
    • Pentru ecuația 1: 1+(a+1)⋅2+a⋅4=1+2a+2+4a=6a+31 + (a+1) \cdot 2 + a \cdot 4 = 1 + 2a + 2 + 4a = 6a + 3 (adevărat).
    • Pentru ecuația 2: 1+2+(a+1)⋅4=3+4a+4=4a+71 + 2 + (a+1) \cdot 4 = 3 + 4a + 4 = 4a + 7 (adevărat).
    • Pentru ecuația 3: 2⋅1+a⋅2+4=2+2a+4=2a+62 \cdot 1 + a \cdot 2 + 4 = 2 + 2a + 4 = 2a + 6 (adevărat).
  • Datorită unicității soluției, soluția unică a sistemului este:
x0=1,y0=2,z0=4x_0 = 1, \quad y_0 = 2, \quad z_0 = 4

(3p)

  • Verificăm proprietatea termenilor unei progresii geometrice:
y02=22=4y_0^2 = 2^2 = 4 x0⋅z0=1⋅4=4x_0 \cdot z_0 = 1 \cdot 4 = 4
  • Deoarece y02=x0⋅z0y_0^2 = x_0 \cdot z_0, deducem că x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=2q = 2).

(2p)


2. Pe mulțimea M=[0,+∞)M = [0, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=2(x+y)xy+2x * y = \frac{2(x+y)}{xy + 2}

a) Arătați că x∗0=xx * 0 = x, pentru orice x∈Mx \in M. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru y=0y = 0:
x∗0=2(x+0)x⋅0+2x * 0 = \frac{2(x + 0)}{x \cdot 0 + 2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
x∗0=2x0+2=2x2=xx * 0 = \frac{2x}{0 + 2} = \frac{2x}{2} = x

pentru orice x∈Mx \in M.

(2p)


b) Arătați că x∗y<2x * y < 2, pentru orice x,y∈[1,+∞)x, y \in [1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența (x∗y)−2(x * y) - 2:
x∗y−2=2(x+y)xy+2−2=2x+2y−2(xy+2)xy+2=2x+2y−2xy−4xy+2x * y - 2 = \frac{2(x+y)}{xy+2} - 2 = \frac{2x + 2y - 2(xy+2)}{xy+2} = \frac{2x + 2y - 2xy - 4}{xy+2} =−2(xy−x−y+2)xy+2=−2[(x−1)(y−1)+1]xy+2= \frac{-2(xy - x - y + 2)}{xy+2} = -\frac{2[(x-1)(y-1) + 1]}{xy+2}

(3p)

  • Deoarece x,y∈[1,+∞)x, y \in [1, +\infty), avem x≥1  ⟹  x−1≥0x \ge 1 \implies x - 1 \ge 0 și y≥1  ⟹  y−1≥0y \ge 1 \implies y - 1 \ge 0:
(x−1)(y−1)≥0  ⟹  (x−1)(y−1)+1≥1>0(x-1)(y-1) \ge 0 \implies (x-1)(y-1) + 1 \ge 1 > 0
  • Numitorul xy+2≥1⋅1+2=3>0xy + 2 \ge 1 \cdot 1 + 2 = 3 > 0.
  • Prin urmare:
x∗y−2=−2[(x−1)(y−1)+1]xy+2<0  ⟹  x∗y<2x * y - 2 = -\frac{2[(x-1)(y-1) + 1]}{xy+2} < 0 \implies x * y < 2

pentru orice x,y∈[1,+∞)x, y \in [1, +\infty).

(2p)


c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale nenule pentru care m∗nm * n este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, avem m≥1m \ge 1 și n≥1n \ge 1.
  • Din punctul b) rezultă că m∗n<2m * n < 2.
  • Cum m,n>0m, n > 0, avem m∗n=2(m+n)mn+2>0m * n = \frac{2(m+n)}{mn+2} > 0.
  • Așadar:
0<m∗n<20 < m * n < 2
  • Deoarece m∗n∈Nm * n \in \mathbb{N}, singura valoare întreagă posibilă este:
m∗n=1m * n = 1

(2p)

  • Rezolvăm ecuația în numere naturale nenule:
2(m+n)mn+2=1  ⟺  2m+2n=mn+2\frac{2(m+n)}{mn+2} = 1 \iff 2m + 2n = mn + 2 mn−2m−2n+2=0  ⟺  m(n−2)−2(n−2)−4+2=0mn - 2m - 2n + 2 = 0 \iff m(n-2) - 2(n-2) - 4 + 2 = 0 (m−2)(n−2)=2(m-2)(n-2) = 2
  • Deoarece m,n∈N∗m, n \in \mathbb{N}^*, avem m≥1  ⟹  m−2≥−1m \ge 1 \implies m - 2 \ge -1 și n−2≥−1n - 2 \ge -1.
  • Divizorii întregi mai mari sau egali cu −1-1 ai lui 22 sunt 11 și 22:
    • Cazul 1: m−2=1m - 2 = 1 și n−2=2  ⟹  m=3n - 2 = 2 \implies m = 3 și n=4n = 4, deci perechea (3,4)(3, 4).
    • Cazul 2: m−2=2m - 2 = 2 și n−2=1  ⟹  m=4n - 2 = 1 \implies m = 4 și n=3n = 3, deci perechea (4,3)(4, 3).
    • Cazul 3: m−2=−1  ⟹  m=1m - 2 = -1 \implies m = 1, atunci n−2=−2  ⟹  n=0∉N∗n - 2 = -2 \implies n = 0 \notin \mathbb{N}^* (nu convine).
  • Perechile căutate sunt (3,4)(3, 4) și (4,3)(4, 3).

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2−4x+5)f(x) = e^x(x^2 - 4x + 5).

a) Arătați că f′(x)=ex(x−1)2f'(x) = e^x(x-1)^2, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(ex)′(x2−4x+5)+ex(x2−4x+5)′f'(x) = (e^x)'(x^2 - 4x + 5) + e^x(x^2 - 4x + 5)' =ex(x2−4x+5)+ex(2x−4)= e^x(x^2 - 4x + 5) + e^x(2x - 4)

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x și restrângem expresia:
f′(x)=ex(x2−4x+5+2x−4)=ex(x2−2x+1)=ex(x−1)2f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 5 + 2x - 4) = e^x(x^2 - 2x + 1) = e^x(x-1)^2

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Calculați lim⁡x→+∞xf(x)\lim_{x \to +\infty} \frac{x}{f(x)} sau lim⁡x→−∞f(x)\lim_{x \to -\infty} f(x). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cerința oficială a baremului cere calculul limitei funcției la −∞-\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→+∞f(−x)\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} f(-x)
  • Rescriem limita punând termenul exponențial la numitor:
lim⁡x→+∞f(−x)=lim⁡x→+∞e−x((−x)2−4(−x)+5)=lim⁡x→+∞x2+4x+5ex\lim_{x \to +\infty} f(-x) = \lim_{x \to +\infty} e^{-x}((-x)^2 - 4(-x) + 5) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 5}{e^x}

(2p)

  • Aplicăm regula lui l’Hôpital (cazul [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]):
lim⁡x→+∞x2+4x+5ex=lim⁡x→+∞(x2+4x+5)′(ex)′=lim⁡x→+∞2x+4ex\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 5}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x^2 + 4x + 5)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 4}{e^x}
  • Aplicăm din nou regula lui l’Hôpital:
=lim⁡x→+∞(2x+4)′(ex)′=lim⁡x→+∞2ex=0= \lim_{x \to +\infty} \frac{(2x + 4)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = 0

(3p)


c) Demonstrați că graficul funcției ff intersectează orice dreaptă paralelă cu axa OxOx în cel mult un punct. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)=ex(x−1)2f'(x) = e^x(x-1)^2:
    • ex>0e^x > 0, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • (x−1)2≥0(x-1)^2 \ge 0, cu egalitate doar pentru x=1x = 1.
    • Deci f′(x)>0f'(x) > 0, pentru orice x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1) și pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
  • Rezultă că funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1] și strict crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Deoarece ff este continuă pe R\mathbb{R}, rezultă că ff este strict crescătoare pe întreg R\mathbb{R}.
  • O funcție strict monotonă pe un interval este injectivă, deci ff este injectivă pe R\mathbb{R}.
  • Prin urmare, ecuația f(x)=cf(x) = c are cel mult o soluție reală pentru orice c∈Rc \in \mathbb{R}, ceea ce înseamnă că graficul funcției ff intersectează orice dreaptă paralelă cu axa OxOx (y=cy = c) în cel mult un punct.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x3+1f(x) = 4x^3 + 1.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=2\int_0^1 f(x) \, dx = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm integrala definită:
∫01f(x) dx=∫01(4x3+1) dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 (4x^3 + 1) \, dx
  • Determinăm primitiva funcției:
=[4⋅x44+x]01=[x4+x]01= \left[ 4 \cdot \frac{x^4}{4} + x \right]_0^1 = \left[ x^4 + x \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(14+1)−(04+0)=1+1=2= (1^4 + 1) - (0^4 + 0) = 1 + 1 = 2

(2p)


b) Calculați ∫01x2(f(x))3 dx\int_0^1 x^2 (f(x))^3 \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=4x3+1f(x) = 4x^3 + 1:
I=∫01x2(4x3+1)3 dxI = \int_0^1 x^2 (4x^3 + 1)^3 \, dx
  • Observăm că (4x3+1)′=12x2(4x^3 + 1)' = 12x^2, deci x2 dx=112(4x3+1)′ dxx^2 \, dx = \frac{1}{12} (4x^3 + 1)' \, dx:
I=112∫01(4x3+1)′(4x3+1)3 dx=112[(4x3+1)44]01I = \frac{1}{12} \int_0^1 (4x^3 + 1)' (4x^3 + 1)^3 \, dx = \frac{1}{12} \left[ \frac{(4x^3 + 1)^4}{4} \right]_0^1

(3p)

  • Calculăm valoarea numerică:
=148[(4⋅13+1)4−(4⋅03+1)4]=148(54−14)=625−148=62448=13= \frac{1}{48} \left[ (4 \cdot 1^3 + 1)^4 - (4 \cdot 0^3 + 1)^4 \right] = \frac{1}{48} (5^4 - 1^4) = \frac{625 - 1}{48} = \frac{624}{48} = 13

(2p)


c) Demonstrați că lim⁡x→+∞∫1xln⁡(f(t)) dt=+∞\lim_{x \to +\infty} \int_1^x \ln(f(t)) \, dt = +\infty. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice t∈[1,+∞)t \in [1, +\infty), funcția f(t)=4t3+1f(t) = 4t^3 + 1 este strict crescătoare, deci:
t≥1  ⟹  4t3+1≥4⋅13+1=5t \ge 1 \implies 4t^3 + 1 \ge 4 \cdot 1^3 + 1 = 5
  • Aplicând funcția ln⁡\ln (care este strict crescătoare), obținem:
ln⁡(f(t))=ln⁡(4t3+1)≥ln⁡5,∀t∈[1,+∞)\ln(f(t)) = \ln(4t^3 + 1) \ge \ln 5, \quad \forall t \in [1, +\infty)
  • Integrăm inegalitatea de la 11 la xx, cu x≥1x \ge 1:
∫1xln⁡(f(t)) dt≥∫1xln⁡5 dt=ln⁡5⋅(x−1)=(x−1)ln⁡5\int_1^x \ln(f(t)) \, dt \ge \int_1^x \ln 5 \, dt = \ln 5 \cdot (x - 1) = (x - 1)\ln 5

(3p)

  • Deoarece 5>15 > 1, avem ln⁡5>0\ln 5 > 0, prin urmare:
lim⁡x→+∞(x−1)ln⁡5=+∞\lim_{x \to +\infty} (x - 1)\ln 5 = +\infty
  • Aplicând criteriul de comparație la limită (dacă g(x)≥h(x)g(x) \ge h(x) și lim⁡x→+∞h(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} h(x) = +\infty, atunci lim⁡x→+∞g(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} g(x) = +\infty), obținem:
lim⁡x→+∞∫1xln⁡(f(t)) dt=+∞\lim_{x \to +\infty} \int_1^x \ln(f(t)) \, dt = +\infty

(2p)