BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 6

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele 43\sqrt[3]{4}, log⁡39\log_3 9 și 163\sqrt[3]{16} sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul din mijloc folosind proprietățile logaritmilor:
log⁡39=log⁡3(32)=2\log_3 9 = \log_3 (3^2) = 2
  • Calculăm produsul termenilor extremi:
43⋅163=4⋅163=643=4\sqrt[3]{4} \cdot \sqrt[3]{16} = \sqrt[3]{4 \cdot 16} = \sqrt[3]{64} = 4

(3p)

  • Verificăm proprietatea caracteristică a progresiei geometrice: trei termeni pozitivi a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă b2=a⋅cb^2 = a \cdot c:
(log⁡39)2=22=4(\log_3 9)^2 = 2^2 = 4
  • Deoarece (log⁡39)2=43⋅163=4(\log_3 9)^2 = \sqrt[3]{4} \cdot \sqrt[3]{16} = 4, rezultă că numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=43q = \sqrt[3]{4}).

(2p)


2. Se consideră o funcție impară f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}. Demonstrați că funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=(f(x))2g(x) = (f(x))^2 este pară. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, o funcție f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este impară dacă:
f(−x)=−f(x),pentru orice x∈Rf(-x) = -f(x), \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Calculăm g(−x)g(-x) pentru un număr real arbitrar xx:
g(−x)=(f(−x))2=(−f(x))2=(f(x))2=g(x)g(-x) = (f(-x))^2 = (-f(x))^2 = (f(x))^2 = g(x)
  • Deoarece g(−x)=g(x)g(-x) = g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deducem că funcția gg este pară.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 22x−2⋅2x=2x+1−222^{2x} - \sqrt{2} \cdot 2^x = 2^{x+1} - 2\sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem toți termenii în membrul stâng și rescriem 2x+1=2⋅2x2^{x+1} = 2 \cdot 2^x:
22x−2⋅2x−2⋅2x+22=02^{2x} - \sqrt{2} \cdot 2^x - 2 \cdot 2^x + 2\sqrt{2} = 0
  • Grupăm convenabil termenii pentru a factoriza expresia:
2x(2x−2)−2(2x−2)=0  ⟺  (2x−2)(2x−2)=02^x(2^x - 2) - \sqrt{2}(2^x - 2) = 0 \iff (2^x - 2)(2^x - \sqrt{2}) = 0

(3p)

  • Egalăm fiecare factor cu 0:

    1. 2x−2=0  ⟹  2x=21  ⟹  x=12^x - 2 = 0 \implies 2^x = 2^1 \implies x = 1
    2. 2x−2=0  ⟹  2x=212  ⟹  x=122^x - \sqrt{2} = 0 \implies 2^x = 2^{\frac{1}{2}} \implies x = \frac{1}{2}
  • Ambele soluții sunt numere reale, așadar mulțimea soluțiilor este S={12,1}S = \left\{\frac{1}{2}, 1\right\}.

(2p)


4. Determinați termenul care îl conține pe x8x^8 din dezvoltarea (xx+1x2)10\left(x\sqrt{x} + \frac{1}{x^2}\right)^{10}, unde x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula termenului general din binomul lui Newton (a+b)n(a + b)^n este:
Tk+1=Cnkan−kbk,k∈{0,1,2,…,n}T_{k+1} = C_n^k a^{n-k} b^k, \quad k \in \{0, 1, 2, \dots, n\}
  • Pentru dezvoltarea dată, avem n=10n = 10, a=xx=x⋅x12=x32a = x\sqrt{x} = x \cdot x^{\frac{1}{2}} = x^{\frac{3}{2}} și b=1x2=x−2b = \frac{1}{x^2} = x^{-2}:
Tk+1=C10k(x32)10−k(x−2)k=C10kx3(10−k)2−2k=C10kx30−3k−4k2=C10kx30−7k2T_{k+1} = C_{10}^k \left(x^{\frac{3}{2}}\right)^{10-k} \left(x^{-2}\right)^k = C_{10}^k x^{\frac{3(10-k)}{2} - 2k} = C_{10}^k x^{\frac{30 - 3k - 4k}{2}} = C_{10}^k x^{\frac{30 - 7k}{2}}

(3p)

  • Impunem condiția ca exponentul lui xx să fie egal cu 88:
30−7k2=8  ⟺  30−7k=16  ⟺  7k=14  ⟺  k=2\frac{30 - 7k}{2} = 8 \iff 30 - 7k = 16 \iff 7k = 14 \iff k = 2
  • Valoarea k=2k = 2 este convenabilă (k∈{0,1,…,10}k \in \{0, 1, \dots, 10\}), deci termenul căutat este T3T_3:
T3=C102x8=10⋅92x8=45x8T_3 = C_{10}^2 x^8 = \frac{10 \cdot 9}{2} x^8 = 45 x^8

(2p)


5. În planul triunghiului ABCABC se consideră punctul MM, astfel încât 2AM⃗=AB⃗+AC⃗2\vec{AM} = \vec{AB} + \vec{AC}. Determinați numărul real kk, știind că BC⃗=kCM⃗\vec{BC} = k\vec{CM}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația din enunț se poate scrie:
AM⃗=12(AB⃗+AC⃗)\vec{AM} = \frac{1}{2}(\vec{AB} + \vec{AC})

ceea ce arată că vectorul de poziție al punctului MM față de AA este media aritmetică a vectorilor de poziție ai vârfurilor BB și CC, prin urmare punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.

(3p)

  • Fiind mijlocul segmentului BCBC, avem:
BM⃗=MC⃗=12BC⃗\vec{BM} = \vec{MC} = \frac{1}{2}\vec{BC}
  • Vectorul CM⃗\vec{CM} este opusul vectorului MC⃗\vec{MC}:
CM⃗=−MC⃗=−12BC⃗  ⟺  BC⃗=−2CM⃗\vec{CM} = -\vec{MC} = -\frac{1}{2}\vec{BC} \iff \vec{BC} = -2\vec{CM}
  • Comparând cu relația BC⃗=kCM⃗\vec{BC} = k\vec{CM}, obținem:
k=−2k = -2

(2p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi), știind că sin⁡2x+6cos⁡x−sin⁡x−3=0\sin 2x + 6\cos x - \sin x - 3 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula sinusului unghiului dublu sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x \cos x:
2sin⁡xcos⁡x+6cos⁡x−sin⁡x−3=02\sin x \cos x + 6\cos x - \sin x - 3 = 0
  • Grupăm termenii pentru factorizare:
2cos⁡x(sin⁡x+3)−(sin⁡x+3)=0  ⟺  (sin⁡x+3)(2cos⁡x−1)=02\cos x(\sin x + 3) - (\sin x + 3) = 0 \iff (\sin x + 3)(2\cos x - 1) = 0

(2p)

  • Deoarece funcția sinus ia valori în intervalul [−1,1][-1, 1], avem sin⁡x≥−1\sin x \ge -1, deci sin⁡x+3≥2>0\sin x + 3 \ge 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Factorul sin⁡x+3\sin x + 3 nu se poate anula.
  • Rămâne ecuația:
2cos⁡x−1=0  ⟺  cos⁡x=122\cos x - 1 = 0 \iff \cos x = \frac{1}{2}
  • Deoarece căutăm soluții în intervalul (0,π)(0, \pi), unde funcția cosinus este strict descrescătoare:
x=arccos⁡(12)=π3x = \arccos\left(\frac{1}{2}\right) = \frac{\pi}{3}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(20−11−104−1−1)A = \begin{pmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 1 & -1 & 0 \\ 4 & -1 & -1 \end{pmatrix} și M(m)=(−1−11−1m1m−1m−m)M(m) = \begin{pmatrix} -1 & -1 & 1 \\ -1 & m & 1 \\ m-1 & m & -m \end{pmatrix}, unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡A=−1\det A = -1. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr real mm, rangul matricei M(m)M(m) este cel puțin egal cu 22. (5p)

c) Determinați numărul real mm, m≠−1m \neq -1, știind că inversa matricei M(m)M(m) este matricea AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după linia 1:
det⁡A=∣20−11−104−1−1∣\det A = \begin{vmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 1 & -1 & 0 \\ 4 & -1 & -1 \end{vmatrix} det⁡A=2⋅(−1)⋅(−1)+0⋅0⋅4+(−1)⋅1⋅(−1)−(−1)⋅(−1)⋅4−2⋅0⋅(−1)−0⋅1⋅(−1)\det A = 2 \cdot (-1) \cdot (-1) + 0 \cdot 0 \cdot 4 + (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - (-1) \cdot (-1) \cdot 4 - 2 \cdot 0 \cdot (-1) - 0 \cdot 1 \cdot (-1) det⁡A=2+0+1−4−0−0=3−4=−1\det A = 2 + 0 + 1 - 4 - 0 - 0 = 3 - 4 = -1

(3p)

  • Deducem că det⁡A=−1\det A = -1.

(2p)


b)

  • Pentru a arăta că rangul matricei M(m)M(m) este cel puțin egal cu 22, este suficient să găsim un minor de ordinul 2 al matricei M(m)M(m) care este nenul pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}.
  • Considerăm minorul format din liniile 1 și 3, respectiv coloanele 1 și 2 ale matricei M(m)M(m):
d2=∣−1−1m−1m∣d_2 = \begin{vmatrix} -1 & -1 \\ m-1 & m \end{vmatrix}

(3p)

  • Calculăm valoarea acestui minor:
d2=(−1)⋅m−(−1)⋅(m−1)=−m+m−1=−1d_2 = (-1) \cdot m - (-1) \cdot (m - 1) = -m + m - 1 = -1
  • Cum d2=−1≠0d_2 = -1 \neq 0 pentru orice număr real mm, rezultă că matricea M(m)M(m) conține un minor de ordinul 2 nenul pentru orice mm, deci rang(M(m))≥2\text{rang}(M(m)) \ge 2, oricare ar fi m∈Rm \in \mathbb{R}.

(2p)


c)

  • Condiția ca inversa matricei M(m)M(m) să fie AA este:
M(m)⋅A=I3M(m) \cdot A = I_3

(3p)

  • Calculăm produsul M(m)⋅AM(m) \cdot A:
M(m)⋅A=(−1−11−1m1m−1m−m)(20−11−104−1−1)M(m) \cdot A = \begin{pmatrix} -1 & -1 & 1 \\ -1 & m & 1 \\ m-1 & m & -m \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 & -1 \\ 1 & -1 & 0 \\ 4 & -1 & -1 \end{pmatrix}
  • Elementele produsului sunt:
    • Linia 1:
      • c11=(−1)⋅2+(−1)⋅1+1⋅4=−2−1+4=1c_{11} = (-1)\cdot 2 + (-1)\cdot 1 + 1\cdot 4 = -2 - 1 + 4 = 1
      • c12=(−1)⋅0+(−1)⋅(−1)+1⋅(−1)=0+1−1=0c_{12} = (-1)\cdot 0 + (-1)\cdot (-1) + 1\cdot (-1) = 0 + 1 - 1 = 0
      • c13=(−1)⋅(−1)+(−1)⋅0+1⋅(−1)=1+0−1=0c_{13} = (-1)\cdot (-1) + (-1)\cdot 0 + 1\cdot (-1) = 1 + 0 - 1 = 0
    • Linia 2:
      • c21=(−1)⋅2+m⋅1+1⋅4=m+2c_{21} = (-1)\cdot 2 + m\cdot 1 + 1\cdot 4 = m + 2
      • c22=(−1)⋅0+m⋅(−1)+1⋅(−1)=−m−1c_{22} = (-1)\cdot 0 + m\cdot (-1) + 1\cdot (-1) = -m - 1
      • c23=(−1)⋅(−1)+m⋅0+1⋅(−1)=1−1=0c_{23} = (-1)\cdot (-1) + m\cdot 0 + 1\cdot (-1) = 1 - 1 = 0
    • Linia 3:
      • c31=(m−1)⋅2+m⋅1+(−m)⋅4=2m−2+m−4m=−m−2c_{31} = (m-1)\cdot 2 + m\cdot 1 + (-m)\cdot 4 = 2m - 2 + m - 4m = -m - 2
      • c32=(m−1)⋅0+m⋅(−1)+(−m)⋅(−1)=−m+m=0c_{32} = (m-1)\cdot 0 + m\cdot (-1) + (-m)\cdot (-1) = -m + m = 0
      • c33=(m−1)⋅(−1)+m⋅0+(−m)⋅(−1)=−m+1+m=1c_{33} = (m-1)\cdot (-1) + m\cdot 0 + (-m)\cdot (-1) = -m + 1 + m = 1
M(m)⋅A=(100m+2−m−10−m−201)M(m) \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m+2 & -m-1 & 0 \\ -m-2 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalând cu matricea unitate I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, obținem sistemul:
{m+2=0−m−1=1−m−2=0  ⟹  m=−2\begin{cases} m + 2 = 0 \\ -m - 1 = 1 \\ -m - 2 = 0 \end{cases} \implies m = -2
  • Valoarea m=−2m = -2 satisface condiția m≠−1m \neq -1, deci este soluția căutată.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție z1∗z2=z1+z2+z1z2z_1 * z_2 = z_1 + z_2 + z_1 z_2.

a) Arătați că (2+i)∗(2−i)=9(2+i) * (2-i) = 9. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr real nenul aa, numărul A=(−1a+i)∗(1a+i)+(−1a−i)∗(1a−i)A = \left(-\frac{1}{a} + i\right) * \left(\frac{1}{a} + i\right) + \left(-\frac{1}{a} - i\right) * \left(\frac{1}{a} - i\right) este real strict mai mic decât 00. (5p)

c) Determinați numerele complexe zz pentru care z∗z=−5z * z = -5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru z1=2+iz_1 = 2+i și z2=2−iz_2 = 2-i:
(2+i)∗(2−i)=(2+i)+(2−i)+(2+i)(2−i)(2+i) * (2-i) = (2+i) + (2-i) + (2+i)(2-i)

(3p)

  • Calculăm termenii:
    • (2+i)+(2−i)=4(2+i) + (2-i) = 4
    • (2+i)(2−i)=22−i2=4−(−1)=5(2+i)(2-i) = 2^2 - i^2 = 4 - (-1) = 5
  • Obținem:
(2+i)∗(2−i)=4+5=9(2+i) * (2-i) = 4 + 5 = 9

(2p)


b)

  • Calculăm pe rând cele două compoziții. Pentru prima compoziție, notăm u=−1a+iu = -\frac{1}{a} + i și v=1a+iv = \frac{1}{a} + i:
u+v=(−1a+i)+(1a+i)=2iu + v = \left(-\frac{1}{a} + i\right) + \left(\frac{1}{a} + i\right) = 2i u⋅v=(i−1a)(i+1a)=i2−1a2=−1−1a2u \cdot v = \left(i - \frac{1}{a}\right)\left(i + \frac{1}{a}\right) = i^2 - \frac{1}{a^2} = -1 - \frac{1}{a^2} u∗v=u+v+uv=2i−1−1a2u * v = u + v + uv = 2i - 1 - \frac{1}{a^2}
  • Pentru a doua compoziție, notăm w=−1a−iw = -\frac{1}{a} - i și t=1a−it = \frac{1}{a} - i:
w+t=(−1a−i)+(1a−i)=−2iw + t = \left(-\frac{1}{a} - i\right) + \left(\frac{1}{a} - i\right) = -2i w⋅t=(−i−1a)(−i+1a)=(−i)2−1a2=−1−1a2w \cdot t = \left(-i - \frac{1}{a}\right)\left(-i + \frac{1}{a}\right) = (-i)^2 - \frac{1}{a^2} = -1 - \frac{1}{a^2} w∗t=w+t+wt=−2i−1−1a2w * t = w + t + wt = -2i - 1 - \frac{1}{a^2}

(2p)

  • Însumăm rezultatele pentru a găsi AA:
A=(u∗v)+(w∗t)=(2i−1−1a2)+(−2i−1−1a2)A = (u * v) + (w * t) = \left(2i - 1 - \frac{1}{a^2}\right) + \left(-2i - 1 - \frac{1}{a^2}\right) A=−2−2a2=−2(1+1a2)A = -2 - \frac{2}{a^2} = -2\left(1 + \frac{1}{a^2}\right)
  • Deoarece a∈R∗a \in \mathbb{R}^*, avem a2>0  ⟹  2a2>0a^2 > 0 \implies \frac{2}{a^2} > 0. Rezultă:
A=−2−2a2<−2<0A = -2 - \frac{2}{a^2} < -2 < 0

deci A∈RA \in \mathbb{R} și A<0A < 0, pentru orice număr real nenul aa.

(3p)


c)

  • Conform legii de compoziție:
z∗z=z+z+z2=z2+2zz * z = z + z + z^2 = z^2 + 2z
  • Ecuația z∗z=−5z * z = -5 devine:
z2+2z=−5  ⟺  z2+2z+5=0z^2 + 2z = -5 \iff z^2 + 2z + 5 = 0

(3p)

  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=22−4⋅1⋅5=4−20=−16=(4i)2\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot 5 = 4 - 20 = -16 = (4i)^2
  • Rădăcinile ecuației sunt:
z1,2=−2±4i2=−1±2iz_{1,2} = \frac{-2 \pm 4i}{2} = -1 \pm 2i
  • Așadar, numerele complexe căutate sunt z1=−1−2iz_1 = -1 - 2i și z2=−1+2iz_2 = -1 + 2i.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡(x+1x+3)f(x) = \ln\left(\frac{x+1}{x+3}\right).

a) Arătați că f′(x)=2(x+1)(x+3)f'(x) = \frac{2}{(x+1)(x+3)}, x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției ff. (5p)

c) Calculați lim⁡x→+∞(xf(x))\lim_{x \to +\infty} (x f(x)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru orice x∈(−1,+∞)x \in (-1, +\infty), avem x+1>0x+1 > 0 și x+3>2>0x+3 > 2 > 0, deci putem rescrie funcția folosind proprietățile logaritmilor:
f(x)=ln⁡(x+1)−ln⁡(x+3)f(x) = \ln(x+1) - \ln(x+3)
  • Derivăm funcția:
f′(x)=(ln⁡(x+1))′−(ln⁡(x+3))′=1x+1−1x+3f'(x) = (\ln(x+1))' - (\ln(x+3))' = \frac{1}{x+1} - \frac{1}{x+3}

(3p)

  • Aducem la același numitor comun:
f′(x)=(x+3)−(x+1)(x+1)(x+3)=x+3−x−1(x+1)(x+3)=2(x+1)(x+3),x∈(−1,+∞)f'(x) = \frac{(x+3) - (x+1)}{(x+1)(x+3)} = \frac{x + 3 - x - 1}{(x+1)(x+3)} = \frac{2}{(x+1)(x+3)}, \quad x \in (-1, +\infty)

(2p)


b)

  • Deoarece domeniul de definiție este (−1,+∞)(-1, +\infty), cercetăm limita la dreapta în punctul x=−1x = -1:
lim⁡x→−1,x>−1f(x)=lim⁡x→−1,x>−1ln⁡(x+1x+3)\lim_{x \to -1, x > -1} f(x) = \lim_{x \to -1, x > -1} \ln\left(\frac{x+1}{x+3}\right)
  • Când x→−1,x>−1x \to -1, x > -1, avem x+1→0+x+1 \to 0^+ și x+3→2x+3 \to 2, deci x+1x+3→0+\frac{x+1}{x+3} \to 0^+. Deoarece lim⁡u→0+ln⁡u=−∞\lim_{u \to 0^+} \ln u = -\infty, obținem:
lim⁡x→−1,x>−1f(x)=−∞\lim_{x \to -1, x > -1} f(x) = -\infty

(3p)

  • Rezultă că dreapta de ecuație x=−1x = -1 este asimptotă verticală la dreapta la graficul funcției ff.

(2p)


c)

  • Calculăm limita cerută, care prezintă nedeterminarea ∞⋅0\infty \cdot 0:
lim⁡x→+∞xf(x)=lim⁡x→+∞xln⁡(x+1x+3)=lim⁡x→+∞ln⁡[(x+1x+3)x]\lim_{x \to +\infty} x f(x) = \lim_{x \to +\infty} x \ln\left(\frac{x+1}{x+3}\right) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left[\left(\frac{x+1}{x+3}\right)^x\right]
  • Rescriem fracția sub forma 1+u(x)1 + u(x), cu u(x)→0u(x) \to 0:
x+1x+3=x+3−2x+3=1−2x+3\frac{x+1}{x+3} = \frac{x+3 - 2}{x+3} = 1 - \frac{2}{x+3}

(2p)

  • Aplicăm limita remarcabilă asociată numărului ee:
lim⁡x→+∞(1−2x+3)x=lim⁡x→+∞[(1+−2x+3)x+3−2]−2xx+3\lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{2}{x+3}\right)^x = \lim_{x \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{-2}{x+3}\right)^{\frac{x+3}{-2}}\right]^{\frac{-2x}{x+3}}
  • Deoarece lim⁡x→+∞−2xx+3=−2\lim_{x \to +\infty} \frac{-2x}{x+3} = -2, obținem:
lim⁡x→+∞(x+1x+3)x=e−2\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x+1}{x+3}\right)^x = e^{-2}
  • Prin continuitatea funcției logaritm natural:
lim⁡x→+∞xf(x)=ln⁡(e−2)=−2\lim_{x \to +\infty} x f(x) = \ln(e^{-2}) = -2

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+1)e−xf(x) = (x^2 + 1)e^{-x}.

a) Arătați că ∫01(exf(x)−2) dx=−23\int_0^1 (e^x f(x) - 2) \, dx = -\frac{2}{3}. (5p)

b) Calculați ∫1ef(ln⁡x) dx\int_1^e f(\ln x) \, dx. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01xnf(x) dxI_n = \int_0^1 x^n f(x) \, dx. Calculați lim⁡n→+∞In\lim_{n \to +\infty} I_n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm integrandul:
exf(x)−2=ex⋅(x2+1)e−x−2=(x2+1)−2=x2−1e^x f(x) - 2 = e^x \cdot (x^2 + 1)e^{-x} - 2 = (x^2 + 1) - 2 = x^2 - 1
  • Calculăm integrala:
∫01(exf(x)−2) dx=∫01(x2−1) dx=[x33−x]01\int_0^1 (e^x f(x) - 2) \, dx = \int_0^1 (x^2 - 1) \, dx = \left[ \frac{x^3}{3} - x \right]_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(13−1)−(0−0)=−23\left(\frac{1}{3} - 1\right) - (0 - 0) = -\frac{2}{3}

(2p)


b)

  • Determinăm expresia lui f(ln⁡x)f(\ln x) pentru x∈[1,e]x \in [1, e]:
f(ln⁡x)=((ln⁡x)2+1)e−ln⁡x=((ln⁡x)2+1)⋅1x=(ln⁡x)2+1xf(\ln x) = ((\ln x)^2 + 1) e^{-\ln x} = ((\ln x)^2 + 1) \cdot \frac{1}{x} = \frac{(\ln x)^2 + 1}{x}
  • Integrala devine:
∫1ef(ln⁡x) dx=∫1e(ln⁡x)2+1x dx=∫1e((ln⁡x)2+1)⋅(ln⁡x)′ dx\int_1^e f(\ln x) \, dx = \int_1^e \frac{(\ln x)^2 + 1}{x} \, dx = \int_1^e ((\ln x)^2 + 1) \cdot (\ln x)' \, dx

(3p)

  • Folosim schimbarea de variabilă t=ln⁡xt = \ln x, cu dt=1x dxdt = \frac{1}{x} \, dx:
    • Pentru x=1  ⟹  t=ln⁡1=0x = 1 \implies t = \ln 1 = 0
    • Pentru x=e  ⟹  t=ln⁡e=1x = e \implies t = \ln e = 1
∫01(t2+1) dt=[t33+t]01=(13+1)−0=43\int_0^1 (t^2 + 1) \, dt = \left[ \frac{t^3}{3} + t \right]_0^1 = \left(\frac{1}{3} + 1\right) - 0 = \frac{4}{3}

(2p)


c)

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(x2+1)′e−x+(x2+1)(e−x)′=2xe−x−(x2+1)e−x=−(x2−2x+1)e−x=−(x−1)2e−xf'(x) = (x^2 + 1)' e^{-x} + (x^2 + 1)(e^{-x})' = 2x e^{-x} - (x^2 + 1)e^{-x} = -(x^2 - 2x + 1)e^{-x} = -(x-1)^2 e^{-x}
  • Deoarece −(x−1)2≤0-(x-1)^2 \le 0 și e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că f′(x)≤0f'(x) \le 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția ff este descrescătoare pe R\mathbb{R}.
  • În particular, pe intervalul [0,1][0, 1], avem:
f(1)≤f(x)≤f(0)f(1) \le f(x) \le f(0)

unde f(1)=(12+1)e−1=2ef(1) = (1^2 + 1)e^{-1} = \frac{2}{e} și f(0)=(02+1)e0=1f(0) = (0^2 + 1)e^0 = 1. Deci:

2e≤f(x)≤1,pentru orice x∈[0,1]\frac{2}{e} \le f(x) \le 1, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]

(2p)

  • Înmulțim dubla inegalitate cu xn≥0x^n \ge 0 (valabil pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]):
2exn≤xnf(x)≤xn,pentru orice x∈[0,1]\frac{2}{e} x^n \le x^n f(x) \le x^n, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]
  • Integrăm termen cu termen pe [0,1][0, 1]:
2e∫01xn dx≤∫01xnf(x) dx≤∫01xn dx\frac{2}{e} \int_0^1 x^n \, dx \le \int_0^1 x^n f(x) \, dx \le \int_0^1 x^n \, dx
  • Cum ∫01xn dx=[xn+1n+1]01=1n+1\int_0^1 x^n \, dx = \left[ \frac{x^{n+1}}{n+1} \right]_0^1 = \frac{1}{n+1}, obținem încadrarea:
2e(n+1)≤In≤1n+1\frac{2}{e(n+1)} \le I_n \le \frac{1}{n+1}
  • Calculăm limitele celor doi termeni de margine când n→+∞n \to +\infty:
lim⁡n→+∞2e(n+1)=0șilim⁡n→+∞1n+1=0\lim_{n \to +\infty} \frac{2}{e(n+1)} = 0 \quad \text{și} \quad \lim_{n \to +\infty} \frac{1}{n+1} = 0
  • Conform criteriului cleștelui (al jandarmilor), rezultă:
lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(3p)