Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numerele 34, log39 și 316 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm termenul din mijloc folosind proprietățile logaritmilor:
log39=log3(32)=2
Calculăm produsul termenilor extremi:
34⋅316=34⋅16=364=4
(3p)
Verificăm proprietatea caracteristică a progresiei geometrice: trei termeni pozitivi a,b,c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă b2=a⋅c:
(log39)2=22=4
Deoarece (log39)2=34⋅316=4, rezultă că numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice (cu rația q=34).
(2p)
2. Se consideră o funcție impară f:R→R. Demonstrați că funcția g:R→R, g(x)=(f(x))2 este pară. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Prin definiție, o funcție f:R→R este impară dacă:
f(−x)=−f(x),pentru orice x∈R
(2p)
Calculăm g(−x) pentru un număr real arbitrar x:
g(−x)=(f(−x))2=(−f(x))2=(f(x))2=g(x)
Deoarece g(−x)=g(x) pentru orice x∈R, deducem că funcția g este pară.
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 22x−2⋅2x=2x+1−22. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trecem toți termenii în membrul stâng și rescriem 2x+1=2⋅2x:
22x−2⋅2x−2⋅2x+22=0
Grupăm convenabil termenii pentru a factoriza expresia:
2x(2x−2)−2(2x−2)=0⟺(2x−2)(2x−2)=0
(3p)
Egalăm fiecare factor cu 0:
2x−2=0⟹2x=21⟹x=1
2x−2=0⟹2x=221⟹x=21
Ambele soluții sunt numere reale, așadar mulțimea soluțiilor este S={21,1}.
(2p)
4. Determinați termenul care îl conține pe x8 din dezvoltarea (xx+x21)10, unde x∈(0,+∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula termenului general din binomul lui Newton (a+b)n este:
Tk+1=Cnkan−kbk,k∈{0,1,2,…,n}
Pentru dezvoltarea dată, avem n=10, a=xx=x⋅x21=x23 și b=x21=x−2:
Impunem condiția ca exponentul lui x să fie egal cu 8:
230−7k=8⟺30−7k=16⟺7k=14⟺k=2
Valoarea k=2 este convenabilă (k∈{0,1,…,10}), deci termenul căutat este T3:
T3=C102x8=210⋅9x8=45x8
(2p)
5. În planul triunghiului ABC se consideră punctul M, astfel încât 2AM=AB+AC. Determinați numărul real k, știind că BC=kCM. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Relația din enunț se poate scrie:
AM=21(AB+AC)
ceea ce arată că vectorul de poziție al punctului M față de A este media aritmetică a vectorilor de poziție ai vârfurilor B și C, prin urmare punctul M este mijlocul segmentului BC.
(3p)
Fiind mijlocul segmentului BC, avem:
BM=MC=21BC
Vectorul CM este opusul vectorului MC:
CM=−MC=−21BC⟺BC=−2CM
Comparând cu relația BC=kCM, obținem:
k=−2
(2p)
6. Determinați x∈(0,π), știind că sin2x+6cosx−sinx−3=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula sinusului unghiului dublu sin2x=2sinxcosx:
2sinxcosx+6cosx−sinx−3=0
Grupăm termenii pentru factorizare:
2cosx(sinx+3)−(sinx+3)=0⟺(sinx+3)(2cosx−1)=0
(2p)
Deoarece funcția sinus ia valori în intervalul [−1,1], avem sinx≥−1, deci sinx+3≥2>0 pentru orice x∈R. Factorul sinx+3 nu se poate anula.
Rămâne ecuația:
2cosx−1=0⟺cosx=21
Deoarece căutăm soluții în intervalul (0,π), unde funcția cosinus este strict descrescătoare:
x=arccos(21)=3π
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele A=2140−1−1−10−1 și M(m)=−1−1m−1−1mm11−m, unde m este număr real.
a) Arătați că detA=−1. (5p)
b) Demonstrați că, pentru orice număr real m, rangul matricei M(m) este cel puțin egal cu 2. (5p)
c) Determinați numărul real m, m=−1, știind că inversa matricei M(m) este matricea A. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei A prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după linia 1:
Pentru a arăta că rangul matricei M(m) este cel puțin egal cu 2, este suficient să găsim un minor de ordinul 2 al matricei M(m) care este nenul pentru orice m∈R.
Considerăm minorul format din liniile 1 și 3, respectiv coloanele 1 și 2 ale matricei M(m):
d2=−1m−1−1m
(3p)
Calculăm valoarea acestui minor:
d2=(−1)⋅m−(−1)⋅(m−1)=−m+m−1=−1
Cum d2=−1=0 pentru orice număr real m, rezultă că matricea M(m) conține un minor de ordinul 2 nenul pentru orice m, deci rang(M(m))≥2, oricare ar fi m∈R.
(2p)
c)
Condiția ca inversa matricei M(m) să fie A este:
M(m)⋅A=I3
(3p)
Calculăm produsul M(m)⋅A:
M(m)⋅A=−1−1m−1−1mm11−m2140−1−1−10−1
Elementele produsului sunt:
Linia 1:
c11=(−1)⋅2+(−1)⋅1+1⋅4=−2−1+4=1
c12=(−1)⋅0+(−1)⋅(−1)+1⋅(−1)=0+1−1=0
c13=(−1)⋅(−1)+(−1)⋅0+1⋅(−1)=1+0−1=0
Linia 2:
c21=(−1)⋅2+m⋅1+1⋅4=m+2
c22=(−1)⋅0+m⋅(−1)+1⋅(−1)=−m−1
c23=(−1)⋅(−1)+m⋅0+1⋅(−1)=1−1=0
Linia 3:
c31=(m−1)⋅2+m⋅1+(−m)⋅4=2m−2+m−4m=−m−2
c32=(m−1)⋅0+m⋅(−1)+(−m)⋅(−1)=−m+m=0
c33=(m−1)⋅(−1)+m⋅0+(−m)⋅(−1)=−m+1+m=1
M(m)⋅A=1m+2−m−20−m−10001
Egalând cu matricea unitate I3=100010001, obținem sistemul:
⎩⎨⎧m+2=0−m−1=1−m−2=0⟹m=−2
Valoarea m=−2 satisface condiția m=−1, deci este soluția căutată.
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție z1∗z2=z1+z2+z1z2.
a) Arătați că (2+i)∗(2−i)=9. (5p)
b) Demonstrați că, pentru orice număr real nenul a, numărul A=(−a1+i)∗(a1+i)+(−a1−i)∗(a1−i) este real strict mai mic decât 0. (5p)
c) Determinați numerele complexe z pentru care z∗z=−5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm definiția legii de compoziție pentru z1=2+i și z2=2−i:
(2+i)∗(2−i)=(2+i)+(2−i)+(2+i)(2−i)
(3p)
Calculăm termenii:
(2+i)+(2−i)=4
(2+i)(2−i)=22−i2=4−(−1)=5
Obținem:
(2+i)∗(2−i)=4+5=9
(2p)
b)
Calculăm pe rând cele două compoziții. Pentru prima compoziție, notăm u=−a1+i și v=a1+i: