BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 5

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul complex zz, pentru care 2z−zˉ=−2+6i2z - \bar{z} = -2 + 6i. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie z=a+biz = a + bi, cu a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}, caz în care conjugatul său este zˉ=a−bi\bar{z} = a - bi:
2z−zˉ=2(a+bi)−(a−bi)=2a+2bi−a+bi=a+3bi2z - \bar{z} = 2(a + bi) - (a - bi) = 2a + 2bi - a + bi = a + 3bi

(3p)

  • Egalând cu valoarea dată în enunț, −2+6i-2 + 6i, obținem sistemul:
{a=−23b=6  ⟹  b=2\begin{cases} a = -2 \\ 3b = 6 \implies b = 2 \end{cases}
  • Rezultă că numărul complex căutat este:
z=−2+2iz = -2 + 2i

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+mf(x) = x^2 + m, unde mm este număr real pozitiv. Determinați numărul real pozitiv mm pentru care numerele f(0)f(0), f(1)f(1) și f(2)f(2) sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii geometrice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele 00, 11 și 22:
f(0)=02+m=mf(0) = 0^2 + m = m f(1)=12+m=1+mf(1) = 1^2 + m = 1 + m f(2)=22+m=4+mf(2) = 2^2 + m = 4 + m
  • Trei numere f(0)f(0), f(1)f(1), f(2)f(2) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă termenul din mijloc ridicat la pătrat este produsul vecinilor săi:
(f(1))2=f(0)⋅f(2)  ⟺  (m+1)2=m(m+4)(f(1))^2 = f(0) \cdot f(2) \iff (m + 1)^2 = m(m + 4)

(3p)

  • Dezvoltăm ambele părți ale egalității:
m2+2m+1=m2+4m  ⟺  2m=1  ⟺  m=12m^2 + 2m + 1 = m^2 + 4m \iff 2m = 1 \iff m = \frac{1}{2}
  • Cum m=12>0m = \frac{1}{2} > 0, valoarea convine cerinței din enunț.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2log⁡5(x−1)=log⁡5(3x+1)2\log_5(x - 1) = \log_5(3x + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență pentru logaritmi:
{x−1>0  ⟹  x>13x+1>0  ⟹  x>−13  ⟹  x∈(1,+∞)\begin{cases} x - 1 > 0 \implies x > 1 \\ 3x + 1 > 0 \implies x > -\frac{1}{3} \end{cases} \implies x \in (1, +\infty)
  • Folosim proprietatea logaritmilor 2log⁡5(x−1)=log⁡5((x−1)2)2\log_5(x - 1) = \log_5((x - 1)^2):
log⁡5((x−1)2)=log⁡5(3x+1)  ⟹  (x−1)2=3x+1\log_5((x - 1)^2) = \log_5(3x + 1) \implies (x - 1)^2 = 3x + 1

(3p)

  • Dezvoltăm ecuația de gradul al doilea:
x2−2x+1=3x+1  ⟺  x2−5x=0  ⟺  x(x−5)=0x^2 - 2x + 1 = 3x + 1 \iff x^2 - 5x = 0 \iff x(x - 5) = 0
  • Obținem soluțiile x=0x = 0 și x=5x = 5.
  • Verificăm apartenența la domeniul de existență x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):
    • x=0∉(1,+∞)x = 0 \notin (1, +\infty), deci nu convine;
    • x=5∈(1,+∞)x = 5 \in (1, +\infty), deci convine.
  • Mulțimea soluțiilor reale este S={5}S = \{5\}.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={0,1,2,…,20}A = \{0, 1, 2, \dots, 20\}, pătratul acestui număr să aparțină mulțimii AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile: Mulțimea A={0,1,2,…,20}A = \{0, 1, 2, \dots, 20\} conține 20−0+1=2120 - 0 + 1 = 21 elemente, deci:
numa˘r cazuri posibile=21\text{număr cazuri posibile} = 21

(2p)

  • Determinăm cazurile favorabile, adică numerele n∈An \in A pentru care n2∈An^2 \in A (echivalent cu n2≤20n^2 \le 20):
    • Pentru n=0  ⟹  02=0∈An = 0 \implies 0^2 = 0 \in A;
    • Pentru n=1  ⟹  12=1∈An = 1 \implies 1^2 = 1 \in A;
    • Pentru n=2  ⟹  22=4∈An = 2 \implies 2^2 = 4 \in A;
    • Pentru n=3  ⟹  32=9∈An = 3 \implies 3^2 = 9 \in A;
    • Pentru n=4  ⟹  42=16∈An = 4 \implies 4^2 = 16 \in A;
    • Pentru n≥5  ⟹  n2≥25>20n \ge 5 \implies n^2 \ge 25 > 20, deci n2∉An^2 \notin A.
  • Numerele căutate sunt 0,1,2,3,40, 1, 2, 3, 4, așadar avem 55 cazuri favorabile.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=521P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{5}{21}

(1p)


5. Se consideră punctele AA, BB, CC și DD, astfel încât 2AD⃗=BD⃗+AC⃗2\vec{AD} = \vec{BD} + \vec{AC}. Demonstrați că AB⃗=DC⃗\vec{AB} = \vec{DC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația din ipoteză se poate rescrie separând termenul 2AD⃗2\vec{AD} sub forma AD⃗+AD⃗\vec{AD} + \vec{AD}:
AD⃗+AD⃗=BD⃗+AC⃗  ⟺  AD⃗−BD⃗=AC⃗−AD⃗\vec{AD} + \vec{AD} = \vec{BD} + \vec{AC} \iff \vec{AD} - \vec{BD} = \vec{AC} - \vec{AD}

(2p)

  • Deoarece −BD⃗=DB⃗-\vec{BD} = \vec{DB} și −AD⃗=DA⃗-\vec{AD} = \vec{DA}, aplicăm regula triunghiului pentru adunarea vectorilor:
AD⃗+DB⃗=AC⃗+DA⃗  ⟺  AB⃗=DA⃗+AC⃗  ⟺  AB⃗=DC⃗\vec{AD} + \vec{DB} = \vec{AC} + \vec{DA} \iff \vec{AB} = \vec{DA} + \vec{AC} \iff \vec{AB} = \vec{DC}

ceea ce trebuia demonstrat.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu măsura unghiului AA de 30∘30^\circ. Arătați că lungimea laturii BCBC este egală cu lungimea razei cercului circumscris triunghiului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=2R\frac{BC}{\sin A} = 2R

unde RR reprezintă raza cercului circumscris triunghiului ABCABC.

(2p)

  • Știm că A=30∘A = 30^\circ, iar sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}. Înlocuind în relație:
BC12=2R  ⟺  2BC=2R  ⟺  BC=R\frac{BC}{\frac{1}{2}} = 2R \iff 2BC = 2R \iff BC = R
  • Așadar, lungimea laturii BCBC este egală cu raza cercului circumscris triunghiului ABCABC.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(100m100m1)A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m & 1 & 0 \\ 0 & m & 1 \end{pmatrix}, unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(m)+A(−m))=8\det(A(m) + A(-m)) = 8, pentru orice număr real mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem matricea A(−m)A(-m) și efectuăm adunarea A(m)+A(−m)A(m) + A(-m):
A(−m)=(100−m100−m1)A(-m) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -m & 1 & 0 \\ 0 & -m & 1 \end{pmatrix} A(m)+A(−m)=(100m100m1)+(100−m100−m1)=(200020002)=2I3A(m) + A(-m) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m & 1 & 0 \\ 0 & m & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -m & 1 & 0 \\ 0 & -m & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = 2 I_3

(2p)

  • Matricea obținută este diagonală, deci determinantul său este produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡(A(m)+A(−m))=∣200020002∣=2⋅2⋅2=8\det(A(m) + A(-m)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 \cdot 2 = 8

pentru orice număr real mm.

(3p)


b) Determinați numărul real mm pentru care are loc egalitatea A(m)⋅A(m)=A(0)A(m) \cdot A(m) = A(0). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A(m)⋅A(m)A(m) \cdot A(m):
A(m)⋅A(m)=(100m100m1)(100m100m1)=(100m+m10m2m+m1)=(1002m10m22m1)A(m) \cdot A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m & 1 & 0 \\ 0 & m & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m & 1 & 0 \\ 0 & m & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ m + m & 1 & 0 \\ m^2 & m + m & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2m & 1 & 0 \\ m^2 & 2m & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Matricea A(0)A(0) este matricea unitate I3I_3:
A(0)=(100010001)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalitatea A(m)⋅A(m)=A(0)A(m) \cdot A(m) = A(0) devine:
(1002m10m22m1)=(100010001)  ⟺  {2m=0m2=0  ⟺  m=0\begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2m & 1 & 0 \\ m^2 & 2m & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \iff \begin{cases} 2m = 0 \\ m^2 = 0 \end{cases} \iff m = 0

(2p)


c) Demonstrați că A(1)−A(2)+A(3)−A(4)+⋯+A(2n−1)−A(2n)=nA(−1)−nA(0)A(1) - A(2) + A(3) - A(4) + \dots + A(2n - 1) - A(2n) = n A(-1) - n A(0), pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice număr natural nenul kk, calculăm diferența termenilor consecutivi A(2k−1)−A(2k)A(2k - 1) - A(2k):
A(2k−1)−A(2k)=(1002k−11002k−11)−(1002k1002k1)=(000−1000−10)A(2k - 1) - A(2k) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2k - 1 & 1 & 0 \\ 0 & 2k - 1 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2k & 1 & 0 \\ 0 & 2k & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ -1 & 0 & 0 \\ 0 & -1 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Pe de altă parte, calculăm diferența A(−1)−A(0)A(-1) - A(0):
A(−1)−A(0)=(100−1100−11)−(100010001)=(000−1000−10)A(-1) - A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ -1 & 1 & 0 \\ 0 & -1 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ -1 & 0 & 0 \\ 0 & -1 & 0 \end{pmatrix}
  • Observăm că pentru orice k≥1k \ge 1:
A(2k−1)−A(2k)=A(−1)−A(0)A(2k - 1) - A(2k) = A(-1) - A(0)
  • Suma din enunț conține nn astfel de perechi:
∑k=1n(A(2k−1)−A(2k))=∑k=1n(A(−1)−A(0))=n(A(−1)−A(0))=nA(−1)−nA(0)\sum_{k=1}^n \bigl(A(2k - 1) - A(2k)\bigr) = \sum_{k=1}^n \bigl(A(-1) - A(0)\bigr) = n\bigl(A(-1) - A(0)\bigr) = n A(-1) - n A(0)

ceea ce finalizează demonstrația pentru orice număr natural nenul nn.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x2+4xy+y2x * y = x^2 + 4xy + y^2.

a) Arătați că 12∗32=112\frac{1}{2} * \frac{3}{2} = \frac{11}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=12x = \frac{1}{2} și y=32y = \frac{3}{2}:
12∗32=(12)2+4⋅12⋅32+(32)2\frac{1}{2} * \frac{3}{2} = \left(\frac{1}{2}\right)^2 + 4 \cdot \frac{1}{2} \cdot \frac{3}{2} + \left(\frac{3}{2}\right)^2

(3p)

  • Efectuăm calculele numerice:
12∗32=14+4⋅34+94=1+12+94=224=112\frac{1}{2} * \frac{3}{2} = \frac{1}{4} + 4 \cdot \frac{3}{4} + \frac{9}{4} = \frac{1 + 12 + 9}{4} = \frac{22}{4} = \frac{11}{2}

(2p)


b) Determinați numerele reale xx pentru care (x∗(−x))∗((−x)∗x)=24x(x * (-x)) * ((-x) * x) = 24x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi x∗(−x)x * (-x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗(−x)=x2+4x(−x)+(−x)2=x2−4x2+x2=−2x2x * (-x) = x^2 + 4x(-x) + (-x)^2 = x^2 - 4x^2 + x^2 = -2x^2
  • Datorită comutativității evidente a legii (x∗y=y∗xx * y = y * x), avem și (−x)∗x=−2x2(-x) * x = -2x^2.

(2p)

  • Compunem acum cele două rezultate:
(x∗(−x))∗((−x)∗x)=(−2x2)∗(−2x2)=(−2x2)2+4(−2x2)(−2x2)+(−2x2)2(x * (-x)) * ((-x) * x) = (-2x^2) * (-2x^2) = (-2x^2)^2 + 4(-2x^2)(-2x^2) + (-2x^2)^2 =4x4+16x4+4x4=24x4= 4x^4 + 16x^4 + 4x^4 = 24x^4
  • Ecuația devine:
24x4=24x  ⟺  24x(x3−1)=0  ⟺  24x(x−1)(x2+x+1)=024x^4 = 24x \iff 24x(x^3 - 1) = 0 \iff 24x(x - 1)(x^2 + x + 1) = 0
  • Deoarece discriminantul factorului x2+x+1x^2 + x + 1 este Δ=1−4=−3<0\Delta = 1 - 4 = -3 < 0, acesta nu are rădăcini reale (x2+x+1>0x^2 + x + 1 > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}).
  • Rămân soluțiile reale:
x=0saux=1x = 0 \quad \text{sau} \quad x = 1

(3p)


c) Demonstrați că x∗1x≥6x * \frac{1}{x} \ge 6, pentru orice număr real nenul xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*, aplicăm definiția legii pentru xx și 1x\frac{1}{x}:
x∗1x=x2+4x⋅1x+(1x)2=x2+4+1x2x * \frac{1}{x} = x^2 + 4x \cdot \frac{1}{x} + \left(\frac{1}{x}\right)^2 = x^2 + 4 + \frac{1}{x^2}

(2p)

  • Studiem diferența x∗1x−6x * \frac{1}{x} - 6:
x∗1x−6=x2+4+1x2−6=x2−2+1x2=x2−2⋅x⋅1x+(1x)2=(x−1x)2x * \frac{1}{x} - 6 = x^2 + 4 + \frac{1}{x^2} - 6 = x^2 - 2 + \frac{1}{x^2} = x^2 - 2 \cdot x \cdot \frac{1}{x} + \left(\frac{1}{x}\right)^2 = \left(x - \frac{1}{x}\right)^2
  • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ:
(x−1x)2≥0  ⟹  x∗1x−6≥0  ⟹  x∗1x≥6\left(x - \frac{1}{x}\right)^2 \ge 0 \implies x * \frac{1}{x} - 6 \ge 0 \implies x * \frac{1}{x} \ge 6

pentru orice număr real nenul xx.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x2+2f(x) = \frac{x + 2}{\sqrt{x^2 + 2}}.

a) Arătați că f′(x)=2(1−x)(x2+2)x2+2f'(x) = \frac{2(1 - x)}{(x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile (cu numitorul strict pozitiv x2+2>0\sqrt{x^2 + 2} > 0). Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x+2)′x2+2−(x+2)(x2+2)′(x2+2)2f'(x) = \frac{(x + 2)' \sqrt{x^2 + 2} - (x + 2) \left(\sqrt{x^2 + 2}\right)'}{\left(\sqrt{x^2 + 2}\right)^2} =1⋅x2+2−(x+2)⋅2x2x2+2x2+2=x2+2−x(x+2)x2+2x2+2= \frac{1 \cdot \sqrt{x^2 + 2} - (x + 2) \cdot \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 2}}}{x^2 + 2} = \frac{\sqrt{x^2 + 2} - \frac{x(x + 2)}{\sqrt{x^2 + 2}}}{x^2 + 2}

(3p)

  • Aducem la numitor comun la numărător:
f′(x)=(x2+2)−(x2+2x)x2+2x2+2=2−2x(x2+2)x2+2=2(1−x)(x2+2)x2+2f'(x) = \frac{\frac{(x^2 + 2) - (x^2 + 2x)}{\sqrt{x^2 + 2}}}{x^2 + 2} = \frac{2 - 2x}{(x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2}} = \frac{2(1 - x)}{(x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x))2x\lim_{x \to +\infty} (f(x))^{2x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm limita bazei pentru x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x+2x2+2=lim⁡x→+∞x(1+2x)x1+2x2=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x + 2}{\sqrt{x^2 + 2}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 + \frac{2}{x}\right)}{x\sqrt{1 + \frac{2}{x^2}}} = 1
  • Avem cazul de nedeterminare 1∞1^\infty. Scriem baza sub forma 1+(f(x)−1)1 + (f(x) - 1):
lim⁡x→+∞(f(x))2x=lim⁡x→+∞[1+(f(x)−1)]1f(x)−1⋅2x(f(x)−1)=elim⁡x→+∞2x(f(x)−1)\lim_{x \to +\infty} (f(x))^{2x} = \lim_{x \to +\infty} \left[1 + (f(x) - 1)\right]^{\frac{1}{f(x) - 1} \cdot 2x(f(x) - 1)} = e^{\lim_{x \to +\infty} 2x(f(x) - 1)}

(3p)

  • Calculăm limita exponentului lim⁡x→+∞2x(f(x)−1)\lim_{x \to +\infty} 2x(f(x) - 1):
f(x)−1=x+2−x2+2x2+2f(x) - 1 = \frac{x + 2 - \sqrt{x^2 + 2}}{\sqrt{x^2 + 2}}

Amplificăm cu conjugata la numărător:

x+2−x2+2=(x+2)2−(x2+2)x+2+x2+2=x2+4x+4−x2−2x+2+x2+2=4x+2x+2+x2+2x + 2 - \sqrt{x^2 + 2} = \frac{(x + 2)^2 - (x^2 + 2)}{x + 2 + \sqrt{x^2 + 2}} = \frac{x^2 + 4x + 4 - x^2 - 2}{x + 2 + \sqrt{x^2 + 2}} = \frac{4x + 2}{x + 2 + \sqrt{x^2 + 2}}

Astfel:

lim⁡x→+∞2x(f(x)−1)=lim⁡x→+∞2x(4x+2)x2+2(x+2+x2+2)\lim_{x \to +\infty} 2x(f(x) - 1) = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x(4x + 2)}{\sqrt{x^2 + 2}\left(x + 2 + \sqrt{x^2 + 2}\right)} =lim⁡x→+∞8x2+4xx⋅1+2x2⋅x(1+2x+1+2x2)=81⋅(1+1)=82=4= \lim_{x \to +\infty} \frac{8x^2 + 4x}{x \cdot \sqrt{1 + \frac{2}{x^2}} \cdot x\left(1 + \frac{2}{x} + \sqrt{1 + \frac{2}{x^2}}\right)} = \frac{8}{1 \cdot (1 + 1)} = \frac{8}{2} = 4
  • În concluzie:
lim⁡x→+∞(f(x))2x=e4\lim_{x \to +\infty} (f(x))^{2x} = e^4

(2p)


c) Demonstrați că ex+23≤e2x+2\frac{e^x + 2}{\sqrt{3}} \le \sqrt{e^{2x} + 2}, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Semnul derivatei f′(x)=2(1−x)(x2+2)x2+2f'(x) = \frac{2(1 - x)}{(x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2}} este dat exclusiv de numărătorul 1−x1 - x, deoarece numitorul este strict pozitiv pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
    • f′(x)>0f'(x) > 0 pentru x∈(−∞,1)x \in (-\infty, 1), deci ff este strict crescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1];
    • f′(1)=0f'(1) = 0;
    • f′(x)<0f'(x) < 0 pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), deci ff este strict descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).
  • Punctul x=1x = 1 este punct de maxim global al funcției ff pe R\mathbb{R}.

(3p)

  • Valoarea maximă a funcției este:
f(1)=1+212+2=33=3f(1) = \frac{1 + 2}{\sqrt{1^2 + 2}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}
  • Prin urmare, f(t)≤3f(t) \le \sqrt{3} pentru orice număr real tt.
  • Alegem t=ex∈Rt = e^x \in \mathbb{R} (pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}):
f(ex)≤3  ⟺  ex+2(ex)2+2≤3  ⟺  ex+2e2x+2≤3f(e^x) \le \sqrt{3} \iff \frac{e^x + 2}{\sqrt{(e^x)^2 + 2}} \le \sqrt{3} \iff \frac{e^x + 2}{\sqrt{e^{2x} + 2}} \le \sqrt{3}
  • Împărțind cu 3\sqrt{3} și înmulțind cu e2x+2>0\sqrt{e^{2x} + 2} > 0, obținem inegalitatea cerută:
ex+23≤e2x+2\frac{e^x + 2}{\sqrt{3}} \le \sqrt{e^{2x} + 2}

pentru orice număr real xx.

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−ln⁡xf(x) = x^3 - \ln x.

a) Arătați că ∫12(f(x)+ln⁡x) dx=34\int_1^{\sqrt{2}} (f(x) + \ln x) \, dx = \frac{3}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată:
f(x)+ln⁡x=x3−ln⁡x+ln⁡x=x3f(x) + \ln x = x^3 - \ln x + \ln x = x^3
  • Integrala devine:
∫12(f(x)+ln⁡x) dx=∫12x3 dx=x44∣12\int_1^{\sqrt{2}} (f(x) + \ln x) \, dx = \int_1^{\sqrt{2}} x^3 \, dx = \left. \frac{x^4}{4} \right|_1^{\sqrt{2}}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(2)44−144=44−14=34\frac{(\sqrt{2})^4}{4} - \frac{1^4}{4} = \frac{4}{4} - \frac{1}{4} = \frac{3}{4}

(2p)


b) Calculați ∫1ex(x3−f(x)) dx\int_1^e x(x^3 - f(x)) \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm paranteza din integrand:
x3−f(x)=x3−(x3−ln⁡x)=ln⁡xx^3 - f(x) = x^3 - (x^3 - \ln x) = \ln x
  • Integrala de calculat este:
I=∫1exln⁡x dxI = \int_1^e x \ln x \, dx

(2p)

  • Integrăm prin părți alegând u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=x  ⟹  v(x)=x22v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2}{2}:
I=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(e22ln⁡e−122ln⁡1)−12∫1ex dxI = \left. \frac{x^2}{2} \ln x \right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left( \frac{e^2}{2} \ln e - \frac{1^2}{2} \ln 1 \right) - \frac{1}{2} \int_1^e x \, dx =e22−12⋅x22∣1e=e22−e2−14=2e2−e2+14=e2+14= \frac{e^2}{2} - \left. \frac{1}{2} \cdot \frac{x^2}{2} \right|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}

(3p)


c) Arătați că ∫1e21xf(x) dx=2e3−53\int_1^{e^2} \frac{1}{x} f(\sqrt{x}) \, dx = \frac{2e^3 - 5}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem funcția compusă f(x)f(\sqrt{x}):
f(x)=(x)3−ln⁡(x)=x32−12ln⁡xf(\sqrt{x}) = (\sqrt{x})^3 - \ln(\sqrt{x}) = x^{\frac{3}{2}} - \frac{1}{2}\ln x
  • Integrala este:
J=∫1e21xf(x) dx=∫1e2(x12−12⋅ln⁡xx)dxJ = \int_1^{e^2} \frac{1}{x} f(\sqrt{x}) \, dx = \int_1^{e^2} \left( x^{\frac{1}{2}} - \frac{1}{2} \cdot \frac{\ln x}{x} \right) dx

(2p)

  • Alternativ, putem aplica schimbarea de variabilă t=x  ⟺  x=t2t = \sqrt{x} \iff x = t^2, de unde dx=2t dtdx = 2t \, dt:
    • Pentru x=1  ⟹  t=1x = 1 \implies t = 1;
    • Pentru x=e2  ⟹  t=ex = e^2 \implies t = e.
  • Înlocuind în integrală:
J=∫1e1t2f(t)⋅2t dt=2∫1ef(t)t dt=2∫1et3−ln⁡tt dt=2∫1et2 dt−2∫1eln⁡tt dtJ = \int_1^e \frac{1}{t^2} f(t) \cdot 2t \, dt = 2 \int_1^e \frac{f(t)}{t} \, dt = 2 \int_1^e \frac{t^3 - \ln t}{t} \, dt = 2 \int_1^e t^2 \, dt - 2 \int_1^e \frac{\ln t}{t} \, dt
  • Calculăm fiecare integrală separat:
∫1et2 dt=t33∣1e=e3−13\int_1^e t^2 \, dt = \left. \frac{t^3}{3} \right|_1^e = \frac{e^3 - 1}{3} ∫1eln⁡tt dt=ln⁡2t2∣1e=ln⁡2e−ln⁡212=12\int_1^e \frac{\ln t}{t} \, dt = \left. \frac{\ln^2 t}{2} \right|_1^e = \frac{\ln^2 e - \ln^2 1}{2} = \frac{1}{2}
  • Asamblăm rezultatul:
J=2⋅e3−13−2⋅12=2e3−23−1=2e3−2−33=2e3−53J = 2 \cdot \frac{e^3 - 1}{3} - 2 \cdot \frac{1}{2} = \frac{2e^3 - 2}{3} - 1 = \frac{2e^3 - 2 - 3}{3} = \frac{2e^3 - 5}{3}

ceea ce trebuia arătat.

(3p)