Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră un număr complex z care are proprietatea z2=1−i. Arătați că z4+2i=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm z4 prin ridicarea la pătrat a relației date z2=1−i:
z4=(z2)2=(1−i)2=1−2i+i2=1−2i−1=−2i
(3p)
Înlocuim în expresia din enunț:
z4+2i=−2i+2i=0
ceea ce trebuia demonstrat.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−2x+m, unde m este număr real. Determinați valorile reale ale lui m pentru care f(x)>1, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Inegalitatea f(x)>1 este echivalentă cu:
x2−2x+m−1>0,∀x∈R
Coeficientul termenului de gradul al doilea este a=1>0. Pentru ca trinomul să fie strict pozitiv pe tot domeniul R, este necesar și suficient ca discriminantul ecuației atașate să fie strict negativ (Δ<0).
(2p)
Calculăm discriminantul Δ:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(m−1)=4−4m+4=8−4m
(Alternativ, valoarea minimă a funcției f este −4aΔf=−44−4m=m−1, iar condiția fmin>1 revine la m−1>1).
(1p)
Impunem condiția:
8−4m<0⟺4m>8⟺m>2
Așadar, m∈(2,+∞).
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log5(x+2)+log5(2x−1)=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim domeniul de existență cerând ca argumentele logaritmilor să fie strict pozitive:
{x+2>0⟹x>−22x−1>0⟹x>21⟹x∈(21,+∞)
(1p)
Aplicăm proprietatea de adunare a logaritmilor cu aceeași bază:
log5((x+2)(2x−1))=2⟹(x+2)(2x−1)=52=25
Desfacem parantezele și aducem ecuația la forma generală:
Deoarece −29∈/(21,+∞), această soluție se respinge. Soluția x=3∈(21,+∞) este convenabilă. Deci x=3.
(2p)
4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă suma cifrelor divizibilă cu 9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,…,999} și are:
999−100+1=900 cazuri posibile
(2p)
Conform criteriului de divizibilitate cu 9, un număr natural are suma cifrelor divizibilă cu 9 dacă și numai dacă numărul însuși este divizibil cu 9. Multiplii de 9 de trei cifre sunt:
Egalând cu matricea nulă O3, obținem sistemul de ecuații liniare:
{(x+1)+2(y−2)=02(x+1)+3(y−2)=0
(2p)
Notând u=x+1 și v=y−2, sistemul devine:
{u+2v=02u+3v=0
Determinantul sistemului este 1223=3−4=−1=0, deci soluția unică este u=0 și v=0.
Rezultă:
x+1=0⟹x=−1y−2=0⟹y=2
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor naturale nenule se definește legea de compoziție x∗y=xy.
a) Arătați că 2∗4=4∗2. (5p)
b) Arătați că legea de compoziție „∗” nu este comutativă. (5p)
c) Determinați numerele naturale nenule n pentru care (2∗2)∗n<64. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm 2∗4:
2∗4=24=16
(2p)
Calculăm 4∗2:
4∗2=42=16
Deoarece 2∗4=16=4∗2, egalitatea este demonstrată.
(3p)
b)
Pentru a demonstra că legea nu este comutativă, este suficient să găsim un contraexemplu de două numere naturale nenule x,y∈N∗ pentru care x∗y=y∗x.
Alegem x=2 și y=1:
2∗1=21=21∗2=12=1
(2p)
Cum 2∗1=1∗2 (2=1), rezultă că legea de compoziție „∗” nu este comutativă pe N∗.
(3p)
c)
Calculăm mai întâi paranteza din membrul stâng:
2∗2=22=4
Atunci:
(2∗2)∗n=4∗n=4n
(2p)
Scriem inegalitatea din enunț observând că 64=43:
4n<64⟺4n<43
Deoarece funcția exponențială cu baza 4>1 este strict crescătoare, deducem:
n<3
(1p)
Știind că n este număr natural nenul (n∈N∗={1,2,3,…}), soluțiile sunt:
n=1saun=2
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+ln(x2+x+1).
a) Arătați că f′(x)=x2+x+12x2+4x+3, x∈R. (5p)
b) Calculați limx→+∞(f(x+1)−f(x)). (5p)
c) Demonstrați că funcția f este bijectivă. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Trinomul x2+x+1 are discriminantul Δ=1−4=−3<0, deci x2+x+1>0 pentru orice x∈R, iar funcția f este derivabilă pe R.
Derivăm funcția:
Datorită continuității funcției logaritm natural, avem:
x→+∞lim(f(x+1)−f(x))=2+ln1=2+0=2
(3p)
c)
Injectivitatea:
Analizăm semnul derivatei f′(x)=x2+x+12x2+4x+3.
Numitorul x2+x+1=(x+21)2+43>0 pentru orice x∈R.
Numărătorul are discriminantul Δ=42−4⋅2⋅3=16−24=−8<0, deci 2x2+4x+3>0 pentru orice x∈R (sau 2x2+4x+3=2(x+1)2+1≥1>0).
Prin urmare, f′(x)>0 pentru orice x∈R, ceea ce arată că funcția f este strict crescătoare pe R, deci f este injectivă.
(2p)
Surjectivitatea:
Funcția f este continuă pe R ca sumă și compunere de funcții elementare continue.
Calculăm limitele la capetele domeniului:
Pentru x→+∞:
x→+∞limf(x)=x→+∞lim(2x+ln(x2+x+1))=+∞+∞=+∞
Pentru x→−∞, dăm factor forțat pe x:
f(x)=x(2+xln(x2+x+1))
Aplicând regula lui l’Hospital pentru nedeterminarea [∞∞]:
x→−∞limxln(x2+x+1)=x→−∞limx2+x+12x+1=0
Astfel, limx→−∞f(x)=−∞⋅(2+0)=−∞.
Cum funcția f este continuă și strict crescătoare pe R, imaginea funcției este:
Im(f)=(x→−∞limf(x),x→+∞limf(x))=(−∞,+∞)=R
ceea ce arată că funcția f este surjectivă.
Fiind injectivă și surjectivă, rezultă că f este bijectivă.
(3p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−1.
a) Arătați că ∫01f(x)dx=0. (5p)
b) Calculați ∫01exf(x)dx. (5p)
c) Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul In=∫01fn(x)dx. Calculați limn→+∞In. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Integrăm direct funcția polinomială:
∫01f(x)dx=∫01(2x−1)dx=(x2−x)01
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
(12−1)−(02−0)=0−0=0
(2p)
b)
Aplicăm formula integrării prin părți, alegând u(x)=2x−1⟹u′(x)=2 și v′(x)=ex⟹v(x)=ex: