BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 4

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră un număr complex zz care are proprietatea z2=1−iz^2 = 1 - i. Arătați că z4+2i=0z^4 + 2i = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm z4z^4 prin ridicarea la pătrat a relației date z2=1−iz^2 = 1 - i:
z4=(z2)2=(1−i)2=1−2i+i2=1−2i−1=−2iz^4 = (z^2)^2 = (1 - i)^2 = 1 - 2i + i^2 = 1 - 2i - 1 = -2i

(3p)

  • Înlocuim în expresia din enunț:
z4+2i=−2i+2i=0z^4 + 2i = -2i + 2i = 0

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+mf(x) = x^2 - 2x + m, unde mm este număr real. Determinați valorile reale ale lui mm pentru care f(x)>1f(x) > 1, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Inegalitatea f(x)>1f(x) > 1 este echivalentă cu:
x2−2x+m−1>0,∀x∈Rx^2 - 2x + m - 1 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Coeficientul termenului de gradul al doilea este a=1>0a = 1 > 0. Pentru ca trinomul să fie strict pozitiv pe tot domeniul R\mathbb{R}, este necesar și suficient ca discriminantul ecuației atașate să fie strict negativ (Δ<0\Delta < 0).

(2p)

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(m−1)=4−4m+4=8−4m\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (m - 1) = 4 - 4m + 4 = 8 - 4m

(Alternativ, valoarea minimă a funcției ff este −Δf4a=−4−4m4=m−1-\frac{\Delta_f}{4a} = -\frac{4 - 4m}{4} = m - 1, iar condiția fmin⁡>1f_{\min} > 1 revine la m−1>1m - 1 > 1).

(1p)

  • Impunem condiția:
8−4m<0  ⟺  4m>8  ⟺  m>28 - 4m < 0 \iff 4m > 8 \iff m > 2

Așadar, m∈(2,+∞)m \in (2, +\infty).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(x+2)+log⁡5(2x−1)=2\log_5(x + 2) + \log_5(2x - 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență cerând ca argumentele logaritmilor să fie strict pozitive:
{x+2>0  ⟹  x>−22x−1>0  ⟹  x>12  ⟹  x∈(12,+∞)\begin{cases} x + 2 > 0 \implies x > -2 \\ 2x - 1 > 0 \implies x > \frac{1}{2} \end{cases} \implies x \in \left(\frac{1}{2}, +\infty\right)

(1p)

  • Aplicăm proprietatea de adunare a logaritmilor cu aceeași bază:
log⁡5((x+2)(2x−1))=2  ⟹  (x+2)(2x−1)=52=25\log_5\big((x + 2)(2x - 1)\big) = 2 \implies (x + 2)(2x - 1) = 5^2 = 25

Desfacem parantezele și aducem ecuația la forma generală:

2x2−x+4x−2=25  ⟺  2x2+3x−27=02x^2 - x + 4x - 2 = 25 \iff 2x^2 + 3x - 27 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=32−4⋅2⋅(−27)=9+216=225=152\Delta = 3^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-27) = 9 + 216 = 225 = 15^2 x1=−3+152⋅2=124=3,x2=−3−154=−184=−92x_1 = \frac{-3 + 15}{2 \cdot 2} = \frac{12}{4} = 3, \quad x_2 = \frac{-3 - 15}{4} = -\frac{18}{4} = -\frac{9}{2}

Deoarece −92∉(12,+∞)-\frac{9}{2} \notin \left(\frac{1}{2}, +\infty\right), această soluție se respinge. Soluția x=3∈(12,+∞)x = 3 \in \left(\frac{1}{2}, +\infty\right) este convenabilă. Deci x=3x = 3.

(2p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă suma cifrelor divizibilă cu 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de trei cifre este {100,101,…,999}\{100, 101, \dots, 999\} și are:
999−100+1=900 cazuri posibile999 - 100 + 1 = 900 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Conform criteriului de divizibilitate cu 9, un număr natural are suma cifrelor divizibilă cu 9 dacă și numai dacă numărul însuși este divizibil cu 9. Multiplii de 9 de trei cifre sunt:
9⋅12=108,9⋅13=117,…,9⋅111=9999 \cdot 12 = 108, \quad 9 \cdot 13 = 117, \quad \dots, \quad 9 \cdot 111 = 999

Numărul cazurilor favorabile este:

111−12+1=100111 - 12 + 1 = 100

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=100900=19p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{100}{900} = \frac{1}{9}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,1)A(2,1), B(3,2)B(3,2) și C(4,5)C(4,5). Determinați coordonatele punctului DD, știind că AB→+AC→+AD→=0⃗\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} + \overrightarrow{AD} = \vec{0}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm vectorii de poziție relativă în funcție de versorii i⃗\vec{i} și j⃗\vec{j}:
AB→=(xB−xA)i⃗+(yB−yA)j⃗=(3−2)i⃗+(2−1)j⃗=i⃗+j⃗\overrightarrow{AB} = (x_B - x_A)\vec{i} + (y_B - y_A)\vec{j} = (3 - 2)\vec{i} + (2 - 1)\vec{j} = \vec{i} + \vec{j} AC→=(xC−xA)i⃗+(yC−yA)j⃗=(4−2)i⃗+(5−1)j⃗=2i⃗+4j⃗\overrightarrow{AC} = (x_C - x_A)\vec{i} + (y_C - y_A)\vec{j} = (4 - 2)\vec{i} + (5 - 1)\vec{j} = 2\vec{i} + 4\vec{j} AD→=(xD−2)i⃗+(yD−1)j⃗\overrightarrow{AD} = (x_D - 2)\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j}

(3p)

  • Însumăm vectorii și egalăm cu vectorul nul 0⃗\vec{0}:
(i⃗+j⃗)+(2i⃗+4j⃗)+(xD−2)i⃗+(yD−1)j⃗=0⃗(\vec{i} + \vec{j}) + (2\vec{i} + 4\vec{j}) + (x_D - 2)\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j} = \vec{0} (1+2+xD−2)i⃗+(1+4+yD−1)j⃗=0⃗  ⟺  (xD+1)i⃗+(yD+4)j⃗=0⃗(1 + 2 + x_D - 2)\vec{i} + (1 + 4 + y_D - 1)\vec{j} = \vec{0} \iff (x_D + 1)\vec{i} + (y_D + 4)\vec{j} = \vec{0}

Obținem:

xD+1=0  ⟹  xD=−1șiyD+4=0  ⟹  yD=−4x_D + 1 = 0 \implies x_D = -1 \quad \text{și} \quad y_D + 4 = 0 \implies y_D = -4

Așadar, punctul căutat este D(−1,−4)D(-1, -4).

(2p)


6. Determinați x∈(0,1)x \in (0, 1) pentru care 4cos⁡xcos⁡(π−x)+3=04\cos x \cos(\pi - x) + 3 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula de reducere cos⁡(π−x)=−cos⁡x\cos(\pi - x) = -\cos x:
4cos⁡x(−cos⁡x)+3=0  ⟺  −4cos⁡2x+3=0  ⟺  cos⁡2x=344\cos x (-\cos x) + 3 = 0 \iff -4\cos^2 x + 3 = 0 \iff \cos^2 x = \frac{3}{4}

(2p)

  • Deoarece x∈(0,1)⊂(0,π2)x \in (0, 1) \subset \left(0, \frac{\pi}{2}\right), funcția cosinus ia valori strict pozitive, deci:
cos⁡x=34=32\cos x = \sqrt{\frac{3}{4}} = \frac{\sqrt{3}}{2}

Soluția ecuației în primul cadran este:

x=π6x = \frac{\pi}{6}

Verificăm dacă soluția aparține intervalului cerut: cum π≈3,14159\pi \approx 3{,}14159, avem π6≈0,5236∈(0,1)\frac{\pi}{6} \approx 0{,}5236 \in (0, 1), deci soluția convine.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(100020003)A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \end{pmatrix} și B=(010001000)B = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡A=6\det A = 6. (5p)

b) Arătați că A⋅B+B=B⋅AA \cdot B + B = B \cdot A. (5p)

c) Determinați numerele reale xx și yy, știind că (x+1)A⋅B+(y−2)B⋅A=B⋅B⋅B(x + 1) A \cdot B + (y - 2) B \cdot A = B \cdot B \cdot B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Matricea AA este o matrice diagonală:
det⁡A=∣100020003∣\det A = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \end{vmatrix}

(2p)

  • Determinantul unei matrice diagonale este produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡A=1⋅2⋅3=6\det A = 1 \cdot 2 \cdot 3 = 6

(3p)

b)

  • Calculăm produsul A⋅BA \cdot B:
A⋅B=(100020003)(010001000)=(010002000)A \cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Adunăm matricea BB:

A⋅B+B=(010002000)+(010001000)=(020003000)A \cdot B + B = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm produsul B⋅AB \cdot A:
B⋅A=(010001000)(100020003)=(020003000)B \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Deoarece ambele expresii conduc la aceeași matrice, rezultă că A⋅B+B=B⋅AA \cdot B + B = B \cdot A.

(2p)

c)

  • Calculăm B2=B⋅BB^2 = B \cdot B și B3=B⋅B⋅BB^3 = B \cdot B \cdot B:
B2=(010001000)(010001000)=(001000000)B^2 = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} B3=B2⋅B=(001000000)(010001000)=(000000000)=O3B^3 = B^2 \cdot B = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = O_3

(1p)

  • Înlocuim produsele A⋅BA \cdot B și B⋅AB \cdot A în membrul stâng:
(x+1)(010002000)+(y−2)(020003000)=(0(x+1)+2(y−2)0002(x+1)+3(y−2)000)(x + 1) \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + (y - 2) \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 3 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & (x + 1) + 2(y - 2) & 0 \\ 0 & 0 & 2(x + 1) + 3(y - 2) \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Egalând cu matricea nulă O3O_3, obținem sistemul de ecuații liniare:

{(x+1)+2(y−2)=02(x+1)+3(y−2)=0\begin{cases} (x + 1) + 2(y - 2) = 0 \\ 2(x + 1) + 3(y - 2) = 0 \end{cases}

(2p)

  • Notând u=x+1u = x + 1 și v=y−2v = y - 2, sistemul devine:
{u+2v=02u+3v=0\begin{cases} u + 2v = 0 \\ 2u + 3v = 0 \end{cases}

Determinantul sistemului este ∣1223∣=3−4=−1≠0\begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 3 \end{vmatrix} = 3 - 4 = -1 \neq 0, deci soluția unică este u=0u = 0 și v=0v = 0.

Rezultă:

x+1=0  ⟹  x=−1x + 1 = 0 \implies x = -1 y−2=0  ⟹  y=2y - 2 = 0 \implies y = 2

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor naturale nenule se definește legea de compoziție x∗y=xyx * y = x^y.

a) Arătați că 2∗4=4∗22 * 4 = 4 * 2. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” nu este comutativă. (5p)

c) Determinați numerele naturale nenule nn pentru care (2∗2)∗n<64(2 * 2) * n < 64. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm 2∗42 * 4:
2∗4=24=162 * 4 = 2^4 = 16

(2p)

  • Calculăm 4∗24 * 2:
4∗2=42=164 * 2 = 4^2 = 16

Deoarece 2∗4=16=4∗22 * 4 = 16 = 4 * 2, egalitatea este demonstrată.

(3p)

b)

  • Pentru a demonstra că legea nu este comutativă, este suficient să găsim un contraexemplu de două numere naturale nenule x,y∈N∗x, y \in \mathbb{N}^* pentru care x∗y≠y∗xx * y \neq y * x. Alegem x=2x = 2 și y=1y = 1:
2∗1=21=22 * 1 = 2^1 = 2 1∗2=12=11 * 2 = 1^2 = 1

(2p)

  • Cum 2∗1≠1∗22 * 1 \neq 1 * 2 (2≠12 \neq 1), rezultă că legea de compoziție „∗*” nu este comutativă pe N∗\mathbb{N}^*.

(3p)

c)

  • Calculăm mai întâi paranteza din membrul stâng:
2∗2=22=42 * 2 = 2^2 = 4

Atunci:

(2∗2)∗n=4∗n=4n(2 * 2) * n = 4 * n = 4^n

(2p)

  • Scriem inegalitatea din enunț observând că 64=4364 = 4^3:
4n<64  ⟺  4n<434^n < 64 \iff 4^n < 4^3

Deoarece funcția exponențială cu baza 4>14 > 1 este strict crescătoare, deducem:

n<3n < 3

(1p)

  • Știind că nn este număr natural nenul (n∈N∗={1,2,3,… }n \in \mathbb{N}^* = \{1, 2, 3, \dots\}), soluțiile sunt:
n=1saun=2n = 1 \quad \text{sau} \quad n = 2

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+ln⁡(x2+x+1)f(x) = 2x + \ln(x^2 + x + 1).

a) Arătați că f′(x)=2x2+4x+3x2+x+1f'(x) = \frac{2x^2 + 4x + 3}{x^2 + x + 1}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))\lim_{x \to +\infty} \big(f(x + 1) - f(x)\big). (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Trinomul x2+x+1x^2 + x + 1 are discriminantul Δ=1−4=−3<0\Delta = 1 - 4 = -3 < 0, deci x2+x+1>0x^2 + x + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, iar funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Derivăm funcția:
f′(x)=(2x)′+(ln⁡(x2+x+1))′=2+(x2+x+1)′x2+x+1=2+2x+1x2+x+1f'(x) = (2x)' + \big(\ln(x^2 + x + 1)\big)' = 2 + \frac{(x^2 + x + 1)'}{x^2 + x + 1} = 2 + \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2(x2+x+1)+2x+1x2+x+1=2x2+2x+2+2x+1x2+x+1=2x2+4x+3x2+x+1,x∈Rf'(x) = \frac{2(x^2 + x + 1) + 2x + 1}{x^2 + x + 1} = \frac{2x^2 + 2x + 2 + 2x + 1}{x^2 + x + 1} = \frac{2x^2 + 4x + 3}{x^2 + x + 1}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b)

  • Exprimăm diferența f(x+1)−f(x)f(x + 1) - f(x):
f(x+1)−f(x)=2(x+1)+ln⁡((x+1)2+(x+1)+1)−2x−ln⁡(x2+x+1)f(x + 1) - f(x) = 2(x + 1) + \ln\big((x + 1)^2 + (x + 1) + 1\big) - 2x - \ln(x^2 + x + 1) =2x+2−2x+ln⁡(x2+2x+1+x+1+1x2+x+1)=2+ln⁡(x2+3x+3x2+x+1)= 2x + 2 - 2x + \ln\left(\frac{x^2 + 2x + 1 + x + 1 + 1}{x^2 + x + 1}\right) = 2 + \ln\left(\frac{x^2 + 3x + 3}{x^2 + x + 1}\right)

(2p)

  • Calculăm limita când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞x2+3x+3x2+x+1=lim⁡x→+∞x2(1+3x+3x2)x2(1+1x+1x2)=1\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 3x + 3}{x^2 + x + 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(1 + \frac{3}{x} + \frac{3}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)} = 1

Datorită continuității funcției logaritm natural, avem:

lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))=2+ln⁡1=2+0=2\lim_{x \to +\infty} \big(f(x + 1) - f(x)\big) = 2 + \ln 1 = 2 + 0 = 2

(3p)

c)

  • Injectivitatea: Analizăm semnul derivatei f′(x)=2x2+4x+3x2+x+1f'(x) = \frac{2x^2 + 4x + 3}{x^2 + x + 1}. Numitorul x2+x+1=(x+12)2+34>0x^2 + x + 1 = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Numărătorul are discriminantul Δ=42−4⋅2⋅3=16−24=−8<0\Delta = 4^2 - 4 \cdot 2 \cdot 3 = 16 - 24 = -8 < 0, deci 2x2+4x+3>02x^2 + 4x + 3 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} (sau 2x2+4x+3=2(x+1)2+1≥1>02x^2 + 4x + 3 = 2(x + 1)^2 + 1 \ge 1 > 0). Prin urmare, f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce arată că funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci ff este injectivă.

(2p)

  • Surjectivitatea: Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R} ca sumă și compunere de funcții elementare continue. Calculăm limitele la capetele domeniului: Pentru x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(2x+ln⁡(x2+x+1))=+∞+∞=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \big(2x + \ln(x^2 + x + 1)\big) = +\infty + \infty = +\infty

Pentru x→−∞x \to -\infty, dăm factor forțat pe xx:

f(x)=x(2+ln⁡(x2+x+1)x)f(x) = x \left(2 + \frac{\ln(x^2 + x + 1)}{x}\right)

Aplicând regula lui l’Hospital pentru nedeterminarea [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right]:

lim⁡x→−∞ln⁡(x2+x+1)x=lim⁡x→−∞2x+1x2+x+1=0\lim_{x \to -\infty} \frac{\ln(x^2 + x + 1)}{x} = \lim_{x \to -\infty} \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1} = 0

Astfel, lim⁡x→−∞f(x)=−∞⋅(2+0)=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = -\infty \cdot (2 + 0) = -\infty.

Cum funcția ff este continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, imaginea funcției este:

Im(f)=(lim⁡x→−∞f(x),lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,+∞)=R\text{Im}(f) = \left(\lim_{x \to -\infty} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

ceea ce arată că funcția ff este surjectivă.

Fiind injectivă și surjectivă, rezultă că ff este bijectivă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=0\int_0^1 f(x)\,dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫01exf(x) dx\int_0^1 e^x f(x)\,dx. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01fn(x) dxI_n = \int_0^1 f^n(x)\,dx. Calculați lim⁡n→+∞In\lim_{n \to +\infty} I_n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Integrăm direct funcția polinomială:
∫01f(x) dx=∫01(2x−1) dx=(x2−x)∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 (2x - 1)\,dx = \left(x^2 - x\right)\Bigg|_0^1

(3p)

  • Înlocuim limitele de integrare:
(12−1)−(02−0)=0−0=0(1^2 - 1) - (0^2 - 0) = 0 - 0 = 0

(2p)

b)

  • Aplicăm formula integrării prin părți, alegând u(x)=2x−1  ⟹  u′(x)=2u(x) = 2x - 1 \implies u'(x) = 2 și v′(x)=ex  ⟹  v(x)=exv'(x) = e^x \implies v(x) = e^x:
∫01exf(x) dx=∫01(2x−1)ex dx=(2x−1)ex∣01−∫012ex dx\int_0^1 e^x f(x)\,dx = \int_0^1 (2x - 1) e^x\,dx = (2x - 1)e^x \Bigg|_0^1 - \int_0^1 2e^x\,dx

(3p)

  • Calculăm termenii:
(2⋅1−1)e1−(2⋅0−1)e0−2ex∣01=e−(−1)−2(e−1)=e+1−2e+2=3−e(2 \cdot 1 - 1)e^1 - (2 \cdot 0 - 1)e^0 - 2e^x \Bigg|_0^1 = e - (-1) - 2(e - 1) = e + 1 - 2e + 2 = 3 - e

(2p)

c)

  • Exprimăm integrala InI_n:
In=∫01(2x−1)n dxI_n = \int_0^1 (2x - 1)^n\,dx

Efectuăm schimbarea de variabilă t=2x−1t = 2x - 1, de unde dt=2 dx  ⟹  dx=dt2dt = 2\,dx \implies dx = \frac{dt}{2}. Pentru x=0  ⟹  t=−1x = 0 \implies t = -1, iar pentru x=1  ⟹  t=1x = 1 \implies t = 1. Integrala devine:

In=12∫−11tn dt=12⋅tn+1n+1∣−11=1−(−1)n+12(n+1)I_n = \frac{1}{2} \int_{-1}^1 t^n\,dt = \frac{1}{2} \cdot \frac{t^{n+1}}{n + 1} \Bigg|_{-1}^1 = \frac{1 - (-1)^{n+1}}{2(n + 1)}

(3p)

  • Observăm că:
    • Dacă nn este par, n+1n + 1 este impar, deci (−1)n+1=−1  ⟹  In=1−(−1)2(n+1)=22(n+1)=1n+1(-1)^{n+1} = -1 \implies I_n = \frac{1 - (-1)}{2(n+1)} = \frac{2}{2(n+1)} = \frac{1}{n+1}.
    • Dacă nn este impar, n+1n + 1 este par, deci (−1)n+1=1  ⟹  In=1−12(n+1)=0(-1)^{n+1} = 1 \implies I_n = \frac{1 - 1}{2(n+1)} = 0.

În ambele cazuri, avem inegalitatea:

0≤∣In∣≤1n+1,∀n∈N∗0 \le |I_n| \le \frac{1}{n + 1}, \quad \forall n \in \mathbb{N}^*

Trecând la limită cu criteriul cleștelui, cum lim⁡n→+∞1n+1=0\lim_{n \to +\infty} \frac{1}{n + 1} = 0, obținem:

lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(2p)