BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 3

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=1+iz = 1 + i. Arătați că z2−z−i=−1z^2 - z - i = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul numărului complex zz:
z2=(1+i)2=1+2i+i2=1+2i−1=2iz^2 = (1 + i)^2 = 1 + 2i + i^2 = 1 + 2i - 1 = 2i

Înlocuim în expresia din membrul stâng:

z2−z−i=2i−(1+i)−iz^2 - z - i = 2i - (1 + i) - i

(3p)

  • Efectuăm calculele algebrice:
z2−z−i=2i−1−i−i=−1z^2 - z - i = 2i - 1 - i - i = -1

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


2. Determinați cel mai mic număr natural nn pentru care ecuația x2−3x+3−n=0x^2 - 3x + 3 - n = 0 are două soluții distincte în mulțimea numerelor reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm discriminantul Δ\Delta al ecuației de gradul al doilea x2−3x+(3−n)=0x^2 - 3x + (3 - n) = 0:
Δ=b2−4ac=(−3)2−4⋅1⋅(3−n)=9−12+4n=4n−3\Delta = b^2 - 4ac = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (3 - n) = 9 - 12 + 4n = 4n - 3

(2p)

  • Ecuația are două soluții reale distincte dacă și numai dacă Δ>0\Delta > 0:
4n−3>0  ⟺  4n>3  ⟺  n>344n - 3 > 0 \iff 4n > 3 \iff n > \frac{3}{4}

Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, cel mai mic număr natural care verifică inegalitatea n>34=0,75n > \frac{3}{4} = 0{,}75 este n=1n = 1.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(25x)+log⁡x5=4\log_5(25x) + \log_x 5 = 4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punem condițiile de existență a logaritmilor:
x>0șix≠1  ⟹  x∈(0,+∞)∖{1}x > 0 \quad \text{și} \quad x \neq 1 \implies x \in (0, +\infty) \setminus \{1\}

Folosind proprietățile logaritmilor: log⁡5(25x)=log⁡525+log⁡5x=2+log⁡5x\log_5(25x) = \log_5 25 + \log_5 x = 2 + \log_5 x și formula de schimbare a bazei log⁡x5=1log⁡5x\log_x 5 = \frac{1}{\log_5 x}, ecuația devine:

2+log⁡5x+1log⁡5x=4  ⟺  log⁡5x−2+1log⁡5x=02 + \log_5 x + \frac{1}{\log_5 x} = 4 \iff \log_5 x - 2 + \frac{1}{\log_5 x} = 0

(3p)

  • Notăm t=log⁡5xt = \log_5 x. Înmulțind ecuația cu t≠0t \neq 0, obținem:
t2−2t+1=0  ⟺  (t−1)2=0  ⟹  t=1t^2 - 2t + 1 = 0 \iff (t - 1)^2 = 0 \implies t = 1

Așadar, log⁡5x=1  ⟹  x=51=5\log_5 x = 1 \implies x = 5^1 = 5.

Deoarece 5∈(0,+∞)∖{1}5 \in (0, +\infty) \setminus \{1\}, soluția ecuației este x=5x = 5.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie divizibil cu 22 sau cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul total de cazuri posibile:

Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}.

Numărul cazurilor posibile este:

99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile (numere divizibile cu 22 sau cu 33):
    • Numere divizibile cu 22: de la 1010 la 9898, sunt 98−102+1=45\frac{98 - 10}{2} + 1 = 45 numere.
    • Numere divizibile cu 33: de la 1212 la 9999, sunt 99−123+1=30\frac{99 - 12}{3} + 1 = 30 numere.
    • Numere divizibile atât cu 22, cât și cu 33 (adică divizibile cu 66): de la 1212 la 9696, sunt 96−126+1=15\frac{96 - 12}{6} + 1 = 15 numere.

Conform principiului includerii și excluderii, numărul cazurilor favorabile este:

Nfav=45+30−15=60N_{\text{fav}} = 45 + 30 - 15 = 60

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=6090=23P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{60}{90} = \frac{2}{3}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2), B(4,2)B(4, 2) și C(3,0)C(3, 0). Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A(−1,2)A(-1, 2) și B(4,2)B(4, 2) au aceeași ordonată y=2y = 2, prin urmare dreapta ABAB este orizontală (paralelă cu axa OxOx), având ecuația y=2y = 2.

Lungimea segmentului ABAB este:

AB=∣xB−xA∣=∣4−(−1)∣=5AB = |x_B - x_A| = |4 - (-1)| = 5

Distanța de la punctul C(3,0)C(3, 0) la dreapta AB:y=2AB: y = 2 este:

d(C,AB)=∣yC−2∣=∣0−2∣=2d(C, AB) = |y_C - 2| = |0 - 2| = 2

(2p)

  • Aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=AB⋅d(C,AB)2=5⋅22=5\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} = \frac{5 \cdot 2}{2} = 5

(Metodă alternativă cu determinant: Δ=∣−121421301∣=−10  ⟹  A=∣Δ∣2=102=5\Delta = \begin{vmatrix} -1 & 2 & 1 \\ 4 & 2 & 1 \\ 3 & 0 & 1 \end{vmatrix} = -10 \implies \mathcal{A} = \frac{|\Delta|}{2} = \frac{10}{2} = 5).

(3p)


6. Se consideră expresia E(x)=sin⁡x−sin⁡(π−x)+cos⁡x+cos⁡(π−x)+tg 2xE(x) = \sin x - \sin(\pi - x) + \cos x + \cos(\pi - x) + \text{tg}\, 2x, unde x∈(0,π4)x \in \left(0, \frac{\pi}{4}\right). Arătați că E(π8)=1E\left(\frac{\pi}{8}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formulele trigonometrice de reducere la primul cadran:
sin⁡(π−x)=sin⁡xșicos⁡(π−x)=−cos⁡x\sin(\pi - x) = \sin x \quad \text{și} \quad \cos(\pi - x) = -\cos x

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=sin⁡x−sin⁡x+cos⁡x+(−cos⁡x)+tg 2x=tg 2xE(x) = \sin x - \sin x + \cos x + (-\cos x) + \text{tg}\, 2x = \text{tg}\, 2x

pentru orice x∈(0,π4)x \in \left(0, \frac{\pi}{4}\right).

(3p)

  • Pentru x=π8x = \frac{\pi}{8}, avem:
E(π8)=tg(2⋅π8)=tg(π4)=1E\left(\frac{\pi}{8}\right) = \text{tg}\left(2 \cdot \frac{\pi}{8}\right) = \text{tg}\left(\frac{\pi}{4}\right) = 1

ceea ce trebuia arătat.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(010001000)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, O3=(000000000)O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} și I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}.

a) Arătați că det⁡(A+I3)=1\det(A + I_3) = 1. (5p)

b) Arătați că A⋅A⋅A=O3A \cdot A \cdot A = O_3. (5p)

c) Demonstrați că, dacă X∈M3(R)X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) pentru care A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A, atunci există numerele reale aa, bb și cc, astfel încât X=aI3+bA+cA⋅AX = a I_3 + b A + c A \cdot A. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Construim matricea A+I3A + I_3:
A+I3=(010001000)+(100010001)=(110011001)A + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei triunghiulare superioare:
det⁡(A+I3)=∣110011001∣=1⋅1⋅1=1\det(A + I_3) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 = 1

(3p)

b)

  • Calculăm produsul A⋅AA \cdot A:
A⋅A=(010001000)(010001000)=(001000000)A \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm produsul A⋅A⋅AA \cdot A \cdot A:
A⋅A⋅A=(A⋅A)⋅A=(001000000)(010001000)=(000000000)=O3A \cdot A \cdot A = (A \cdot A) \cdot A = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = O_3

(3p)

c)

  • Fie X=(a11a12a13a21a22a23a31a32a33)∈M3(R)X = \begin{pmatrix} a_{11} & a_{12} & a_{13} \\ a_{21} & a_{22} & a_{23} \\ a_{31} & a_{32} & a_{33} \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}).

Calculăm A⋅XA \cdot X:

A⋅X=(010001000)(a11a12a13a21a22a23a31a32a33)=(a21a22a23a31a32a33000)A \cdot X = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a_{11} & a_{12} & a_{13} \\ a_{21} & a_{22} & a_{23} \\ a_{31} & a_{32} & a_{33} \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} a_{21} & a_{22} & a_{23} \\ a_{31} & a_{32} & a_{33} \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Calculăm X⋅AX \cdot A:

X⋅A=(a11a12a13a21a22a23a31a32a33)(010001000)=(0a11a120a21a220a31a32)X \cdot A = \begin{pmatrix} a_{11} & a_{12} & a_{13} \\ a_{21} & a_{22} & a_{23} \\ a_{31} & a_{32} & a_{33} \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a_{11} & a_{12} \\ 0 & a_{21} & a_{22} \\ 0 & a_{31} & a_{32} \end{pmatrix}

(2p)

  • Din egalitatea A⋅X=X⋅AA \cdot X = X \cdot A, egalăm elementele de pe poziții corespondente:
    • De pe linia 3: 0=00 = 0, a31=0a_{31} = 0, a32=0a_{32} = 0.
    • De pe linia 2: a31=0a_{31} = 0, a32=a21  ⟹  a21=0a_{32} = a_{21} \implies a_{21} = 0, a33=a22a_{33} = a_{22}.
    • De pe linia 1: a21=0a_{21} = 0, a22=a11a_{22} = a_{11}, a23=a12a_{23} = a_{12}.

Notând a=a11=a22=a33a = a_{11} = a_{22} = a_{33}, b=a12=a23b = a_{12} = a_{23} și c=a13c = a_{13}, obținem forma matricei XX:

X=(abc0ab00a)X = \begin{pmatrix} a & b & c \\ 0 & a & b \\ 0 & 0 & a \end{pmatrix}

Descompunem matricea XX:

X=a(100010001)+b(010001000)+c(001000000)=aI3+bA+cA⋅AX = a \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} + b \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + c \begin{pmatrix} 0 & 0 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = a I_3 + b A + c A \cdot A

unde a,b,c∈Ra, b, c \in \mathbb{R}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=∣x−y∣x * y = |x - y|.

a) Arătați că (5∗2)∗1=2(5 * 2) * 1 = 2. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Demonstrați că (a∗b)+(b∗c)≥a∗c(a * b) + (b * c) \ge a * c, pentru orice numere reale aa, bb și cc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm 5∗25 * 2:
5∗2=∣5−2∣=∣3∣=35 * 2 = |5 - 2| = |3| = 3

(2p)

  • Calculăm (5∗2)∗1(5 * 2) * 1:
(5∗2)∗1=3∗1=∣3−1∣=∣2∣=2(5 * 2) * 1 = 3 * 1 = |3 - 1| = |2| = 2

(3p)

b)

  • Folosind proprietatea modulului ∣−u∣=∣u∣|-u| = |u|, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R} avem:
x∗y=∣x−y∣=∣−(y−x)∣=∣y−x∣x * y = |x - y| = |-(y - x)| = |y - x|

(2p)

  • Deoarece ∣y−x∣=y∗x|y - x| = y * x, obținem x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice numere reale xx și yy, deci legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(3p)

c)

  • Exprimăm termenii prin definiția legii de compoziție:
(a∗b)+(b∗c)=∣a−b∣+∣b−c∣șia∗c=∣a−c∣(a * b) + (b * c) = |a - b| + |b - c| \quad \text{și} \quad a * c = |a - c|

(3p)

  • Conform inegalității triunghiulare pentru modul, ∣u+v∣≤∣u∣+∣v∣|u + v| \le |u| + |v|. Alegând u=a−bu = a - b și v=b−cv = b - c, obținem:
∣a−c∣=∣(a−b)+(b−c)∣≤∣a−b∣+∣b−c∣|a - c| = |(a - b) + (b - c)| \le |a - b| + |b - c|

de unde rezultă direct:

(a∗b)+(b∗c)≥a∗c(a * b) + (b * c) \ge a * c

pentru orice numere reale aa, bb și cc.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2−2x+1)e−xf(x) = (x^2 - 2x + 1) e^{-x}.

a) Arătați că f′(x)=(1−x)(x−3)e−xf'(x) = (1 - x)(x - 3) e^{-x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că x−1≤2ex−32x - 1 \le 2 e^{\frac{x - 3}{2}}, pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x2−2x+1)′e−x+(x2−2x+1)(e−x)′=(2x−2)e−x−(x2−2x+1)e−xf'(x) = (x^2 - 2x + 1)' e^{-x} + (x^2 - 2x + 1) (e^{-x})' = (2x - 2) e^{-x} - (x^2 - 2x + 1) e^{-x}

(3p)

  • Dăm factor comun pe e−xe^{-x} și grupăm termenii:
f′(x)=(2x−2−x2+2x−1)e−x=(−x2+4x−3)e−x=−(x2−4x+3)e−xf'(x) = (2x - 2 - x^2 + 2x - 1) e^{-x} = (-x^2 + 4x - 3) e^{-x} = -(x^2 - 4x + 3) e^{-x}

Descompunem trinomul x2−4x+3=(x−1)(x−3)x^2 - 4x + 3 = (x - 1)(x - 3):

f′(x)=−(x−1)(x−3)e−x=(1−x)(x−3)e−xf'(x) = -(x - 1)(x - 3) e^{-x} = (1 - x)(x - 3) e^{-x}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b)

  • Rezolvăm ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:

Deoarece e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem:

f′(x)=0  ⟺  (1−x)(x−3)=0  ⟺  x=1saux=3f'(x) = 0 \iff (1 - x)(x - 3) = 0 \iff x = 1 \quad \text{sau} \quad x = 3

(2p)

  • Analizăm semnul derivatei f′(x)f'(x):
    • Trinomul de gradul al doilea −x2+4x−3-x^2 + 4x - 3 are coeficientul lui x2x^2 negativ (−1<0-1 < 0).
    • Pentru x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1].
    • Pentru x∈[1,3]x \in [1, 3], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul [1,3][1, 3].
    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul [3,+∞)[3, +\infty).

(3p)

c)

  • Din studiul monotoniei de la punctul b), pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty), funcția ff crește pe [1,3][1, 3] și descrește pe [3,+∞)[3, +\infty), deci punctul x=3x = 3 este un punct de maxim absolut pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

Valoarea maximă a funcției este:

f(3)=(32−2⋅3+1)e−3=(9−6+1)e−3=4e−3f(3) = (3^2 - 2 \cdot 3 + 1) e^{-3} = (9 - 6 + 1) e^{-3} = 4e^{-3}

Prin urmare, f(x)≤f(3)f(x) \le f(3) pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty):

(x−1)2e−x≤4e−3(x - 1)^2 e^{-x} \le 4e^{-3}

(2p)

  • Înmulțim ambii membri cu ex>0e^x > 0:
(x−1)2≤4ex−3(x - 1)^2 \le 4e^{x - 3}

Deoarece x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x−1≥0x - 1 \ge 0. Extrăgând rădăcina pătrată din ambii membri, obținem:

x−1≤4ex−3  ⟺  x−1≤2ex−32x - 1 \le \sqrt{4e^{x - 3}} \iff x - 1 \le 2 e^{\frac{x - 3}{2}}

inegalitate echivalentă cu x−12≤ex−32\frac{x - 1}{2} \le e^{\frac{x - 3}{2}}, adevărată pentru orice x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = \sqrt{x + 1}.

a) Arătați că ∫02f2(x) dx=4\int_0^2 f^2(x) \, dx = 4. (5p)

b) Calculați ∫01ln⁡(f(x)) dx\int_0^1 \ln(f(x)) \, dx. (5p)

c) Demonstrați că există un singur număr real x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) pentru care ∫0xef2(t) dt=2021\int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = 2021. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Deoarece f(x)=x+1f(x) = \sqrt{x + 1}, avem f2(x)=(x+1)2=x+1f^2(x) = (\sqrt{x + 1})^2 = x + 1.

Integrala devine:

∫02f2(x) dx=∫02(x+1) dx=(x22+x)∣02\int_0^2 f^2(x) \, dx = \int_0^2 (x + 1) \, dx = \left.\left(\frac{x^2}{2} + x\right)\right|_0^2

(3p)

  • Calculăm valoarea integralei:
(222+2)−(0+0)=42+2=2+2=4\left(\frac{2^2}{2} + 2\right) - (0 + 0) = \frac{4}{2} + 2 = 2 + 2 = 4

(2p)

b)

  • Exprimăm funcția de integrat folosind proprietățile logaritmilor:
ln⁡(f(x))=ln⁡x+1=ln⁡((x+1)12)=12ln⁡(x+1)\ln(f(x)) = \ln\sqrt{x + 1} = \ln\left((x + 1)^{\frac{1}{2}}\right) = \frac{1}{2}\ln(x + 1)

Integrala devine:

∫01ln⁡(f(x)) dx=12∫01ln⁡(x+1) dx\int_0^1 \ln(f(x)) \, dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \ln(x + 1) \, dx

(3p)

  • Integrăm prin părți alegând u=ln⁡(x+1)  ⟹  u′=1x+1u = \ln(x + 1) \implies u' = \frac{1}{x + 1} și v′=1  ⟹  v=x+1v' = 1 \implies v = x + 1:
∫01ln⁡(x+1) dx=(x+1)ln⁡(x+1)∣01−∫01(x+1)⋅1x+1 dx=2ln⁡2−1ln⁡1−∫011 dx=2ln⁡2−1\int_0^1 \ln(x + 1) \, dx = \left.(x + 1)\ln(x + 1)\right|_0^1 - \int_0^1 (x + 1) \cdot \frac{1}{x + 1} \, dx = 2\ln 2 - 1\ln 1 - \int_0^1 1 \, dx = 2\ln 2 - 1

Înmulțind cu factorul 12\frac{1}{2}, obținem:

∫01ln⁡(f(x)) dx=12(2ln⁡2−1)=ln⁡2−12\int_0^1 \ln(f(x)) \, dx = \frac{1}{2}(2\ln 2 - 1) = \ln 2 - \frac{1}{2}

(2p)

c)

  • Pentru t≥0t \ge 0, f2(t)=t+1f^2(t) = t + 1. Considerăm funcția F:[0,+∞)→RF: [0, +\infty) \to \mathbb{R}, definită prin:
F(x)=∫0xef2(t) dt=∫0xet+1 dtF(x) = \int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = \int_0^x e^{t + 1} \, dt

Deoarece integrandul t↦et+1t \mapsto e^{t + 1} este o funcție continuă și strict pozitivă pe [0,+∞)[0, +\infty), FF este derivabilă pe [0,+∞)[0, +\infty), cu:

F′(x)=ef2(x)=ex+1>0,∀x∈[0,+∞)F'(x) = e^{f^2(x)} = e^{x + 1} > 0, \quad \forall x \in [0, +\infty)

Așadar, FF este strict crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty), de unde rezultă că FF este injectivă.

(2p)

  • Funcția FF este continuă pe [0,+∞)[0, +\infty) și:
F(0)=∫00et+1 dt=0F(0) = \int_0^0 e^{t + 1} \, dt = 0

Calculăm valoarea lui FF în punctul x=2021x = 2021:

F(2021)=∫02021et+1 dt=et+1∣02021=e2022−eF(2021) = \int_0^{2021} e^{t + 1} \, dt = \left.e^{t + 1}\right|_0^{2021} = e^{2022} - e

Deoarece et+1>1e^{t+1} > 1 pentru orice t≥0t \ge 0, avem:

F(2021)=∫02021et+1 dt≥∫020211 dt=2021F(2021) = \int_0^{2021} e^{t + 1} \, dt \ge \int_0^{2021} 1 \, dt = 2021

Cum F(0)=0<2021≤F(2021)F(0) = 0 < 2021 \le F(2021), iar FF este continuă și strict crescătoare pe intervalul [0,2021][0, 2021], din proprietatea lui Darboux rezultă că ecuația F(x)=2021F(x) = 2021 are o soluție unică în [0,2021][0, 2021], și nicio altă soluție pe (2021,+∞)(2021, +\infty) (unde F(x)>F(2021)≥2021F(x) > F(2021) \ge 2021).

Așadar, există un singur număr real x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) pentru care ∫0xef2(t) dt=2021\int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = 2021.

(3p)