BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 2

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul n=(1+6i)2+(3−2i)2n = (1 + 6i)^2 + (3 - 2i)^2 este număr întreg negativ, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele celor două binoname, ținând cont că i2=−1i^2 = -1:
(1+6i)2=12+2⋅1⋅6i+(6i)2=1+12i+36i2=1+12i−36=−35+12i(1 + 6i)^2 = 1^2 + 2 \cdot 1 \cdot 6i + (6i)^2 = 1 + 12i + 36i^2 = 1 + 12i - 36 = -35 + 12i (3−2i)2=32−2⋅3⋅2i+(2i)2=9−12i+4i2=9−12i−4=5−12i(3 - 2i)^2 = 3^2 - 2 \cdot 3 \cdot 2i + (2i)^2 = 9 - 12i + 4i^2 = 9 - 12i - 4 = 5 - 12i

(2p)

  • Adunăm cele două rezultate:
n=(−35+12i)+(5−12i)=(−35+5)+(12−12)i=−30n = (-35 + 12i) + (5 - 12i) = (-35 + 5) + (12 - 12)i = -30

Deoarece −30∈Z-30 \in \mathbb{Z} și −30<0-30 < 0, rezultă că numărul nn este un întreg negativ.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+axf(x) = x^2 + ax, unde aa este număr real astfel încât f(1)=f(5)f(1) = f(5). Arătați că f(2)=f(4)f(2) = f(4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim condiția din ipoteză f(1)=f(5)f(1) = f(5) pentru a determina parametrul real aa:
f(1)=12+a⋅1=1+af(1) = 1^2 + a \cdot 1 = 1 + a f(5)=52+a⋅5=25+5af(5) = 5^2 + a \cdot 5 = 25 + 5a

Egalând valorile:

1+a=25+5a  ⟺  4a=−24  ⟺  a=−61 + a = 25 + 5a \iff 4a = -24 \iff a = -6

(2p)

  • Funcția devine f(x)=x2−6xf(x) = x^2 - 6x. Calculăm f(2)f(2) și f(4)f(4):
f(2)=22−6⋅2=4−12=−8f(2) = 2^2 - 6 \cdot 2 = 4 - 12 = -8 f(4)=42−6⋅4=16−24=−8f(4) = 4^2 - 6 \cdot 4 = 16 - 24 = -8

Prin urmare, f(2)=f(4)=−8f(2) = f(4) = -8.

(Observație didactică: Graficul funcției de gradul al II-lea este o parabolă simetrică față de dreapta verticală xV=−a2=3x_V = -\frac{a}{2} = 3. Deoarece 22 și 44 sunt simetrice față de abscisa vârfului xV=3x_V = 3, egalitatea f(2)=f(4)f(2) = f(4) se justifică și direct prin proprietatea de simetrie a parabolei).

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(2x2−2)=2log⁡3(x+1)\log_3(2x^2 - 2) = 2\log_3(x + 1). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență a logaritmilor:
{2x2−2>0  ⟺  x2−1>0  ⟺  x∈(−∞,−1)∪(1,+∞)x+1>0  ⟺  x∈(−1,+∞)\begin{cases} 2x^2 - 2 > 0 \iff x^2 - 1 > 0 \iff x \in (-\infty, -1) \cup (1, +\infty) \\ x + 1 > 0 \iff x \in (-1, +\infty) \end{cases}

Intersectând domeniile, obținem domeniul admisibil de definiție:

x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty)
  • Aplicăm proprietățile logaritmilor: 2log⁡3(x+1)=log⁡3(x+1)22\log_3(x + 1) = \log_3(x + 1)^2. Ecuația devine:
log⁡3(2x2−2)=log⁡3(x+1)2  ⟺  2x2−2=(x+1)2\log_3(2x^2 - 2) = \log_3(x + 1)^2 \iff 2x^2 - 2 = (x + 1)^2 2x2−2=x2+2x+1  ⟺  x2−2x−3=02x^2 - 2 = x^2 + 2x + 1 \iff x^2 - 2x - 3 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al II-lea:
Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16 x1=2−42=−1,x2=2+42=3x_1 = \frac{2 - 4}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{2 + 4}{2} = 3

Verificăm compatibilitatea cu domeniul de existență x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):

  • x=−1∉(1,+∞)x = -1 \notin (1, +\infty), deci nu convine;
  • x=3∈(1,+∞)x = 3 \in (1, +\infty), soluție care convine.

Așadar, ecuația are soluția unică x=3x = 3.

(3p)


4. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifra unităților egală cu suma dintre cifra sutelor și cifra zecilor. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numărul cazurilor posibile: Numerele naturale de trei cifre sunt de forma abc‾\overline{abc}, unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}. Numărul total al acestora este:
999−100+1=900 cazuri posibile999 - 100 + 1 = 900 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Determinăm numărul cazurilor favorabile: Cerința este c=a+bc = a + b, unde a≥1a \ge 1 și b≥0b \ge 0. Deoarece a≥1a \ge 1, avem c=a+b≥1c = a + b \ge 1. Cum cc este cifră, 1≤c≤91 \le c \le 9. Pentru fiecare valoare fixată a lui c∈{1,2,…,9}c \in \{1, 2, \dots, 9\}, cifra sutelor aa poate lua orice valoare din mulțimea {1,2,…,c}\{1, 2, \dots, c\}, iar cifra zecilor este determinată unic prin b=c−a≥0b = c - a \ge 0. Prin urmare, pentru fiecare cc, există exact cc alegeri posibile pentru perechea (a,b)(a, b).

Numărul total de cazuri favorabile este:

1+2+3+⋯+9=9⋅102=45 cazuri favorabile1 + 2 + 3 + \dots + 9 = \frac{9 \cdot 10}{2} = 45 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=45900=120=0,05P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{45}{900} = \frac{1}{20} = 0{,}05

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,4)A(3, 4), B(−4,3)B(-4, 3) și CC, astfel încât AOBCAOBC este paralelogram. Arătați că triunghiul ACBACB este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimile segmentelor OAOA și OBOB, unde O(0,0)O(0, 0):
OA=(3−0)2+(4−0)2=9+16=25=5OA = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 OB=(−4−0)2+(3−0)2=16+9=25=5OB = \sqrt{(-4 - 0)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

Avem OA=OB=5OA = OB = 5.

(2p)

  • Calculăm pantele dreptelor OAOA și OBOB:
mOA=yA−yOxA−xO=43m_{OA} = \frac{y_A - y_O}{x_A - x_O} = \frac{4}{3} mOB=yB−yOxB−xO=3−4=−34m_{OB} = \frac{y_B - y_O}{x_B - x_O} = \frac{3}{-4} = -\frac{3}{4}

Deoarece mOA⋅mOB=43⋅(−34)=−1m_{OA} \cdot m_{OB} = \frac{4}{3} \cdot \left(-\frac{3}{4}\right) = -1, dreptele OAOA și OBOB sunt perpendiculare, deci:

OA⊥OB  ⟹  ∢AOB=90∘OA \perp OB \implies \sphericalangle AOB = 90^\circ

Paralelogramul AOBCAOBC are două laturi adiacente congruente (OA=OBOA = OB) și un unghi drept (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ), ceea ce înseamnă că AOBCAOBC este un pătrat.

(Alternativ, coordonatele lui CC rezultă din OC→=OA→+OB→  ⟹  C(3−4,4+3)=C(−1,7)\overrightarrow{OC} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} \implies C(3 - 4, 4 + 3) = C(-1, 7), de unde CA=(3−(−1))2+(4−7)2=5CA = \sqrt{(3 - (-1))^2 + (4 - 7)^2} = 5, CB=(−4−(−1))2+(3−7)2=5CB = \sqrt{(-4 - (-1))^2 + (3 - 7)^2} = 5 și AB=(−4−3)2+(3−4)2=50=52AB = \sqrt{(-4 - 3)^2 + (3 - 4)^2} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}.)

  • Într-un pătrat, laturile opuse sunt congruente și unghiurile sunt drepte, deci în triunghiul ACBACB:
CA=OB=5,CB=OA=5  ⟹  CA=CBCA = OB = 5, \quad CB = OA = 5 \implies CA = CB

iar unghiul opus lui OO este drept:

∢ACB=90∘\sphericalangle ACB = 90^\circ

Așadar, triunghiul ACBACB este dreptunghic isoscel în CC.

(3p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi) pentru care 2sin⁡xsin⁡(π−x)=12\sin x \sin(\pi - x) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula de reducere la primul cadran: sin⁡(π−x)=sin⁡x\sin(\pi - x) = \sin x. Ecuația devine:
2sin⁡x⋅sin⁡x=1  ⟺  2sin⁡2x=1  ⟺  sin⁡2x=122\sin x \cdot \sin x = 1 \iff 2\sin^2 x = 1 \iff \sin^2 x = \frac{1}{2}

De unde:

sin⁡x=22sausin⁡x=−22\sin x = \frac{\sqrt{2}}{2} \quad \text{sau} \quad \sin x = -\frac{\sqrt{2}}{2}

(2p)

  • Deoarece x∈(0,π)x \in (0, \pi) (cadranele I și II), funcția sinus ia doar valori strict pozitive, sin⁡x>0\sin x > 0, deci ecuația sin⁡x=−22\sin x = -\frac{\sqrt{2}}{2} nu are soluții pe acest interval.

Rămâne ecuația:

sin⁡x=22\sin x = \frac{\sqrt{2}}{2}

Pentru x∈(0,π)x \in (0, \pi), soluțiile sunt:

x=π4saux=π−π4=3π4x = \frac{\pi}{4} \quad \text{sau} \quad x = \pi - \frac{\pi}{4} = \frac{3\pi}{4}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(aa+1a+212311a)A(a) = \begin{pmatrix} a & a + 1 & a + 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=1\det(A(2)) = 1. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care A(a)⋅A(1)=A(1)⋅A(a)A(a) \cdot A(1) = A(1) \cdot A(a). (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care matricea A(a)A(a) are rangul doi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=2a = 2, matricea A(2)A(2) devine:
A(2)=(234123112)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 3 & 4 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula triunghiului (sau dezvoltarea după o linie/coloană):
det⁡(A(2))=∣234123112∣=2⋅2⋅2+1⋅1⋅4+3⋅3⋅1−4⋅2⋅1−3⋅1⋅2−2⋅3⋅1\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 3 & 4 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 \cdot 2 + 1 \cdot 1 \cdot 4 + 3 \cdot 3 \cdot 1 - 4 \cdot 2 \cdot 1 - 3 \cdot 1 \cdot 2 - 2 \cdot 3 \cdot 1 det⁡(A(2))=8+4+9−8−6−6=21−20=1\det(A(2)) = 8 + 4 + 9 - 8 - 6 - 6 = 21 - 20 = 1

(3p)

b)

  • Pentru a=1a = 1, matricea A(1)A(1) este:
A(1)=(123123111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm produsul A(a)⋅A(1)A(a) \cdot A(1):

A(a)⋅A(1)=(aa+1a+212311a)(123123111)A(a) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} a & a + 1 & a + 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}
  • Linia 1:
    • (1,1):a⋅1+(a+1)⋅1+(a+2)⋅1=3a+3(1,1): a \cdot 1 + (a + 1) \cdot 1 + (a + 2) \cdot 1 = 3a + 3
    • (1,2):a⋅2+(a+1)⋅2+(a+2)⋅1=5a+4(1,2): a \cdot 2 + (a + 1) \cdot 2 + (a + 2) \cdot 1 = 5a + 4
    • (1,3):a⋅3+(a+1)⋅3+(a+2)⋅1=7a+5(1,3): a \cdot 3 + (a + 1) \cdot 3 + (a + 2) \cdot 1 = 7a + 5
  • Linia 2:
    • (2,1):1⋅1+2⋅1+3⋅1=6(2,1): 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 + 3 \cdot 1 = 6
    • (2,2):1⋅2+2⋅2+3⋅1=9(2,2): 1 \cdot 2 + 2 \cdot 2 + 3 \cdot 1 = 9
    • (2,3):1⋅3+2⋅3+3⋅1=12(2,3): 1 \cdot 3 + 2 \cdot 3 + 3 \cdot 1 = 12
  • Linia 3:
    • (3,1):1⋅1+1⋅1+a⋅1=a+2(3,1): 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 + a \cdot 1 = a + 2
    • (3,2):1⋅2+1⋅2+a⋅1=a+4(3,2): 1 \cdot 2 + 1 \cdot 2 + a \cdot 1 = a + 4
    • (3,3):1⋅3+1⋅3+a⋅1=a+6(3,3): 1 \cdot 3 + 1 \cdot 3 + a \cdot 1 = a + 6

Deci:

A(a)⋅A(1)=(3a+35a+47a+56912a+2a+4a+6)A(a) \cdot A(1) = \begin{pmatrix} 3a + 3 & 5a + 4 & 7a + 5 \\ 6 & 9 & 12 \\ a + 2 & a + 4 & a + 6 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm produsul A(1)⋅A(a)A(1) \cdot A(a):
A(1)⋅A(a)=(123123111)(aa+1a+212311a)A(1) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} a & a + 1 & a + 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & a \end{pmatrix}
  • Linia 1:
    • (1,1):1⋅a+2⋅1+3⋅1=a+5(1,1): 1 \cdot a + 2 \cdot 1 + 3 \cdot 1 = a + 5
    • (1,2):1⋅(a+1)+2⋅2+3⋅1=a+8(1,2): 1 \cdot (a + 1) + 2 \cdot 2 + 3 \cdot 1 = a + 8
    • (1,3):1⋅(a+2)+2⋅3+3⋅a=4a+8(1,3): 1 \cdot (a + 2) + 2 \cdot 3 + 3 \cdot a = 4a + 8
  • Linia 2 este identică cu Linia 1: (a+5a+84a+8)\begin{pmatrix} a + 5 & a + 8 & 4a + 8 \end{pmatrix}
  • Linia 3:
    • (3,1):1⋅a+1⋅1+1⋅1=a+2(3,1): 1 \cdot a + 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 = a + 2
    • (3,2):1⋅(a+1)+1⋅2+1⋅1=a+4(3,2): 1 \cdot (a + 1) + 1 \cdot 2 + 1 \cdot 1 = a + 4
    • (3,3):1⋅(a+2)+1⋅3+1⋅a=2a+5(3,3): 1 \cdot (a + 2) + 1 \cdot 3 + 1 \cdot a = 2a + 5

Deci:

A(1)⋅A(a)=(a+5a+84a+8a+5a+84a+8a+2a+42a+5)A(1) \cdot A(a) = \begin{pmatrix} a + 5 & a + 8 & 4a + 8 \\ a + 5 & a + 8 & 4a + 8 \\ a + 2 & a + 4 & 2a + 5 \end{pmatrix}

Egalitatea A(a)⋅A(1)=A(1)⋅A(a)A(a) \cdot A(1) = A(1) \cdot A(a) conduce la egalarea elementelor corespunzătoare:

{3a+3=a+5  ⟺  2a=2  ⟺  a=15a+4=a+8  ⟺  4a=4  ⟺  a=17a+5=4a+8  ⟺  3a=3  ⟺  a=16=a+5  ⟺  a=19=a+8  ⟺  a=112=4a+8  ⟺  4a=4  ⟺  a=1a+6=2a+5  ⟺  a=1\begin{cases} 3a + 3 = a + 5 \iff 2a = 2 \iff a = 1 \\ 5a + 4 = a + 8 \iff 4a = 4 \iff a = 1 \\ 7a + 5 = 4a + 8 \iff 3a = 3 \iff a = 1 \\ 6 = a + 5 \iff a = 1 \\ 9 = a + 8 \iff a = 1 \\ 12 = 4a + 8 \iff 4a = 4 \iff a = 1 \\ a + 6 = 2a + 5 \iff a = 1 \end{cases}

Toate ecuațiile sunt verificate simultan pentru a=1a = 1.

(3p)

c)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:

Efectuăm transformări elementare pe linii (L1→L1−L2L_1 \to L_1 - L_2):

det⁡(A(a))=∣a−1a−1a−112311a∣=(a−1)∣11112311a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a - 1 & a - 1 & a - 1 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & a \end{vmatrix} = (a - 1) \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & a \end{vmatrix}

Scădem prima linie din linia a doua și din linia a treia (L2→L2−L1L_2 \to L_2 - L_1, L3→L3−L1L_3 \to L_3 - L_1):

det⁡(A(a))=(a−1)∣11101200a−1∣=(a−1)⋅1⋅1⋅(a−1)=(a−1)2\det(A(a)) = (a - 1) \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 2 \\ 0 & 0 & a - 1 \end{vmatrix} = (a - 1) \cdot 1 \cdot 1 \cdot (a - 1) = (a - 1)^2

(3p)

  • Matricea A(a)∈M3(R)A(a) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) are rangul strict mai mic decât 3 dacă și numai dacă det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0:
(a−1)2=0  ⟺  a=1(a - 1)^2 = 0 \iff a = 1

Pentru a=1a = 1, matricea este:

A(1)=(123123111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

Alegem minorul de ordinul 2 format din liniile 2, 3 și coloanele 1, 2:

∣1211∣=1⋅1−2⋅1=−1≠0\begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 - 2 \cdot 1 = -1 \neq 0

Deoarece există un minor de ordinul 2 nenul și det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0, rangul matricei A(1)A(1) este exact 2. Așadar, a=1a = 1.

(2p)


2. Pe mulțimea Z6\mathbb{Z}_6 se definește legea de compoziție x∘y=xy+x+yx \circ y = xy + x + y.

a) Arătați că 3^∘3^=3^\hat{3} \circ \hat{3} = \hat{3}. (5p)

b) Arătați că 0^\hat{0} este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”. (5p)

c) Demonstrați că funcția f:Z6→Z6f: \mathbb{Z}_6 \to \mathbb{Z}_6, f(x)=4^∘xf(x) = \hat{4} \circ x, este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3^x = \hat{3} și y=3^y = \hat{3} în Z6\mathbb{Z}_6:
3^∘3^=3^⋅3^+3^+3^\hat{3} \circ \hat{3} = \hat{3} \cdot \hat{3} + \hat{3} + \hat{3}

(2p)

  • Efectuăm calculele modulo 6:
3^⋅3^=9^=3^și3^+3^=6^=0^\hat{3} \cdot \hat{3} = \hat{9} = \hat{3} \quad \text{și} \quad \hat{3} + \hat{3} = \hat{6} = \hat{0} 3^∘3^=3^+0^=3^\hat{3} \circ \hat{3} = \hat{3} + \hat{0} = \hat{3}

(3p)

b)

  • Verificăm dacă 0^\hat{0} este element neutru la stânga și la dreapta pentru orice x∈Z6x \in \mathbb{Z}_6:
x∘0^=x⋅0^+x+0^=0^+x+0^=xx \circ \hat{0} = x \cdot \hat{0} + x + \hat{0} = \hat{0} + x + \hat{0} = x

(2p)

0^∘x=0^⋅x+0^+x=0^+0^+x=x\hat{0} \circ x = \hat{0} \cdot x + \hat{0} + x = \hat{0} + \hat{0} + x = x

Deoarece x∘0^=0^∘x=xx \circ \hat{0} = \hat{0} \circ x = x pentru orice x∈Z6x \in \mathbb{Z}_6, rezultă că 0^\hat{0} este elementul neutru al legii de compoziție „∘\circ”.

(3p)

c)

  • Exprimăm funcția ff:
f(x)=4^∘x=4^x+4^+x=(4^+1^)x+4^=5^x+4^f(x) = \hat{4} \circ x = \hat{4}x + \hat{4} + x = (\hat{4} + \hat{1})x + \hat{4} = \hat{5}x + \hat{4}
  • Metoda 1 (Algebrică): Demonstrăm injectivitatea: fie x,y∈Z6x, y \in \mathbb{Z}_6 astfel încât f(x)=f(y)f(x) = f(y).
5^x+4^=5^y+4^  ⟺  5^x=5^y\hat{5}x + \hat{4} = \hat{5}y + \hat{4} \iff \hat{5}x = \hat{5}y

Deoarece cmmdc⁡(5,6)=1\operatorname{cmmdc}(5, 6) = 1, elementul 5^\hat{5} este inversabil în inelul Z6\mathbb{Z}_6 (inversul său fiind 5^\hat{5}, deoarece 5^⋅5^=25^=1^\hat{5} \cdot \hat{5} = \widehat{25} = \hat{1}). Înmulțind egalitatea la stânga cu 5^\hat{5}:

5^⋅(5^x)=5^⋅(5^y)  ⟺  1^⋅x=1^⋅y  ⟺  x=y\hat{5} \cdot (\hat{5}x) = \hat{5} \cdot (\hat{5}y) \iff \hat{1} \cdot x = \hat{1} \cdot y \iff x = y

Deci funcția ff este injectivă.

(2p)

Deoarece domeniul și codomeniul coincid cu mulțimea finită Z6\mathbb{Z}_6 (având 6 elemente), orice funcție injectivă este automat și surjectivă. Așadar, Im⁡f=Z6\operatorname{Im} f = \mathbb{Z}_6, deci funcția ff este bijectivă.

(Alternativ, prin calcul direct al imaginilor tuturor elementelor din Z6\mathbb{Z}_6:)

  • f(0^)=5^⋅0^+4^=4^f(\hat{0}) = \hat{5} \cdot \hat{0} + \hat{4} = \hat{4}
  • f(1^)=5^⋅1^+4^=9^=3^f(\hat{1}) = \hat{5} \cdot \hat{1} + \hat{4} = \hat{9} = \hat{3}
  • f(2^)=5^⋅2^+4^=14^=2^f(\hat{2}) = \hat{5} \cdot \hat{2} + \hat{4} = \widehat{14} = \hat{2}
  • f(3^)=5^⋅3^+4^=19^=1^f(\hat{3}) = \hat{5} \cdot \hat{3} + \hat{4} = \widehat{19} = \hat{1}
  • f(4^)=5^⋅4^+4^=24^=0^f(\hat{4}) = \hat{5} \cdot \hat{4} + \hat{4} = \widehat{24} = \hat{0}
  • f(5^)=5^⋅5^+4^=29^=5^f(\hat{5}) = \hat{5} \cdot \hat{5} + \hat{4} = \widehat{29} = \hat{5}

Imaginile f(0^),f(1^),f(2^),f(3^),f(4^),f(5^)f(\hat{0}), f(\hat{1}), f(\hat{2}), f(\hat{3}), f(\hat{4}), f(\hat{5}) sunt {4^,3^,2^,1^,0^,5^}=Z6\{\hat{4}, \hat{3}, \hat{2}, \hat{1}, \hat{0}, \hat{5}\} = \mathbb{Z}_6, fiind toate distincte două câte două. Rezultă că ff este injectivă și surjectivă, deci bijectivă.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,1)∪(1,+∞)→Rf: (-1, 1) \cup (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1(x−1)2−1(x+1)2f(x) = \frac{1}{(x - 1)^2} - \frac{1}{(x + 1)^2}.

a) Arătați că f′(x)=−4(3x2+1)(x2−1)3f'(x) = \frac{-4(3x^2 + 1)}{(x^2 - 1)^3}, x∈(−1,1)∪(1,+∞)x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul în care graficul funcției ff intersectează axa OyOy. (5p)

c) Calculați lim⁡n→+∞(f(2)+f(4)+f(6)+⋯+f(2n))n\lim_{n \to +\infty} \left( f(2) + f(4) + f(6) + \dots + f(2n) \right)^n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Derivăm termen cu termen funcția f(x)=(x−1)−2−(x+1)−2f(x) = (x - 1)^{-2} - (x + 1)^{-2}:
f′(x)=−2(x−1)−3⋅(x−1)′−(−2(x+1)−3⋅(x+1)′)=−2(x−1)3+2(x+1)3f'(x) = -2(x - 1)^{-3} \cdot (x - 1)' - \left( -2(x + 1)^{-3} \cdot (x + 1)' \right) = -\frac{2}{(x - 1)^3} + \frac{2}{(x + 1)^3}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2⋅(1(x+1)3−1(x−1)3)=2⋅(x−1)3−(x+1)3(x−1)3(x+1)3f'(x) = 2 \cdot \left( \frac{1}{(x + 1)^3} - \frac{1}{(x - 1)^3} \right) = 2 \cdot \frac{(x - 1)^3 - (x + 1)^3}{(x - 1)^3(x + 1)^3}

Dezvoltăm cuburile de la numărător:

(x−1)3=x3−3x2+3x−1(x - 1)^3 = x^3 - 3x^2 + 3x - 1 (x+1)3=x3+3x2+3x+1(x + 1)^3 = x^3 + 3x^2 + 3x + 1 (x−1)3−(x+1)3=(x3−3x2+3x−1)−(x3+3x2+3x+1)=−6x2−2=−2(3x2+1)(x - 1)^3 - (x + 1)^3 = (x^3 - 3x^2 + 3x - 1) - (x^3 + 3x^2 + 3x + 1) = -6x^2 - 2 = -2(3x^2 + 1)

Numitorul este [(x−1)(x+1)]3=(x2−1)3[(x - 1)(x + 1)]^3 = (x^2 - 1)^3. Obținem:

f′(x)=2⋅−2(3x2+1)(x2−1)3=−4(3x2+1)(x2−1)3f'(x) = 2 \cdot \frac{-2(3x^2 + 1)}{(x^2 - 1)^3} = \frac{-4(3x^2 + 1)}{(x^2 - 1)^3}

pentru orice x∈(−1,1)∪(1,+∞)x \in (-1, 1) \cup (1, +\infty).

(2p)

b)

  • Punctul de intersecție a graficului funcției cu axa OyOy corespunde abscisei x=0∈(−1,1)x = 0 \in (-1, 1):
f(0)=1(0−1)2−1(0+1)2=11−11=0f(0) = \frac{1}{(0 - 1)^2} - \frac{1}{(0 + 1)^2} = \frac{1}{1} - \frac{1}{1} = 0

Deci graficul intersectează axa OyOy în originea O(0,0)O(0, 0).

(2p)

  • Calculăm panta tangentei în x=0x = 0:
f′(0)=−4(3⋅02+1)(02−1)3=−4⋅1(−1)3=−4−1=4f'(0) = \frac{-4(3 \cdot 0^2 + 1)}{(0^2 - 1)^3} = \frac{-4 \cdot 1}{(-1)^3} = \frac{-4}{-1} = 4

Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă x=0x = 0 este:

y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y−0=4(x−0)  ⟺  y=4xy - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y - 0 = 4(x - 0) \iff y = 4x

(3p)

c)

  • Calculăm termenii sumei observând caracterul telescopic:

Pentru un număr par 2k2k, avem:

f(2k)=1(2k−1)2−1(2k+1)2f(2k) = \frac{1}{(2k - 1)^2} - \frac{1}{(2k + 1)^2}

Scriem suma:

Sn=f(2)+f(4)+f(6)+⋯+f(2n)S_n = f(2) + f(4) + f(6) + \dots + f(2n) Sn=(112−132)+(132−152)+(152−172)+⋯+(1(2n−1)2−1(2n+1)2)S_n = \left(\frac{1}{1^2} - \frac{1}{3^2}\right) + \left(\frac{1}{3^2} - \frac{1}{5^2}\right) + \left(\frac{1}{5^2} - \frac{1}{7^2}\right) + \dots + \left(\frac{1}{(2n - 1)^2} - \frac{1}{(2n + 1)^2}\right)

Toți termenii intermediari se reduc succesiv:

Sn=1−1(2n+1)2S_n = 1 - \frac{1}{(2n + 1)^2}

(2p)

  • Calculăm limita cerută:
L=lim⁡n→+∞(Sn)n=lim⁡n→+∞(1−1(2n+1)2)nL = \lim_{n \to +\infty} \left( S_n \right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left( 1 - \frac{1}{(2n + 1)^2} \right)^n

Limita este de cazul de nedeterminare 1∞1^\infty. Scriem baza sub forma (1+un)(1 + u_n):

L=lim⁡n→+∞[(1+(−1(2n+1)2))−(2n+1)2]−n(2n+1)2=elim⁡n→+∞−n4n2+4n+1L = \lim_{n \to +\infty} \left[ \left( 1 + \left(-\frac{1}{(2n + 1)^2}\right) \right)^{-(2n + 1)^2} \right]^{\frac{-n}{(2n + 1)^2}} = e^{\lim_{n \to +\infty} \frac{-n}{4n^2 + 4n + 1}}

Calculăm limita exponentului:

lim⁡n→+∞−n4n2+4n+1=lim⁡n→+∞−14n+4+1n=0\lim_{n \to +\infty} \frac{-n}{4n^2 + 4n + 1} = \lim_{n \to +\infty} \frac{-1}{4n + 4 + \frac{1}{n}} = 0

Prin urmare:

L=e0=1L = e^0 = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−2x2+4f(x) = \frac{2x - 2}{x^2 + 4}.

a) Arătați că ∫02(x2+4)f(x) dx=0\int_0^2 (x^2 + 4)f(x) \, dx = 0. (5p)

b) Calculați ∫023f(x) dx\int_0^{2\sqrt{3}} f(x) \, dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫1xf(t) dt≥0\int_1^x f(t) \, dt \ge 0, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
(x2+4)f(x)=(x2+4)⋅2x−2x2+4=2x−2(x^2 + 4)f(x) = (x^2 + 4) \cdot \frac{2x - 2}{x^2 + 4} = 2x - 2

Calculăm integrala definită:

∫02(x2+4)f(x) dx=∫02(2x−2) dx=(x2−2x)∣02\int_0^2 (x^2 + 4)f(x) \, dx = \int_0^2 (2x - 2) \, dx = \left( x^2 - 2x \right) \Big|_0^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(22−2⋅2)−(02−2⋅0)=(4−4)−0=0\left( 2^2 - 2 \cdot 2 \right) - \left( 0^2 - 2 \cdot 0 \right) = (4 - 4) - 0 = 0

(2p)

b)

  • Descompunem integrala în două integrale elementare:
∫023f(x) dx=∫0232x−2x2+4 dx=∫0232xx2+4 dx−2∫0231x2+4 dx\int_0^{2\sqrt{3}} f(x) \, dx = \int_0^{2\sqrt{3}} \frac{2x - 2}{x^2 + 4} \, dx = \int_0^{2\sqrt{3}} \frac{2x}{x^2 + 4} \, dx - 2\int_0^{2\sqrt{3}} \frac{1}{x^2 + 4} \, dx

Calculăm prima integrală folosind derivata numitorului, (x2+4)′=2x(x^2 + 4)' = 2x:

∫0232xx2+4 dx=ln⁡(x2+4)∣023=ln⁡((23)2+4)−ln⁡(0+4)=ln⁡(12+4)−ln⁡4=ln⁡16−ln⁡4=ln⁡(164)=ln⁡4=2ln⁡2\int_0^{2\sqrt{3}} \frac{2x}{x^2 + 4} \, dx = \ln(x^2 + 4) \Big|_0^{2\sqrt{3}} = \ln((2\sqrt{3})^2 + 4) - \ln(0 + 4) = \ln(12 + 4) - \ln 4 = \ln 16 - \ln 4 = \ln\left(\frac{16}{4}\right) = \ln 4 = 2\ln 2

Calculăm a doua integrală prin formula ∫1x2+a2 dx=1aarctg⁡xa\int \frac{1}{x^2 + a^2} \, dx = \frac{1}{a}\operatorname{arctg}\frac{x}{a}:

2∫0231x2+22 dx=2⋅(12arctg⁡x2)∣023=(arctg⁡232−arctg⁡0)=arctg⁡3−0=π32 \int_0^{2\sqrt{3}} \frac{1}{x^2 + 2^2} \, dx = 2 \cdot \left( \frac{1}{2} \operatorname{arctg}\frac{x}{2} \right) \Big|_0^{2\sqrt{3}} = \left( \operatorname{arctg}\frac{2\sqrt{3}}{2} - \operatorname{arctg} 0 \right) = \operatorname{arctg}\sqrt{3} - 0 = \frac{\pi}{3}

(3p)

  • Scădem cele două rezultate:
∫023f(x) dx=2ln⁡2−π3\int_0^{2\sqrt{3}} f(x) \, dx = 2\ln 2 - \frac{\pi}{3}

(2p)

c)

  • Considerăm funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, definită prin:
F(x)=∫1xf(t) dtF(x) = \int_1^x f(t) \, dt

Conform teoremei fundamentale a calculului integral, cum ff este continuă pe R\mathbb{R}, funcția FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:

F′(x)=f(x)=2x−2x2+4=2(x−1)x2+4,∀x∈RF'(x) = f(x) = \frac{2x - 2}{x^2 + 4} = \frac{2(x - 1)}{x^2 + 4}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Studiem semnul derivatei F′(x)F'(x):
    • Deoarece x2+4>0x^2 + 4 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul lui F′(x)F'(x) este dat exclusiv de factorul (x−1)(x - 1):
    • Pentru x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1], avem x−1≤0  ⟹  F′(x)≤0x - 1 \le 0 \implies F'(x) \le 0, deci FF este descrescătoare pe intervalul (−∞,1](-\infty, 1];
    • Pentru x∈[1,+∞)x \in [1, +\infty), avem x−1≥0  ⟹  F′(x)≥0x - 1 \ge 0 \implies F'(x) \ge 0, deci FF este crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim global absolut al funcției FF pe R\mathbb{R}. Astfel, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:

F(x)≥F(1)F(x) \ge F(1)

Dar F(1)=∫11f(t) dt=0F(1) = \int_1^1 f(t) \, dt = 0. Rezultă imediat:

∫1xf(t) dt≥0,∀x∈R\int_1^x f(t) \, dt \ge 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(3p)